PORTILE IADULUl

..............'.......................................

P
ămîntul Începe să se zguduie ~i se aud
bubuituri. Culmile munţilor sînt aruncate
În aer. Cerul se Întunecă şi este brăzdat de
fulgere strălucitoare. Aerul devine otrăvitor, urît
mirositor, Înecăcios. În vremurile de demult oamenii
credeau că vulcanii erau rezultatul mîniei zeilor, al
uriaşilor sau al spiritelor malefice. Unii spuneau că
vulcanii sînt porti ale iad ului. Uneori erau sacrificaţi
oameni, fiind aruncati În crater pentru a-i Îmbuna pe
zei. Abia la Începutul secolului oi XX-lea oameni
de ştiinţă co Alfred Wegener au Început să
Înţeleagă care era structura stratului mai subtire
de la suprafata Pămîntului - scoarţa terestră.
Oamenii de ştiintă mai află lucruri noi despre
vuleoni chiar şi În zilele noastre şi acestea depăşesc
cu mult orice fictiune.

În Hawaii există un obicei străvechi de o

aduce fructe drept ofrandă lui Pete, zeila

po/ineziană a vu/cani/or. Pete este

cunoscută ~i sub numele de Hina-Ai­

Ma/ama - ,,(ea care mănîncă /una".

~-,.,'' ' ~
\i.
. .
TĂRÎMUL
DIAVOLULUI

.'iA,...•...~.,·,.4.
•

~--.
/
_;
> }.\1'
.
Y
FOCUL GREC
Unii gînditori din

Anti(hitate

(um ar putea
au
...~_ 11 Înler(at să expli(e

apărea vul(anii

Majoritatea ue~tinilor uedeau (ă

iadul este un tărîm subteran al

Întuneri(ului, fo(ului şi tădunilor

aprinşi. Se credea că diavolul Însu şi miroase

a " pucioasă" (suID. As~el de idei Îşi aveau

probabil originea În experienta oamenilor,

A _. ~ .'. 1/' ~l. ;'i t core văzuseră vulcani şi cratere asemeni Etnei,

."e ., ... -- t dală a(e~tia nu

sînt uea,i de zei. de exemplu . Vulcanii erau forte necunoscute, Cuvîntul "vul(on" folosit de
-: .---=-=-=.­
,.,,';:iI-~.:' Filozo ful grec Aristotel Înfricoşătoare şi letale ­ desigur, crealii ale
. C" Vukanus sau Vul(an. Cel pUlin i
(384-322 Î. Hr.) diavo lului. 400 d.Hr., grecii antici au venerat un
credeo că Pămîntul este ÎmpÎnzit de peşteri core aspiră Romonii ou venerat şi ei acelaşi zeu al
Această viziune de co~mar a iadu/ui ~i a
vîn turile În ele. Acestea sîn t Încălzite de focuri uriaşe şi credea că zeul'avea n i şte furnale i
"chinuri/ar iadu/ui" a fost reprezentată in
apoi suflate din nou afară, os~el fiind creali vulconii. metolele. Acestea se aflau În i
pictură de artistul olandez Hieronymus
Bosch (cea 14S0-1S16).
 'LUI
,i se aud
~ aruncate
iizdot de
I A

or, un t
II
ut DomenII..
i zeilor, 01
spuneou că
usocrifi ca ti
,·i Îmbuna pe

bfire
rii.
re
epăşesc
iune.

ATELIERUL LUI VULCAN

lJ
Cuvîntul "vulcan folosit de noi provine din numele
Vulcanus sau Vulcan. Cel puţin din 1500 Î.Hr. pînă În aproximativ
400 d.H r., grecii antici au venerat un zeu al locului numit Hephaistos.
Romanii au venerat şi ei a cel aşi zeu 01focu lui i i l-au num it Vulcanus. Se
credea că zeul avea n i şte lurnale u riaşe În ca re era u topitei i prelucra te Legenda spline că Vlllcanlls a făurit un scut magic pentru eroul
metalele. Ac estea se allau În interi oru l muntelui Etna, de pe insula grec Ahile. În scut se putea reflecta lumea întreagă, CII tot ce
Sici li o. Chior şi ostăzi Etno aruncă scîntei ca forja unui fierar. conţinea ea.

J
 KRAKATAU, 1883

Vulcanii din insula vulcanică Krakatau, de

lîngă Java, au erupt la 27 august 1883.

Zgomotul exploziilor s-a putut auzi pe 8% din

suprafo!a Pămîntului. Cel pu)in 36 000 de oameni

u fost u c i şi.

u
numi
lava ~
strat
eoniei
vulea
Unii ,
altii •
ani.
Într-o fotografie făcută din spaJiu se poate "edea
o falie uria1ă acolo unde ar trebui să se afle cea
mai mare parte a insulei Sumbawa din Indonezia.
Insula a fost astfel scindată CÎnd muntele Tambora
a erupt 1i s-a prăbu~it În 1815.

UN VECHI CRATER
Aceste stînci de pe insula gre­
cească Thira sau Santarini
sînt pere,ii unui crater,
format de una dintre cele
moi mori erup,ii vulcanice
core ou existat vreodată. În
jurul anului 1500 î. Hr.,.o regiune
de 80 km din in s ulă ofost aruncată
În aer di s pă rînd pentru totdeauna.
Nori de gaze şi cenu şă ou ajuns
deasupra insulei vecine, Creta. Pe insula
Thira o ovul loc din nou o eru pţie În 1926.
 , AI
MUNTI
..
<::-.-;.

- .-­
Le PetitParisien­
~~ SIII'1'1.tlt1\7Im'Jla IIlH U.U3rnr.
......... _ " ­ _ ....
'-::~;:::::-.
..:-~,~_ ••

MORm
............... ! ..... .
n vulcan este o fisură adîncă a scoartei

U terestre. Prin această fisură erup sau

izbucnesc afară ~uvoaie de rocă topită
numită lavă. Pietre şi cenuşă plutesc prin aer. Cînd
lava se răceşte, ea se Întăreşte şi formează un nou
strat de rocă . Lava şi cenuşa se pot aduna sub formă
eonică alcătuÎnd cu timpul un nou vîrf muntos. Unii
Doar doi oamenii dintre cei
vulcani erup extrem de violent; alţii sînt mai liniştiţi.
30 000 ce locuiau În.St. Pierre,
Unii vulcani erup aproape tot timpul, În vreme ce În insula Martinica, au
alţii erup doar o dotă la cîteva sute sau chior mii de supravietuit eruptiei
catastrofale a muntelui Pelee,
ani. Vulcanii core moi erup Încă sînt numiti activi. Cei la 8 mai 1902.
a căror activitate a Încetat cu mult timp În urmă sînt
vulcani stin~i.
După cum ou
constatat
oamenii de
ştiintă, din
propria lor
experientă, nu
trebuie să ne
grăbim să
eliminăm un
vulcan ca fiind
stins.

VEZUVIUL DISTRUGĂTOR
INVECHI CRATER Săpăturile Vezuviul se ridică la 1186 de metri deasupra
Aceste stînd de pe insula gre­ arheologice au dus la Golfului Napali, În sudul Italiei. Înăllimea şi
ceascii Thira sau Santorini descoperirea pe forma acestui vulcan s-au schimbat de multe ori de-a
sînt pere," unui crater, Insula Thira a unor lungul istoriei, cînd culmea a fost În mad repetat
format de una dintre cele o~ezări datînd din distrusă şi din nou re făcută În urma erupliilor. (ea moi
lIGi mari erup,ii vulcanice Epoca Bronzului. Tot cunoscută eruptie oavut loc În anul 79 dHr, cînd oraşele
care au existat vreodată. În aici se allă ~i Pompei, Oplontis, Stabiae şi portul Herculoneum ou fost
jurul anului 1500 Î.Hr.,.oregiune Akrotiri, localitate În d eo potrivă distruse. Vezuviul este un " u ciga ş Înserie". EI a
de 80 krn dininsulă afost aruncată core erau multe erupt cu o lorţă uria şă din nouÎn 163 1, 1779, 1794,
in aer dispărînd pentru totdeauna. clădiri decorate cu 1822, 1872, 1906, 1929 şi - celmoi recent - În 1944 .
Nari de gaze ~ cenuşă au aiuns picturi ralinate, Aceasto pictură reprezintă o e r upţie din secoiul 01XVIII-lea.
l
deasupra insulei vecine, (reto. Pe insula distruse Însă de o
a a awt lac din nouoeruptie În 1926. eruptie În 1500 Î.Hr.

.f
 A

DIN ADINCURI
entru a Înţelege cum funcţionează vulcanii, trebuie

P să facem o călătorie imaginară În centrul planetei

solid şi un înveliş de fier, cobalt şi nichel topit în jurul
FABRICA DE ROCI
Adeseori (onsiderăm (ă planeta
noastră este solidă ~i nes(himbă­
toare. De fapt, ea s-a afl at În tr-o con ti n u ă
dezvoltareÎncă din momentu l formării ei, cu
aproximativ 4 600 de milioane de ani În
urmă. Interiarul Pămîntului actionea ză ca o
termo ce nt r a l ă uria şă. Zo nele roşii din mo nta
(galben) reprezintă rocă fierbinte, În urcare, ce
farmează noua rocă de la supra fa tă, În timp ce
vechea rocă de la suprafată (albastru) se
scufundă şi se topeşte.
În (entrul Pămîntului, presiunea este extrem de mare ~i
mai ridicată, de 1 2000 C.
noastre. Centrul (sau nucleul) Pămîntului are o rază
de aproximativ 3 470 km . În centru se află nucleul de fier
acestuia . În jurul nucleului se află mantaua de aproximativ
2 900 km , alcătuită dintr-un amestec de numeroase metale .
Partea din interior a acestui înveliş este moale şi umedă, cea de
deasupra este solidă, dar ore şi zone de rocă topită,
incandescentă . Stratul de la suprafată al Pămîntului (sau
scoarta) are aproximativ 60 km sub continente şi
numai 5 km sub mări şi oceane. Scoarta este creată şi
modelată continuu de for tele de nestăpînit din
interiorul planetei.
ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ
temperatura este de 6 000 0 C. Din această cauză roca topită, numită
magmă, urcă prin mon tie spre scaa~a terest ră . Fluxurile de magmă conduse de
a ceast ă temperatură foa rte r idicată sînt numi te wrenJi con vectori. Acolo unde
magma pătrunde prin scoarta terestră, ea devine material de co nstructie
pentru scoarta oceanică şi continenta l ă.
Această imagine computerizată arată mi~cările CIIrenţilor
con vectori În jurul nuc/eului. Culorile arată diferenţele de
temperatură. Albastrul Închis este folosit pentru temperaturo
cea mai scăzută, de 30JO C, iar ro~ul pentru temperatura cea

Un camion abandonat
este acoperit de un
potop de lavă după o
erupţie În Hawaii.
Forţele care
modelează scoarţa
Pămîntului sînt
violente ~i imposibil ·
de controlat. Ele sînt
necesare pentru
supravieţuirea Sub forla magmei care se umilă
planetei, dar pot fi scoarlei terestre dau na~tere la
dezastruoase pentru În lini~te afară, alteori este
oamem; care trăiesc uria~ă. Aici (dreapta) lava unui
pe această
suprafală.
rm
........

RÎURI DE FOC
o dată ajunsă În aer sau În mare,
magma se numeşte lavă . Aici (stînga)
lava roşie şi fierbinte formează un rîu lung
lcanii, trebuie şi strălucitor pe muntele Mouno loo, În
Itrul planetei Hawaii. Pe m ăsură ce se dep l asea ză, roca
to pită îşi Înceti neşte cursul, se răceşte şi se
ului are o rază în tă r eşte pentru o forma roca cea nouă .
udeul de fier
I
injurul
, aproximativ
roase metale.
aşi umedă, cea de
opită,
ntului (sau
eşi
reată şi

numită
,tonduse de
KILAUEA,
colo unde
uetie
HAWAII, 1990
Un flux de lavă
fumegÎndă din craterul
Kilauea, În sudul insulei
Hawaii, Îşi croieşte drum
spre oraş . lava poa te erupe
10 temperoturi ce se pot ridica
10 1200 0 C Chior şi atunci
CÎnd se răceşte, este destul de
fierbinte pentru oaprinde
clădirile si otopi drumurile.

Sub forţa magmei care se umflă dedesubt punctele slabe ale

scoarţei terestre dau na1tere la fisuri. Uneori lava se strecoară
În lini1te afară, alteori este aruncată la suprafaţă cu o forţă
uria1ă. Aici (dreapta) lava unui vulcan hawaian Împroa1că totul
În jur, curge ca un rîu de peltea r01ie.

7
 CERCURI DE FOC

punem adeseori despre cîte un lucru ca este tare

S ca stînca, dar În realitate scoarfa terestra este

plina de fisuri, ca ocoaja subtire de ou. Sectiunile
dintre fisuri, numite plăci tectonice, se sprijină pe roca
fluidă din manta. Granitele instabile ale plăcilor
tectonice sînt cunoscute sub numele de cercuri de foc.
Acestea sînt zone foarte periculoase din cauza
Fumul iese la suprafaţă
cutremurelor şi vulcanilor care apar aici. Curentii
prin mici hornuri in con vectori din monta foc plăcile să se mişte foarte Încet şi, de-a lungul timpului, ei
Parcul Naţional al ou provocat deriva continentelor. Atunci cînd plăcile se Îndepărtează una de alta
Vulcani/or din Hawaii.
sub ocean, se formează o folie submarină. Magma se ridică şi formează o scoartă PLAN ETA PLINĂ DE
Insulele hawaiene sînt
formate dintr-urr grup nouă, creÎnd cîte un lanţ munlos submarin de o parte şi de 0110 o faliei. FISURI
de vulcarri submarini Pe această hartă sînt
care nu s-au dezvoltat Însemnate marginile
la marginile unei plăci Fluxul de lavă creează plăcilor tectonice.
tectonice, ci pe un rocă nouă pentru o Majoritatea yulcanilor
"purrct fierbinte " al umple golurile li tere~tri se află În aceste
Încălzelte apa mării. zone. Fisurile de pe fundul
scoarlei terestre.
Aceste puncte fierbin!i De-a lungul unor fisuri oceanului se numesc falii
marchează zone de
numite cOluri ale submarine. În Oceanul Atlantic,
vulcanulu~ se ridică plăcile tectonice se Îndepărtează
activitate intensă din
monta, unde magma Îli minerale, eliberînd tot cu2 cm În fiecareono Faliile din
face loc la suprafală, felul de gaze care părti l e estice olePacificului se
barbotează În apă. Iă rgesc cu aproximativ 20 cm În
pătrurrzÎrrd prin placa
tectonică. fiecare an.

sU.ood;t·.::.'o:
s. ZONA DE
ciocn.sc, """.",." ."", .st. ad.seari impins' 1116 Scoarta.te';~#tÎi· de pe .lumJ~1 .
..."_NI Fenomenul se num.,t. SIi6dwtIe, EI poate avea loc într. oCildiJului estei';"'in~ă in
iIoH plăci cantinentale, două plIcI oc.anke sau una ocean;că ş; interiorul man;ale; 1; se topelte.
una canti_tală.
 ..
-;,; ')
)"
.' -
DEFOC
/.,.
.'

desprecîte un lucru ca este tare

realitatescoarfa terestra este
ocoajă subfire de ou. Sectiunile
plăci tectonice, se sprijină pe roca
CERCUL DE FOC
itele instabile ale plăcilor
Cel mai activ cerc de
ute sub numele de cercuri de foc. foc se allă În
periculoase din cauza r-------~: apropierea coastei
nilor care apar aici. Curentii Pacilicului, din zona
Muntilor Anzi pînă În
Încet şi, de-a lungul timpului, ei Alaska 1i din Japonia
se Îndepărtează una de alta pînă În Noua Zeelandă.

se ridică şi formează o scoarţă PLANETA PLINĂ DE

FISURI
şi de alta a faliei.
Pe această hartă sînt ActivÎtatea
Însemnate marginile vulcanică submarină
Fluxul de lavă creează plăcilor tedonice.
din largul coastelor
rocă nouă pentru a Majoritatea vulcanilor Islandei a creat o
umple golurile 1i tere~tri se află În aceste
nouă insulă numită
Încălze1te apa mării. zone, Fisurile de pe fundul Surtsey, Între 1963
De-a lungul unor fisuri oceanului se numesc falii
1i 1966. Noua
numite c01uri ale submarine. În Oceanul Atlantic,
insulă a imprumutat
vulcanului, se ridică plăcile tectonice se Îndepărtează
numele lui Surt, cel
minerale, eliberînd tot cu 2 cm În fiecare an. Faliile din
care era consÎderat
felul de gaze care pă~ile estice ale Pacificului se
În mitologia nordică
i barbotează În apă. Iărgesc cu aproximativ 20 cm În
stăpînul uria1ilor de
fiecare an.
pe tărîmul locului.

creÎnd o nouă scoa,.,'. vulcan,

9
 VEZUVIU, 1631
MOARTE IN DECEMBRIE
in dimineaţa zilei de 16 decembrie
1638, ţăranii din regiunea italiană
Campania i~i minau cirezile iar
preoţii erau În biserici, pregătindu­
se pentru a sărbători Crăciunul,
cind Vezuviul a erupt din nou. De
luni de zile pămîntul era zguduit de
mici cutremure ~i craterul se
umplea treptat cu lavă. La prînz ,1
Însă s-au deschis brusc două fisuri
pe pantele sud-vestice ale
vulcanului. Lava fierbinte a Început
I VI
să curgă rÎuri-rÎuri_ Mai tîrziu, În pl
cursul zilei, au inceput să curgă
S~
rîuri de noroi Ji din nou lavă.
Martorii oculari povesteau despre (O
căderi masive de cenu~ă În ora~ul dE
Napoli. Mai mult de 4000 de
oameni au murit În următoarele
as
două zile, dintre care mulţi În
ora1ul Resina, pe locul anticului
Herculaneum.

Uneori apare o mică fisură pe o

pantă sau la baza vulcanului 1i pe
acolo sînt eliberate gaze. Fiind
supusă unei mar; presiuni, aceasta
se paate transforma intr-o falie
uria~ă, a~a cum s-a Întimplat În
Cîmpia Krafla, in Islanda, În 1917.
Putem vedea aici (dreapta) falia
de doi kilometri din care se degajă
mari cantită/i de lavă.

ETNA DEZLANŢUITA
Muntele Etna, din Sicilia,
se află pe un more
depozit de magmă
~i erupe tontinuu.
Periooda scurtii dintre
erup!ii rareori
permite formarea
unui dop de lavii
solidificată. Aceasta (
Înseamnă că erupJiile
Ci
de l avă ies de pe coşu l
vu lcanului cu presiune
s.
de
moi micii şi sîn t mai putin
CII
violente decît altele.
de

IO
 1\

IN INTERIORUL

VULCANULUI

agma incandescentă din mantaua superioară a Pămîntului se ridică

I

M acumu~ndu-se În mari rezervoare sau camere ale magmei, sub

scoarta terestră. Oparte din magmă se strecoară printre straturile
de rocă de la suprafafă formînd mai multe pervazuri. Altă parte poate
rămîne În vechile fisuri formînd praguri. Omare parte erupe prin coşurile
vulcanilor. Eruptiile succesive de lavă creează pante abrupte În jurul unui
puternic coş central. Magma şi gazele aflate la mari presiuni îşi croiesc drum
spre suprafată şi prin intermediul unor coşuri secundare şi horn uri Înguste, prin
care se ridică nu numai gaze, ci şi abur. Interiorul unui vulcan poate fi străbătut
de multe astfel de galerii, coşuri şi fisuri. După o erupţie, coşurile pot fi
astupate de magma ce se răceşte şi se solidifică.

fTUlTĂ
tna, din Sicilia, MUNTELE DE FOC

I pe un mare
Un vutcan este diferit de un munte format prin

Izit de magmă încretire, datorită mişcărilor scoartei terestre. Vulcanul este un

erupe continuu. munteautoconstruit, al cărui interior gol constituie o cale de acces amag mei din

lriooda scurtă dintre mantaua supe rioară spre suprafa tă . Dacă am putea sectiona un vulcan, el ar arăta as~el.

lruptii rareori
permite formarea
unui dop de lavă
;al i dificată Aceasta CA UN DINTE URlAT
nseamnă că erup!iile
Cînd o eruptie vulcanică extrem de puternică aruncă În aer dopul de lavă aflat În partea de
i lavă ies de pe coşul
sus a coşului, ea distruge vîrful muntelui şi Iasă în urmă un crater. Unele cratere rămîn Încă legate
anului cu presiune
de camera magmei În timp ce altele sînt blocate de noi do puri de 10vă şi ce n uşă. Unele dintre cele mai impresionon te
lică şi sînt mai putin
cratere sînt numite căldări ale vulconilor. Acestea sînt formate atun ci cînd o eruptie masivă goleşte camera mag mei
lecÎt altele. determinînd pră bu ş irea vulcanului În interior.

II
 SEMNE SI
, AVERTISMENTE

f\
n legătură cu activitatea vulcanică sînt greu de făcut

o LINIŞTE DE RĂU AUGUR

(a ~i ve(inullor, muntele Etna,

I previziuni. Chiar şi vulcanologii care au studiat un vulcan o

perioadă Îndelungată de timp sînt luati uneori prin
surprindere. Există totuşi avertismente, unele

vul(anii din insula Strambali sînt dintre acestea putînd fi recunoscute de mii de ani.

activi aproape tot timpul. Muntele se

Există
adeseori o creştere a activitătii seismice
cutremură şi bu buie. Totuşi abio atunci CÎnd se
(cutremure şi zguduituri) În zona vulcanului. Din
10 să lini şteo locuitorii insulei se o şteaptă 10 o
ce În ce mai multe gaze sînt eliberate din crater
erup)ie. liniştea Însea mn ă adeseori că rodle au
bloca t coşu l vulcanului şi presiunea se
sau din coşuri le secundare, hornuri sau fisuri. Ele
acumulează pentru oerup)ie via l entă .
pot mirosi a sulf - un miros asemănător aceluia

de ouă stricate. Se pot auzi bubuituri şi alte zgomote pe măsură ce magma se

ridică În interiorul muntelui. Uneori Întreaga culme se clatină din cauza fortei

exercitate de magmă, ducînd la

ridicarea clădirilor şi la retra­

gerea În jos a mării dinspre tărm. STUDIEREA

ŞERPILOR
În multe părli ale
lumii s-a observat că
micile cutremure şi creşterea
temperafurii scoarlei feresfre,
care preced o eruplie, alungă
şerpI; din orificiile În core se
adăpostesc.

INSULA ALBĂ, NOUA ZEELANDĂ

Activitatea vul(ani(ă poate fi măsurată În func,ie de fuiaarele de fum ce se ridică

deasupra acestei culmi. Insula Aibă din golful neo·zeelandez Plenty ne oferă şi olte indicii .

Noroiul fi erbe şi bolboroseşte, jeturi şuierătoare de obur ridicîndu·se din pămînt. .

 NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ

În 1969, vulcanologii americani au

avertizat autarităţile că Muntele Sf.
Elena, un vulcan din statul Washing­
sînt greu de fUcut tan, ar trebui urmărit cu atenţie . Din
au studiat un vulcan o 19 75 pînă În 1980 ou fost Înregistrate nu moi
puţin de 44 de cutrem uremoi mici În jurul
luati uneori prin crestei . la Începutul anului 1980, cutremurele
unele ou deveni t tot moi puternice şi moi fr ecvente
(roterul s-a mărit şi s-au deschis fi suri mari.
mii de ani.
Pontele ou Început să se deplaseze spre
seismice exteriof. la 18 mai 1980, Muntele SI. Elena a
nului. Din erupt Într-o explozie teribilă (vezi moi jos)
Această fotografie În infraroşu (din stînga) a
din crater r

fost făcută În ziua următoare .

fisuri. Ele
aceluia

cutremure ~i cre~terefl
tempe"""';; sCOIIr,ei terestre,
cllre preced o erup,ie, fllungă
~ din orificiile În cflre se
adiipostesc.

l ZEELANDĂ
~e de fuioarele de fum ce se ridică
Heelandez Plenty neoferă şi alte indicii.
Ide abur ridicîn du-se din pămînt.
FUGIŢI CA SĂ
VĂ SALVAŢI
VIAŢA
Oameni fug de
eruptia violentă a Vezuviului În 1906. Un
observator ştiinţific fu sese Înfiinţat pe munteÎn 1845.
Înainteca vulcanul să erupă, oa menii de ştiinţă ou
Înregistrot cutremure, ga ze sufoca nte şi un zu mză it
ciudat venind din in teri orul munteluI.

Il
 LAVA DURĂ
Lava (urge În jos,
pe pantele
muntelui. Este un tip
de lavă cunascut sub În cazul vulcanilor hawaieni,
denumirea hawaiană de din căldarea vulcanului pot
00. Este mai dură şi metri Înăllime. Prin diferite
(Online pietreasculite. scurge adeseori În nenumărate riuri
De ase menea, este mai muntelui. Apoi, poate Începe o
rece, mai lentă şi are a Irm sau chiar mai mult Înainte să se
aderenlă mai mare dec1t
celelalte tipuri de lavă .
ROCA ÎNCRETITĂ
Neagră ~i extrem de fierbinte, această lavă (urge
rapid, fiind mai fluidă . Numele ei hawaian este
pahoehoe. Cînd se răceşte, devin eun tip de rocă
omogenă, ÎncreJi tă la supra fa)ă . Cînd se sc urge În
mare, această la vă farmează blocuri de piatră
rotunjite, numite perne de lavă.

SULF SOLID
Gazele vul(ani<e contin o cantitate
mare de sulf,care se solidifj(ă
atunci cînd gazele se ră(es( pentru a
forma cristale galbene strălucitoare .
În unelezanevulcanice chiar se ext roge sulfu!,
folosit apoi În oblinerea ma i multor produse,
printre ca re cauciucul ş i explozibilii.
 CUM ERUP VULCANII

ViRFUL ESTE ARUNCAT ÎN

ErllPfiile pot fi extrem de diferite
Între ele. Observatorii OII Încercat
să grupeze '1ulcanii În mai multe

AER
tipuri.

eruptie vulcanică poate disloca chiar o jumătate din munte. Este

O un eveniment înspăimîntător. Zgomotul asurzitor produs de

eruptia vulcanilor din Krakatau, În 1883, a putut fi auzit pînă În
insula Rodriguez, la 4 776 de kilometri distantă, de cealaltă parte a
Magma PLiNIANĂ, bogată În
gaze, erupe În interiorul
Oceanului Indian. Un supravietuitor 01 eruptiei Muntelui Sf. Elena, din vulcanll/lli. Funinginea, cenll~a ~i
gazele sînt aruncate În aer la
1980, spunea că aceasta producea un zgomot de parcă Întreg muntele peste 30 de knometri Înăl1ime.
fusese pus Într-un mixer uriaş de beton. Există mai mulţi factori
hotărÎtori În legătură cu forta explozivă a unei eruptii. Este coşul
vulcanului blocat de magmă
răcită sau de sedimente? În
ocest caz, presiunea va fi Magma PELEANĂ, bogată În
gaze, erupe la presiune mică. Un
moi more. Contin rocile nor uriaş de gaze strălucitoare,
vulcanice apă? Aceasta cenuşă şi pietre se rostogoleşte
În josul muntelui ca o avalanşă.
poate să se transforme
rapid În abur, mărindu-şi
volumul de 200 de ori şi
izbucnind afară din roca
solidă.
o BAIE RECE
În cazlll vllicani/or howaieni, erllPfiile de lavă În cazlll HAWAIAN, dllPă o
erup1ie la presillne SCăZlltă,
din căldarea vll/canll/lii pot ajllnge la 500 de
cantităţi uriaşe de lavă fierbinte
metri înălfime. Prin diferite fisllri, 10'10 se
se sClirg În rÎllri Ilingi pe pantele
scurge adeseori În nenllmărate rÎllri pe pantele
mllntelui.
mlinte/lli. Apoi, poate începe o călătorie de 30
km 5011 chior moi mliit Înainte să se răcească.
Lava ajllnge adeseori În more, IInde se răce~te
formînd stînci negre.

de fierbinte, această lavă curge

fiiad mai fluidă. Numele ei hawaian este
Spectatorii
Gnd se ră ceşte, devine un tip de rocă În cazul STROMBOLlAN, erup1ii
privesc CII
omogenă, Încretită la suprafotă. Gnd se scurge În frecvente la presiuni scăzllte
groază cllm se
more, oceostă lavă formea ză blocuri de piatră aruncă În aer blacllri de piatră,
scllrge lava din
rotunjite, numite perne de lavă. lavă şi gaze.
insulele
SULF SOLID vllicanice
Galapagos În
Gazele vulcanice contin o cantitate
Oceanul
mare de sulf, care se solidifică Pacific. Nori de
atunci cind gazele se răcesc pentru a
abur se ridică
forma cristale galbene strălucitoare .
din apa rece a
În unele zone vulconicechior se extrage sulful,

mării. În cel VULCANlAN, erup1ii

folosit apoi Înobtinerea moi multor produse,

periodice la presiuni Înalte aruncă

core cauciucul si explozibilii.

afară lavă mai vÎscoasă şi blocuri

mari de piatră.
Ij
 MuN~Li PELEE~ !

1902
INSUFICIENT ANCORAT
in dimineala zilei de 8 mai 1902,
Roraima, un vapor cu aburi al
companiei Quebec Line, a ancorat În
portul St. Pierre din Martinica. Din
echipa; făceau parte 47 de oameni,
pasagerii fiind În număr de 21. Primul
ofiler, pe nume Ellery ScotI, a povestit
~ ulterior ce s-a Întîmplat. EI a observat
un nor uria~ deasupra ora~ului 1i cerul
s-a Întunecat complet. Vaporul a
Început să se clatine 1i opa a pătruns
pe punte. Catargele 1i c01ul vaporului
s-au rupt 1i toată velatura a căzut.
Vaporul a luat foc ~i peste tot puteou
fi văzute cadavre. Apoi cenu1a ~i apa
i-a acoperit pe oameni cu un inveli~ ce
părea de ciment. După două ore, o
navă franceză i-a salvat pe cei
aproximativ 20 de supravieluitori.

DESCĂRCĂRI
ELECTRICE
Cînd mici particule de
cenu~ă sau piatră se
ciocnesc unele de altele,
ele sînt Încărcate de
electricitate statică. În
imaginea de fată se pot
observo fulgere pe Tolbocik, În
Peninsulo Komceotko, Rusia.

MUNTELE FUGEN, 1991

ZONA EXPUSĂ CĂDERILOR DE CENUŞĂ
Acest nor Înfrico~ător, aruncînd gaze fierbinţi, (enu~ă ~i
Cind vulcanii din Krakatau au erupt in 1883, cenu1a a plutit
fum, se nume~te nor piroclastic. Muntele Fugen, din lantu l
deasupra unei mari zone a oceanului. A fost acoperită de
muntos japonez Unzen, aruncă În aer lavă, cenuşă şi goze fierbinti în
cenu1ă 1i o corabie, care se afla la o distanlă de 1600 de
timp ce mori can tit ă ti de material topit se rostogolesc pe pantele sale cu
kilometri spre vest fală de locul eruptiei.
o viteză de 150 krn/h. Norul piroclostic se poote deplosa şi cu 250 km/ h.

I6
 NORI AI
MORTII
.............. . l ..... .

t\

I
ntimpul unei eruptii, nori de
gaze cum ar fi dioxidul de carbon
sau dioxidul de sulf se ridica din
coşul vulcanului. Tot felul de
materiale de ejectie pot fi aruncate
În aer la mari Înălţimi: blocuri mari
şi solide formate din sedimente şi
lavă Întărită, "bombe" de lavă, ZBURÎND ÎN NOR
incandescente În interior, dar cu un În 1982, Indonezia a avut de
suferit de pe urma unei eruptii
Înveliş tare la exterior precum şi pliniene extrem de puternice.
pietre mărunte numite Japili. Cele Vulconul Galunggung apompa t în oer un
nor u ria ~, în formă de ci upe rcă, încă r ca t
mai mici materiale ejectate din coşul de gaze ~i cen u~ă. Aproxima tiv 75 000
vulcanului sînt particule de mărimea de oameni au fost evacuoli Soteîntregi
gămăliei unui ac. Acestea formează au fost îngropate sub cenuşă. Un avion
supersonic britanic a intrat În acest nor
o cenuşă fină, care pluteşte de cenuşă la înălt i mea de Il 200 de
pretutindeni, ca o ninsoare mortală. metri. Praful o Înecat matalui timp de
Cenuşa se poate ridica la mari peste 15 minute şi avionul abia a
mai reu~it să aterizeze.
Înălţimi În atmosferă şi se poate
deplasa În aer la
mari distante
În jurul
globului
pămîntesc.

Locuitorii insulei
Montserrat, din (araibe,
folosesc cutii de carton
pentru a se proteja de
cenu~a care cade din cer.
Mai tîrziu primesc mă~ti.
Muntele (hance a Început
să erupă În 1995. În
următorii doi ani au avut loc
alte manifestări piroclastice
~i norul de cenu~ă a urcat
aruncind gaze fierbinti, cenuşă şi
pînă la 10 km În atmosferă.
Diroc/astic. Muntele Fugen, din lantul

în aer lavă, cenu~ă şi gaze fierbinţi în

I topit se rostogolesc pe pantele sale cu

pirodastic se poate deplasa ~i cu 250 krn/h

,
I7

UN VAL DE NOROI
Gnd Nevado del Ruiz
a erupt În Columbia, În
1985, o mare de noroi
a pătruns În oraşul
Armero, ucigÎnd mai
mult de 23 000 de
oameni. Pentru apreveni
asriel de dezastre, alte !ări,
ca Japonia, de pildă,
au construit
baraje
Un copil este salvat
din Armero. Colea
cea moi sigură de o
salva vieţi omene~ti
este aceea de o evacua
popllloţio Înainte de
erupţie. Acest lucru poale
li dilicil Însă. Vulconii se
pol 0110 in zone
Îndepărtate, Însă
erllpţiile pol lua mllllă
lume prin
sllrprindere.
ZONA CALAMITATĂ
orta vul(anilor nu poate fi (ontrolată de
F oameni. Cutremurele şi eruptiile pot genera
unde de ŞO( (e străbat întregul o(ean, rididnd
trÎmbe uriaşe de apă, numite 'sunam;. Mii de oameni au
fost aruncati În mare cînd au erupt vulcanii din Krakatau În
1883. Lava constituie un risc important. Nici barajele de pămînt
şi nici măcar bombardarea zonei din avion nu
reuşesc Întotdeauna să devieze un flux de lavă
puternic. Roca topită poate să dea foc pădurilor şi
clădirilor. Gazele sînt otrăvitoare, iar cenuşa
sufocantă. Cînd pantele muntelui se
clatină şi se prăbuşesc, se pot
declanşa avalanşe uriaşe de
pietre şi zăpadă. Zăpada se
amestecă adeseori cu solul
formînd rîuri de noroi extrem de
periculoase, numite lahar. Cînd a
erupt Vezuviul În anul 79 d.Hr.,
portul Herculaneum a fost Îngropat
sub 13 mde noroi
SALVĂRI ÎN
(AZURI DE
URGENŢĂ
Fiecare trebuie să
dea o mînă de
ajutor În timpul
unui dezastru major
- localnicii,
personalul medical,
pompierii, eventual
armata şi aviaţia,
precum şi experţii
interna,ionali În Cenu~o produsă de erupţia lui
astfel de salvări. lipit de crengile copacilor. Eruptiile
Drumurile şi căile ferate pot fi Întreg~ pot duce la îtKItitierea
distruse, iar eruPliile pot transportului. Ele distrug adeseori
continua o perioadă adăugînd la numeroas.l. probleme
Îndelungată . unei perioade
 pot genera

ocean, ridicînd

Mii de oameni au
Krakatau în
barajele de pămînt
din avion nu
un flux de lavă
dea foc pădurilor şi
iar cenuşa
pantele muntelui se
prăbuşesc, se pot
uriaşe de
Zăpada se
cu solul
noroi extrem de
lahar. Cînd a
anul 79 d.Hr.,
După o eruptie printr-o fisură a scoar/ei, in 1973, o grămadă uria~ă de funingine ~i de
afost îngropat lavă a invadat insula Heimaey, Islanda. GHEAŢĂ ŞI FOC
Heimaey este a insulă
din sudul Islandei. În
1973 se credea că
PROBLEME vulcanul de aici,
DE Helgafell, este
SĂNĂTATE stins. Însă la 23
ianuarie s-a
cenuJa deschis o nouă
erupJiilor fisură lîngă ora~ul
vulconice pot Vestmannaeyjar. locuitorii

cauza probleme insulei ou fost evacuari,

respiratorii, iar trecînd pe continent, dor ou

pompierii pot rămo s la fato locului 300 de

suferi de pe voluntori. În timp ce În jurul

urma a fisurii se forma un nou

numeroase vulcan, un urio ~ fluxde la vă

arsuri. Cutre­ oajuns În oraş şi ameninţa

murele pot distruge să blocheze portul Multe

Cenu~a produsă de erup!ia lui Pinatubo, in 1991, in Filipine, s-a

conductele de apă şi de case ou fost arse sau

lipit de crengOe copacilor. Erup/iile vulcanice pot paraliza ora~e

gaze. Rezervele de apă Îngropate sub lavă . Timp de

intregi, pot duce la inchiderea magazinelor ~i la oprirea

sînt uneori otrăvite, ceea patru luni, locuitorii insulei

transportului. Ele distrug adeseori pădurile ~i culturile agricole,

ce poate duce la răs­ ou udat lava cu apă de more

adăugînd la numeroasele probleme pe care le cauzează 1i riscul

pîndirea unor boli. sperînd să Îi grăbească

unei perioade de foamete.

răcirea şi solidificoreo .

I9
 Soiurile vulcanice pot fi bogate şi fertile. În Insulele (anare,
viile sint plantate in m;c; coşuri vulcanice. Roca poroasă reline
umezeala, iar perelii de lavă oferă adăpost Împotriva vîntului.

RABAUL, 1994
Activitatea vulcanică nu este doar dezastruoasă, ci şi
creatoare. În această regiune din Papua Nouo Guinee, insulele vulconice
ou fost formate prin Înaintarea plăcilor tectonice una deasupra alteia ­
fenomen numit subducrie

Erupfia Muntelui Sf. Elena,

din 1980, o transformat
păduri Întregi În aşchii de
lemn. Ea ogolit locurile de apă
şi le·a umplut cu noroi şi cu
gunoi. 275 de milioane de tone Gunung Agung,
de rocă şi cenuşă ou fost aruncate
din insula
În aer. Si totuşi, curînd după aceea,
plante ca lupinul (Lupinus olbus) sau
zburătoorele (Epilobium ongusfifolium)
riisiireau din straturile de cenuşă iar animalele se
Întorceau pe munte.

FAUNA ÎN PERICOL
În timp ce unele animale se Întorc curînd la locul eruptiei,
altele se pot confrunta cu disparitia tatală a habitatului
lor. În 1998, ofost nevoie să fie mutate restoasele uriaşe din
Galapagos, ameninlate de Huxul de lavă.
 URMĂRI

rima impresie după o

P erupţie este una de

devastare totală. Lava
solidificată creează un peisaj
lunar. Chiar ~i rîurile de noroi
devin la fel de tari ca
betonul. Culmile muntilor sînt
aruncate În aer ~i craterele se ÎNTOARC EREA
adîncesc. Harta zonei trebuie PlANTELOR
redesenată . Eliberarea În atmosferă a Cum se Întorc plantele
unor contităti uriaşe de cenuşă, estom­ pe o ins ulă după
eruptie? Unele seminlesînI
pÎnd lumina soarelui, poate afecta purlole de p ăsă ri saude vÎnl.
vremea În Întreaga lume pentru luni Acea slă nu că de cocos ofosl
În şir. Totuşi, În cele din urmă, viata adusă de valuri pîn ă 10 ţărm.
reÎncepe În zona calamitată. La 14
zile după eruptia vulcanilor din
Krakatau, În 1883, fragmentele de insulă rămase au
fost recolonizate de nu mai putin de 132 de specii de
păsări şi insecte şi de 61 de specii de plante.

Gllnung Agung,
din inslila
fost aruncate
indoneziană Boli,
nd după oceeo,
aerupt În 1964.
upinus olbus) sau
CII toate acestea,
lobium ongustifolium)
vechiul templu
~ de cenuşă iar animalele se
hindus Besakih,
I Înlorceau pe munle.
construit pe
ICOl pontele muntelui,
atrage Încă
VALEA CELOR 10 000 DE FUMURI
\nimale se Întorc curînd la locul eruptiei, În 1912, vulcanul Novarupta, din Îndepărtata Alaska, a erupt.cu o
pelerini ~i turi~ti. t'<l ___ ~
runta cu disparitia totală a habitatului fortăde zece ori mai mare decît cea Înregistrată În cazul Muntelui Sf.
Ievoie să fie mulale .lesloasele uria<e
~
din
Elena În urma sa a lăsaI a nouă zană săl batică, de gheaţă, rocă şi aburi.
! de fluxul de lavă.

:u
 STÎNCI SEMNIFICATIVE

....................•..................•...•.••.•..••.....

eisaiele stîncoase ne oferă tot felul de indicii referitoare la scoarta terestră şi la modul

P În care aceasta s-a format. Stîncile formote În urmo octivităfii vulconice sînt numite de foc.
Mogmo core s-o odunot În crăpăturile stîncilor şi s-o răcit treptot formeoză un tip de rocă 10 fel de
dură co şi gronitul. Mogmo core erupe sub formă de lovii şi core se riiceşte opoi ropid este numitii
extruzivă.
 CAPADOCIA, TURCIA
ACIIIIJ apro1CI/lJlltlv Bmillotmt tit "'" oc",stl
,.".. a Iost ocoperitl tit c"'11 VlIktutkI,
lereslră şi la modul ,.."". " IHIZIIIt•• oIt moi tim, """ lorIIJIItI
.. • st. ".."", a Iost lffHIotI,. ,,,,.,,,,,, III,,.
sînt numite de foc. coIooN blza, IISCVfIte.
un tip de ro(ă 10 fel de
este numita

Se spunea că legendarul erou irlandez Finn Mac Cool a

construit acest promontoriu stîncos, ca un fel de drum spre
Scoţia. Este vorba, de fapt, de oformatiune de aproximativ 40 000 de
coloane simetrice de baza It. Ele ou fost create de eruptii vulcanice din diferite
fisuri eu cca 50 de milioane de ani În urm~ .

LE PUY, FRANTA
Această capelă din zona central­
sudică a Franţei este construită
pe un dop erodat de lavă . Acest
lucru ne aminteşte co multe zone lini ştite
ale lumii ou o istorievulcanico violento.

STÎNCI EXTRUZIVE
Printre rocile extruzive se numără obsidianul negru strălucitor,
coloanele de bazah şi andesitul, numit astfel după vuleanii din
Anzi. Activitatea vulcanico aducemulte minerale pretioase la suprofa)o. Depozite
bogate de cupru, argint şi aur pot fi g~site În "cercul de foc" 01 Pacificului
Diomontele, formate În mantaua tereslro, sînt şi ele
purtate la suprafa)o de euren)ii
aseendenp de lavo.

Piatra ponce (" spuma de

mare") este o rocă
formată din lavă omogenă,
plină de substanle
gazoase. Ea are atît de
multe orificii mici Încît este
destul de ufoară pentru a
pluti la suprafala mării.

2J
 CRATER LAKE, OREGON
Diamond Hill este

un vulcan stins
Crater lake se află În zana (as­
din Honolulu.
(adelor din vestul Statelor
În interiorul
Unite. S-a format cu aproximativ
6600 de ani În u r mă, cînd Muntele
craterului se

află un cimitir
Mozoma s-a prăbuşit, În urma lui rămî­
militar al nînd o călda re foarte largă , Aceosto s- a
umplut În curînd cu a pă de plooie sou de
so/dalilor
zăpad ă topitii formînd un superb loc olbostru.
americani.
Mica insulă din interiar este un nou vulcon În formare.

neobi~nuit, dar altele

CRATERUL eroziune au tocit probabil
NGORONGORO
păduri. Craterele s-au um
În Afri(a de Est
poate fi abservată mările fierbinti, tropicale,
o folie uriaşă În formează adeseori strucfu
scoarta terestră .
După milioanede ani
vulcanilor. Dacă vulconul
s-au format numeroşi mai mult, ajungînd pe
vulcani de fiecare parle formă de inel, formînd un
o Văii Marii Falii. Unul
dintre aceştia afost
marele vulcan
Ngarongaro, pe teritorit
Tanzaniei de a stăzi. (în
acest vulcans-a
p răbuşi t, s-a format o
că lda re cu diametrul de
20 km şi cu oÎnă I )ime
de 700 m, iar fundul
craterului o devenit un
paradisverde pentru
rinoceri, lei şi ze bre.
 VIAŢA ÎN
CRATER LAKE, OREGON

s-a prăbu şi t, În urma lui rămÎ-

URMA LAVEI
ocăldare foarte lorgă . Aceasta s-a t\
n Întreaga lume există

I
in curind cu apă de ploaie sau de
formînd un superb lac albastru .
este un nou vulcan În formare.
vulcani stin~if inactivi sau
cratere ~i căldări vulcanice
inactive. Unele Î~i păstrează aspectul
neobi~nuitf dar altele sînt mult mai greu de recunoscut. Anii de Noroiul vulcanic pare să aibă
CRATERUL eroziune ou tocit probabil culmile înalte, acoperite acum de iarbă sau proprietăţi de purificare ~i
NGORONGORO curative, probabil din cauza
păduri. (raterele s-au umplut probabil cu apă formînd locuri adînci. În sullului, existent de asemenea ~i
În Africa de Est
poate fi observată mările fierbinti, tropicale, colonii de mici vietuitoare numite corali în izvoarele fierbinţi din staţiunile
o falie uriaşă În formează adeseori structuri calcaroase pe pantele scufundate ale balneare. Această femeie din
scoarta terestră . Japonia este acoperită pînă la gît
Du pă mi lioane de ani
vulcanilor. Dacă vulcanul se prăbuşeşte opoi din interior şi se scufundă şi cu noroÎ vulcanic.
s-au format numeroşi moi mult, ajungînd pe fundul oceanului, aceşti corali vor deveni un recif În
vulcani de fieca re parte formă de inel, formînd un atol.
o Văii Morii Fa lii. Unul
dintre aceştia afast
PLAJE CU NISIP
NEGRU
Nu toate plajele au
nisipul alb sau auriu.
acest vulcan s-a Multe zone turistice ou nisipul
prăbuşi t, s-a format o negru . Printre acestea se află
căldare cu diametrul de insula greacă Thira (stînga),
20 km şi cu oÎnă llime insula coraibeană Martinica şi
de 700 m, iar fundul coasta nordi că din Boli. Toate
craterului adevenit un aceste zone sînt periculoase
paradis verde pentru din cauza activită/ii vulcanice.
rinoceri, lei şi ze bre. Nisipul lor s-a format din
fluxul de lavă care s-a
Îndreptat spre apele mă r ii.

CUM SE FORMEAZĂ UN ATOL

RECIF PERIFERIC BARIERĂ DE CORALI LAGUNĂ

Un vulcan se Înalţă de pe fundul mării. Vulcanul se prăbu~e~te ~i Începe Vulcanul dispare,

(oralii cresc În jurul pantelor sale. să se scufunde. lăsînd În urmă un ataI

ÎNCONJURATI DE CORALI
Atolurile de corali sînt inele de corali răspîndite În sudul Pacificului ca un ~ir de perle. Ele s-au format În jurul unor vulcani submarini ~i
abundă În vieţuitoare marine.

~
 VULCANOLOGIE

UI(anOIOgia este studiul ~tiintifi( al

V mag mei ~i al vul(anilor.

Vul(anologii În(eană să afle
(um fun(tionează Pămîntul. În
felul atesta, ei pot ajuta la
FORTA GEOTERMALĂ salvarea de vieţi omene~ti ~i la
găsirea de noi modalităţi prin (are
Căldura degajată de
rezervele subpămîntene forţa destrudivă a adivitătii vul(ani(e
de magmă poate fi să devină utilă. Astazi, unii vulcanologi
folosită în producerea de
energie electrică la
studiază semnalele emise de satelitii din
suprafată . Apa fierbinte spatiul cosmic, core folosesc laserul pentru

devine abur ce acţionea ză

măsurarea mişcării placilor tectonice. Altii

turbinele pentru oproduce
electricita te. coboară În minisubmorine pentru a explora
scoarta terestra pe fundul oceanului.

Vulcan ologii pot, de asemenea, declanşa LA MARGINE

explozii pentru a Înregistra undele de şoc. Vulcanologii recoltează probe de la

vulcanii activi. Ei umplu recipientele cu

Astfel pot studia moi bine structura planetei. Ei dilerite tipuri de gaze şi iau probe de l avă,

pot chior să descindă În infernul din craterul pe core le ana lizează În laborator. De

unui vulcan. asemenea, ei măsoară continuu temperotura .

Un termometru obişnui t s-o r topi şi de aceea
ei folosesc instrumente de metal, numite
termowpluri, core măsoară conductibilitatea.

ECHIPAMENT DE
PROTECŢIE
Gnd lucrează pe munte,
un vulcanolog trebuie sa
poarte o.mască de gaze
~i îmbracaminte de pro­
tectie Cercetarea este odeseori
extrem de peri cu l oasă şi unele
probe pot li recoltate doar cu
ajutorul unor dispozitive
automate spe ciale.

UNORA LE PLAC TEMPERATURILE ÎNALTE

Exista anumite specii de viermi care traiesc în
jurul coşului unui vulcan, În regiunea Galapagos,
din Pacific. În anii din urmă, oamenii de ştiinţă ou folosit
minisubmarine pentru aexplora faliile submarine. Ei ou
descoperit că bacteriil ese hrănesc cu mineralele ce a bundă În
aceste zone şi că ele constituie, la rîndui lor, hrană pentru
viermi şi pentru altecreaturi marine.
 PULSUL PĂMÎNTULUI
Seismografele sînt instrumente
folosite pentru măsurarea
IRA lE PLAC TEMPERATURllE ÎNALTE intensităţii cutremurelor.

~ anumite specii de viermi care trăiesc În Informano pe core ele o oferă este
folo s ită de oamenii de ştiinlă pentru
,ului unui vulcan, În regiunea Galapagos,
oestimo momentul ş i fo~o
aâfic. În anii din urmă, oamenii de ştiinlă ou folosit
erupţiilor vulconice. Forlo undelor
bmorine pentru oexploro foliilesubmarine. Ei ou
de şoc creşte foarte mult Înainte de
., eli bocteriile se hrănesc cu mineralele ce ab u ndă În
un more dezostru.
zonesi că eleconstituie, 10 rîndui lor, hrană pentru
viermi şi pentru alte creoturi marine.

Z7
 ÎNGROPAT ÎN CENUŞĂ
În Pompei, corpurile victimelor au fost distruse
de cenu~a fierbinte. Totuşi larma lor olost păstrată de
cenuşo core s-a Întărit ulterior. Umplînd aceste goluri cu
ghips sau cauciuc, orheologii pot recrea corpurile aşa cum
erau În momentul mortii.

ti
a
o
a
a

Mulajele de ghips reprezintă siluete tragice, crispate

ale victimelor din Pompei. Ele constituie o amintire
mi1cătoare a tuturor celor care·au suferit in urma
catastrofelor produse de vulcani de-a lungul anilor.

PRIMELE URME
Aceste urme apar,in unor strămoşi ai oamenilor de acum 3 600 000 de ani. Ele
s-au Întipărit În cenuşa vulcanică moale şi atunci cînd aceasta s-a transformat În rocă dură urmele s-au
păstrat. Ele au lost descoperite În Laetoli, Tanzania, În 1976.
 DESCOPERIREA

TRECUnJLUI

anumită ramură a vulcanologiei a

O fost extrem de utilă În studiul

istoriei. (Înd vulcanii Îneacă
terenul În lavă ~i cenu~ă, adeseori
ascund, dar ~i păstrează, ' corpuri de
oameni, clădiri ~i străzi, bijuterii, vase ~i
alte dovezi ale vietii de zi cu zi. Cînd Vasul cu dellin, extrem de rafinat,
astfel de zone sînt excavate, este ca şi cum s-ar care a fost descoperit la Thira.

deschide a capsulă o timpului. Putem afla cum

au trăit oamenii cu mult timp În urmă . Cel mai
cunoscut exemplu este oraşul italian Pompei,
Îngropat de o eruptie a Vezuviului În anul 79
d.Hr, Locul a fost pentru prima dată descoperit
În 1748. De atunci s-a putut afla modul În care
se alimentau romanii, În care Îşi făceau cumpă­
răturile sau făceau afaceri, cum erou casele lor
şi chiar ce plante creşteau În grădinile lor.

PICTURI DE MULT PIERDUTE

Aceste picturi murale, descoperite la Akrotiri, În
insula Thira, Grecia,. reprezintă nişte tineri care
boxează. Alte picturi reprezin tă doomne elegonte, cose şi
corăb i i.
Cînd Thiro o fost d istrusă de un vulcan În jurul anului
1500 Î.Hr, ea făcea partedinextroOldinora civilizatie minoică o
(refei vecine.

Cînd Vezuviul a erupt În

anul 19 d.Hr., oamenii tocmai se
loamenilor de acum 3 600 000 de ani. Ele
aşezaseră la masa de prînz. Printre resturile
rnd aceasta s-a transformat În rocă dură urmele s-au
alimentare descoperite se aflau felii de piine,
n1976.
CÎrnaţi, nuci, măsline şi smochine.

t 29
 VULCANII ÎN

SPATIUL
, COSMIC

nde se află cel mai mare vulcan descoperit

OMUL DIN LUNĂ
Luna are pete
Întunecate pe
suprafaţa ei, care
U vreodată? Acesta nu este pe Pămînt, ci pe
seamănă cu un chip
uman. Astronomul Galilea
Golilei (1564-1642) le
numea "mări". Ele sînt, de
fapt, cîmpii de lavă
bazo l tică, l avă core s-a
strecura t prin fisuri ii folii cu
aproximativ 2-4 miliarde de
ani În u r mă.
Marte. Şi dacă am ajunge pe Venus, am
găsi acolo vulcani care ajung chiar la Înălţimi de
11 km, rîuri de lavă solidifieată şi coloane de
bazalt. Pe 10, unul din satelitii lui Jupiter,
materialele de ejecţie sînt aruncate de vulcani
la distanţe mai mari de 1000 km. Vulcanologia ne
poate ajuta să descoperim cum s-au format alte planete
~i alti sateliţi În jurul Soarelui nostru. Într-un anumit
moment din viitor oamenii ar putea părăsi sistemul
nostru solar ~i ar putea coloniza alte
planete. Dacă vor face acest lucru, ei vor
trebui să Înţeleagă modul În care s-au
format respectivele planete şi rolul jucat de
gazele vulcaniee În dezvoltarea atmosferei
lor.

HĂRŢI REALIZATE CU

AJUTORUL RADARULUI

Sonda spaţială Magellan a realizat

o hartă a suprafetei planetei Venus
În 1990-1991. Ea o folosit semnale
radar pentru o pă trunde prin norii galbeni,
g r oşi şi otrăvito ri, din jurul planetei. Venus
poartă numele zei)ei g receşti oiubirii, dor
suprafaţa ei seamănă moi degrabă cu iadul. Muntii Sapas este unul din vulcanii core domină cîmpiile de pe Venus Dintr-o parte
Există aici deşerturi fi erbinti şi vulcani u riaşi, În cealaltă, vulcanul măsoa r ă 400 km şi Înălţimea sa este de 1,5 km. Această imagine din aer se
rîu ri de l avă masive şi puncte fierbinti unde ba zează pe o imagine tro n sm isă de rad or pe Pă mînt de pe sondo Magellan. Pe culme se a flă două
mantaua se ridică şi împinge suprafa)a plariorme erodote de stîncă. În jurul lor este lovă nouă, cu denivelări (reprezentotă oici prin culoareo
planetei În afară . galben-deschis), care Iasă loc unor fluxuri de lavă moi vechi şi moi netede (moron-închis, stînga sus).

JO

cîmpiile de pe Venus. Dintr-oparte
este de 1,5 Ion. Această imagine din aer se
de pe sonda Magellan. Peculmese află două
cu denivelări (reprezentată aici princuloarea
verni si mai netede (maron-Închis, stînga sus).
VULCANI MARTIEN I
Vulcanii de pe Marte sînt probabil
stin~i, dar ei sînt Încă deosebit de
impresionanti Această imagine reprezintă
vulcanii martieni Arsia, Munţii Pavonis ~i Ascraeus
Cel moi mare vulcan cunoascut pe vreo planetă ,
" Munţii Olympus , se ri di că la omore di st a nţă
Munţii Olympus este un vulcan uria~r inalt de 24 km - de trei ori
, inălţimea muntelui Everest, cel mai inalt munte de pe Pămint - ~i lat de
600 de km.
Lumea ciudată, vulcanicii a
(u greu se poate găsi a lui la a lost observatii
activitate vulcanică mai pentru prima datii de pe
Întinsă decît cea de pe la. sondele spaţiale Voyager,
Forta gravitaţională a lui in anii 1970. Aceastii
Jupiter (cea moi mare imagine, trimisii de pe
planetă din sistemul solar), Voyager 1, aratii un gaz
combinată cu aceea a
albiistru~ eliberat din
celorlalţi 15 sateliţi oi lui,
co~urile vulcanilor. Forţa
acţionează puternic asupra
gravitaţionalii de pe la
zonelor stîncoase ale lui 10, liind destul de micii,
aflate În continuă stare de gazele se ridicii la mari
incandescenţă. Au loc continuu mari
iniilfimi. Ele conţin,
erupţii, În cazul unora aiungÎndu-se ~i la
probabil, dioxid de sul',
temperaturi de 427 0 C. Suprafaţa satelitului iar zona intunecatii de la
este acaperită cu materiale de eiecţie ~i cu sulf ~i de aceea are
bozii este larmatii,
culorile portocaliu, galben, ro~u ~i negru. Această imagine a fost probabil, din sull topit.
transmisă pe Pămînt de sonda spaţială Golileo În 1995.
JI