Sunteți pe pagina 1din 36

ELEMENTE

tirile despre incendii ~i

S inund~tii se a.fl~ ad~seori


pe prima paglna a zlOre­
, lor. Gnd un incendiu s(apo
de sub (ontrol, aprinzind tot
(e-i iese in (ale, sau dnd un
riu iese din mateo, revorsind
~uvoaie de apo asupra stro­
zilor ~i dodirilor din jur, (onse­
dntele pot fi dezastruoase. De~i
ne-om dezvoltot mijlooce eficienle de
opiirore, nu pulem conlrolo inlensitoleo
ocestor forte naturale. Un incendiu
poote izbucni in urmo unui fulger sou a
inaintea construirii bara;ului de lovei incondescente ce erupe dintr-un
la Assuan, pe fluviul Nil, in
Egipt, fluviul provoca inundafii in
vulcan. 0 inundotie face porte din
fiecare an, irigind solul. Gnd morele circuit 01 opei in nolurii (vezi
inunda/iile se retrageau, salul p. 10), care distribuie opo pe inlreogo
raminea acaperit de un strat
fertilizator natural, care a;uta la plonetii. Alit incendiile, cit ~i inundotiile I

dezvoltarea culturilor. Timp de pot fi devostotoare ~i pot couzo pierderi


secole, agricultura de pe malurile
de vieti omene~ti dar, o~o cum vom
Nilului s-a bazat pe aceste
inundafii anuale, necesare vedeo, ele pot oduce ~i mori beneficii
culturilor de orz, griu ~i ovaz. mediului, founei ~i florei siilbotice
precum ~i oomenilor.

A TE OBI~NUI
(U INUNDATIILE
in unele regiuni ale lumii,
oamenii nu au de ales. Ei
trebuie sa se abi~nuias(a,
eventual, (u inundaJiile
(onstante. Toro ceo moi ofeclolo de inundo)ii esle
Bonglodesh, fiindco ceo moi more porle 0 )arii esle 0
voslii ampie inundobilii, slriibiilulii de Irei mori
fluvii· Gonge, Brahmopulro (Jomuno) }i Meghno.
Toroesle de osemeneo lovila odeseori de ale un
cicion (urago n), core poole pravoco voluri de furtuno
urio}e ~i inundo)ii ole cooslelor.
(URATAREA TERENURILOR CU AJUTORUL FOCULUI
inca din perioada antico, oamenii toiau ~i ardeau mid suprafe,e de padure penlru a cultiva
ulterior terenul. Gnd solul devenea preo sorae, olegeou 0olto supralat6,
10s1nd podureo so creoseo 10 loe pe veehiul teren defri~ot.
Acest tip de agriculturo este cunoscut sub numele de
olternore a culturilOi ~i este Inca practicat de
ullele popoore din zOllele forestiere.

FOCUL VITAL
Din cele mai vechi limpuri, focul a fast imporlant penlru
supravie,uire. Focul do col duro Ii poole Ii folosillo golit. In mulle locuri,
locul reprezento 0 porte importonto a ceremoniilor religioose ~i unii oomeni
ise rugou ca unei surse de colduro ?i lumina.

LlSABONA, 1755
lie 0
Cind un culremur exlrem de pulernic a lovil ora~ul
Lisabona, din Portugalia, in 1755, acesla a pravocal
ulterior aliI incendii, cil ~i inundatii. Lo c1teva minute dupa
cutremur, treivol uri urio?e ou pornil pe fluviul Tajo ~i ou inundot cea
Ina
mai more porte a zonei joose a oro?ului. Intre timp, lumlnorile Ii
sobele Indnse au ap rins ruinele clodirilordevostote.

J
VIOLENTA , PAMiNnJLUI

.
........................................................... ...

L
a mare adincime, sub paJii nOJtri, Pamintul
se afla intr-o continua miJcare. Fisuri ~i docniri
puternice ole scoorfei terestre, sub presiunea rocii
topite de dedesubt, se manifestO 10 nivelul solului sub
forma cutremurelor ~i a erupfiilor vulconice. Mit
cutremurele, cit ~i vulcanii pot provoco incendii ~i
SAN FRANCISCO, 1906 inundafii. Cutremurele pot provoca valuri uria~e, numite
Oamenii din San Francisco sint obi~nuiti cu "tsunami", core se abat cu 0 forfa devastatoare asupra
desele zguduiri ole piimintului pe care calcii. lnso
cutremurul care i-a trezit pe oomeni dinsomn indimineoto
zonelor de coastO (vez; p. 8). Incendiile sint consednfe
zilei de 18 oprilie 1906afost moi mult decit 0 simplo indirecte ole cutremurelor, adeseori provocote de
zguduire. Acestoa durot minute in$irsia dus 10 dorimoreo distrugerea conductelor de gaz sou de sobe indnse, core
clodirilor pretuti ndeni inoros. Pe mosuro ce
oomenii uimitide ce se intim ploisi poroseouin aprind ruinele din jurullor. Vulcanii arunca in aer lava
fuga casele siseIndreptou spre imprejurimile incandescenta, core poate aprinde vegetafia ~i se poate AMENINTAREA
necunoscute, 0 nouo omenintorea devenit intinde pe 0 arie extinsa. Vulcanii pot, de asemenea, Oeasupra oraJului
evidenta: focurile provocote de Statelor Unite aie Ameridi,
nenumarotesobe incinse, retele provoco inundafii ~i valuri de noroi mortale, alcatuite din unul dintre numeroJii yukllli
electri(e souconducte de gaze gheafa top itO, cenu~a ~i pietre, numite "lahar". Melropolo sioltecilevo OfO$e mai
(onductelede opo, necesore sint construitedeopolriva pe
In luplo (u focul, fusesera $i ele veneou cindvodinsprevulcan and
distruse in limpul culremurului $i noroi sint numile lahar. Ele opor
oomenii nD preo oveou ce un vulcan ce erupe se omeslecil,
face, decil so priveosco lope$le de pe ghetorii vulconului
orosul core a ors limp
de Irei zile si douo
nopti.
ALASKA, 1964
De-a lungul coastelor Alaskiii, in Statele Unite ale Americii, se
aflii ~ine riisucite ~i ruple, ca rezultat al unui cutremur major
AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI care a lovit Alaska la 27 martie 1964. Mi1corile pamintului ou
devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa
Deasupra ora~ului Seattle, din nord-vestul
cutremur, primul din mai multe tsunami a lovit coosta . Aceste valuri ma sive
Statelor Unite aie Americii, se allii virlul Rainier,
aveou mai mult de 8 minalrime cind ou atins rarmul, ajungind pinain nordul
unul dintre numero~ii vulcani din lan,ul cascadelor.
Californi ei
Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului
sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care
veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea. Volurile de Foe ~I GHEATA
narai sint numite lahar. Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10 Cind vulcanul islandez
un vulcan ce erupe se omesteco, eventual, cu gheato core se Grimsviitn a inceput sii
tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se erup ii in 1996, oamenii
paote deploso cu viteze de ~tiintii din intreaga
inspoimintotoare. lume au manifestal un
interes deosebit pen­
tru acest fenomen.
Ero 0 eruprie neobi inuito,
deoorece Grim sviitn se
0110 su b 0 enorma co loto
de gheota numita
Vatnaiokull. Cum tempe­
rotu rile inole ale eruptiei
au topit gheoto de
deosupro, tooto lumea se
Oitepto 10 inundorii mosi­
ve. Laincepu tullui
noiembrie, opele au porn it
in cele din urmo, porcurgind
48 de km pe sub col oto de
gh eota inointe so ioso 10
suprafo ta. Putereo inundatiilor a
losat de-a lungul cimpiei de pe
coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii
blocuri de gheato inolte de 9 m. Acest tip
de inundotii se numelte i6kulhloup, un cuvint
islondez core inseomno "inundatii pravacate de ghetari"

.f
o furl una impre­
siononla brazdeoza
cerul w fulgere in
Tucson, Arizona,
Slolele Unile ale
Americii. Nu loole
fulgerele provooca
(owri, dar focurile
provocole de fulgere
sinl mull mai obi~nuile
in mulle regiuni ole
lumii decil in allele.
(ercelalorii au calculal
ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65%
rlin incendiile parluri/or
din veslu/ Slale/or
Unile ole Americii, dar
provooca numai
aproximoliv 8% rlin
incenrliile orbu~/ilor din
Auslralia.

INCENDllLE:

DECE

IZBUCNESC?

C ele doua principale cauze ale


incendiilor din mediu sint
fulgerul ~i activitatea umana. In
medie, fulgerullove~fe pomintul de
100 000 de ori in fie(are zi, dar nu toote
FO(UL DRAGONULUI NEGRU
o(este fulgere sint couzo in(endiilor. In
in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan. zonele rurole, oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi
Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul mulfe in(endii ~i o(eosfo moi ales din couzo neglijentei.
Negru (Amur). Timp de secole, fulgerele au ors, Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui (hi~to( de tigoro
piidurile, liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori. Insii
in(endiul core a izbumit 10 6 moi 1987 apornit de 10 nesfins poote oveo urmori cotostrofole, dar un l1umor
muwri de )igiiri core au oprins (ombustibilul viirso!. fowl surprinzOtor de in(endii sint deliberate. In unele locuri, un
a fost riisplndit rapid de vinturi puterni(e ~i, In ciudo
in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto, evidento.
incerciirilor de 0-1(ontrolo, in(endiul nu 0 putut fi stins
pinii 10 12 moi. EI 0 distrus oproximotiv 20% din rezervele A(eosto este lI~o - numitll combustie spontono ~i poote IIporell
de piidure ole Chinei, aucis moi mult de 200 de oomeni ~i 0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU
oliisot in urmii 50000 de oomeni ramo~i faro odiipost.
putredo, (are produce (olduro.
6
Un lac de tabara
trebuie lacut pe
stinca sau pe
pamintul gal
pentru ca
vegetafia din jur
sa nu ;0 lac. in
unele zane de
piidure este
pos;bil sa lie
interzise lacur;le
livilalea umana. in din cauza riscului
plimintul de mare de a
produce incendii.
zi, dar nu toate
incendiilor. in
provoaco cele mai
din cauza neglijentei. A PROVOCA UN INCENDIU
aunui chi~toc de tigaro Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de
dar un numor neatenJie. Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou
. in unele locuri, un pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
imediato, evidento. esteoprinsin mod co respun zoror. 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
spontano ~i poate aporeo reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore ­ de rotile rrenurilor
core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de
de vegetatie uscoto sa u exploorore 0 lemnului. Se estimeozo co oproximotiv 25% dinrre roote
ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore.

7
INUNDATII
SEZONIERE
Inundafiile nu par
sa intrerupa cursul
normal al viefii in
Varanasi, in nordul
Indiei. Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile
oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul
musonului de vara.ln
Asio de Sud exista douo
perioode ole musonului.
Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii
uscoto, iar in timpul
musonului de varo cod
ploi toren)iale, core
umllo riurile ii produe
inundo)ii in mod
regula!.

LYNMOUTH, 1952
Ora~ul Lynmouth, in

Devon, Anglia, se afla la

gurile de varsare a doua

riuri, West Lyn ~i East Lyn,

care coboara spectaculos

4SO mde-a lungul unor

defileuri pitore~ti inainte

de a ajunge in mare. Ploaia

din 15 august 1952 a lost uno

dintre cele mai puternice

Imegistrate vreodato In Mo rea

Britanie Ii ambele riuri au ieiit


TSUNAMI
curind din matco. in timpul nop)ii,

un zid de apo de aproximativ 9 m


Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta, ca urmare a
a lovit oroiul, dorimind cosele in
unui cutremur de pe 'undul oceanului. in mqlocul oceanului, un tsunami se mi~ca rapid, dar
drumul sou, impingind maiinile in
este greu de detectat, ajungind abia la 1 m inallime. Atunci cind ajunge in ape mai pulin
more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe
adinci, tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt. Cele mai mari tsunami pot
plaia Aeeste inundotii bruite au
ajunge chiar la 2S m.
ueis eel pu)in 34 de oameni.

INUNDATIILE:

,
DE CE!PARl

C e sint inundatiile? Acestea apar


cind apa se ridico deasupra nivelului
ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri, care nu sint in mod obi~nuit
UN VAL (ATASTROFI(
acoperite de apo. Apo poote proveni de 10
Ruperea unor baraie, care a
torente ~i rluri sou, de-o lungul coostei, de 10 eliberat cantitati mari de apa, a
more. Rlurile ies din motdi din moi multe motive. fost adeseori cauza unor mari
inundatii. inso In cozul cotoslrofei (ore
Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i o lovit 0 vole olpino In 1963, bOlojulnu 0
gheoto topito de pe crestele muntilor. in zonele de (edot. Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~i
coosto, furtuni mosive, co urogonele, pot ridico fusese constr uit 10 (opotul unei voi In
nord-estulltoliei. Oeosupro lui se ridicou
voluri urio~e, orunclnd mori contitOti de opo pontele obrupte olevlrfului Toe In
osupro uscotului. Inundotiile pot oporeo ~i In urmo noaptea de 9 o(tombrie, dupo 0 ploaie
olunecorilor de teren, 0 ruperii borojelor, 0 mare, pantele instobile ole muntelui au
alunecot In rezervor, trimi!lnd un vol
cutremurelor ~i octivitotii vulconice. Adeseori, 0 mosiv de 99 mpesle morgineo borojului.
combinotie de moi multe probleme duce 10 In nu moi putin de 15 minute, o(est vol
inundotii. Inundotiile bru~le sint cele moi urio? 0 cuprinslntreogo vole, u(igind
2 600 de oomeni.
periculoose, deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe
neo~teptote, odeseori faro
vreun overtisment.

sat de pe coastii, ca urmare a


l1li VALURI DE FURTUNA
tsunami se mi~cii rapid, dar
l1li
Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma; pUf;n inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953. in luno ionuorie 0 o(elui on, coostele olondeze ~i
itaIt. Celt ma; mar; tsunami pot (ele din estul Angliei ou fost lovite de furtuni puternice. Spre sfir~i tu l lunii, vln tul puterni( 0 mi ncis cu 0 moree foo rtelnolto
~i, In noopteo de 31 ionuorie, mo reo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~i cosele din OIando. Volul de furtuno 0
inundot moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit.

9
SEMNE ~I
AVERTISMENTE
aca vrem so salvam vieti omene~ti, este

D important so avem sisteme eficiente de


avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii. In acest
sens, prognoza meteo este 0 prioritate. Ast(izi, meteorologii pot
ALERTA (U PRIVIRE LA prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile.
URAGANE
Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu
Aceastii imagine transmisii prin
satelit a uraganului Andrew propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea
aratii forma specificii, de virte~ apariliei unui incendiu. Daco un incendiu aInceput deja, ei studiazo
cu un "ochi" in centru, a norilor anumiti factori cum ar fi temperatura, directia ~i viteza vlntului pen­
uraganului. Uraganele mari aduc ploi
toren!iale )i vlnturi puternice. Docolovesc tru a stabili modulln care se va comporta focul. Hidrologii (speciali~­
zonele de coasto, ele pot produce valuri tii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoro­
uriaie )i voluri de furtuno. Folosind
imagini transmise prin sotelit,
logice. Cu toate acestea, nu este u~or so prevezi exact unde va avea
meteorologii urmoresc uraganele )i loc 0 inundatie. In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro ur­
lncearco so vodo unde vor lovi data mori Intr-o anumito zona, In aita, 0 simplo rupere de nori poate
urmotoore. Daco un uragan puternic
omeninto soloveasca 0 zona dens
produce 0 inundatie brusco. Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refe­
populata, regiuni lntinse pot fi evacuate. ritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii.
I

Apo code pe piimint ~ ­ ./ >.J


sub forma plo;; ,; / ----­ J
ziipezii
Vaporii de apii
din oceane,
lacur; ,; riur; se
evaporii ,; se
riicesc pentru
a forma nor;

AVERTISMENTE PENTR
Statele Unite ale Americii au UI
organizat ~i actualizat de previ
condus de centrul Meteorologic
(ICLUL APE I iN NATURA
Oceanic and Atmospheric Admi
Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafa,a Piimintului in atmosferii, se rii­
la 13 centre de prognoza adebitului riUli
ce~te, se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafa,a Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii. Apoi, apo se evapora imediat In atmosfera, este

centre pregotesc aprognoza0 inundotiil(


dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint. 0 parte ingheata, intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de ghea!o. Poate dura mii de ani, dar toato
birourilor de prognoza 0 vremii. Doca est
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera, unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint. Astfel ciclul se repeta la nesfir)it.
legoturo cu inundo!iile este tronsmis10 rD '
cotre poli!ie Ii alteogen!ii. Multe olte
Acest tip de
~ .. ~.;..~ instrumen! pluvial
.
""" ~ . ,1'este ... - r.
­
foloslt pentru
masurarea
;r: ~ cantitiitii de ploaie
ciizutii.
Instrumentele

co~ ~i 0 scalii
Igradatii, care
aratii nivelul apei.
Inltrumenlele mai
lint altlel

agregotului relpecliv
meteoro­ penlr u 0 oflo ultimo
unde va oveo .cotO . Aile ogregole
trece fara ur­ lololelc undele rodio,
de nori poote
(uno~tintele refe­
unei inundotii.
in Statele Unite ale Amer;e;;, un avert;sment de ;nundati; sau inundafii bru~te este
transmis atunei eind exista pos;bilitatea unui potop. Aeeste avert;smente sint ma;
serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~; oamenii
trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta.
Vopon; de opa
din oeeane,
hleu,; ~i riur; se
evapora ~; se PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
rifeese pentru
a forma nor;

AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII


Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine
organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor, NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
condus de centrul Meteorologic National 01 National
Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi; intr-o
in atmosferii, se rii­ 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor. Hid rolog ii de 10 ocelte 'num;ta regiune. Panoul arata ea aeeasta reg;une este intr-un pericol
evaporo imediot in otmol/ero, elte centre pregotelc 0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi de ;neend;u foarte mare. Riseul de ineend;u este evaluat prin eolee­
Poote duro mii de oni, dar tooto
Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nel/ir)i t.
birouril or de prognoza 0 vremii. Do co elte necelor, overtilmentul in '0
tarea de informafii din dilerite surse releritaare vreme (tem­
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio, televi ziune, in ziore, de 'eratura, vint, ploi) ~i eantitatea de "material eombust;bilU existent
dilre polifie )i aile ogentii. Mulle ailetari au lilleme limilare. 'e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestu;a.
VREME
EXTREMA
a fost un an

MARILE SE RIDICA
1998 ~ifjcil ~in ca~za
mcendillor ~I
inundatiilor. Valurile de
Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul colduro au proyocat secete in
marii soar putea ridica astfel incit so inunde
multe zone de coasta ~i so lase unele insule,
multe po rti ale lumii, dudnd
cum ar fi Maldivele, in mod permanent sub la incendii masive in podurile
apa. lncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor din Asia de Sud-Est ~i de pe
glaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud, conlilO)i urio~e de
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone.
Amazon . In Florido, Stotele
Unite ole Americii, mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri. In ocelo~i
limp, ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino,
unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof. In cele din urmo, urogonul
Mitch 0 devostot Hondurosul, uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni.
Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din
punctul de vedere 01 dezostrelor noturole, ior oome nii de ~tiin,o prevod
situotii similore ~i pentru onii core yin . Multi ued co unul din motivele
ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului. 0 doto cu oceosto Incolzire, existO moi
multo energie pentru funclionoreo cidului opei In
noturo (vez; p. 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice, (ore
genereozo temperoturi extreme, ploi ~i vlnturi.

AFI PREGATIT
Vara lui 1993-1994
a fost extrem de
fierbinte ~i uscata
in Australia. Nu a
plouol so ptomini de Daca aceste situafii
zile Ii temperoturile ou tendinfa sa se repete, a~a cum
deposit in mad obisnuit oameni de ~tiinfii, aceasta
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU .. media. Tooteacesteo au proasta pentru milioanele de
La sfir~itullui septembrie 1998, s-a format un constituit un rise ridicot de locuiesc in zonele cu riscuri mari
uragan in sudul Marii Caraibelor. EI a fOSI numil Milch si a ince ndii si in ia nuorie 1994 au Bangladesh esle una din zonele cele
ojun ssii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l incepu t prime le incend ii ale populate din lume. Pesle 80% din
Gi lberl, in 1988. La sfirsil ul lu ioclo mbri e, Mi lch a lovil Hondu rasul, orbustilo r. Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a med iu rura l si isicistigo vi o)o din
in Americo Cen trolii, provocind inundo)ii si voluri de norai orosu lui Sydney. TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire auim piedico t dezast rul esen)iol pent ru supravie)uireo lor, dar ei se
colaslrofole. La 2 noiembrie, mai mull de 10 000 de oomeni au lotal si, in mod uimilo r, door pa tru oameni si-au pierdut viola. obisnuil w ri swlunui cicion, 01
muril in Honduras. inundo)iilor provocote brusc de un riu
POLllARE VULCANICA
Gazele care provoacii inciilzirea
globalii sint cunoscule sub numele
de "gaze de sera" ~i provin din
poluarea aerului de ciitre industrie,
noxe produse de ma~ini sau de
natura insii~ i Eru pind, vulcanii ridico in
aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot
alec to vremeo pretutindeni. (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo,
in 1783, a redus lumina soloro ce otingeo
supralala pomintului. Rezultatul a lost
loometea }i nilte ierni extrem de reci in
Islanda. Moi recent, cenUlo produso in eruptia
din 1991 a virfului Pinatubo, din Filipine, a
olectot li eo vremeo la nivel global.

iN SERA
Vara lui 1993·1994
afost exlrem de De ce se inciilze~Ie
fierbinte ~i uscatii Piimintul? (eo moi plauzibilo
in Auslralia. Nu a A TE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL , explica)ie pore so fie aceea co
plouat soptomlni de Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ...' ~.a. temperoturile cresc in urmo
zi le ~i temperoturile ou tendinfa sii se repete, a~o cum prevad mulfi ' .~ electului de sero . (oldura li
depo~it In mod obilnuit oameni de ~Iiinfa, aceasla consl jluie 0 vesle lumina soorelui sint vitale pentru
.medio. Toote ocestea au proastii pentru milicanele de oomeni care viala de pe Pomint.lnso a cr el tere
csnstituit un risc ridicot de locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii a nivelurilor onumitor ga ze in
incendii li In ionuorie 1994 au Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~' itt atmosfera terestro lace so se
inceput primele incendii ale populate din lum e. Peste 80%din populotie locuielte in =:I+I_I:liil!!!!!.1!!! acumul eze mai multo colduro -Ia
South Wales li omeninlau periferia mediu rurol li iliciltigo viola din ogricuituro. Pomintul este lei cum energio caloridi se
~ pregoti re au impiedicot deza strul esentiol pentru supravieluirea lor, dar ei se conflUnto in mod ocumuleozolntr-o sera - iar moi
~-au pierdut viala. obi ~ n u it cu riscul unui cicion, al unei furt uni so u 01 multo energie cal orico inseom no
inundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco. temperaturi mai mari.

IJ
SUDUL FRANJEI
Aid exista un rise mare de

pm
ineendii in timpul verii

fierbinti ~i useate. Un vinl

uscol, cunoscul sub numele de , Aia ,


mistral, bole de obicei dinspre unul
nord, coborind prin voi cuvilezii Ie I
foorte more fovorizind ostlel
riispindireo incendiilor.ln fiecore
creal un I
on ou locinlre 2 000 Ii 3 000 de aer ca 0 I
incendii In regiune, mo joriloleo , mai mari
fiind couzole de negli jenlo umana.
avut loc in
in 1997, mai mull de 20 de (partea inc
milioalle de oomelli dill
Illdollezia, Malaysia 1i
afectat ~i p
Sillgapore au fosl Singapore.
tralafi pelllru diferi­ incendiile D
Ie boli cauzate de
illcelldii, cum ar fi
aslmul sau broll1i­
ta, ill urma curafarii
padurilor. Ma1tile ASIA DE SUD-EST
de bumbac IIU COliS li­ in odombrie 1997, strazile din lambi,
luiau 0 prolecfie Sumatra, erau pline de fum din eauza

illdeajulls de efec­ ineendiilor, majoritatea provoeate de marile

liva impolriva intreprinderi grabite sa eurete padurile ea

fumului acid.
sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli
curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzisii in mojoriloleo zonelor,
legeo esle odeseori ignorolii,
deoorece locul esle ceomoi
ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o
regiuni mo ri
de leren.
'-.
PUNCTE FIERBINTI
............................................. 1....

I ~iO de Sud-Est 0 fost in onul 1997


unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii. Fo(urile din Indonezia au
creat un nor uria~ de fum, (are 0 ramas in
aer (a 0 (ea!a groasii deasupra unei regiuni
mai mari dedt Europa. Cele moi teribile incendii ou
ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton
(porteo indoneziono 0 insulei Borneo). In so fumul i-a VESTUL STATHOR UNITE ALE

AMERI(II

ofectot ~i pe cei din Indonezio, Moloysio, Brunei ~i


in 1988, 0 meta prelungita a uscat
Singopore. In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto, cea mai mare parte a vestului Stotelor
incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie, iar plno In Unite ole Americii. Avind in vedere co onul
septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri. In onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo
sublimilele normaIe, riswl unui incendiu
fumul produs de focuri, vizibilitoteo era om de scozuto devenise destul de more in moi 1988. Primul
Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou. Fumul 0 fost, de incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost
provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
osemeneo, couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro, 200 de curind de ploaie. Au urmolinsa olle incendii, de
1997, striizile din jambi,
erau phne de fum din cauzo oomeni fiind uci~i. Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon, In lungo du rota. Pina 10 sfir)itul anul ui 1988, fowl
majoritatea provocate de marile noiembrie, s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot. dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
griibite sii curete piidurile ca porcul notionoL
terenul pentru a planta
arbori tineri Ji palmieri de ulei. oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este SUD-ESTUL AUSTRALIEI
oficiol interzisa in mojoriloteo zonelor,
legea esle odeseori ignorolo,
Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa
deoorece foculesle ceo mai
ropido)i moi ieftina contine uleiuri u~or
metoda de 0 curoto
inflamabile De
osemeneo, din el cod
mulle frunze ii ([engi
usco le co re reprezinlo
un combuslibil
excelent penlru
incendii. AuSlrolio de
Sud·Esl esle uno din
regiunile cele moi
expuse 10 incendii
din lume.ln limpul
verilor lungi, vinturi
fierbinti )i uscole bOI
dinspre inleriorul ARDE PADUREA

de)ertic 01 jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola


conlinentului. Chior)i in de pe Pamint, dar, 10 lei co in Indonezio, morile componii au
timpul iernii ploua destul ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in
de putin. Aceosto inseomno vedereo folosirii sale in ogricultura. Imoginile tronsmise prin satelil
co mediul este in generol ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
uscot, ior incendiile izbucnesc )i core podurea Irapicolo dispore. Deexemplu, s-oestimot co, in 1987, moi mull
se rospindesc destulde u)or. de 200 000 de km 1 de podure ou fosl dislru)i de incendii.

IS
ALUPTA IMPOTRIVA '­
UNUI INCENDIU
ncendii,e pot produce pagube uria~e

I proprietatilor private ~i mediului. Ele


pot ameninta, de asemenea, viata
umana. Aceste amenintari inseomna ca in multe
parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe
milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea
incendiilor. Detectarea rapida a unui incendiu,
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde, este 0 prioritate.
o barierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie, cum or fi un
lung deschis infr-o piidure. Di5lrug7nd
copocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din "scanner" cu raze infraro~ii plasat intr-un avion,
respectivo zona, incendiul ramine faro combustibil. ajuta mult 10 detectarea incendiilor. Insa in
Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice
odlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
multe locuri eel mai bun mod de a detecta un
folosite door In cozul unOI incendii mori. illcendiu il reprezillla inca ochii uillani, care
urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza.
Odala incendiul observal, pompierii pol intra in actiune. Apa ~i spuma sint
impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor. Buldozerele curata fI~ii lungi de
pamint care pot actiona ca bariere in colea focului. Din avioane sint, de asemenea,
para~utati porn pieri ( numiti "smokejumpers" de 10 cuvinlele: smoke = fum; jump =
a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor).

t --

Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll a pre'leni extinderea
fOCl//lli peste drllm. ~aselele, cOIle ferate, rillrile ~i lacllrile precllm ,i zonele stincoase
ac/ioneazo deopotri'lo ca bariere in calea focll/lli. Stropirea '1egeta/iei CII apo de ambele
porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendill/lli.

I6
Acest ov;on oluncii letoldonl; de culoole lo~;e ­
substonle folosite pentru 0 incet;n; riispind;reo
focului intl-o piidure_

--
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU
ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac, pompierii trebuie sa

. elimine cele trei elemente esentiale care

favorizeaza un incendiu: caldura, oxigenul ~i

combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc, se poote

micio ro temperatura substontelor core ord. Avioonele ii

elicopterele slnt folosite in ocest sens. Unele ou rezervoore

co re sint umplJte cu opo inointe de decolore, oltele slnt

echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt pot

Ii de
zburo deosupro morii sou a unui loc, unde iii pol reumple
ineo, rezervoorele cu 0

"SMOKEJUMPERS" (POMPIERII PARA­


~UTATI
DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori, singura cale de a face foto unui foc dintr-un
loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului. Pompierii numiti "smokejumpers" sint Poroiutoti .
In zono respectivo. Munco lor este extrem de periculooso ii
presupune un ontrenomen t riguros. Ei Irebuie so poortecu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focului precumii propriile
porolute. Adeseori, sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva,
. dupo stingereo incendiului, corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment
cintarind pina 10 50 kg.

I7

DupAUN
INCENDIU

F
OCU' face parte din via,a
obi~nuita a plantelor ~i
animalelor de milioane de
ani. Multe plonte s-ou odoptot 10 foc,
SEMINTE DURE scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10
Unele plante, (a a(eastii Protea, colduro . Altele ou nevoie de foc pentru co
produ( seminJe un inveli~ dur,
(U
sernintele lor so gerrnineze . Focul poote
(are au nevoie de (iildura fo(ului
pentru a se des(hide. Ac este sem inle cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul
po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci unor substonte nutritive (cum or fi poto­
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r
poote sO-Ii Inceo po germino!io ii ereltereo.
siul, rnagneziul, colciul ~i fosforul) obtinute
din vegetotio orso. Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol. In foto focu­
lui , onirnolele nu por so intre In ponico, ci Inceorco so I~i coute refugii.
Cu toote ocesteo, un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole. Ceo rnai more
omenintore pentru
mojoritoteo onimolelor
este a schimbore sub­
stontiolo 0 hobitotului .
Ooco un onimol se
bozeozo pe un singur
tip de hrono, core este distrus
de foc, otunei ocel onimol poole
so nu suprovietuiosco.

SECRETELE ARBORELUI
SEQUOIA
Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a
se dezvolta Fo ra foe, orbuitii din jur tind so
tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico
so creosco. Un foe va distruge ar buitii
concuren/i, crelndu-le orborilor sequoia moi
mult spo)iu Ii lumino. Sequoia este bine odop­
tot pen tr u a fa ce fora focu lui. Are rodocini
odlnci, co re rezisto distrugerilo rprovocote de un
in ce ndiu 10 ni velul solu lui. Seoorlo so grooso
protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv,
iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe.
SUPRAVIETUITORII

PINII FOCULUI DIN YELLOWSTONE

Unele plante au nevoie de in Paml Na,ional


foe pentru (a semin,ele lor Yellowstane sint
sa germineze. Multe tipuri de aproximativ 30 000 de
pin, cunoscu)i sub numele de "pini elani ~i aproximativ
oi focului ", producsemin)e core 240 au pierit in
rilmln Inchise In conuri do toritil in(endiile din 1988.
unei subston)eviscoose numitil Mojoritoteo au murit din
rti}inil. In timpul unui incendiu, couzo fumului, cind focul s-o
I~
w
copocul motur poote Ii distrus, dar rilspindit prin tot porcul din
conu rile cod pe pilmint }i ril}ino se couzo vin tul ui puterni c. Multe
tope}te, lilsind sil intre mii de onimole, cum or fi ur}iisou
semin)e in solul de curind fertilizot vulturii ple~uv i, au intrat in
p­ " de fo c. "Pinii focului" pot fi po re imediot dupil incendii
intilni)i In multe tilri unde existii pen tru a se hroni cu codovrele
riscul izbucnirii unor incendii, co onimolelorucise de foc.
ocest pin lodgepole din Americo
de Nord.

I9
:YELLoWsToNE, 19~ \ PREvENIRE ~I ~mNTA:

APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone, din INCENDllLE

e
, 988, unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ el mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa
fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl
permis in Yellowslone in ullimii ani. izbucneasca. AJa cum am vazut, cele mai multe incendii
Cereelalorii au sus!inul ea inlerzieind foeul ,I din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
in pare limp de mulli ani, malerialele J neglijenta, fie in mod accidental. A-i foce pe oomeni con~tienti de
eombuslibile se inmullisera, a;ungind la un ;
nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului
, 988 S-IIU dovedil deosebil de
de incendii; educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce
devlIsloloore. Echilibrul dinlre evolulia

, nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill ,

ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii. Pompierii stropesc


Irebuie IUIII in consideralie de toli exper!ii \ dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului
din diferile parli II/e lumii 1i po/emiclI din piiduri; spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva
referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde. •
fliieorilor. Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto
mediul. (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru
odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe. (u toote acesteo, norii limiteazo actiuneo ocestor senzori,
core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate.
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo
incendiilor prin sotelit, dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent.
Focul insu~i pOGte
OCHI DE VULTUR un eori vegetatiei oHatein
Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala ei potcrea 0 borierii in
metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri. Unele tumuri de observatie de osemenea fo losit
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt, trimitind
imagi nea 10 0 baza centrala. Tatu~i este adeseo ri difici lsa stabili mdife renta terenurilor
dintre fu m~i ceata pe un ecran tv, lentila comerei devenind un detecto r
de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman. Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori, core anunta ori ce
incendi u 10 un sedi ucentral prin intermed iul
radioului. Acest centru din Oregon, in vestu l State lor
Un ite ole Americii, nu ma ieste fol osit co un post
de observatie, ci a fost
ren ovat pentru a fi
fo losit de turi~ti
pentru ca mpi ng.
AUTOPROTECTIE
Dacii locui,i intr-o zonii
amenin,afii de incendii sau
sinte,i confrunta,i cu un incendiu
in piidure, sinf multe lucruri pe
este sii nu-llaJi sa care Ie pute/i lace pentru a vii
proteia. Urmeazii aiei citeva
eele mai multe incendii instruc,iuni adresate celor ce
de oameni fie din locuiesc in zonele amenin,ate de
con~tienfi de incendii din Australia.
r;educerea numarului a Redu(erea malerialelor
incendiilor 0 data ee (ombuslibile esle vilalii. Asigurali­
vii (a frunzele (iizule, firele inalte
Pompierii stropesc de iarba Ji laslarii us(ali sinl
de extinderea focului (uriilali in mod regulal. (reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el
direct impotriva pulin 2 melri in jurul proprieliilii
ulterior faro a afeeta voaslre.
senzori cu infraro~ii pentru a Asigurali-vii (ii aveli rezerve
ainregistra fumul ~i alte de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10
apa din (ondude. Paslrali apii inlr­
acfiunea aeestor senzori, un rezervor sau inlr-un bazin de
De putem bozo in totalitate. inol.
pentru detectarea a Verifi(ali-vii e(hipamenlul­
de detectare tradifionale mai ales s(iiri Ji furlune. Asigurali­
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge
in prezent. in loale piirlile (asei.
Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului. Pompierii dou lac

uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu. Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip,
a Asigurali-vii prole(Iia
ei pot creo a boriera in coleo focului, core losa incendiul principol lora combustibil. Focul este
personalii. Veli avea nevoie de
iKencliiJor reprezintii principala
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore. Acest tip de foe este
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni
Iocuri. Unele tumuri de observolie
cunoscut subnumele de incendiu progromot. EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
continuu peisajul de dedesubt, trimilind
(bumba( sau fina, de exemplu;
odeseori dificil so stobilim diferenlo terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile.

fibrele (onfe(Iionale de om, (um ar


tv, lennlocomerei devenind un detector fi polieslerul sau nailonul, se lopes(
o(hiulumon. Posturile de observore 0 Ji ard pielea), (izme de piele
plinede voluntori, core onunla orice rezislenle, miinuJi, o(helari ~i piilarii
sediucentral prin intermediul (U bor larg.
centrudinOregon, in vestul Stotelor
nu mai este lolosit ca un post
de observolie, ci 0 lost
lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti
pentru camping.
FUNCTE UMEDE

U
na din zonele cele mai umede ale lumii, in anul
1993, a fost valea fluviului Mississippi, din
Statele Unite ale Americii. Dupa 0 primavara umeda,
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vest­centrala a
MARELE MISSISSIPPI Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente. luni de
De-a lungul fluviului Mississippi au zile au cazut ploi, vara devenind
lo( inundatii fre(vente, dar (ele din ceo mai umeda InregistratO In state
1993 au fost in mod special
devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
co Minnesota, Illinois ~i Iowa. !ntre
fosl inundole plna 10 vlrfu l o coperi ~u lui. lunile aprilie ~i iunie, Iowa a fost
Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km. EI inundata de 0 cantitate de ploaie
izvora~le din locu i llosco, Minnesolo, ~i se
vorsa In Golful Mexicului. Impreuna cu ofluen!il egala cu ceo pe core 0 prime~te de
sa i, cuprinde 0 zona de 3,2 mi lioo ne de km2, obicei In decursul unui on 'ntreg.
ee include 31 de slole omericane ~ i doua Ploile au ridicat nivelul fluviului
pr ovi neii conodiene.
Mississippi 10 un nivel record .
Inundatiile au Inceput In Minnesota, In iunie, ~i de-a lungul verii au
,naintat ,n oval. Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi
slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt, proiectate so opreasca
revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p. 24). !nsa
pe toota lungimeo fluviului, apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu
mai mult de 6 mefri. Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor
au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni.

ORA~UL INUNDAT
Frumosul ora~ Vene,ia, din Ifalia, esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din
intreaga lume. Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei
logune, 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee. In
loe de slra zi, oro~u l ore co nole. Nueste de mirore
deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre }i de fu rluni.

"SUFERINTA (HINEI"
Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km, izvorind din Muntii
Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din
nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea
(hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de
"Suferin)o Chinei" deooreee, de-o lungul seco lelor,
inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni. Seeole de-o
rlndu l, ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd
diguri din crengi de solcie, kooliong (un lip de sorg),
nui ele, pielre, nisip ~i ea ramizi.
TARllE DE JOS
De mai mult de 700 de ani, olandezii au tonstruit
intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii,
care puleau sii inunde coastele ioase ~i
ale lumii, in anul mlii~tinoase . Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul
coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate
Mississippi, din sub nivelul apei, numite "poldere". Aceste terenuri se 0110 lie 10
Dupa 0 primavara umeda, nivelul morii, fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri.
regiunea vest-central aa
persistente. Luni de

INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE

Ace~ti oameni din Dhaka, Bangladesh, se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn, numite "nouka",

protejindu-se, intr-o oarecare miisurii, tu umbrelele impotriva ploilor musonice. Inundariileconstituiecele mai

frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii. Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri

pen tru plonuri costisitoore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens

popula te. Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL

2J
CASE PLUTITOARE
Oamenii din ara~ul
A1
Iquitos, Peru, triiiesc
de-a lungul unuia dintre
cele mai mari fluvii din
AJ
lume, Amazonul . Iquitos

U
S8oAo 10 poo lele Anzilor si niil
oceosto porte a fl uviu lui es te am,
expuso 10 inundo!ii lnso
orosullquitos se ridi co si se
par i
loso 10 loc 0 doto cu opele terenuri a
umflote de inundo!ii Cosele inundabile
construite din trestie si stuf
sint ridicote pe plute lungi, Intreaga lUI
plosote Intr-un co t 01 stanfele nu l
Auviului, unde opo este mai fiilor, substl
mica .
sisteme vit(
secolelor, 0
riurilor, ei
impotriva
pamint
CULTIVAREA OREZULUI in Britania,
Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inunda,iile, care ecluzelor'
fac parte din via,a obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru
ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor.
Inundotiile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte
de orez pe on . Cu toote ocesteo, inundotii severe sou neostepta te pot devosto
"~!!!lI!!!~"~ ",.~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te, dezrodoeinind si distruglnd plantele, losind si ca ntitoti
!!!! '!'l _ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri.

CONSTRUIREA DE DIGU RI
De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor, ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inunda,iilor. ln StateIe Unite
ale Americii, aceste diguri se numesc "levees". Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi, In 171 8, pentru 0 proteio orosul New
Orl eo ns. Deotunci, lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot, dar diguri Ie producSi ele unele probleme. El e pot opri oposo inu nde un on umit lac, dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte.

Cind apare 0 Pamintul neamena;at absoarbe in timpul inunda!iilor, Apa poate trece peste cNguri, Digurile constroite pentru prote;area
inunda!ie intr­ apa formind habitaturi umede apele depoziteaza distrugind terenurile cultivate ora~e/or ~i a culturilor pot provoca
ozona fara foarte bogate. aluviuni, imbogafind solul. mai pu/in prote;ate. inunda/ii in amonte.
diguri, apele
se deplaseaza
lent.

ciMPIE INUNDABILA NATURALA APA OPRITA DE DIG URI


A TE OBISNUI
, CU
AMENINTAREA
U nii oameni au trait dintotdeauna sub

ameninfarea inundafiilor, deoarece 0

parte insemnata a celor mai bune


terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
inundabile. La fel co 111 Egiptul antic, agricultorii din PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILOR
DE TIP "TSUNAMI"
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe sub­ Acestea sint plod de beton uria~e
stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inunda­ aparJinind digurilor de protejare a coastei
tiilor, substante care fertilizeoza solul. Fluviile slnt ~i din Japonio. Jo ponio a suferil de pe urmomultor
tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale. Aceste
sisteme vitale pentru transport ~i comert. De-a lungul tipuri de dig uriaiuto 10 absorbireo energieivolului, core
secolelor, oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol, distruglnd numeroase clodiri.
rlurilor, ei Incercind Intotdeauna so se protejeze
Impotriva omenintarii inundatiilor. Cu 2 500 de ani In urma, chinezii construiau Intarituri din
pamlnt pentru aIl'Icerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben).

~
UI In Britania, romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei. Construirea
loloses( la maximum inundaJiile, (are
ecluzelor Impotriva inundatiilor, a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi.
itii a Jiirii. Orezul are nevoie de apo pentru
ine Incimpiile inundobile ii Indeltele rlurilor.
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte

inunda!ii severesaunealteptote pat devasto

Ii distruglnd plontele, loslnd Ii contito!i

inundaJiilor.ln Stotele Unite


in 1718, pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde unonumit loc, dar

Dlgurile conslTuite pen/ru pro/ejarea


ora~eIar ~i a cuI/uri/or po/ provoca
inundall' in amon/e.

CASA MOBILA

Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor. Du pa cele din 1993, multe

comunito!i ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte. Cu loote ocesteo, ocest tip de solu!ieeste posibil door In !orile bogote, undeexisto destule

fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populo!iei nu este preo more, ostlellncit so poato Ii gosHterenulliber necesar unor astlel de mutori .

:lJ
Dill! 0 lNUNDATIE
,
e se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i

C -' oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i


terenurile lor distruse de inundafii? Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este
pierdereo de vieti omene~ti. Corpurile pot fi purtote de
ope 10 mori distonte; este posibil co unele nid
so nu fie gosite. Ronitii trebuie evocuoti ~i
Ingrijiti. Apoi poote Incepe opemtiuneo de
curotare 0 teritoriului. Putereo inundotiilor
dOrimo odeseori cosele din temelii. De
osemeneo, opele poarto cu ele contitOti urio~e
de noroi urit mirositor, ((]re poote ocoperi tot
ce se vede, odotO opele retrose. 0 oito
problemo este oceeo co opele nu slnt curote in
timpul inundotiilor ­ opele potrund In
sistemele de conolizore, rospindind reziduuri
prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
((] holem,
molario ~i
dizeneterio.

CULTURI DISTRUSE
Agricultorii i~i privesc terenurile
dislruse, in Honduras, dupa
tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi
ploi le lo ren)iole ou provocol valuri
uriole de noroi Ii inundo)ii. Mai
o lemeie lace curafenie dupa de jumiilole din lerenurile
inundafiile care au devastat 0 mare in Honduras ou fosl dislruse de
parte a coastei olandeze in 1953. furlunii. Orgonizo)iile de j
Teribila murdarie lasata de inundafii se au oferil hronii penlru moi mull
poole vedea destul de clor in oceas/a jumiHole de mi lion de oo meni,
1010gralie. Moi mult de 70 000 de in pericolul de a muri de inoni)ie.
oameni au fast evacuafi din zona in oltii priorilole a fosl dislribu)io
timpul acestor inundafii 1i mai mult de semin)elor, osrielincillerenurile sO fi e
400 000 de c1adiri au lost dislruse de cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru0
lorfa apelor. cullurile necesore in viilorul sezon.
APA CURATA
Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion
dupii inundafiile care au lovit Dhaka, in
Bangladesh, in 1998. Aceste inundotii ou fost cele
mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou losot
In urmo lor milioane de oameni faro odopost. Pentru
guverne ?i argonizoliile de ajutorore uno din primele
prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo
rezerve de apo curato. Urmotaoreo priaJitate este de a
elibero ?i curola fintinile ?i de a se asiguro co ele nu au
fast wntominate de reziduurile aduse de inundOlii.
- --- -- - - ~ - - ­

HONDURAS, 1988
Capitola Hondurasului, Tegucigalpa,
a fost devastatii de inundafiile
provocate de uraganul Mitch. Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii
au ciizut in momentul maxim 01
furtunii. Un martor ocular i1i descria
neputinfa in momentul in care
"casele citorva vecini au fost luate
de ape. Coso aflatii in ;osul casei
noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini. Am ie~it din propria noastrii
casii ... cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime... Multi dintre
salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de
,.
c~~e~/.~__
"
j

SALVAREA OPERELOR DE ARTA


"Arno a ie~it din matcii!" Acesta era
strigiitul ce putea fi auzit in toatii
Florenfa in noaptea de 4 noiembrie
1966. Dupo a plaaie tarentialo, riul Arna a
CULTURI DISTRUSE
inundolin cele din Ulmo portea islorico a oro?ului.
Agricultorii i~i privesc terenurile Apele s-au ridicalla 6 melri, pravoc1nd distrugeri
distruse, in Honduras, dupii devas­ insemnale multor mon umente islorice importante,
tiirile produse de uraganul Mitch in unar opere de orto Ii sculpturi. Uno dintre
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~i principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
plaile torenJiale au provocat voluri lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire
uria?e de noroi ?i inundalii . Mai mult cenlrolo poluind lot ce-i ieieo In cole. in
de jumotate din terenurile cultivote biblioleco, moi mult de un milion de corti - unele
in Hondurosau fost distruse de dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile
furtuno. Organizoliile de ajutarare de noroiul gros omeslecol cu pelrol. Voluntorii ou
au aferit hrono pentru mai mull de 0 fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
jumotate de milion de oameni, olloli rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor ?i 01 produ­
in pericolul de a muri de inanilie. 0 selor de pielorie purlote de ope. Experlii au coutol
alto prioritate a fast distribulia prin milul depus penlru 0 gosi frogmenlele cOlule
seminlelar, asrielincit terenurile 50 fie ole unor fresce importonte; de osemenea, ou
curolate ?i replantote 10 timp penlru a oferi curololli restourol piclu ril e. Eforlul inlernolionol
cullurile necesare in viitorul sezon. urio? 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto.

27
PREvENIRE ~I ~11INTA: )

lNUNDATllLE

C e precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor


~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do
speronte pentru viitor? Pretutindeni in lume,
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta
tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile.
URMARIREA VALURILOR Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in
Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in
1946, s-a hotiirit infiintarea unui sistem
ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii
de avertizare in regiunea Pacificului. Acest moi exo(te despre o(este fenomene. Rodorul meteo este de
/
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sis/em osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U oju­

de overtizore impotrivo fenomenelor de tip


tsunomi, 26 de no!iuni colaborind 10 coleaareo de torul dispozitivelor de 10 sol, ostfel in(It pot fi oferite infor­

dote l i 10 trimitereo de avertismente. Sistemul motii (omplete pentru zone extinse. Toota O(eosta informo-
I
foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte. ,

Pacificului, core olerteazti centrele metearalogice


do co apare un tsunami. (u taate acestea, Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele,

avertismentele impotriva unor tsunami nu au nOfiunile bogote, dezvoltote, i~i construies( odeseori

intotdeouna efectul seontot. Dupo avertismentul din


sisteme (om plicate de boroje, rezervoore ~i diguri, (hior

1964 referitor 10 un tsunami, mii de oameni s-au


indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot

aprivi fenomenul. e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice.

VENETIA iN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din
Venetia a fost inundatii timp penlru 0 monitoriza
de 101 de zile. Acesta a fost eel inunda/iile. Aeeastii
mai teribil on inregistrot vreodotti. imagine din solelil
Venetia este omen into to de do uti prezinla zono St.
mori probleme : ridicareo nivelului Louis din Stotele
mtirii co urmore ainctilzirii globole si Unite ale
Borierele riimin in pGzi!ie scufundoreo oralului. Ani de zile,
orizontalii, pe fundul oomenii de $tiinto li politicienii au
miirl;, pinii eind apare 0 incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia. Unul dintre momentul
moree mai inaltii eu eel plan uri se numelte proiectu/ Moise. EI or presupune fixarea a 79 de boriere moxim al
pUlin , metru decit cele pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin
obi~nuite.
inundDliilor
core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo. Totuli multi sint Ingrijoroti eDuzote de
din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~i florei Mississippi ~i
Pentru 0 ridieo borierele, LAGUNA
din laguno. 0 alto problemo couzata de boriero, co li de alte lucrari de Missouri. Zonele
aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se pratectie acoastei, este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in
vor ridicD 10 suprDfD/ii. alteptirti ale coostei, couzind ocola inundo!ii li mai mori.
VE NETIAiN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din BARIERE ALE iNALTEI
Venetia a fast inundato timp pentru a monitoriza
TEHNOLOGII
de 101 de lile. Aceslo a fosl cel inundalii1e_ Aceastii Multe tori au investit in solutii
moi leribil on inregislrol vreodolo. imagine din satelit oferite de inolto tehnologie
Venetia esle omeninlolo de douo prezintii zona St. pentru ° proteio locuri
mori probleme: ridicoreo nivelului Louis din Statele importante impotrivo inundotiilor
morii co urmore aincolzirii globole ~i Unite ale lncepind cu 1983, Londra esle proleiala
scufundoreo oro~ului. Ani de zile, de volurile de furl una, osemeni celui core
oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au a lovi t eslul Angliei in 1953, de caIre
melodo de aproleio Venelio. Unul di nl re mamentul ecluzo de pe Tomiso.ln mod obi~nuil,
EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere maxim 01 oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe
Acesle boriere se pol ridico in cozulin inllndaliilor fun dul fl uvi ul ui.ln cazul unui perical,
ceo normolo. TolU ji mulli sinlingriiorali cauzate de boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
boriero I-or oveo osupro founei ~i florei Mississippi ~i 16 metri inollime deosupro olbiei
de boriero, co ji de aile lucro ri de Missouri. Zanele fluviului . Esle nevoie de aproximoliv 30 de
pe core 0 relin ele se poole revorso in olbastre ~i negre aratii cit minute penlru a ridico camplel parlile.
inundotii ji moi mori. de extinse all fast inllndalii1e.

29
DE
TI

D in ul
ed
au

mis povesti l

MITURI ALE Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea Inelele de cre~tere ale
POTOPULUI fusese distrusa ~i de foc ~i de opii. Aceasta stotuie it inundatii. In anul in care 0 ovut lac
Miturile potopului apor reprezintii pe zeul ploii, Tloloc. Atit azteni, cit ~i sin t moi lorgi dedt cele
in toote culturile lumii. In inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului. incendiului. 0 inun dolie poote ofecto
oeeste povestiri, potopul este
odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe
Pomint pen truroutoteo lor. In
povestireo biblico 0 lu i Noe, pe
orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau
animale aliituri de familia lui
Noe. Vechii bobilonieni
spuneou povesteo lui Enlil, core
trimisese un more potop pentru
o reduce 10 tocere popoorele
lumii. Povest ireo hinduso 0 lui
Monu leloteo zo co Monu 0 fast
avertizot de un pe~t e co trebuie
so construiascii 0 corobie. Gnd
avenit potopul, pe~tele atras
ca rabio ~i Monu 0 fost so lvo t.

10
DESCOPElURFA
.TRECUnJLUI

D e dnd locuiesc oameni pe pamint,


au existat intotdeauna incendii ~i
inundafii. Popoorele onti(e ne-ou trons­
mis povestiri pline de forto, numite mituri, prin
(are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natu­
PHOENIXUL
Povestea phoenixului vine din mitalogia
rale terifionte. Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote greaco. Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re
despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito ves­ viu co lora to or fi trait 500 de ani, oltii co or fi trOit
12 95 4de ani. In momentul mo~ii sale, eo ordeo
tigiilor orheologi(e. Un strot de huma ~i moloz oflot 10 pe un rug de crengi oromote. Din eenu~o se ridieo
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au un nou phoenix, tlnor si la fel de frumos. Tinorul
avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo. Un strot de phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul
Heliopolis (Orasul Soa relui), di n Egi pl.
funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(en­
diu In ve(hime, (are po ate fi dotot (U destul de multa
i precizie. Copadi pot oferi ~i ei informotii utile. Atit
inundotiile, cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i
ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora.
Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile
I ~i in(endiile, ior lehnico respe(tiva se nume~te
Idendrocronologie.
DENDROCRONOLOGIE
Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
de loe ,; de opa. Aceosta slatu;e it
,i
zeul plo/i, Tloloc. Atit aztec;i, cit
inundatii. In onulln care 0 avut loe un incendiu, inelul poote fi mai ingust, ior in anii core urm eazo in elele
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din sol in urmo ,.. ..~, ~:Io..".
I-*a de Sud se rugou ze;lor locuM. incendiului. 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c, ronind lemnul "~~~~li;~
viu de sub scoo~o. Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere. .' ,

INUNDATII iN VECHIME IRAK, 1929


Unele dintre cele mai vechi POTOPULLUINOE
civilizatii de pe Pamint s-au
dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Arheologul responsabil cu
Eufratului, intr-o zona numito sapaturile in ora1u/ antic Uruk era
Mesopotamia (lrakul de astozi) , un britanic, Sir Leonard Woolley.
Popoorele din oceostolono ou trecul 4 Dupa exam;narea stratulai gros de
prabobil prin multe inundofii.ln 1929, • huma depozitat in urma inunda,iei,
soptiturile orheologice din orasul anticUr el a seris: "Am descoperit astlel
au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 inunda,io 10 care se relera
more adincime. Acest slral de 3 metri povestirea despre potopullui
indica faptul co ocum mu lte mii de oni Noe". Pentru popoarele antice
avusese loc 0 inundotie, nivelul apei conlruntate cu acest potop trebuie '
ridic1ndu-se, probobil, la 7,5 metri. sa Ii parut co ,i cum potopul a
acoperit in intregime pamintul.

JI