Sunteți pe pagina 1din 63

Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

STATELE AMERICII DE SUD

MICĂ ENCICLOPEDIE

(coordonator) STATELE AMERICII DE SUD MICĂ ENCICLOPEDIE Colectivul de autori: Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Dr.

Colectivul de autori:

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Dr. Cătălina MĂRCULEȚ Nicole Alexandra ANCA Corina Alexandra BELU Maria-Ruxandra BODEA Sybell BUCUR Monica BULAI Ioana-Cristina DOBRANICI Brianna DRÎNGĂ Mihai-Tudor ENĂCHESCU ◊ Cezar ENESCU Alexandra GHINEA Darius MIREA Natalia-Veronica OANȚĂ ◊ George POPESCU Ana-Maria STAN Andreea Roxana VIJULAN

ISBN 978-973-0-18226-2

București - 2015

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

STATELE AMERICII DE SUD

MICĂ ENCICLOPEDIE

Prefață: prof. dr. Steluța DAN

Colectivul de autori:

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Dr. Cătălina MĂRCULEȚ Nicole Alexandra ANCA ◊ Corina Alexandra BELU Maria-Ruxandra BODEA ◊ Sybell BUCUR ◊ Monica BULAI Ioana-Cristina DOBRANICI ◊ Brianna DRÎNGĂ Mihai-Tudor ENĂCHESCU ◊ Cezar ENESCU Alexandra GHINEA ◊ Darius MIREA Natalia-Veronica OANȚĂ ◊ George POPESCU Ana-Maria STAN ◊ Andreea Roxana VIJULAN

ISBN 978-973-0-18226-2

București

2015

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

2

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

Redactare și tehnoredactare:

Traducere rezumat:

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

prof. Ioan MĂRCULEŢ prof. Mihaela ANCA

prof. Anca VULCĂNESCU

Colectivul de autori:

Prof. dr. Ioan Mărculeț – Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București Dr. Cătălina Mărculeț – Institutul de Geografie al Academiei Române

Nicole Alexandra Anca clasa a X-a D Corina Alexandra Belu clasa a VII-a A Maria-Ruxandra Bodea clasa a IX-a I

Sybell Bucur clasa a VII-a A Monica Bulai clasa a XII-a I

Ioana-Cristina Dobranici clasa a XII-a I Brianna Drîngă clasa a VII-a A Mihai-Tudor Enăchescu clasa a X-a D

Cezar Enescu clasa a VII-a A

Alexandra Ghinea clasa a VII-a A

Darius Mirea clasa a VII-a A

Natalia-Veronica Oanță clasa a X-a D George Popescu clasa a VII-a A Ana-Maria Stan clasa a X-a I Andreea Roxana Vijulan clasa a X-a D

ISBN 978-973-0-18226-2

Autorii aduc mulțumirile lor doamnei Specialist economic Mirela ENĂCHESCU, președintele Comitetului de părinți, pentru tot sprijinul acordat în vederea apariției prezentei lucrări.

Adrese de contact:

ioan_marculet@yahoo.com

imarculet@gmail.com

colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

3

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

CUPRINS

e n c i c l o p e d i e

Prefață (Prof. dr. Steluța Dan)

5

Notă de prezentare

7

America de Sud. Scurtă prezentare

9

Listă de abrevieri și simboluri

12

Statele Americii de Sud

14

Argentina

15

Bolivia

18

Brazilia

21

Chile

24

Columbia

28

Ecuador

30

Guyana

34

Paraguay

36

Perú

39

Suriname

42

Trinidad și Tobago

45

Uruguay

47

Venezuela

50

Anexă. Teritoriile dependente și cu statut special

53

Falkland, Insulele ~

54

Georgia de Sud și Sandwich de Sud, Insulele~

56

Guyana Franceză

58

Bibliografie

60

Summary

62

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

4

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

PREFAȚĂ

Geografia satisface necesitatea de a cunoaşte însuşirile esenţiale ale naturii neînsufleţite şi însufleţite, precum şi frumuseţea ei, concomitent cu principiile şi legile care guvernează procesele şi fenomenele prin care acestea se nasc şi devin necontenit în deplină interacţiune cu omul, societatea, economia, cultura şi politica. Geografia s-a afirmat întotdeauna ca unul dintre cele mai fascinante şi generoase domenii ale cunoaşterii care, pe lângă faptul că întregeşte fructuos cultura şi spiritualitatea umană, furnizează soluţii practice în vederea soluţionării multor dezechilibre survenite pe fondul relaţiilor contradictorii dintre interesele societăţii şi cerinţele propriului său mediu de viaţă. Plecând de la aceste afirmații, domnul profesor dr. Ioan Mărculeț, de la Colegiul Național „I. L. Caragiale” din București, a continuat seria lucrărilor coordonate de domnia sa, cu lucrarea „Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie”. Ca și până acum, lucrarea este rezultatul colaborării domnului profesor cu un grup de elevi pasionați de geografie din prestigioasa instituție de învățământ din capitală. Surprinde faptul că, alături de elevii de liceu se află și un grup de colaboratori din clasele de gimnaziu. Volumul debutează cu o scurtă prezentare a principalelor caracteristici geografice ale Americii de Sud, care are menirea de a familiariza simplul cititor cu termenii și noțiunile științifice de bază. În literatura de specialitate se găsesc numeroase lucrări care tratează metodic statele lumii, dar în paginile care urmează pasionatul de geografie, ori cititorul de rând, găsește aspectele esențiale care caracterizează statul respectiv. Centrul de greutate al lucrării este reprezentat de monografiile

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

5

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

geografice ale celor 13 state structurate după un algoritm specific, pe trei secțiuni distincte – date generale, cadrul fizico- geografic și reperele demografice și socio-economice – în care, printre alte aspecte, se regăsesc: poziția geografică, vecinii, suprafața statului, forma de guvernământ, limba oficială, moneda, unitățile de relief, clima, hidrografia, ariile protejate, populația, structura etnică, obiectivele turistice, siturile din patrimoniul UNESCO etc. Un element de noutate pe care îl aduce lucrarea este prezentarea detaliată a capitalelor statelor Americii de Sud, în care se regăsesc informații valoroase nu doar pentru geografi ci și pentru istorici, arhitecți, turiști etc. De remarcat faptul că, pentru realizarea în bune condiţii a prezentei enciclopedii s-a implicat şi dr. Cătălina Mărculeţ, de la Institutul de Geografie al Academiei Române, care s-a ocupat în mod deosebit pentru păstrarea caracterului unitar și științific al lucrării. Citind volumul descoperi firul întregii construcții al acestei lucrări și a celor anterioare: pasiunea pentru geografie, pentru profesie, dorința de a transmite tinerelor generații nevoia permanentă de cunoaștere, de formare a unor atitudini active în legătură cu ceea ce „datorăm” respectiv ceea ce „luăm” lumii înconjurătoare. Cu speranța că am prezentat lucrarea ca una necesară și accesibilă ca sursă de informație, într-o manieră încât să vă trezim interesul pentru utilizarea ei, dorim ca acest volum să fie un sprijin real pentru toți cei care studiază și îndrăgesc geografia.

Profesor dr. Steluța DAN

Inspector General în Ministerul Educației Naționale – Specialitatea Geografie

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

6

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala lucrare Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie , realizată cu un grup de elevi din Colegiul Național „Ion Luca Caragiale“ din București (din clasele a VII- a A, a IX-a I, a X-a D, a X-a I și a XI-a I), se dorește a fi un instrument de lucru și o sursă de informare pentru școlarii din instituția noastră și chiar din țară. În cadrul său se regăsesc prezentate succint toate statele din America de Sud și capitalele lor. La realizarea enciclopediei a fost utilizată o bogată literatură de specialitate, semnalată la capitolul Bibliografie, iar unele date au fost actualizate prin utilizarea site-urilor de specialitate de pe rețeaua Internet. Dintre numeroasele lucrări de specialitate consultate, cele mai utilizate au fost volumele:

„Enciclopedia statelor lumii“ (H. C. Matei, S. Neguț, I. Nicolae, Edit. Meronia, București, 2005), „Statele lumii contemporane“ (Ș. Dragomirescu, R. Săgeată, Edit. Corint, București, 2011), „Statele lumii. Antologie“ (consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua Nordului, Constanța, 1999), Geografia lumii(I. Marin, Tipografia Universității, București, 1993), „Statele pe harta lumii“ (C. Giurcăneanu, Edit. Politică, București, 1983) și Atlasul geografic al lumii(Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1992). În descrierea statelor Americii de Sud s-au avut în vedere:

datele generale (poziția geografică, vecinii, suprafața, insule componente, teritorii dependente și cu statut special, forma de guvernământ, sărbătoarea națională, limba oficială, moneda și instituțiile internaționale din care face parte), cadrul fizico-geografic (relieful/unitățile de relief,

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

7

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

clima, hidrografia, asociațiile biogeografice, resursele naturale și ariile protejate) și reperele demografice și socio-economice (populația, densitatea medie a populației, structura etnică, structura confesională, bilanțul natural, populația urbană, speranța de viață, capitala, principalele orașe, PIB/loc., zonele și obiectivele turistice și numele siturilor din patrimoniul mondial UNESCO). Pentru întregirea caracteristicilor statelor, la finalul fiecărei țări a fost descrisă sumar capitala: momentul fondării, numărul locuitorilor, principalele instituții culturale etc.

Bucureşti, ianuarie 2015 Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

8

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

AMERICA DE SUD SCURTĂ PREZENTARE

America de Sud, continent de formă triunghiulară, întins între 12 o 28’ lat. N și 53 o 55’ long. S, cu supr. de cca. 17.840.000 km 2 și cu o populație de aproximativ 380.000.000 locuitori, este cuprins între Oc. Atlantic (la NE, E și SE), Oc. Pacific (la V) și M. Caraibilor (la S). În structura geologică și în cadrul reliefului se disting două compartimente:

A. Estul Extraandin – format din nuclee aparținând vechiului continent Gondwana (de vârstă precambriană), care intră în compunerea podișurilor Braziliei și Guyanelor – este alcătuit din podișuri (Braziliei, Guyanelor, Patagoniei) și câmpii (Orinoco, Amazonului 1 , La Plata ș.a.). B. Vestul Andin – evoluat în geosinclinalul care a funcționat din Cretacic până în Terțiar – a rezultat în urma orogenezei alpine (mișcări de încrețire din Terțiar până în Cuaternar), însoțită de erupții vulcanice și de seisme. A rezultat sistemul Munților Alpi, lung de cca. 9.000 km și înalt de peste 7.000 m (alt. max.: 6.960 m, în vf. Aconcagua). Datorită întinderii în latitudine, în America de Sud se găsesc mai multe tipuri climatice: ecuatorială (între 0 și 5 o lat.), subecuatorială (între 5 și 15 o lat.), tropicală (între 13 și 30 o lat.; umedă, în E, și uscată, în V), subtropicală (între 30 și 40 o lat.) și temperată (la peste 40 o lat.; continentală, în E, oceanică, în V, și rece, în S).

1 Câmpiile Orinoco și Amazonului s-au acumulat peste fundamente vechi, de vârstă precambriană, scufundate în lungul unor linii de flexură.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

9

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Principalele ape curgătoare de pe continent sunt:

Amazonul lung de 7.025 km, cu bazinul hidrografic de 7.050.000 km 2 și cu numeroși afluenți (Río Negro, Madeira, Tapajós, Xingu ș.a.), Orinoco, Tocantins, São Francisco, Paraná și Uruguay. Între lacurile din America de Sud se evidențiază Titicaca, lac tectonic, situat la 3.812 m alt. Alte lacuri mai importante sunt: Poopó, Salar de Uyuni, Lag. dos Patos, Lag. Mirim și Lag. Maracaibo. Asociațiile vegetale de pe continent sunt în strânsă dependență de caracteristicile climatice și de altitudinea reliefului. Aici se găsesc: păduri ecuatoriale („selva”), păduri tropicale, savane („llanos”, „campos” și „sertão”), asociații subtropicale, păduri de conifere, păduri de foioase, pampas, mangrove etc. Populația Americii de Sud, cu o densitate de cca. 21,5 loc./km 2 , este compusă din europeni (spanioli, portughezi, francezi, englezi ș.a.), amerindieni (quechua, aymara, guaraní, alcalufi ș.a.), creoli, metiși, africani/negri, asiatici (indieni, indonezieni, chinezi, japonezi, pakistanezi etc.) ș.a. Majoritatea locuitorilor continentului trăiesc în așezări urbane, între acestea mai mari fiind: São Paulo (11.895.900 loc.), Buenos Aires (11.890.000 loc.), Rio de Janeiro (11.606.000 loc.), Bogotá (7.878.000 loc.), Lima (7.605.700 loc.), Santiago de Chile (7.200.000 loc.), Belo Horizonte (2.491.100 loc.), Medellín (2.441.100 loc.), Caracas (2.013.300 loc.) și Porto Alegre (1.510.000 loc.). De la colonizarea europeană (preponderent spaniolă) a Americii de Sud – începută din anul 1530 –, până în prezent, pe teritoriul continentului s-au înființat și s-au dezvoltat 13 state Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador,

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

10

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Guyana, Paraguay, Perú, Suriname, Trinidad și Tobago 2 , Uruguay și Venezuela (toate republici) 3 – și trei teritorii dependente – Insulele Falkland, Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud și Guyana Franceză.

STATELE AMERICII DE SUD

STATELE AMERICII DE SUD Legenda: 1. Argentina 2. Bolivia 3. Brazilia 4. Chile 5. Columbia 6.

Legenda:

1. Argentina

2. Bolivia

3. Brazilia

4. Chile

5. Columbia

6. Ecuador

7. Guyana

8. Guyana Franceză

9. Paraguay

10.

Perú

11.

Suriname

12.

Trinidad și Tobago

13.

Uruguay

14.

Venezuela

15.

I-le Falkland

16.

Georgia de Sud și

I-le Sandwich de Sud

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

2 Deși în numeroase lucrări de specialitate statul Trinidad și Tobago figurează ca aparținând Americii Centrale Insulare (Antilelor Mici), în prezenta lucrare am introdus și acest stat insular datorită poziției sale geografice pe platoul continental al Americii de Sud, la doar cca. 15 km de Venezuela. Demersul nostru a fost încurajat și de manualul școlar „Geografie – manual pentru clasa a VII-a”, Edit. Humanitas (autori S. Neguț și Gabriela Apostol) aflat în vigoare, în care statul Trinidad și Tobago este cuprins între țările Americii de Sud (pag. 151). 3 Trei state sunt federații: Argentina, Brazilia și Venezuela.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

11

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

LISTĂ DE ABREVIERI ȘI SIMBOLURI

adânc. = (înainte sau după o

E = est

 

cifră) adâncime

etc.

= etcetera

 

afl. = afluent/afluenții

f.a. = fără an

agl. urb. = aglomerație urbană

feb.

= februarie

ALAI = Asociația Latino-

G.

=

(urmat

de

un

nume

Americană a Integrării

propriu) golf

 

alt. = (înainte sau după o cifră) altitudine APEC = Cooperarea Economică din Asia-Pacific

apr. = aprilie

Arh. = (urmat de un nume propriu) arhipelag

aug. = august

Baz. = (urmat de un nume propriu) bazin CAN = Comunitatea Andină a Națiunilor

CARICOM = Comunitatea Caraibiană Câmp. = (urmat de un nume propriu) Câmpia cca. = circa Col. = (urmat de un nume

o = (înainte de o cifră) grade o C = grade Celsius ha = hectare

ian. = ianuarie

Imp. = (urmat de un nume propriu) imperiu Ins. = (urmat de un nume propriu) insulă I-le = (urmat de un nume

propriu) insulele iul. = iulie

iun. = iunie

î.Hr. = înainte de Hristos

km = kilometru km 2 = kilometru pătrat

nume

L. =

propriu) lac Lag. = (urmat de un nume

(urmat

de

un

propriu) colină Commonwealth = Comunitatea Britanică a Națiunilor Cul. = (urmat de un nume propriu) culoar

propriu) lagună ‰ = la mie % = la sută lat. = latitudine

Dl.

= (urmat de un nume propriu) Dealurile

loc. = (urmat de un nume propriu) locuitori long. = longitudine

dec.

= decembrie

lung. = (înainte sau după o

Depr. = (urmat de un nume

cifră) lungime

propriu) depresiune $ = dolari SUA d.Hr. = după Hristos

M. =

propriu) mare mart. = martie

(urmat

de

un

nume

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

12

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

mas. = (urmat de un nume propriu) masiv max. = maximă med. = medie MERCOSUR = Piața Comună a Sudului

OCI = Organizația de Cooperare Islamică oct. = octombrie OMC = Organizația Mondială a Comerțului ONU = Organizația Națiunilor

= metru mil. = milioane ’ = minute

m

Unite OPEC = Organizația Statelor Exportatoare de Petrol

Mt. = (urmat de un nume propriu) munte

P.

Nat. = (urmat de un nume propriu) Parc Natural

M-ții = (urmat de un nume propriu) Munții nov. = noiembrie

N. = (urmat de un nume

propriu) Parc Național Pod. = (urmat de un nume

P.

N

= nord

propriu) Podișul

NE = nord-est NV = nord-vest OAS = Organizația Statelor Americane

precip. = precipitații sec. = (urmat de cifre romane) secol/secole ’’ = secunde

Oc. = (urmat de un nume propriu) ocean OCDE = Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

SELA = Sistemul Economic Latino-American SUA = Statele Unite ale Americii temp. = temperatura UE = Uniunea Europeană

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

13

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

STATELE AMERICII DE SUD

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

14

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

ARGENTINA

República Argentina

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

República Argentina M i c ă e n c i c l o p e d

DATE GENERALE

Poziția geografică: SE, la 22- 55° lat. S și 54-74° long. V; Vecini: Bolivia, N (832 km), Paraguay, N (1.880 km), Brazilia, NE (1.261 km), Uruguay, NE (580 km), și Chile, V (5.308 km); ieșire la Oc. Atlantic, E (4.989 km); Suprafața: 2.780.400 km 2 ; Insule componente: Tierra del Fuego/Țara de Foc, Martín Garcia; Teritorii dependente și cu statut special: Teritoriul Antarctic Argentinian; Forma de guvernământ:

republică federală prezidențială; Sărbătoarea națională: 14 mai (aniversarea revoluției din 1810); Limba oficială: spaniola; Moneda: 1 peso argentinian = 100 centavos; Membru: ONU, MERCOSUR, OMC, OAS, ALAI ș.a.

CADRUL FIZICO- GEOGRAFIC

Relieful/unitățile de relief:

variat, mpii (Gran-Chaco, Entre Ríos/Mesopotamia, Pampa), podișuri (Patagoniei, în S) și munți (Sierra de Côrdoba, Anzi, în V); țărmuri sinuoase cu peninsule (Valdés), estuare (Río de la Plata) și golfuri (Bahía Blanca, San Matías, San Jorge, Bahía Grande ș.a.); alt. max.: 6.960 m, în vf. Aconcagua (M-ții Anzi); Clima: tropicală și subtropicală (în N), temperat-continentală și temperată rece (în S); temp. med. multianuală între 16,5 o C, în NE, și 5 o C, în S; precip. med. anuale: 1.200 mm, în NE, și 550 mm, în S; Hidrografia: ape curgătoare – Paraná (cu afl. Paraguay, Pilcomayo, Bermejo, Río Salado ș.a.), Uruguay, Colorado (cu afl. Salado), Río Negro, Chubut, Chico etc. – și lacuri (Buenos Aires, Argentino, Nahuel Huapi, Viedma, San Martin ș.a.– glaciare , Mar Chiquita ș.a.) etc.;

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

15

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

Asociații biogeografice:

păduri tropicale, păduri de foioase, pampas și vegetație etajată (păduri de conifere și pajiști alpine, pe munții înalți); Resurse naturale: zinc, plumb, cupru, minereu de fier, petrol, uraniu, soluri fertile; Arii protejate: rezervații naturale, parcuri naționale și naturale (Nahuel Huapi, Iguaçú, Los Glaciares, Ischigualasto, Talampaya, Pen. Valdés, Lanin, Río Pilcomayo, Tierra del Fuego ș.a.).

REPERE DEMOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE

Populația: 40.120.000 loc.; Densitatea medie a populației: 14,5 loc./km 2 ; Structura etnică: albi (de origine spaniolă și italiană) = cca. 85,5%, metiși = 6,5%, amerindieni = 3,5%, arabi = 3,3% ș.a.; Structura confesională:

romano-catolici = cca. 88%, protestanți = 7,5%, musulmani = 2%, mozaici = 0,5% ș.a.; Bilanțul natural: 8‰;

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Populația urbană: 92,8%; Speranța de viață: 75 ani; Capitala: Buenos Aires; Principalele orașe: Córdoba, Rosario, La Plata, Mendoza, Mar del Plata, San Juan, San Miguel de Tucumán, Salta, Santa Fe ș.a.; PIB/loc.: 9.640 $; Zone și obiective turistice:

Buenos Aires, litoralul estuarului Río de la Plata, litoralul Oc. Atlantic, Ins. Martín Garcia, Pod. Altiplano, L. Nahuel Huapi, Lag. Blanca, Ins. Tierra del Fuego ș.a.; Situri din patrimoniul mondial UNESCO: P. Nat. Ischigualsto, P. Nat. Talampaya, P. N. Iguaçú (împreună cu Brazilia), P. N. Los Glaciares, Picturile murale din peștera „Cueva de las Manos, Rio Pituras, Itinerarul cultural incaș Quebrada de Humahuaca, Ansamblurile de clădiri iezuite din Córdoba, Așezămintele iezuite ale populației guarani de la San Ignacio Mini, Santa Ana, Nuestra Señora de Loreto și Santa Maria la Mayor (împreună cu Brazilia).

Buenos Aires (Ciudad Autónoma de Buenos Aires), capitala Argentinei, este situat pe malul V al estuarului Río de

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

16

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

la Plata, la 34 o 36’12’’ lat. S și 58 o 22’54’’ long. V. Localitatea a fost fondată în 1536 de spaniolul Pedro de Mendoza, având numele de Ciudad de Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre/Orașul Sfintei Noastre Maria din Buen Ayre. Din cauza atacurilor indigenilor, în 1541 orașul a fost abandonat, dar a fost repopulat în 1580, de Juan de Garay, care i-a adăugat la nume și Santisima Trinidad/ Sfânta Treime. În secolele următoare, așezarea s-a dezvoltat ca oraș comercial. La sfârșitul sec. VIII și în sec. XIX, orașul a fost capitală a Viceregatului Río de la Plata, a Provinciei Buenos Aires și a statului Buenos Aires (1853-1860). În 1880, așezarea a fost federalizată și a devenit sediul guvernului, având un primar numit de președintele Argentinei. În prezent, orașul este cel mai important centru urban al Argentinei, întins pe o supr. de 203 km 2 (4.758 km 2 , în metropolă), cu un număr de 11.890.000 loc. (12.800.000 loc., în metropolă). Numit uneori și „Parisul Americii Latine”, Buenos Aires este un puternic centru politic, industrial, comercial și financiar. Dispune de importante centre de cultură (Teatrul Colón, Teatrul Regina ș.a.), muzee, universități, grădini publice etc.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

17

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

BOLIVIA

Estado Plurinacional de Bolivia (spaniolă) Wuliwya Suyu (aymara) Bulivya Republika (quechua)

e n c i c l o p e d i e

Bulivya Republika (quechua) e n c i c l o p e d i e DATE

DATE GENERALE

Poziția geografică: partea central-vestică, la 10-23° lat. S și 58-69° long. V; Vecini: Brazilia, N și E (3.423 km), Paraguay, SE (750 km), Argentina, S (832 km), Chile, SV (860 km) și Perú, NV (1.075 km); Suprafața: 1.098.581 km 2 ; Forma de guvernământ:

republică prezidențială; Sărbătoarea națională: 6 aug. (aniversarea proclamării independenței, în 1825); Limba oficială: spaniola, aymara și quechua; Moneda: 1 boliviano = 100 centavos; Membru: ONU, OMC, OAS, ALAI, CAN, MERCOSUR (asociat) ș.a.

CADRUL FIZICO- GEOGRAFIC

Relieful/unitățile de relief:

M-ții Anzi (Cordillera Orientali și Cordillera

Occidental, cu structuri vulcanice), platoul Altiplano (alt. de 3.300-3.850 m), platouri joase (sub 500 m alt.) și câmpii mlăștinoase (în S); alt. max.: 6.542 m, în Nevado Sajama (în Cordillera Oriental); Clima: tropicală (în E, caldă și ploioasă), temperată și rece (în regiunea muntoasă și în depresiunile intramontane); temp. med. multianuală între 10 și 26 o C; precip. med. anuale: 300 și 1.000 mm; Hidrografia: ape curgătoare Madeira (cu afl. Abuná, Beni, Madre de Dios, Mamoré, Itonamas, Guaporó ș.a.), Pilcomayo, Bermejo etc. – și lacuri – tectonice, glaciare, vulcanice etc. Titicaca (navigabil, situat la cea mai mare alt.: 3.812 m), Poopó (supr. de 2.790 km 2 ), Salar de Uyuni, Rogoaguado, Rogagua, San Luis etc.; Asociații biogeografice:

păduri tropicale, stepă cu pâlcuri de arbuști, pajiști alpine etc.;

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

18

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

Resurse naturale: gaze naturale, petrol, zinc, minereu de fier, plumb, aur, lemn, ape curgătoare cu potențial hidroenergetic; Arii protejate: rezervații naturale, parcuri naționale și naturale (Noel Kempff Mercado, Guanay Norte, Monte Sajama, Miriquiri, Yapacani-Ichio, o Negro- San Martin ș.a.).

REPERE DEMOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE

Populația: 10.556.000 loc.; Densitatea medie a populației: 9 loc./km 2 ; Structura etnică:

amerindieni (quechua, aymara ș.a.) = 56%, metiși = 30%, albi = 15% ș.a.; Structura confesională:

romano-catolici = 88,5%, protestanți = 9% ș.a.; Bilanțul natural: 18‰; Populația urbană: 66,5%; Speranța de viață: 66 ani;

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Paz

(administrativă) și Sucre (constituțională); Principalele orașe: Santa Cruz de la Sierra, Cochabamba, El Alto, Potosí, Tarija, Trinidad, Quillacollo ș.a.; PIB/loc.: 2.700 $; Zone și obiective turistice:

capitalele La Paz și Sucre, orașul Potosí, regiunea Altiplano, L. Titicaca, Ins. (plaur) Suriqui, ruinele incașe de la Tihuanaco/ Tiwanaku, sanctuarul catolic de la Copacabana, stațiunea Chacaltaya ș.a.; Situri din patrimoniul

mondial UNESCO: P. N. Noel Kempff Mercado, misiunile iezuite din Chiquitos, situl arheologic Fuerte de Samaipata, Tiwanaku (centrul politic și spiritual al Culturii Tiwanaku), orașul și minele de argint Potosí și centrul istoric al orașului Sucre.

Capitala:

La

La Paz (Nuestra Señora de la Paz, Chuquiago Marka sau Chuqiyapu, din limba aymara) – capitala administrativă a Boliviei (1898) – este situată în Altiplano, într-un canion al râului Choqueyapu, la 3.640 m alt., la 16 o 30’ lat. S şi 68 o 09’ long. V. În prezent oraşul se întinde pe 472 km 2 (3.240 km 2 în metropolă), numără 877.400 loc. (2.364.200 loc. în metropolă) şi este cel mai important centru economic şi

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

19

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

cultural al Boliviei. Sunt prezente combinate de prelucrare a minereurilor şi de prepararea produselor agricole, instituţii financiar-bancare, universităţi (Mayor de San. Andrés, Catolica Boliviana San Pablo, Central de Bolivia, del Valle Privada, Loyola, Escuela Militar Ingeniera ş.a.) şi obiective turistice (muzee – Naţional de Arheologie, Costumbrista, del Litoral, Aurului, Etnografie şi Folclor, de Istorie Naturală, Naţional de Artă etc. – catedrale şi biserici – Mitropolitană, San Francisco ş.a. –, Palatul Prezidenţial, locuinţa guvernatorului bolivian/Palacio Quemado, Parcul Central/Parque Central Urbano etc.

Sucre, capitala constituţională a Boliviei (găzduieşte Curtea Supremă de Justiţie), este situat în partea central-sudică a ţării (19˚2’2’’ lat. S şi 65˚15’45’’ long. V), la 2.750 m alt. Aşezarea a fost fondată în 1538, de către Pedro Anzures, Marqués de Campo Redonda, sub numele Ciudad de la Plata de la Nueva Toledo. În 1839, oraşul devine capitala Boliviei şi a fost redenumit Sucre, de la liderul revoluţionar Antonio José de Sucre. Afectat economic de căderea industriei de argint din Potosi, Sucre pierde statutul de capitală (1898) în favoarea oraşului La Paz. În prezent oraşul numără 310.000 loc. şi deţine numeroase obiective culturale şi arhitectonice: Casa libertăţii (construită în 1621, unde Simón Bolívar a redactat Constituţia Boliviei), Biblioteca Naţională, Catedrala Mitropolitană (construită între 1559-1772), Palatul Arhiepiscopal (din 1609), Curtea Supremă de Justiţie şi numeroase biserici (San Francisco, San Felipe Nery, Santa Teresa, Santo Domingo ş.a.).

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

20

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

BRAZILIA

República Federativa do Brasil

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Federativa do Brasil M i c ă e n c i c l o p e

DATE GENERALE

Poziția geografică: NE, la 5 o lat. N-34° lat. S și 35-74° long. V; Vecini: Venezuela, N (2.200 km), Guyana, N (1.606 km), Guyana Franceză, N (730,4 km), Suriname, NE (593 km), Uruguay, SE (1.068 km), Argentina, SE (1.261 km), Paraguay, S (1.365 km), Bolivia, SV (3.423 km), Perú, V (2.995 km) și Columbia, NV (1.644 km); ieșire la Oc. Atlantic, E (7.491 km); Suprafața: 8.511.965 km 2 ; Insule componente: Maracá, Caviana, I-le Fernando de Noronha, São Sebastião, Santa Catarina ș.a.; Forma de guvernământ:

republică federală; Sărbătoarea națională: 7 sept. (aniversarea proclamării independenței, în 1822); Limba oficială: portugheza; Moneda: 1 real = 100 centavos; Membru: ONU, MERCOSUR, OAS, OMC, ALAI ș.a.

CADRUL FIZICO- GEOGRAFIC

Relieful/unitățile de relief:

predominant de câmpie și podiș: Câmp. Amazonului, în partea central-vestică, Pod. Guyanelor și Serra do Tumucumaque, în N, Câmp. Pantanal, în SV, și Pod. Braziliei, în S – cu Pod. Mato Grosso, Pod. Minas Gerais, Pod. Diamantina și culmi muntoase (Sierra): Sierra Formosa, Sierra do Roncador, Sierra Espinaço, Sierra do Mar ș.a.; țărmurile sunt sinuoase, cu estuare (Amazonului), golfuri (Marajó ș.a.) și lagune (Lagõa dos Patos, Mirim, Manqueira, Flores ș.a.); alt. max.: 3.014 m, în Pico da Nablina (din Pod. Guyanelor/ Altiplano de Guayanas); Clima: ecuatorială, în Câmp. Amazonului, tropicală, în Pod. Guyanei și în N Pod. Braziliei, subtropicală și, temperată, în S Pod. Braziliei; temp. med. multianuală între 20 și 28 o C;

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

21

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

precip. med. anuale de 800- 2.900 mm; Hidrografia: ape curgătoare Amazon (cu afl. Rio Negro, Madeira, Tapajós, Xingú ș.a.), Tocantins (cu afl. Araguaia), São Francisco, Paraná, Paraguay etc. – și lacuri lagune (Patos, Mirim, Mangueira ș.a.), lacuri de acumulare (Três Marias cu supr. de 1.350 km 2 , Sabradinho, Hiparica, Furnas, o Francisco ș.a.); Asociații biogeografice:

pădure ecuatorială („selva”) și savană („campos” și „sertão); Resurse naturale: bauxită, minereu de fier, aur, platină, nichel, mangan, uraniu, petrol, fosfați, lemn, ape curgătoare cu potențial hidroenergetic ș.a.; Arii protejate: rezervații naturale, parcuri naționale și naturale (Araguaia, Amazonia, Xingú, Tumucumaque, Jaú, Iguaçú/ Iguazú (împreună cu Argentina), Brasília, Cato Orange, Cará-Cará, Jacarepaguá, Itatiaia, Soòretama, Poca das Antas, Serra da Canastra, Atol das Rocas ș.a.).

REPERE DEMOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Populația: 192.376.000 loc.; Densitatea medie a populației: 22,6 loc./km 2 ; Structura etnică: albi = cca. 54%, mulatri și metiși = 39%, negri = 6%, amerindieni = 0,4% ș.a.; Structura confesională:

romano-catolici = cca. 74%, protestanți = 15,5%, nereligioși = 7,3% ș.a.; Bilanțul natural: 9,5‰; Populația urbană: 86,2%; Speranța de viață: 73,5 ani; Capitala: Brasília; Principalele orașe: o Paulo, Rio de Janeiro, Belo Horizonte, Fortaleza, Manaus, Curitiba, Belém, Recífe, Porto Alegre, Goiânia, Campinas, São Luis, Guarulhos, São Gonçalo, Duque de Caxias, Maceió, Nova Iguaçú ș.a.; se evidențiază Megalopolisul brazilian (peste 40.000.000 loc.); PIB/loc.: 16.870 $; Zone și obiective turistice:

Rio de Janeiro (Palatul Quinta de Boa Vita, stațiunile Copacabana și Ipamena, statuia „Cristos Mântuitorul”, carnavalul „Samba” s.a.), capitala Brasília, São Paulo, São Luís de Maranhão, Cascada Iguaçú, P. N. Jaú, P. N. Serra do Capivara ș.a.;

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

22

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

Situri din patrimoniul mondial UNESCO: P. N. Iguaçú/Iguazú (împreună cu Argentina), P. N. Serra da Capivara, ariile protejate din Cerrado (P. N. Chapada dos Veadeiros și P. N. Emas), Rezervația Forestieră Coasta Atlantică a Descoperirilor, Rezervația Pădurea Atlantică din Sud-Est, Complexul de Conservare din Amazonia Centrală, arealul de Conservare Pantanal, centrul istoric al orașului Ouro Prêto, centrul istoric al orașului Olinda, centrul

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

istoric al orașului Salvador de Bahia, centrul istoric al orașului Diamantina, centrul istoric al orașului Goiás, așezămintele iezuite ale populației guarani (San Ignacio Mini, Santa Ana, Nuestra Señora de Loreto și Santa Maria la Mayor și cel al Misiunii São Miguel – împreună cu Argentina), Sanctuarul Iisus cel Bun din Congonhas, Scuarul São Francisco din orașul São Cristóvão, I-le Fernando de Noronha și Atol das Rocas.

Brasília, capitala Braziliei, este situată în partea central- sudică a ţării (la 15 o 47’38’’ lat. S şi 47 o 52’58’’ long. V), în Pod. Braziliei, la alt. de 1.172 m. Oraşul a fost fondat la 21 apr. 1960, pentru a servi ca nouă capitală naţională, în locul vechii capitale Rio de Janeiro. Noua capitală găzduieşte Guvernul federal, Congresul, Preşedinţia, Curtea Supremă de Justiţie şi 124 de ambasade. În prezent, Brasília se întinde pe 5.802 km 2 şi numără 2.364.000 loc. (4.041.000 loc. în zona metropolitană). Este un important centru economic (cu predominanţa serviciilor) şi turismului), cultural şi universitar (Universitatea din Brasilia, Universitatea Catolică, Universitatea Paulista, Institutul Superior de Educaţie ş.a.).

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

23

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

CHILE

República de Chile

DATE GENERALE

Poziția geografică: SV, la 17- 56° lat. S și 66-76° long. V; Vecini: Perú, N (171 km), Bolivia, NV (860 km) și Argentina, E (5.308 km); ieșire la Oc. Pacific, V (6.435 km); Suprafața: 756.096 km 2 ; Insule componente:

Paștelui/Rapa Nui, Tierra del Fuego/Țara de Foc, Hoste, Santa Inés, Desolación, Hanover, Campana, Arh. Chonos, Chiloé, Arh. Juan ș.a.; Forma de guvernământ:

republică prezidențială; Sărbătoarea națională: 18 sept. (aniversarea proclamării independenței, în 1810); Limba oficială: spaniola; Moneda: 1 peso chilian = 100 centavos = 1.000 escudos; Membru: ONU, APEC, OAS, OMC, ALAI, OCDE, MERCOSUR (asociat) ș.a.

CADRUL FIZICO- GEOGRAFIC

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

FIZICO- GEOGRAFIC S u d. M i c ă e n c i c l o

Relieful/unitățile de relief:

constituit din trei benzi orientate de la N la S: în E, versantul occidental al Anzilor Cordilieri, cu vulcani, cu înălțimi de peste 6.000 m (Llullaillaco =

6.723

m, Ojos del Salado =

6.893

m, Cerro las Tórtolas

= 6.323 m), și platoul Puna de Atacama (peste 3.000 m alt.), în N; în centru, o depresiune (în N) și o câmpe (Valle Central, în S); în V, un lanț muntos litoral (Cordillera de la Costa, cu înălțimi de 1.000-2.000 m), cu aspect de podiș discontinuu; țărmurile sunt sinuoase cu peninsule (Taitao ș.a.) și golfuri (Arica,

Corcovado, Penas ș.a.); alt. max.: 6.893 m, în vf. Ojos del Salado (Anzii Cordilieri); Clima: foarte variată datorită extinderii în latitudine (4.300 km): aridă/deșertică, în N (influențată de curentul rece Perú/Humboldt), subtropicală umedă, în partea centrală, temperat- oceanică și subantarctică, în S; temp. med. multianuală

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

24

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

între 20 o C, în N, și 5 o C, în S; precip. med. anuale: sub 300 mm, în N, și 4.000 mm, în S; Hidrografia: ape curgătoare (o-o, Loa, Bueno, Huasco, Maipo, Maule ș.a.) și lacuri (Atacama, Llanquihue, Ranco, Villarrica ș.a.); Asociații biogeografice:

subtropicală (în N și centru), păduri de foioase și păduri de conifere (în S); Resurse naturale: cupru, minereu de fier, aur, guano, lemn, ape curgătoare cu potențial hidroenergetic; Arii protejate: rezervații naturale, parcuri naționale și naturale (Rapa Nui/Ins. Paștelui, Alberto de Agostini, Cabo de Hornos, Bernardo O’Higgins, Hernando de Magallanes, Isla Juan Fernández, Isla de Pasqua, Lauca, Lag. San Rafael, Lauca, Pérez Rosales, Nahuelbuta, Vicente, Talhuca, Puyehe ș.a.).

REPERE DEMOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE

Populația: 17.800.000 loc.; Densitatea medie a populației: 23,5 loc./km 2 ; Structura etnică: metiși = cca. 66%, albi = 25%, amerindieni = 7 ș.a.;

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Structura confesională:

romano-catolici = cca. 80%, protestanți = 15%, martorii lui Iehova = 1% ș.a.; Bilanțul natural: 9‰; Populația urbană: 89%; Speranța de viață: 78,8 ani; Capitala: Santiago de Chile (administrativă) și Valparaíso (legislativă); Principalele orașe: Puente Alto, Concepción, Temuco, Viña del Mar, San Bernardo, Talcahuano, Rancagua, Antofagasta, Iquique, Arica, Valdívía, Punta Arenas, Puerto Montt ș.a.; PIB/loc.: 12.800 $; Zone și obiective turistice:

orașele Santiago de Chile, Concepción, Valdivia, Valparaíso (supranumit „Perla Pacificului”), Punta Arenas etc., stațiunile pentru sporturi de iarnă (Portillo, Lagunillas, La Parva, FarellonesColorado, Valle Nevada ș.a.), Ins. Chiloé (cu biserici de lemn), Ins. Paștelui (cu statuile monolitice gigantice: 3-8 m înălțime și 8-60 t greutate), P. N. Tierra del Fuego, Arh. Juan Fernández ș.a.; Situri din patrimoniul mondial UNESCO: P. N. Rapa Nui (în Ins. Paștelui), cartierul istoric al orașului Valparaíso, exploatările de salpetru de la Humberstone

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

25

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

și Santa Laura, bisericile din Chiloe și orașul minier

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Sewell.

Santiago de Chile, capitala administrativă a statului Chile, este situat în Valle Central – Valea Centrală, în valea râului Mapocho, la 520 m alt., la 33 o 26’27” lat. S şi 70 o 39’02” long. V. Aşezarea a fost fondată la 12 febr. 1541, de Pedro de Valdivia, sub numele Santiago de Nueva Extremadura, iar în anul 1818 primeşte statutul de capitală. În prezent, Santiago de Chile este cel mai important oraş din Chile, se întinde pe 641 km 2 şi numără 7.200.000 loc. Economia oraşului, bazată pe industrie şi pe sistemul bancar, generează peste 45% din PIB-ul statului. Aşezarea găzduieşte numeroase instituţii culturale (Teatrul municipal, Orchestra Simfonică, cluburi de jazz ş.a.), muzee (Arqueológico de Santiago/Casa de Arheologie, de Arte Precolombino/de Artă Precolumbiană, Feroviar, de Istorie Naţională, de Belle Arte ş.a.), instituţii de învăţământ superior (universităţi: Academia de Humanismo Cristiano, Adolfo Ibánez, bolivariana, de Los Andes, Bernardo O’Higgins, Miguel de Cervantes ş.a.), parcuri pentru recreere (O’Higgins, Forestal, Cerro Santa Lucía, Dealul San Cristóbal ş.a.) etc.

Valparaíso, capitala administrativă a statului Chile, este un oraş municipiu, situat la Oc. Pacific (în golful omonim), la 33 o 03’ lat. S şi 71 o 37’ long. V, la alt. de 15 m. Aşezarea a fost fondată ăn 1536, de spaniolul Juan de Saavedra, care i-a dat numele după numele satului său natal din Spania: Valparaíso de Arriba. De-a lungul istoriei sale, deşi zguduit de numeroase cutremure, localitatea s-a evidenţiat ca important port de tranzit al Americii de Sud la Oc. Pacific. În prezent, Valparaíso se întinde pe 401,6 km 2 , numără 285.000 loc. (930.220 loc. în agl. urb.) şi găzduieşte Parlamentul statului Chile, Serviciul

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

26

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Naţional Vamal, Ministerul Naţional al Peştelui şi Acvaculturii, Ministerul Culturii, universităţi (de Tehnică Marină, Pontificală Catolică, de Ştiinţe ale Educaţiei), muzee etc. În 2003, centrul istoric al oraşului a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

27

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

COLUMBIA

República de Colombia

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

República de C olombia M i c ă e n c i c l o p

DATE GENERALE

Poziția geografică: NV, la 12 o lat N-4° lat. S și 67-79° long. V; Vecini: Venezuela, E (2.050 km), Brazilia, E (1.644 km), Perú, S (1.800 km), Ecuador, S (590 km) și Panama, NV (225 km); ieșire la M. Caraibilor, N, și Oc. Pacific, V (3.208 km); Suprafața: 1.141.748 km 2 ; Insule componente: Malpelo ș.a.; Forma de guvernământ:

republică prezidențială; Sărbătoarea națională: 20 iul. (aniversarea proclamării independenței, în 1810); Limba oficială: spaniola; Moneda: 1 peso columbian = 100 centavos; Membru: ONU, OAS, OMC, ALAI, CAN, MERCOSUR (asociat) ș.a.

CADRUL FIZICO- GEOGRAFIC

Relieful/unitățile de relief:

variat: în V, câmpii litorale și M-ții Alpii Columbieni, cu

trei cordiliere (Cordillera Oriental, Cordillera Central și Cordillera Occidental), cu relief vulcanic (în E) și separate de văi tectonice, în N, câmpii litorale și mas. Sierra Nevada de Santa Marta, în E, câmpie joasă (Llanos) aparținând Câmp. Amazonului (în SE) și Câmp. Orinoco (în NE); țărmurile sunt sinuoase cu peninsule (Guajira ș.a.) și golfuri (Urabá, Darién, Venezuela ș.a.); alt. max.: 5.775 m, în vf. Cristóbal Colón (în Sierra Nevada de Santa Marta); Clima: influențată de altitudine: ecuatorială (în câmpiile din E), tropicală (la M. Caraibilor), subtropicală, temperată și rece (în Anzi); temp. med. multianuală între 27-28 o C, în regiunile joase, și sub 0 o C, în sectoarele înalte din M-ții Anzi; precip. med. anuale:

1.070 mm; Hidrografia: ape curgătoare:

Magdalena (cu afl. Cauca), Orinoco (cu Meta, Guaviare ș.a.), Amazon (cu Caquetá,

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

28

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

Putumayo ș.a.), Patia, Baudo, San Juan etc.; Asociații biogeografice:

pădure ecuatorială („selva”, în E), păduri tropicale, păduri specifice regiunilor temperate, pajiști alpine, vegetație xerofită etc.; Resurse naturale: minereu de fier, petrol, gaze naturale, cupru, aur, nichel, smaralde, ape curgătoare cu potențial hidroenergetic ș.a.; Arii protejate: rezervații naturale, parcuri naționale și naturale (Los Katios, Tierradentro, Cordillera de los Picachos, Sierra Nevada de Santa Marta, Sierra de la Macarena, El Tuparro, Cueva de Los Guacharos, Paramillo, Farallones de Cali, Puracé, Urba, Sanquianga ș.a.).

REPERE DEMOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE

Populația: 47.400.000 loc.; Densitatea medie a populației: 41,5 loc./km 2 ; Structura etnică: metiși = cca. 47%, mulatri = 22%, albi = 20%, negri = 6%, amerindieni = 3% ș.a.; Structura confesională:

romano-catolici = cca. 92%, protestanți = 3%, musulmani = 0,3% ș.a.; Bilanțul natural: 14‰;

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Populația urbană: 75%; Speranța de viață: 73 ani; Capitala: Bogo; Principalele orașe: Medellín, Cali, Cartagena, Barranquilla, Cúcuta, Soledad, Santa Marta, Bucaramanga, Villavicencío, Pereira, Belló, Ibagué, Manizales ș.a.; PIB/loc.: 8.100 $; Zone și obiective turistice:

Cordillera Oriental (cu Santa Fé de Bogotá, Tunja, Giron, Villa de Leyva, Boyaca ș.a.), P. N. Arheologic San Agustín (cu numeroase sculpturi precolumbiene), P. N. Sierra de Macarena, P. Nat. Santa Marta, P. Nat. Sogamoso, P. Nat. Cundinamarca (cu Cascada Tequendama), P. Nat. Ipiales, orașele Cartagena, Turbo (cea mai veche așezare spaniolă din America de Sud, 1509), Santa Marta, Calí (cu coride), Popayán, Tumaco, Arh. San Andrés y Providencia etc.; Situri din patrimoniul mondial UNESCO: P. N. Los Katios, P. N. Arheologic Tierradentro, sanctuarul floristic și faunistic Malpelo, P. N. Arheologic San Agustín, portul, fortăreața și grupul de monumente din Cartagena, centrul istoric al

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

29

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

orașului

Santa

Cruz

de

Mompox.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Bogo, capitala Columbiei, este situată în Cordillera Oriental, între munţii Guadalupe şi Monserrate (4 o 35’53’’ lat. N şi 74 o 4’33’’ long. V), la 2.640 m alt. Aşezarea a fost fondată de Gonzalo Jiménez de Quesada şi numită Santa Fé de Bacatá. În 1819, Simon Bolivar a alungat pe spanioli, iar oraşul a devenit capitala Columbiei Mari. La dizolvarea Columbiei Mari, localitatea a rămas capitala Noii Granade (viitoarea Republică Columbia) şi redenumită Bogotá. Între 1991 şi 2000, oraşul a fost numit Santa Fé de Bogotá, iar în prezent, Bogo. Oraşul se întinde pe 1.587 km 2 , numără 7.878.000 loc. şi este principalul centru economic al Columbiei. Pe lângă instituţiile administrative naţionale guvern, parlament, preşedinţie, Curtea Supremă de Justiţie etc. –, oraşul găzduieşte instituţii de cultură (cca. 60 muzee, peste 60 de galerii de artă, teatre, biblioteci, catedrale, biserici etc.) şi de învăţământ superior (Universitatea Naţională, Universitatea Militară Nueva Granada, Universitatea Catolică, Universitatea Pontificală Xavierian ş.a.).

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

30

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

ECUADOR

República del Ecuador

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

República del Ecuador M i c ă e n c i c l o p e

DATE GENERALE

Poziția geografică: NV, la 2 o lat. N-5° lat. S și 75-81° long. V; Vecini: Columbia, N (590 km) și Perú, E și S (1.420 km); ieșire la Oc. Pacific, V (2.237 km); Suprafața: 272.046 km 2 ; Insule componente:

Galápagos, Puná ș.a.; Forma de guvernământ:

republică prezidențială; Sărbătoarea națională: 10 aug. (aniversarea proclamării independenței, în 1809); Limba oficială: spaniola; Moneda: 1 dolar SUA = 100 cenți; Membru: ONU, OMC, OAS, SELA, CAN, ALAI, OPEC, MERCOSUR (asociat) ș.a.

CADRUL FIZICO- GEOGRAFIC

Relieful/unitățile de relief:

variat, cu: Sierra (în centru, cu M-ții Anzi – Cordillera Oriental și Cordillera Occidental cu structuri

vulcanice, cu alt. de 5.000- 6.000 m: Chimborazo =

6.268 m, Cotopaxi = 5.897

m, Cayambe = 5.790 m, Sangay = 5.230 m etc.), Costa (în V, o fâșie de câmpie litorală și colinară) și Oriente (în E, o câmpie aparținând Amazoniei); țărmurile sunt sinuoase, cu golfuri (Ancón de Sardinas, Guayaquil ș.a.); alt. max.:

6.268 m, în vf. Chimborazo

(M-ții Anzi); Clima: ecuatorială, în Oriente, tropicală, în Costa (influențată de curentul rece Perú/Humboldt) și etajată (temperată și rece), în Sierra (datorită altitudinii); temp. med. multianuală de 16 o C; precip. med. anuale de 1.015 mm; Hidrografia: ape curgătoare (Napo, Curaray, Pastaza, Santiago, Esmeroldas, Putumayo etc.); Asociații biogeografice:

pădure ecuatorială („selva”, în E), savană (în V), păduri temperate și pășuni alpine (în M-ții Anzi);

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

31

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

Resurse naturale: petrol, lemn, ape curgătoare cu potențial hidroenergetic, pește ș.a.; Arii protejate: rezervații naturale, parcuri naționale și naturale Sangay, Colón (Galápagos), Cayapas, Cejo des Andres, San Lorenzo, Pululagua, Yasuni ș.a.

REPERE DEMOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE

Populația: 15.008.000 loc.; Densitatea medie a populației: 53,8 loc./km 2 ; Structura etnică: metiși = cca. 45%, amerindieni = 35%, albi = 10%, negri = 5% ș.a.; Structura confesională:

romano-catolici = cca. 92%, protestanți = 3,5% ș.a.; Bilanțul natural: 16‰; Populația urbană: 64%;

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Speranța de viață: 75 ani; Capitala: Quito; Principalele orașe:

Guayaquil, Cuenca, Machala, Portoviejo, Santo Domingo de los Colorados, Manta, Ambato, Tulcan, Loja, Riobamba, Ibarra, Esmeraldas ș.a.; PIB/loc.: 4.334 $; Zone și obiective turistice:

capitala Quito (centrul istoric), I-le Galápagos, orașul Santa Ana de los Ríos de Cuenca, site-urile amerindiene din Sierra, vulcanii Chimborazo, Cotopaxi, Pichincha ș.a.; Situri din patrimoniul mondial UNESCO: I-le Galápagos, P. N. Sangay, centrul istoric al orașului Quito și centrul istoric al orașului Santa Ana de los os de Cuenca.

Quito (San Francisco de Quito), capitala Ecuadorului, este situat în partea central-nordică a ţării (la 0 o 14’ lat. S şi 78 o 31’ long. V), pe versantul E al vulcanului Pichincha, în bazinul râului Guayllabamba, la 2.850 m alt. Aşezarea a fost fondată în mileniul I d.Hr. de către amerindieni şi cucerită şi distrusă de către conchistadorii spanioli. A fost reconstruită în anul 1534 de conquistadorii lui Sebastián de Belalcázar şi redenumită San Francisco de Quito, în amintirea regatului precolumbian Quitu. În prezent, Quito, oraşul-capitală situat cel mai aproape de Ecuator, se întinde pe 373 km 2 (4.218 km 2 , în metropolă).

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

32

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Cu o arhitectură colonială hispanică bine conservată (centrul istoric fiind site al patrimoniului cultural mondial UNESCO), oraşul găzduieşte numeroase instituţii de învăţământ superior (Universitatea Centrală din Ecuador, Universitatea Catolică, Universitatea Andină, Simon Bolivar, Şcoala Politehnică, Universitatea Autonomă ş.a.), muzee (Muzeul de Arte Contemporane, Casa de Sucre ş.a.), monumente de artă (Basilica del Grand Nacional cea mai importantă construcţie neogotică din ţară – Catedrala din Quito, Biserica din la Compania de Jesús, Biserica Santo Domingo etc.), sediul Uniunii Naţiunilor Sud Americane ş.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

33

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

GUYANA

Co-operative Republic of Guyana

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Republic of Guyana M i c ă e n c i c l o p e

DATE GENERALE

Poziția geografică: NE, la 1- 9 o lat N și 62-57° long. V; Vecini: Suriname, E (600 km), Brazilia, S, SV (1.606 km) și Venezuela, NV (743 km); ieșire la Oc. Atlantic, NE (459 km); Suprafața: 214.970 km 2 ; Insule componente:

Wakenaam, Laguan, Troolie, Hog (în estuarul Essequibo); Forma de guvernământ:

republică semiprezidențială; Sărbătoarea națională: 23 fev. (aniversarea proclamării republicii, în 1970); Limba oficială: engleza; Moneda: 1 dolar guyanez = 100 cenți; Membru: ONU, OAS, OCI, Commonwealth, CARICOM, SELA, OMC, UE (asociat) ș.a.

CADRUL FIZICO- GEOGRAFIC

Relieful/unitățile de relief:

variat: în N, câmpie litorală mlăștinoasă, în centru, Pod. Guyanelor, în V și S, munți

(M-ții Pakaraima și M-ții Merume, în V, și M-ții Kanuku și M-ții Acarai, în S); țărmurile sunt sinuoase cu estuare (Essequibo, Demerara, Corentyne ș.a.); alt. max.: 2.835 m, în vf. Roraima (în M-ții Pakaraima); Clima: tropicală umedă; temp. med. multianuală 27-28 o C; precip. med. anuale: 2260- 2.400 mm; Hidrografia: ape curgătoare Essequibo (cu afl. Rupununi și Rewa), Corentyne (cu Oronque), Berbice, Demerara, Mazaruni, Cuyuni, Barama, Barima ș.a. – și lacuri – Capoery, Tapakuma, Mainstay, Mashabo-Itiburisi etc.; Asociații biogeografice:

pădure ecuatorială, savană, mangrove (în regiunea litorală); Resurse naturale: bauxită, aur, diamante, lemn, pește, homar etc.; Arii protejate: P. N. Kaieteur Falls.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

34

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

REPERE DEMOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE

Populația: 858.800 loc.; Densitatea medie a populației: 3,9 loc./km 2 ;

Structura etnică: indieni = cca. 43, negri = 31%, metiși

mulatri = 16%,

amerindieni = 9%, chinezi = 0,2% ș.a.; Structura confesională:

hinduși = 34%, protestanți =

cca. 19%, romano-catolici = 12%, anglicani = 9%, musulmani = 9% ș.a.;

și

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

Bilanțul natural: 10‰; Populația urbană: 29%; Speranța de viață: 67,7 ani; Capitala: Georgetown; Principalele orașe: Linden, New Amsterdam, Ana Regina, Rosehall, Corriverton; PIB/loc.: 3.590 $; Zone și obiective turistice:

Georgetown (cu Starbroek Market, muzee, grădină botanică etc.), P. N. Kaieteur Falls, cascade (Surwakwima, Tigre) etc.

Georgetown, capitala Guyanei, este cel mai mare oraş al ţării şi este situat pe coasta Oc. Atlantic, la gura de vărsare a râului (estuarului) Semerava, la 6 o 48’ lat. N şi 58 o 10’ long. V. A fost fondat în 1782, iar până la 29 apr. 1812 a purtat, pe rând numele: Langchampts (dat de francezi) şi Stabroek (dat de olandezi). Actualul nume, Georgetown, primit în 1812, a fost în onoarea regelui George al III-lea al Marii Britanii. Oraşul s-a dezvoltat ca important centru portuar, cu funcţii comerciale şi de transporturi pe care le are şi în prezent. Georgetown numără 235.000 loc., se întinde pe 50 km 2 şi găzduieşte sediul guvernului, parlamentul, reşedinţa preşedintelui, Curtea de Apel, sediul CARICOM, instituţii culturale (Centrul Cultural Naţional, Muzeul de Antropologie Walter Roth, Muzeul Naţional, Biblioteca Naţională, Catedrala Anglicană Sfântul Gheorghe, Universitatea din Guyana ş.a.) etc.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

35

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

PARAGUAY

República del Paraguay (spaniolă) Tetä Paraguáype (guaraní)

e n c i c l o p e d i e

Tetä Paraguáype (guaran í ) e n c i c l o p e d i

DATE GENERALE

Poziția geografică: în partea centrală, la 19-27 o lat S și 54- 63° long. V; Vecini: Brazilia, E (1.375 km), Argentina, S și V (1.880 km), și Bolivia, N (750 km); Suprafața: 406.752 km 2 ; Forma de guvernământ:

republică prezidențială; Sărbătoarea națională: 15 mai (aniversarea proclamării independenței, în 1811); Limba oficială: spaniola și guaraní; Moneda: 1 guaraní = 100 ntimos; Membru: ONU, OAS, SELA, OMC, ALAI, MERCOSUR.

CADRUL FIZICO- GEOGRAFIC

Relieful/unitățile de relief:

în general cu altitudini reduse: în partea centrală și de SV, câmpie (Gran Chaco) de origine aluvială, cu înălțimi de până la cca. 300 m, în mare parte cu mlaștini; în NV, relief deluros (Chaco Boréal); în E, două lanțuri de

munți scunzi (Amambay și San Joaquin), prelungiri ale Pod. Brazilian; alt. max.: 845 m, în Mt. Villarica (după alte surse: 842 m, în Cerro Perco/Cerro Tres Kandu); Clima: tropicală cu dosezoane (ploios și secetos); temp. med. multianuală 23,5 o C; precip. med. anuale:

1.300 mm; Hidrografia: ape curgătoare Paraguay (cu afl. Cuiba, Rio Verde, Monte Lino, Pilicomayo, Bremejo ș.a.), Paraná etc. – și lacuri (antropice și naturale:

Itaipu, Yaaretá, Ypoa, Ypacarai ș.a.); Asociații biogeografice:

pădure tropicală, în E, și savană cu palmieri, în NV (Chaco Boréal); Resurse naturale: minereu de fier, mangan, calcar, lemn, ape curgătoare cu potențial hidroenergetic ș.a.; Arii protejate: rezervații naturale, parcuri naționale și naturale (Cerro Corá, Defensores del Chaco ș.a.).

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

36

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

REPERE DEMOGRAFICE ȘI SOCIO-ECONOMICE

Populația: 6.800.300 loc.; Densitatea medie a populației: 14,2 loc./km 2 ; Structura etnică: metiși (între spanioli și guaraní) = cca. 90%, guaraní (amerindieni) = 3% ș.a.; Structura confesională:

romano-catolici = cca. 90%, protestanți = 6,5%, animiști = 1,1% ș.a.; Bilanțul natural: 13‰; Populația urbană: 61%; Speranța de viață: 72 ani; Capitala: Asunción; Principalele orașe: Ciudad del Este, Luque, San Lorenzo, Encarnación, Lambaré, Coronel Oviedo, Concepción Pedro Juhan Caballero ș.a.;

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

PIB/loc.: 4.500 $; Zone și obiective turistice:

capitala Asunción (cu:

Palatul Guvernamental, Panteonul Național al Eroilor, Catedrala Mitropolitană, Museo del Barro ș.a.), P. N. Cerro Corá, Complexul hidroenergetic Itaipú, orașele Ciudad del Este, Caacupé, Yaguarón, Villarica și Trinidad, stațiunile turistice San Betnardino și Areguá, cascadele Pirareta și Chololo, lacurile Ypacarai și Ypoa ș.a.; Situri din patrimoniul mondial UNESCO:

misiunile iezuite La Santíssim Trinidad de Paraná” și „Jesús de Tavarangue.

Asunción (Nuestra Senñora Santa María de la Asunción), capitala statului Paraguay, este un oraş situat în valea râului Paraguay, 25 o 17’ lat. S şi 57 o 35’ long. V. la alt. de 43 m. A fost fondat la 15 aug. 1537 de spaniolul Juan de Salazar de Espinoza. După obţinerea independenţei de către Paraguay (1811), oraşul nu a înregistrat schimbări semnificative. Abia la sfârşitul sec. al XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea, în urma unui flux masiv de emigranţi din Europa şi Imperiul Otoman, Asunción şi-a schimbat aspectul cu clădiri noi. În prezent, oraşul se întinde pe o supr. de 117 km 2 (1.000 km 2 metropolă), numără 542.000 loc. (2.330.000 loc. în metropolă) şi este cel

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

 

37

S t a t e l e

A m e r i c i i

d e

S u d.

M i c ă

e n c i c l o p e d i e

mai important centru economic şi politic al Paraguayului. Deţine numeroase instituţii de învăţământ superior (Universitatea Catolică, Universitatea Naţională, Universitatea Americană şi Universitatea Autonomă), centre culturale (Orchestra Simfonică Asunción, Orchestra Naţională Simfonică, Teatrul Municipal, Teatrul Liric, Teatrul Arlequin ş.a.), muzee, obiective turistice (Catedrala Mitropolitană, Panteonul Naţional al Eroilor, Casa Independenţei, Palatul López ş.a.) etc.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i