Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A TE OBI~NUI
(U INUNDATIILE
in unele regiuni ale lumii,
oamenii nu au de ales. Ei
trebuie sa se abi~nuias(a,
eventual, (u inundaJiile
(onstante. Toro ceo moi ofeclolo de inundo)ii esle
Bonglodesh, fiindco ceo moi more porle 0 )arii esle 0
voslii ampie inundobilii, slriibiilulii de Irei mori
fluvii· Gonge, Brahmopulro (Jomuno) }i Meghno.
Toroesle de osemeneo lovila odeseori de ale un
cicion (urago n), core poole pravoco voluri de furtuno
urio}e ~i inundo)ii ole cooslelor.
(URATAREA TERENURILOR CU AJUTORUL FOCULUI
inca din perioada antico, oamenii toiau ~i ardeau mid suprafe,e de padure penlru a cultiva
ulterior terenul. Gnd solul devenea preo sorae, olegeou 0olto supralat6,
10s1nd podureo so creoseo 10 loe pe veehiul teren defri~ot.
Acest tip de agriculturo este cunoscut sub numele de
olternore a culturilOi ~i este Inca practicat de
ullele popoore din zOllele forestiere.
FOCUL VITAL
Din cele mai vechi limpuri, focul a fast imporlant penlru
supravie,uire. Focul do col duro Ii poole Ii folosillo golit. In mulle locuri,
locul reprezento 0 porte importonto a ceremoniilor religioose ~i unii oomeni
ise rugou ca unei surse de colduro ?i lumina.
LlSABONA, 1755
lie 0
Cind un culremur exlrem de pulernic a lovil ora~ul
Lisabona, din Portugalia, in 1755, acesla a pravocal
ulterior aliI incendii, cil ~i inundatii. Lo c1teva minute dupa
cutremur, treivol uri urio?e ou pornil pe fluviul Tajo ~i ou inundot cea
Ina
mai more porte a zonei joose a oro?ului. Intre timp, lumlnorile Ii
sobele Indnse au ap rins ruinele clodirilordevostote.
J
VIOLENTA , PAMiNnJLUI
.
........................................................... ...
L
a mare adincime, sub paJii nOJtri, Pamintul
se afla intr-o continua miJcare. Fisuri ~i docniri
puternice ole scoorfei terestre, sub presiunea rocii
topite de dedesubt, se manifestO 10 nivelul solului sub
forma cutremurelor ~i a erupfiilor vulconice. Mit
cutremurele, cit ~i vulcanii pot provoco incendii ~i
SAN FRANCISCO, 1906 inundafii. Cutremurele pot provoca valuri uria~e, numite
Oamenii din San Francisco sint obi~nuiti cu "tsunami", core se abat cu 0 forfa devastatoare asupra
desele zguduiri ole piimintului pe care calcii. lnso
cutremurul care i-a trezit pe oomeni dinsomn indimineoto
zonelor de coastO (vez; p. 8). Incendiile sint consednfe
zilei de 18 oprilie 1906afost moi mult decit 0 simplo indirecte ole cutremurelor, adeseori provocote de
zguduire. Acestoa durot minute in$irsia dus 10 dorimoreo distrugerea conductelor de gaz sou de sobe indnse, core
clodirilor pretuti ndeni inoros. Pe mosuro ce
oomenii uimitide ce se intim ploisi poroseouin aprind ruinele din jurullor. Vulcanii arunca in aer lava
fuga casele siseIndreptou spre imprejurimile incandescenta, core poate aprinde vegetafia ~i se poate AMENINTAREA
necunoscute, 0 nouo omenintorea devenit intinde pe 0 arie extinsa. Vulcanii pot, de asemenea, Oeasupra oraJului
evidenta: focurile provocote de Statelor Unite aie Ameridi,
nenumarotesobe incinse, retele provoco inundafii ~i valuri de noroi mortale, alcatuite din unul dintre numeroJii yukllli
electri(e souconducte de gaze gheafa top itO, cenu~a ~i pietre, numite "lahar". Melropolo sioltecilevo OfO$e mai
(onductelede opo, necesore sint construitedeopolriva pe
In luplo (u focul, fusesera $i ele veneou cindvodinsprevulcan and
distruse in limpul culremurului $i noroi sint numile lahar. Ele opor
oomenii nD preo oveou ce un vulcan ce erupe se omeslecil,
face, decil so priveosco lope$le de pe ghetorii vulconului
orosul core a ors limp
de Irei zile si douo
nopti.
ALASKA, 1964
De-a lungul coastelor Alaskiii, in Statele Unite ale Americii, se
aflii ~ine riisucite ~i ruple, ca rezultat al unui cutremur major
AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI care a lovit Alaska la 27 martie 1964. Mi1corile pamintului ou
devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa
Deasupra ora~ului Seattle, din nord-vestul
cutremur, primul din mai multe tsunami a lovit coosta . Aceste valuri ma sive
Statelor Unite aie Americii, se allii virlul Rainier,
aveou mai mult de 8 minalrime cind ou atins rarmul, ajungind pinain nordul
unul dintre numero~ii vulcani din lan,ul cascadelor.
Californi ei
Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului
sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care
veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea. Volurile de Foe ~I GHEATA
narai sint numite lahar. Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10 Cind vulcanul islandez
un vulcan ce erupe se omesteco, eventual, cu gheato core se Grimsviitn a inceput sii
tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se erup ii in 1996, oamenii
paote deploso cu viteze de ~tiintii din intreaga
inspoimintotoare. lume au manifestal un
interes deosebit pen
tru acest fenomen.
Ero 0 eruprie neobi inuito,
deoorece Grim sviitn se
0110 su b 0 enorma co loto
de gheota numita
Vatnaiokull. Cum tempe
rotu rile inole ale eruptiei
au topit gheoto de
deosupro, tooto lumea se
Oitepto 10 inundorii mosi
ve. Laincepu tullui
noiembrie, opele au porn it
in cele din urmo, porcurgind
48 de km pe sub col oto de
gh eota inointe so ioso 10
suprafo ta. Putereo inundatiilor a
losat de-a lungul cimpiei de pe
coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii
blocuri de gheato inolte de 9 m. Acest tip
de inundotii se numelte i6kulhloup, un cuvint
islondez core inseomno "inundatii pravacate de ghetari"
.f
o furl una impre
siononla brazdeoza
cerul w fulgere in
Tucson, Arizona,
Slolele Unile ale
Americii. Nu loole
fulgerele provooca
(owri, dar focurile
provocole de fulgere
sinl mull mai obi~nuile
in mulle regiuni ole
lumii decil in allele.
(ercelalorii au calculal
ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65%
rlin incendiile parluri/or
din veslu/ Slale/or
Unile ole Americii, dar
provooca numai
aproximoliv 8% rlin
incenrliile orbu~/ilor din
Auslralia.
INCENDllLE:
DECE
IZBUCNESC?
7
INUNDATII
SEZONIERE
Inundafiile nu par
sa intrerupa cursul
normal al viefii in
Varanasi, in nordul
Indiei. Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile
oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul
musonului de vara.ln
Asio de Sud exista douo
perioode ole musonului.
Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii
uscoto, iar in timpul
musonului de varo cod
ploi toren)iale, core
umllo riurile ii produe
inundo)ii in mod
regula!.
LYNMOUTH, 1952
Ora~ul Lynmouth, in
INUNDATIILE:
,
DE CE!PARl
9
SEMNE ~I
AVERTISMENTE
aca vrem so salvam vieti omene~ti, este
AVERTISMENTE PENTR
Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de previ
condus de centrul Meteorologic
(ICLUL APE I iN NATURA
Oceanic and Atmospheric Admi
Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafa,a Piimintului in atmosferii, se rii
la 13 centre de prognoza adebitului riUli
ce~te, se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafa,a Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii. Apoi, apo se evapora imediat In atmosfera, este
co~ ~i 0 scalii
Igradatii, care
aratii nivelul apei.
Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv
meteoro penlr u 0 oflo ultimo
unde va oveo .cotO . Aile ogregole
trece fara ur lololelc undele rodio,
de nori poote
(uno~tintele refe
unei inundotii.
in Statele Unite ale Amer;e;;, un avert;sment de ;nundati; sau inundafii bru~te este
transmis atunei eind exista pos;bilitatea unui potop. Aeeste avert;smente sint ma;
serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~; oamenii
trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta.
Vopon; de opa
din oeeane,
hleu,; ~i riur; se
evapora ~; se PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
rifeese pentru
a forma nor;
MARILE SE RIDICA
1998 ~ifjcil ~in ca~za
mcendillor ~I
inundatiilor. Valurile de
Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul colduro au proyocat secete in
marii soar putea ridica astfel incit so inunde
multe zone de coasta ~i so lase unele insule,
multe po rti ale lumii, dudnd
cum ar fi Maldivele, in mod permanent sub la incendii masive in podurile
apa. lncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor din Asia de Sud-Est ~i de pe
glaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud, conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone.
Amazon . In Florido, Stotele
Unite ole Americii, mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri. In ocelo~i
limp, ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino,
unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof. In cele din urmo, urogonul
Mitch 0 devostot Hondurosul, uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni.
Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din
punctul de vedere 01 dezostrelor noturole, ior oome nii de ~tiin,o prevod
situotii similore ~i pentru onii core yin . Multi ued co unul din motivele
ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului. 0 doto cu oceosto Incolzire, existO moi
multo energie pentru funclionoreo cidului opei In
noturo (vez; p. 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice, (ore
genereozo temperoturi extreme, ploi ~i vlnturi.
AFI PREGATIT
Vara lui 1993-1994
a fost extrem de
fierbinte ~i uscata
in Australia. Nu a
plouol so ptomini de Daca aceste situafii
zile Ii temperoturile ou tendinfa sa se repete, a~a cum
deposit in mad obisnuit oameni de ~tiinfii, aceasta
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU .. media. Tooteacesteo au proasta pentru milioanele de
La sfir~itullui septembrie 1998, s-a format un constituit un rise ridicot de locuiesc in zonele cu riscuri mari
uragan in sudul Marii Caraibelor. EI a fOSI numil Milch si a ince ndii si in ia nuorie 1994 au Bangladesh esle una din zonele cele
ojun ssii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l incepu t prime le incend ii ale populate din lume. Pesle 80% din
Gi lberl, in 1988. La sfirsil ul lu ioclo mbri e, Mi lch a lovil Hondu rasul, orbustilo r. Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a med iu rura l si isicistigo vi o)o din
in Americo Cen trolii, provocind inundo)ii si voluri de norai orosu lui Sydney. TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire auim piedico t dezast rul esen)iol pent ru supravie)uireo lor, dar ei se
colaslrofole. La 2 noiembrie, mai mull de 10 000 de oomeni au lotal si, in mod uimilo r, door pa tru oameni si-au pierdut viola. obisnuil w ri swlunui cicion, 01
muril in Honduras. inundo)iilor provocote brusc de un riu
POLllARE VULCANICA
Gazele care provoacii inciilzirea
globalii sint cunoscule sub numele
de "gaze de sera" ~i provin din
poluarea aerului de ciitre industrie,
noxe produse de ma~ini sau de
natura insii~ i Eru pind, vulcanii ridico in
aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot
alec to vremeo pretutindeni. (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo,
in 1783, a redus lumina soloro ce otingeo
supralala pomintului. Rezultatul a lost
loometea }i nilte ierni extrem de reci in
Islanda. Moi recent, cenUlo produso in eruptia
din 1991 a virfului Pinatubo, din Filipine, a
olectot li eo vremeo la nivel global.
iN SERA
Vara lui 1993·1994
afost exlrem de De ce se inciilze~Ie
fierbinte ~i uscatii Piimintul? (eo moi plauzibilo
in Auslralia. Nu a A TE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL , explica)ie pore so fie aceea co
plouat soptomlni de Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ...' ~.a. temperoturile cresc in urmo
zi le ~i temperoturile ou tendinfa sii se repete, a~o cum prevad mulfi ' .~ electului de sero . (oldura li
depo~it In mod obilnuit oameni de ~Iiinfa, aceasla consl jluie 0 vesle lumina soorelui sint vitale pentru
.medio. Toote ocestea au proastii pentru milicanele de oomeni care viala de pe Pomint.lnso a cr el tere
csnstituit un risc ridicot de locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii a nivelurilor onumitor ga ze in
incendii li In ionuorie 1994 au Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~' itt atmosfera terestro lace so se
inceput primele incendii ale populate din lum e. Peste 80%din populotie locuielte in =:I+I_I:liil!!!!!.1!!! acumul eze mai multo colduro -Ia
South Wales li omeninlau periferia mediu rurol li iliciltigo viola din ogricuituro. Pomintul este lei cum energio caloridi se
~ pregoti re au impiedicot deza strul esentiol pentru supravieluirea lor, dar ei se conflUnto in mod ocumuleozolntr-o sera - iar moi
~-au pierdut viala. obi ~ n u it cu riscul unui cicion, al unei furt uni so u 01 multo energie cal orico inseom no
inundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco. temperaturi mai mari.
IJ
SUDUL FRANJEI
Aid exista un rise mare de
pm
ineendii in timpul verii
fumului acid.
sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli
curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzisii in mojoriloleo zonelor,
legeo esle odeseori ignorolii,
deoorece locul esle ceomoi
ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o
regiuni mo ri
de leren.
'-.
PUNCTE FIERBINTI
............................................. 1....
AMERI(II
IS
ALUPTA IMPOTRIVA '
UNUI INCENDIU
ncendii,e pot produce pagube uria~e
t --
Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll a pre'leni extinderea
fOCl//lli peste drllm. ~aselele, cOIle ferate, rillrile ~i lacllrile precllm ,i zonele stincoase
ac/ioneazo deopotri'lo ca bariere in calea focll/lli. Stropirea '1egeta/iei CII apo de ambele
porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendill/lli.
I6
Acest ov;on oluncii letoldonl; de culoole lo~;e
substonle folosite pentru 0 incet;n; riispind;reo
focului intl-o piidure_
--
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU
ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac, pompierii trebuie sa
Ii de
zburo deosupro morii sou a unui loc, unde iii pol reumple
ineo, rezervoorele cu 0
I7
DupAUN
INCENDIU
F
OCU' face parte din via,a
obi~nuita a plantelor ~i
animalelor de milioane de
ani. Multe plonte s-ou odoptot 10 foc,
SEMINTE DURE scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10
Unele plante, (a a(eastii Protea, colduro . Altele ou nevoie de foc pentru co
produ( seminJe un inveli~ dur,
(U
sernintele lor so gerrnineze . Focul poote
(are au nevoie de (iildura fo(ului
pentru a se des(hide. Ac este sem inle cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul
po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci unor substonte nutritive (cum or fi poto
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r
poote sO-Ii Inceo po germino!io ii ereltereo.
siul, rnagneziul, colciul ~i fosforul) obtinute
din vegetotio orso. Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol. In foto focu
lui , onirnolele nu por so intre In ponico, ci Inceorco so I~i coute refugii.
Cu toote ocesteo, un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole. Ceo rnai more
omenintore pentru
mojoritoteo onimolelor
este a schimbore sub
stontiolo 0 hobitotului .
Ooco un onimol se
bozeozo pe un singur
tip de hrono, core este distrus
de foc, otunei ocel onimol poole
so nu suprovietuiosco.
SECRETELE ARBORELUI
SEQUOIA
Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a
se dezvolta Fo ra foe, orbuitii din jur tind so
tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico
so creosco. Un foe va distruge ar buitii
concuren/i, crelndu-le orborilor sequoia moi
mult spo)iu Ii lumino. Sequoia este bine odop
tot pen tr u a fa ce fora focu lui. Are rodocini
odlnci, co re rezisto distrugerilo rprovocote de un
in ce ndiu 10 ni velul solu lui. Seoorlo so grooso
protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv,
iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe.
SUPRAVIETUITORII
I9
:YELLoWsToNE, 19~ \ PREvENIRE ~I ~mNTA:
APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone, din INCENDllLE
e
, 988, unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ el mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa
fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl
permis in Yellowslone in ullimii ani. izbucneasca. AJa cum am vazut, cele mai multe incendii
Cereelalorii au sus!inul ea inlerzieind foeul ,I din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
in pare limp de mulli ani, malerialele J neglijenta, fie in mod accidental. A-i foce pe oomeni con~tienti de
eombuslibile se inmullisera, a;ungind la un ;
nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului
, 988 S-IIU dovedil deosebil de
de incendii; educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce
devlIsloloore. Echilibrul dinlre evolulia
uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu. Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip,
a Asigurali-vii prole(Iia
ei pot creo a boriera in coleo focului, core losa incendiul principol lora combustibil. Focul este
personalii. Veli avea nevoie de
iKencliiJor reprezintii principala
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore. Acest tip de foe este
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni
Iocuri. Unele tumuri de observolie
cunoscut subnumele de incendiu progromot. EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
continuu peisajul de dedesubt, trimilind
(bumba( sau fina, de exemplu;
odeseori dificil so stobilim diferenlo terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile.
U
na din zonele cele mai umede ale lumii, in anul
1993, a fost valea fluviului Mississippi, din
Statele Unite ale Americii. Dupa 0 primavara umeda,
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestcentrala a
MARELE MISSISSIPPI Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente. luni de
De-a lungul fluviului Mississippi au zile au cazut ploi, vara devenind
lo( inundatii fre(vente, dar (ele din ceo mai umeda InregistratO In state
1993 au fost in mod special
devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
co Minnesota, Illinois ~i Iowa. !ntre
fosl inundole plna 10 vlrfu l o coperi ~u lui. lunile aprilie ~i iunie, Iowa a fost
Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km. EI inundata de 0 cantitate de ploaie
izvora~le din locu i llosco, Minnesolo, ~i se
vorsa In Golful Mexicului. Impreuna cu ofluen!il egala cu ceo pe core 0 prime~te de
sa i, cuprinde 0 zona de 3,2 mi lioo ne de km2, obicei In decursul unui on 'ntreg.
ee include 31 de slole omericane ~ i doua Ploile au ridicat nivelul fluviului
pr ovi neii conodiene.
Mississippi 10 un nivel record .
Inundatiile au Inceput In Minnesota, In iunie, ~i de-a lungul verii au
,naintat ,n oval. Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi
slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt, proiectate so opreasca
revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p. 24). !nsa
pe toota lungimeo fluviului, apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu
mai mult de 6 mefri. Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor
au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni.
ORA~UL INUNDAT
Frumosul ora~ Vene,ia, din Ifalia, esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din
intreaga lume. Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei
logune, 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee. In
loe de slra zi, oro~u l ore co nole. Nueste de mirore
deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre }i de fu rluni.
"SUFERINTA (HINEI"
Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km, izvorind din Muntii
Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din
nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea
(hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de
"Suferin)o Chinei" deooreee, de-o lungul seco lelor,
inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni. Seeole de-o
rlndu l, ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd
diguri din crengi de solcie, kooliong (un lip de sorg),
nui ele, pielre, nisip ~i ea ramizi.
TARllE DE JOS
De mai mult de 700 de ani, olandezii au tonstruit
intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii,
care puleau sii inunde coastele ioase ~i
ale lumii, in anul mlii~tinoase . Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul
coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate
Mississippi, din sub nivelul apei, numite "poldere". Aceste terenuri se 0110 lie 10
Dupa 0 primavara umeda, nivelul morii, fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri.
regiunea vest-central aa
persistente. Luni de
Ace~ti oameni din Dhaka, Bangladesh, se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn, numite "nouka",
protejindu-se, intr-o oarecare miisurii, tu umbrelele impotriva ploilor musonice. Inundariileconstituiecele mai
frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii. Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri
pen tru plonuri costisitoore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
popula te. Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
CASE PLUTITOARE
Oamenii din ara~ul
A1
Iquitos, Peru, triiiesc
de-a lungul unuia dintre
cele mai mari fluvii din
AJ
lume, Amazonul . Iquitos
U
S8oAo 10 poo lele Anzilor si niil
oceosto porte a fl uviu lui es te am,
expuso 10 inundo!ii lnso
orosullquitos se ridi co si se
par i
loso 10 loc 0 doto cu opele terenuri a
umflote de inundo!ii Cosele inundabile
construite din trestie si stuf
sint ridicote pe plute lungi, Intreaga lUI
plosote Intr-un co t 01 stanfele nu l
Auviului, unde opo este mai fiilor, substl
mica .
sisteme vit(
secolelor, 0
riurilor, ei
impotriva
pamint
CULTIVAREA OREZULUI in Britania,
Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inunda,iile, care ecluzelor'
fac parte din via,a obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru
ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor.
Inundotiile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte
de orez pe on . Cu toote ocesteo, inundotii severe sou neostepta te pot devosto
"~!!!lI!!!~"~ ",.~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te, dezrodoeinind si distruglnd plantele, losind si ca ntitoti
!!!! '!'l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri.
CONSTRUIREA DE DIGU RI
De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor, ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inunda,iilor. ln StateIe Unite
ale Americii, aceste diguri se numesc "levees". Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi, In 171 8, pentru 0 proteio orosul New
Orl eo ns. Deotunci, lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot, dar diguri Ie producSi ele unele probleme. El e pot opri oposo inu nde un on umit lac, dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte.
Cind apare 0 Pamintul neamena;at absoarbe in timpul inunda!iilor, Apa poate trece peste cNguri, Digurile constroite pentru prote;area
inunda!ie intr apa formind habitaturi umede apele depoziteaza distrugind terenurile cultivate ora~e/or ~i a culturilor pot provoca
ozona fara foarte bogate. aluviuni, imbogafind solul. mai pu/in prote;ate. inunda/ii in amonte.
diguri, apele
se deplaseaza
lent.
~
UI In Britania, romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei. Construirea
loloses( la maximum inundaJiile, (are
ecluzelor Impotriva inundatiilor, a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi.
itii a Jiirii. Orezul are nevoie de apo pentru
ine Incimpiile inundobile ii Indeltele rlurilor.
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte
CASA MOBILA
Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor. Du pa cele din 1993, multe
comunito!i ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte. Cu loote ocesteo, ocest tip de solu!ieeste posibil door In !orile bogote, undeexisto destule
fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populo!iei nu este preo more, ostlellncit so poato Ii gosHterenulliber necesar unor astlel de mutori .
:lJ
Dill! 0 lNUNDATIE
,
e se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i
CULTURI DISTRUSE
Agricultorii i~i privesc terenurile
dislruse, in Honduras, dupa
tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi
ploi le lo ren)iole ou provocol valuri
uriole de noroi Ii inundo)ii. Mai
o lemeie lace curafenie dupa de jumiilole din lerenurile
inundafiile care au devastat 0 mare in Honduras ou fosl dislruse de
parte a coastei olandeze in 1953. furlunii. Orgonizo)iile de j
Teribila murdarie lasata de inundafii se au oferil hronii penlru moi mull
poole vedea destul de clor in oceas/a jumiHole de mi lion de oo meni,
1010gralie. Moi mult de 70 000 de in pericolul de a muri de inoni)ie.
oameni au fast evacuafi din zona in oltii priorilole a fosl dislribu)io
timpul acestor inundafii 1i mai mult de semin)elor, osrielincillerenurile sO fi e
400 000 de c1adiri au lost dislruse de cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru0
lorfa apelor. cullurile necesore in viilorul sezon.
APA CURATA
Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion
dupii inundafiile care au lovit Dhaka, in
Bangladesh, in 1998. Aceste inundotii ou fost cele
mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou losot
In urmo lor milioane de oameni faro odopost. Pentru
guverne ?i argonizoliile de ajutorore uno din primele
prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo
rezerve de apo curato. Urmotaoreo priaJitate este de a
elibero ?i curola fintinile ?i de a se asiguro co ele nu au
fast wntominate de reziduurile aduse de inundOlii.
- --- -- - - ~ - -
HONDURAS, 1988
Capitola Hondurasului, Tegucigalpa,
a fost devastatii de inundafiile
provocate de uraganul Mitch. Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii
au ciizut in momentul maxim 01
furtunii. Un martor ocular i1i descria
neputinfa in momentul in care
"casele citorva vecini au fost luate
de ape. Coso aflatii in ;osul casei
noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini. Am ie~it din propria noastrii
casii ... cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime... Multi dintre
salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de
,.
c~~e~/.~__
"
j
27
PREvENIRE ~I ~11INTA: )
lNUNDATllLE
dote l i 10 trimitereo de avertismente. Sistemul motii (omplete pentru zone extinse. Toota O(eosta informo-
I
foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte. ,
avertismentele impotriva unor tsunami nu au nOfiunile bogote, dezvoltote, i~i construies( odeseori
VENETIA iN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din
Venetia a fost inundatii timp penlru 0 monitoriza
de 101 de zile. Acesta a fost eel inunda/iile. Aeeastii
mai teribil on inregistrot vreodotti. imagine din solelil
Venetia este omen into to de do uti prezinla zono St.
mori probleme : ridicareo nivelului Louis din Stotele
mtirii co urmore ainctilzirii globole si Unite ale
Borierele riimin in pGzi!ie scufundoreo oralului. Ani de zile,
orizontalii, pe fundul oomenii de $tiinto li politicienii au
miirl;, pinii eind apare 0 incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia. Unul dintre momentul
moree mai inaltii eu eel plan uri se numelte proiectu/ Moise. EI or presupune fixarea a 79 de boriere moxim al
pUlin , metru decit cele pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin
obi~nuite.
inundDliilor
core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo. Totuli multi sint Ingrijoroti eDuzote de
din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~i florei Mississippi ~i
Pentru 0 ridieo borierele, LAGUNA
din laguno. 0 alto problemo couzata de boriero, co li de alte lucrari de Missouri. Zonele
aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se pratectie acoastei, este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in
vor ridicD 10 suprDfD/ii. alteptirti ale coostei, couzind ocola inundo!ii li mai mori.
VE NETIAiN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din BARIERE ALE iNALTEI
Venetia a fast inundato timp pentru a monitoriza
TEHNOLOGII
de 101 de lile. Aceslo a fosl cel inundalii1e_ Aceastii Multe tori au investit in solutii
moi leribil on inregislrol vreodolo. imagine din satelit oferite de inolto tehnologie
Venetia esle omeninlolo de douo prezintii zona St. pentru ° proteio locuri
mori probleme: ridicoreo nivelului Louis din Statele importante impotrivo inundotiilor
morii co urmore aincolzirii globole ~i Unite ale lncepind cu 1983, Londra esle proleiala
scufundoreo oro~ului. Ani de zile, de volurile de furl una, osemeni celui core
oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au a lovi t eslul Angliei in 1953, de caIre
melodo de aproleio Venelio. Unul di nl re mamentul ecluzo de pe Tomiso.ln mod obi~nuil,
EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere maxim 01 oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe
Acesle boriere se pol ridico in cozulin inllndaliilor fun dul fl uvi ul ui.ln cazul unui perical,
ceo normolo. TolU ji mulli sinlingriiorali cauzate de boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
boriero I-or oveo osupro founei ~i florei Mississippi ~i 16 metri inollime deosupro olbiei
de boriero, co ji de aile lucro ri de Missouri. Zanele fluviului . Esle nevoie de aproximoliv 30 de
pe core 0 relin ele se poole revorso in olbastre ~i negre aratii cit minute penlru a ridico camplel parlile.
inundotii ji moi mori. de extinse all fast inllndalii1e.
29
DE
TI
D in ul
ed
au
mis povesti l
MITURI ALE Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea Inelele de cre~tere ale
POTOPULUI fusese distrusa ~i de foc ~i de opii. Aceasta stotuie it inundatii. In anul in care 0 ovut lac
Miturile potopului apor reprezintii pe zeul ploii, Tloloc. Atit azteni, cit ~i sin t moi lorgi dedt cele
in toote culturile lumii. In inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului. incendiului. 0 inun dolie poote ofecto
oeeste povestiri, potopul este
odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe
Pomint pen truroutoteo lor. In
povestireo biblico 0 lu i Noe, pe
orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau
animale aliituri de familia lui
Noe. Vechii bobilonieni
spuneou povesteo lui Enlil, core
trimisese un more potop pentru
o reduce 10 tocere popoorele
lumii. Povest ireo hinduso 0 lui
Monu leloteo zo co Monu 0 fast
avertizot de un pe~t e co trebuie
so construiascii 0 corobie. Gnd
avenit potopul, pe~tele atras
ca rabio ~i Monu 0 fost so lvo t.
10
DESCOPElURFA
.TRECUnJLUI
JI