Cutremure

Din cd.nd tn cfrnd scoar{a

terestrd se pune brusc tn miq-
care Si tgi rnod.fficd supra.fa(a:
acest fenomen este cutremuru|
unul d.in cel.e mai tnspd.i.md.n-
tiitoa.re fenotnene naturale. in
ora.Sel.e mari, cutretnurele sunt
cu adeu iirat d:istrt't gd.toare.
,t\n data de 17 iamrarie. 7995 Ia ora 5 si 46
I,r'rinute, diminea(a, orarLrl Kobc a lbst
I zgt,duit d" un .t,tr..trr pulernic. Au lbst
ddrdmate case, poduri $i ar-rtostrizi suspen-
date, cdile ferate au fost indoite. in casele
prdbugite s-au distrus cablurile de curent elec-
tric $i conductele de gaz, ceea ce a ingreunat
foarte mult actiunile de salvare a sinistralilor.
Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost
strivili de construcfiile prdbugite, iar a11ii au
pierit in incendiile izbucnite dupi cutremur.
Pagubele nu au constat doar in pierderea
unor vieli omenesti: dupi r-rnele estimiri, re-
cuperarea pagubelor $i reconstruirea oragului
au costat peste 100 de milioane de dolari
L americani. Oamenii de stiintd prevdzuserd un
mare cutremllr in Japonia, dar au stabilit gre$it
O in Kobe, in timpul cutremurului din
1995, o porliune de 5OO de metri al unei
locul in care se va declan$a: se agteptau sd se autostrizi suspendate s-a dirAmat pe o
producd in Tokio, capitala Prii. parte. Drumul fusese construit inainte de
intrarea in vigoare a reglementirilor
Forle naturale uriage stricte de construclie din 1971.
Cutremurul este unr,rl din cele mai distrugd-
toare fenomene naturale de pe Pdmlnt. Poate Q in anul 1989 cutremurul a provocat
provoca distrugeri de zece n-rii de ori mai mari pagube grave in San Francisco: pe un te-
decAt bomba atomici aruncatd in 1945 peste ren instabil, nivelat artificial, din cauza
Hiroshima. zguduiturilor casele vechi de lemn au
Multe cutremure produc o migcare a so- alunecat de pe fundament.
lului, asemindtoare cu legdnatul unui vapor. '6.
in funclie de intensitatea cutremur-ului, so1u1 oprirea cutremurului, locul de declangare al
este mi$cat in vaiuri flne sau smucit cu putere. acestlria, linia de refractie Sf. Andrei s-a I'
P
Uneori unduirile solului sunt vizibile si la deplasat cu 6 metri. j

suprafald: martoiii oculari sustin cd in timpr-rl Ma joritatea cutremurelor dureazi doar E

cutremurului din San Francisco din anul 19Q6 cAteva secunde, dar sunt unele care tin pani
solul ficea valuri inalte de un metru. Pind 1a ia un minr-rt, sau mai mult. Cutl'emr-rrul din San

SCARA MERCALLI
Scsra Mercalli, Gradul 5: Destul de struos- Multe clddiri
numitd dupd itslionul puternic. Efectele pof sunt disfruse, solul se
Giuseppe Mercolli, ia :'ftt moi bine observote. cropd. Sunf,pmibile
in considerore efectul Lich{dele s€ revorcd, Elunecdri de teren $i
cutremurului intr-un gecmurl:le se sporg, cunsmi.
punct sou in oltol de Gradnl 7'. Foorte Gradul l2r Cofo-
pe Pdmdnt, ststjilind puternic. liglele cad strofoL Solul se de-
l2 de pe ccoperig. formeazd, se modi
L grade"
De exemplu: .' G:adul 8r Distrugd- ficd. Din epicentru se
Gradul,2r Fosrfe tor. Structarile msi rdspdndesc voluri de
slgb. Mici trepidatji. slobg statui q[ziduri pdm&nl Obiectele
Obiectele suspendote se pot ddrdmo. sunt oruncofe in qer
penduleazd fin. Gradul lOt Dezo-

27
 CUTREMURE
Francisco din 1906 de exemplu a durat doar
40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ien-
tarie 1,961 peste 7 minlrte.
Cutremurul principal este urmat de altele
cu intensitate din ce in ce mai micd. Acestea
sunt provocate de faptr-rl cd rocile dislocate
incep si se reaseze intr-o pozi{ie stabild, ceea
ce poate din nou provoca distrugeri enorme.
In anul 1985, in centrul orasulul Mexico. un
cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a
provocat pap;ube imense. Replica din ziua
urmetoare, de intensitatea 10 pe scara
Mercalli a distrus gi ceea ce a mai rdmas. Cele
cloud cutremure impreund all provocat
LINIA DE REFRACTIE
crepte
tensiunea
. pot ridica plnd la inillimea de 20 de metri,
: i
d
tensiunea este eliberati de-a lungul rupturii
Liniile de rupere se pot intinde pe diston{e
de moi mulli kilometri, lo suprofolo sou in
profunzimea Pdmdntului. Cutremurul se
produce otunci cdnd rocile de pe morginea
liniilor de refroclie sunf indoite sub
presiuneo ciocnirii pldcilor.
28
PRINCIPALELE LINII DE
REFRAcnE ALE pAr{ANruLut
moartea a aproximativ zece mii de oameni gi
ruinarea clddirilor din orag.
Formarea cutremurului
Cutremurele sunt declangate addnc sub
scoarta terestrS. inveliSul extern al Pdmdntului
este format din pldci tectonice mobile. Cele
mai pllternice cutremure se produc in inte-
riorul pdmAntuh-ri, la marginlle acestor pldci.
Migcarea pldcilor nu este uniformi, se acu-
muleazd o tensilrne de-a lungul marginilor,
pdnd cdnd rocile se mp, iar pldcile intrd in
balans. Energia acumulatd se elibereazd sub
forma unor clltremure mai rnici san rnai mari.
Efectul depinde de intensitatea cLrtremu-
ruhri, cle adAncimea la care se prodr-rce gi cle
natura rocilor de 1a suplafald. Pdmintul
poate deschide, ridica sau surpa.
In mr-rn1i se pot proclr-rce ava1an5e, alune-
ciri de teren, 9i chiar 9i pe pantele mai pr4in
ahrtrpte. solLrl argilos se poale scutgc a)emc-
nea lavei topite. Amestecr,rl afinat de nisip 9i
argild este supus unei fo4e atAt cle mari, incAt
se lichefiazd gi se trensformd in nisipuri migcd-
toare. Aceasta s-a intlimplat la cutremur-ul din
Alaska din 1964.
Cutremure subacvatice
Cutremurele marine pot provoca nigte valuri
imense, numite cunami. Acestea pot avansa pe
ocean cu viteza de 790 km/h, dar acolo sunt
abia vizibile. Apropiindr-r-se citre mal, valurile
incetinesc, dar in acelagi timp se 9i ridici.
CAnd valurile se aproprie de mal, marea
inilial se retralae, apoi inr-rndd tdrmul cll o
serie de valuri.
Valurile care pdtrund in golfr-rri inguste, se
mdturdnd totul in cale.
,---
In l--: cluni un cLltrcmut. dcasuf
Lisabonei (l)onugaJia r s-a abitut rrn vrl tle
metri inillime, iar replica cutremurului a
provocat alunecdri de teren gi incendii. Au
fost distrr-rse trei sferturi din clddiri qi 60 de mii
de oameni gi-au pierclut via1a.
Pdmdntul este in miScare permanentd, clar
din lericire, cLltremurele catastrofale sunt rare.
Specialigtii in cutremure, seismologii, inregis-
treazd. anual in jur de cinci sute de mii cle
MARGINILE PLACILOR TECTONICE
Degi cutremurele se pot produce peste tot in
Iume, sunt moi frecvente in regiunile apro-
piote de morginile pldcilor tectonice. Uno din
cele mai celebre este linia de refroclie
Sf. Andrei; oceosto se intinde de-a lungul
coosfei de vest o Stotelor Unite, fiind locul
de pornire ol cutremurelor din Californio.
Multe linii de refraclie se intind qi in impreju-
rimile Chinei gi Japoniei. Kobe, spre exemplu
este situot pe linia de refroclie Nojimo.
cutremure, adici un cutremur pe minut.
Majolitatea acestor vibralii rdmAn neobservate,
fiind detectate doar de seismologi, cu ajutorul
unui aparat sensibil, numit seismograf.
A,{ai demult, seismologii au mesurat inten-
sitatea cutremurelor
- cantitatea de energie
eliberatd - pe scara Richter. Aceasta a fost
numitd dr,rpd cercetdtorul american C.F.
Richter, fiind introdusd de cdtre el in 1935.
Astizi se foldse$te mai mult scara Mercalli;
aceasta a fost concepr,rtd de citre seismologr,rl
italian Giuseppe Mercalli, in anul 1902.
MASURT DE PROTECTTE
se
tg
'a
o
o
'o
. in oragele in care cutremurele sunt mai
freorente, de oremplu in San Francisco 9i
Tokio, se organizeaze exerciti: sistemat-
ke, pentru ca fiecare si qtie ce este de
ficut in timpul unui cutremur.
r Copii sunt invilati si lini o tanterni
fi o pereche de pantofi rezisten{i lAngi
pat, pentru a putea fugi si caute un loc
sigur, daci cutremurul s-ar produ(e in
timpul noptii.
r Fentru a evita surpirile, este indicat
ra
si se stea in cas5, sub o mobilS mai rc-
zistenti sau sub tocul ugii. Upa este una
l- din cele mai rezistente compon*n:be ate
unui apartament este pufin probabil sE
se prlbugeasci (vezi in imagine).
r Fiecare incendiu trebuie stins imedi-
at, ca nu cumva gazul care se gcurge
din conductele sparte si ia foc gi sl
explodeze.

O Oupa cutremur sunt foarte frecvente
incendiile. Dacd sunt avariate conductele
de api, focul poate arde nestingherit
timp de cAteva zile.
in momentul in care se'declangeazi
cutremurul, din epicentr-u, adicd din punctul
situat deasupra vatrer cutremurului, vor porni
unde de goc. Primele valuri care vor porni, se
numesc unde primare sau unde P. Acestea
sunt valuri longitudinale, care se propagd
L asemendtor cu undele sonore: produc migciri
ln
sens inainte - inapoi, in direclia de propa-
gare. Undele primare sunt urmate de undeie
secundare, sau a1tfe1 zis undele S. Sub efectul
acestora, rocile se vor zgudr-ri perpendicr-rlar
pe direclia de mers. A1 treilea tip, undele de
suprafald., provoaci unduirea solului Si
accentueazd efectui distrugdtor al unclelor
secundafe.
Zone seismice
Oamenii de Stiintd au inceput sd cartografieze
locurile in care sunt frecvente cutremurele
inainte de a inlelege motivul cutremurelor.
Cutremurele se pot intalni in orice 1oc. in care
rocile se migcd de-a lungr-rl liniilor, dar inajo-
ritatea cutremurelor mari se produc in anu-
mite zone, bine determinate. Sunt deosebit de
frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu
L Efectul distrugitor
in cercul de foc din jurul oceanuh-ri Pacific.
Pe mdsurd ce metodeie de determinare a lo-
caltzdrir. cutremurelor au devenit mai precise,
$i hd4ile au fost imbundtdlite, conturdndu-se o
imagine mult mai clard despre activitatea seis-
micd.
Seismologia de fapt s-a "maturizat" doar
prin anii 60, cand au inceput sd studieze lelul
in care se poate respecta convenlia referitoare
la interzicerea experienlelor nucleare. Cerce-
tAtorii all fost insircinati $d stlldieze dacd se
pot detecta micile explozii nucleare subtera-
ne; ei au instalat cdteva stagii de cletectare
seismicd, 9i au analizat toate vibraliile perce,
pr-rte de aparate. Harta activitdtii seismice for-
matd in acest fel, a atdtat ci cel mai frecvent
cutremurele se produc in scoa4a oceanici gi
$anturile oceanice, respectiv de-a lungu1 linii-
lor de refraclie, lanq-rrilor muntoase tinere gi
in zonele vulcanice.
Aceste date au venit in sprijlnr-rl teoriei
conform cdreia litosfera Pdmdntului - scoarta
de 100 de km grosime gi stratul superficial
solid - este formatd din cinsprezece pldci tec-
tonice care plutesc deasupra stratlllui intern
semitopit al PdmAntului, numit astenosferS.
Migcirile plScilor tectonice
Acest produs este extrem de lent, Si nicide-
cum uniform. Multd vreme s-ar pirea cd nu se
Q Seismul care a
lovit capitala
Alaskii, Anchorage,
in 1964, unul dintre
cele mai puternice
de pAni atunci; a
produs pagube de
milioane de dolari.
s-a datorat in mare
parte fajrtului ci
solul moale s-a
transformat in
nisipuri migcitoare.
intdmpld nimic, datoritd faptului cifrecarea
rocilor menline pldcile la locul 1or. AJunci
cind lensiLrncr depdsesre lorta de rezistenqi a
rocilor, pldcile se migcd, producindu-se brusc
o crdpdturi. - un cLltremur.
Nimeni nu poate pronostica exact momen-
tul declangdril cutremurului. Prin cartografie-
rea gi obseruarea temeinlcd a activitdtii seis-
mice, oamenii de 9tiin15 au reu$it sd identifice
zonele seismice 9i au reugit sd stabileasci
ftecr.enta evenimentelor mai importante.
Cdteva cutremure mari $i-au "anuntat" sosirea
printr-o serie de clrllemrlrc mai mici, iar
cercetitorii rugi au observat cd inainte de
cutremurele majore se schimbd viteza undelor
.P ale cutremurelor mai mici. Modificdrile fine
i ale lormclol de suprafaqi. pre(um gi unduirile
= localc alc camprrlui magnctic al Pimantului
p r,-,r-rt st.rcliate ca posibile prevestitoare ale
E cutre_ryurelor.
{ Semnale de avertisment
Schimbarea comportamentului animalelor
poate semnala apropierea unui cutremur.
Cdinii scheaund, caii se sperie, pisirile devin
nelinigtite gi zboard in cerc. in 7975,locuitorii
unui oraS chinezesc au obsefvat mai multe
scmne ele crrtremtrlului. printrc tere r'ompor-
tamentul ciudat al animalelor, pdrisindu-9i
locuinlele cu cAteva ore inainte de cutremur.
Cercetitorii studiazi 9i apele ldntAnilor in
zonele seismice. Imediat inainte ca rocile
subterane sd se sfarme in bucdti, structura lor
cristalind clevine deschisd, apoi se inchide
din nou, eliberdnd radon in apele freatlce;
#
6
I
Q San Francisco a fost afectat de dou6
mari cutremure. in 1989 s-a produs o
cripituri atAt de mare in podul din
imagine, incAt maginile au cdzut prin
ea in ap6.
)o
f cuTREMURE

radonui ajunge si in f2nt2ni. Cre$terea con-

centraliei radonulului in apele de fintind",
poate fi un semnal de avertizare al cutremu-
rului.
Imediat inainte de seism se pot elibera 9i
gaze cu inctrrcare electricd. Acestea sunt slab
incandescente; se numesc "lumini seismice".
Cercetitorii au obse wat cd inainte de cutre-
mur, concentratia de hidrogen poate fi de
zece ori mai mare ldngd liniile de refractie.
Din pdcate, nu toate cutremurele sunt insogite
de asemenea fenomene. Din acest motiv,
oamenii de stiintd au dezvoltat diferite tehnici
pentru o pronosticare exactd,.
S-au folosit aparate de mdsuri speciale
pentru detectarea unor cre$teri de tensiune
deasupra liniilor de refracgie. Aceste crdpdturi
imense se pot intinde pe o lungime de citiva
kilometri la suprafaga pdmdntului sau in pro- c€
E
funzime. o
o
Aparatele de mdsurare a inclindrit U
- aces- o
tea seamdnd cu nivela folositi de dulgheri 9i N
f

zidari urrnlresc migcirile produse la co

co
suprafafa pim2ntului, iar aparutele de = l

mdsurare a alunecdrii - cabluri intinse de-a t

!
lungul liniilor de refraclie semnaleazd. c
6
o
migcdrile laterale. i ".'r.*:

Detectoare de cutremur
Seismografele sunt cele mai precise aparate
de avertizare in cazul unor cutremure. Acest
apant sensibil sesizeazd. qi mdsoard 9i cele
mai mici vibralii subterane pe care le trans-
formd in semnale electrice 9i le inregistreazd
O in zonete seismice multe clidiri au fost
construite si reziste la cutremure.
Cutremurul din 1985 a fost suportat firi
pagube de cAteva clidiri din oragul
Mexico, printre care ;i aceste blocuri turn.
l
Q Oln cete 25 de mii de victime ale
cutremurului din Armenia din 1988,
multe gi-au gisit moartea sub dirimS-
turi. Chiar gi dupi o siptim6ni au fost
gdsi!i supraviefuitori.

intr-un grafic. Din citirea diagramet, seismo-

logii pot observa imediat gi cea mai micd ten-
siune produsd in roci.
O alta metodd de observare a migcdrilor
pdmdntului este trimiterea unor semnale de
pe satelili la diferite statii de recepfie terestre.
Din refeaua de semnale prin satelit, oame-
nii de $tiintd pot sd-9i dea seama dacd, s-a
schimbat pozigia una fagd, de cealaltd. a sratiilor
de receptie.
Diminuarea efectului distrugitor
Degi nici una din metodele enum€rate nu este
infailibild, ele au contribuit foarte mult la imbo-
gd[irea cunogtingelor noastre despre seisme.
Cercetdtorii studiazd. posibilitdgile de diminuare
a efectului distrugdtor al cutremurelor. Dupd
unii, cu mici explozii se pot provoca cutremufe
de intensitate scdzutd., sldbind astfel tensiunea
rocilor care determind cutremurele puternice.

este un
SEISMOGRAFUL oporot speciol, conce-
put pentru mdsuro-
reo undelor seismice.
Scheletul transmite Este formst din doud
vibrafiile solului la componente: o greu-
firul metalic tote suspendotd pe
un ctrc { un cilindru
actionot de un ceos. CJ

Scheletul aporotului
este scufundat Intr-un
pot de rocd. Undele
seismrce provocate
de un posibil cutre-
mur, produc o migco-
re orizontald,
migcdnd dpdrotul
,nctrntet, ,nopor.
Pentto fixotd la pen-
dul se vo deploso in
oceeo;i direclie gi vo
mctrco pe hdftie
oceostd schimbore:
oto se formedzd
Baza scufundati in sol seismogramo.
f
G
qJ
I
x
o
d
ln cdteva locuri au injectat apd" in liniile de
refracgie, provocdnd cutremure mai mici. De
aici at tras concluzia cd. prin cutremure mici
induse gi controlate araficial se pot elibera de-a
lungul liniilor de refracgie tensiunile acumulate.
Constructorii din America 9i Japonia studia-
zd metode de construc[ie rezistente la cutremu-
re. in timpul cutremurelor perefii care se prd-
bu$esc repre2intd" unul din cele mai mari peri-
f cole. Aceasta, se poate evita prin proiectarea
€ unor cld.diri fdrd. ornamente grele gi coguri.
5 Casele de locuinle si clddirile adhinistrative rre-
j buie construite pe un fundal special, care redu-
r ce cu o treime declinatiile in timpul seismului.

30 Planeta Pdm2nt 9 MIGRAREA CONTINENTELOR Planeta Pdmdnt 10 fAnCfnne FUNDULUI OCEANIC

- -
L
Vulcanll
in timpul eruptiei aulcanul
arttncd, tn aer laad, incandes-
centii qi ne tncfi.fid, co, ctn joc
de artfficii spectaculos. El
poate read,rsa torente de laad'
topitd. pe aersantul muntelui,
sa,u poate acoperi soarele cu
nori de pulbere.

Z^dnd din craterul vulcanului Mauna Loa

f din Hawaii, lava toPitd erupe ca o
\f fanta nd, arteziane, cerul e acoperit de o
lumind portocaliu - aprinsd.
Putem vedea una dintre cele mai extraor-
dinare puteri ale planetei Pdmnnt - r.'ulcanul.
Yiata r,'ulcanului Mauna Loa a inceput in
ad2ncul oceanului, dar dupd milioane de ani
gi nenumdrate eruptii a crescut in a$a mdsurd
incdt azi se ridicd deasupra nivelului mdrri ca
un munte r,'ulcanic.

Ce este un vulcan ?
Vulcanul este de fapt o gaurd. in scoarta tere-
strd, prin care erup in aer gaze, cenu$5 9i roci
semitopite, care impreund alcdtuiesc lava.
Pdrtile cenugii vulcanice cad pe sol, se ageazd
stratificat si se solidifictr sub forma unei roci
u$oare gi cenugii, in timpul milioanelor de ani,
aceste straturi formeazd muntii vulcanici.
Deseori ei sunt inal1i, conici, cu crater pe
vdrful conului vulcanic, Muhi dintre ei se
h
ridicd pe fundul oceanului, lr
':
Catt a vulcani sunt foarte tineri, in feb- Ip
ruarie 1,943,in Mexic se ndgtea un nou vulcan, gl

intr-o zi s-a descoperit o mictr fisurd in solul b]

.d
ti
E
Q Mauna Loa arunci artificii de lavi, d
F
fiind cel mai mare vulcan activ de 120 CJ

km lungime 9i 5O km l6fime. Vecinul lui, U]

vulcanul hawaiian Kilanea erupe in mod a

a
6
similar. o
lf)

unui lan de porumb. in 24 de ore fisura s-a

transformat intr-o prdpastie de 25m ldlime,
care apoi s-a deschis, hsnnd b suprafagd
cenu$a si rocile incandescente. in scurt timp
aceastd pripastie s-a transformat intr-un deal
de lavd de 10 m indltime. Vulcanul a fost
denumit Paricutin, a atins indltimea maximd
c
6
de 405 m dupd noud ani de activitate.
$i unele insule au fost create de vulcanii
,d
I
F:

subacvatici. in 1953 a erupt un r''ulcan sub-

d
I acvatic in apropiere de coasta sudicd a
fi
iq Islandei, aruncind in aer gaze gi nori de fum.

& in urma eruptiei de lavd s-a niscut o noud

6

Q lncredibil, dar aceasta nu este o

pozi in negativ. Ea infSligeazi o
regiune a insulelor Filipine, acoperiti de
cenuga vulcanului Pinatubo in 1991.

3I
I vuLcANn

VULCANUL KRAKATAU
in 1883 o eruptie a distrus complet in-
sula vulcanici Krakatau, situat intre
Sumatra ;i Jawa. Vulcanul se pregitea
zgomotos de peste patru ani, iar pe
27 august prin eruptia cea mai zgo-
motoasi a zburat in aer vArful munte-
lui vulcanic. Explozia s-a auzit in
l\ustralia, la 4O0O de km depirtare.
Au ajuns in aer milioane de tone de
fum gi cenugi, acoperind soarele in
toati lumea. Valuri de cunami au inun-
dat coastele Jawei gi Sumatrei, nu-
mirul victimelor depigind 36 de mii.
CAnd cerul s-a inseninat, s-a observat
ci cea mai mare parte a vulcanului
Krakatau dispiruse. in scurt timp din
api s-a ridicat o noui insuli, cireia i
s-a dat numele de Anak Krakatau,
ceea ce inseamni copilul lui Krakatau.
Actualmente acest vulcan are o altitu-
dine de 2O0 m.
insuld: Surtsey, denumit dupd Surtr, un zeu
antic in lumea nordicd. Eruptia s-a terminat
abia dupd, 3 ani, insula cresc2nd la 'J.,9 km}
suprafafd.
AdAncurile mocnesc
Vulcanii se formeazd"in punctele de minimtr
rezistenld ale scoa4ei terestre. pdmdntul este
acoperit de o scoar\d. durd,, exterioard: litos-
fera, compusi dintr-o scoa{e gi partea supe-
rioard, durd. a mantalei. Litosfera s-a frag-
mentat in p15ci uriage, rigide, aga numitele
pldci tectonice.
Sub influenta uria$ei presiuni din adin-
curi, pldcile tectonice sunt in permanentd e
migcare. in unele locuri aceastd. migcare dd E
na$tere la lanfuri muntoase, alteori marginile 'Es
placilor cad in ganfuri addnci, in addncul
PdmAntului, fenomen numit subduc[ie.
Pllcile in migcare cdnd se intilnesc, c2nd se
indeplrteaztr unele de altele. Astfel de zone
sint zonele marginale ale plicilor tectonice,
fiind zone de minimd rezistenp pe scoarta
teresffA, unde se pot produce erupgii vul-
canice.
Sub scoa4d, se afld un alt strat, mantaua,
in interiorul cdruia, sub litosferI, la
o scoa4ei.
addncime de peste 100 km se aflA asteno-
sfera. Aici se produc temperaturi aga de mari,
incdt multe roci se topesc. Aceste roci topite,
care contin gi apd gi gaze, se numesc magmd,
L nigte funii. Al doilea, denumit lavd ,,aa,,,
care se aduntr in camera magmaticd.. Magma
e mai fierbinte 9i mai u$oard decdt materiile
inconjurdtoare) iar in ascensiune spre
suprafafd, tope$te mare parte din rocile stra-
tului superior. ln drumul spre suprafatd, ia
na$tere hornul vulcanului. Gazele sint inchise
?n magmd, crescdndu-i presiunea. in final,
sub presiunea gazelor, magma erupe sub
forma lavei in punctul de minimd rezistenltr a
Puncte fierbinfi
Cdtiva vulcani s-au format deasupra a$a-nu-
mitelor puncte fierbingi. Acestea nu sunt zone
slabe ca rezisten[d, a scoarfei, ci surse de
cdldurtr in straturile adnnci ale Terrei, care
produc cantiteti enorrne de magmd. Magma
se ridicd spre suprafagd,, foreazd, o gaurd, in
scoartd,, formdnd vulcanul. Magma apoi se
rZcegte, se scufundd, eventual ridicnndu-se
din nou.
Punctele fierbingi ale scoartei rdmiln intot-
deawa in acelagi loc, cu toate cd pldcile tec-
tonice se deplaseazd deasupra lor in perma-
nenp. in felul acesta de-a lungul milioanelor
de ani se formeazd noi vulcani. in aga fel s-au
format gi se formeazd" 9i astd.zi prin activitate
vulcanictr insulele Hawaii din Oceanul
Pacific.
Tipuri de lavi
Lava ce erupe din vulcan poate atinge
L000oc, revdrsindu-se de pe muntele vul-
canic cu 165 m/s. in timp incetine$te si se
doul tipuri de lavd., fiecare
rdcegte, form2nd
avdnd denumire de origine hauraiiand,.
Primul, denumit lavd" "pahoehoe,, se solidificd
in creste apropiate, care deseori amintesc de
formeazd un strat dur.
Vulcanii nu erup la fel. Natura eruptiei este

Q Vulcanul insulei
Heimeay din lslanda CUM S.AU FORMAT VULCANII?
a erupt in 1973 vulcan
dupi un drum de lanf insular vulcanic de tip sr
5000 ani, acoperind deasupra
cu praf gi cenu;5 punct fierl
ora;ul
Vestmamacyjar.

Q Vulcanul Etna din

Sicilia e unul din cei
mai activi vulcani ;1250"C u
,
:tir'i'
o.
din lume. Cea mai E
veche erupfie
cunoscuti
s-a produs in jurul
anului l5OO i.e.n.,
de atunci erupAnd
de peste 15O de ori.
32
L

determinatl de tipul gazelor si cantitatea de
apd din magmd.. Mai mult, acelagi vulcan
poate erupe in mai multe moduri.
Activitatea vulcanilor hawaiieni (vulcani de
tip scut) e una din formele de eruptie cele mai
"linigtite". Lava este ro$iaticd, lichidd
I uascoastr. Gazul se ehbereazd. mai ugor,
I _ aruncnnd magma spre cer ca ni$te fdntdni
arteziene incandescente. Acest tip de eruptie
a fost denumit dupd doi vulcani hawaiieni,
Mauna Loa si Kilauea.
La erupfile tip Stromboli, gazele se
elibereazd. sub forma unor explozii rcpetate,
mai mici. La fiecare explozie ies la suprafatf
buciti de lavd. semilichide, care cad pe
pdmAnt, se rostogolesc in jos, rupdndu-se in
bucdti. Acest tip de erupfie a fost denumit
dupl vulcanul Stromboli din ltalia, care erupe
cu regularitate $i in zilele noastre,
Si
Eruplia tip Vulcano
Este un tip de erupfie mult mai periculos de-
numit dupd vulcanul Monte Volcano din
Italia. Acesta aruncd roci la cdtiva kilometri
de cratet. Magma e compacte, gazele nu
reu$esc str se elibereze din ea. Presiunea
enormi ce rezultl face ca eruplia sd fie atdt
de violentf . Herculaneum.
VULCANII LUMII
Se gdsesc mulli vulconi in "arcul de foc
(olbdstru inchis) din Pdcific", core urmdre;-
te pldcile tectonice de pe coosto esticd o
Asiei gi ceo vesticd o celor doud Americi.
Vulcanii se ogeozd la morginile pldcilor
tectonice sou in apropierea lor qi in olte
pdrli ale lumii.
Lclt rtt;.ti l)Lrtcl'lucll estc crupfilt clc tip
"plinius". Acestui tip apa(inea uneia dintre
cele mai renumite eruptii ale istoriei. in 79
e.n. Vezuviul a erupt cu o asemenea for\d,,
incit a acoperit complet oragele Pompei gi

artS nouS batolite formafi din

rceanici scoart5 magmE solidificat
vulcan de punct lanf muntos format scurgeri de bazalt
dintr-un punct vale
fierbinte prin cutare
fierbinte

ililri

ilii'

'
Mutti vulconir siou no:y.oi |o i rtili:.iiti).i,N
limito dintre doud pldci tectonice.
Astenosfero este strotul semitopit din
strotosferd. in oceane se intind lonturi
rnuntoose formote din lovd. Lova s-a scurs in "l\lllli
crdpaturile formate prin indepdrtored pldcilor
d
litosferice. in olte locuri in core pldcile s-ou ciocnit
E
de-d lungul zonei de subduclie, uno dintre pldci olunecd c)
H
E
sub ceololtd, ior ploca scufundotd se topegte. Astfel se t)

formeozd mogmq substonfo vulconilor. 2OO knp I E

33
n vuLcANn

Magma Vezuviului era foafie concentratd,

plind de gaze neeliberate. Efectul a fost devas- D Craterul vulcanu-
tator. Sub presiunea gazelot, magma a erupt lui El Chichon din
din hornul vulcanului , ca o ghiulea din tun. Mexicul de sud,
dupd erup{ia din
Pulberea ucigagi 1982, care a ridicat
Fortele eliberate intr-o erupfie de tip plinius o coloani de cenugi
pot fi aga de uriage, incdt cenuga, pletrele 9i sulfuroasi de 16,8
gazele curg cu o vitezd. ce depdge gte viteza km inilfime.
sunetului, ridicdndu-se la o indltime de 30
km. Acest amestec, numit piroclastic, se poate
sfdrima in particule foarte mici, care se
depune sub forma unei pulberi ucigage.
Erupfia de tip "plinius" e atdt de puternicd,
inc2t adesea r,rrlcanul se distruge complet. in
Q naul de tavi
cazuri mai simple se surpd peretele hornului topiti a vulcanului B'

gi formeazd un crater sau cdldare (caldera in Etna lumineazi E

,9
spaniold inseamnd ciorbd in fierbere), Alteori cerul, in timp ce igi p
ri
explodeazd tot vulcanul, cum a fost cazul arde drum spre fl
insulei Krakatau in 1883. poalele muntelui.
irJ

,q

. Vulcanii au fost denumiti dup5 zeul

roman al focului, Vulcanus ?

r Pe PEmAnt exist5 cca. 1300 vulcani activi.

5e numesc activi vulcanii care erup cu
regularitate, sau au erupt cel pufin o dati
in ultimii zeci mii de ani.

r DacE un vulcan nu a erupt in ultimii 10000

ani, il numim vulcan adormit. Dacd nu a
erupt de peste 25.000 ani, se poate
considera stins.

r Majoritatea vulcanilor nu se pot vedea,

ei fiind submarini, dar cca. 500 sunt vizibili
E
deasupra apei.
Ip
r! r Cel mai mare crater vulcanic se afli in
fl
0
,q
Indonezia, (Sumatra) in Toba. Are o
> suprafafd de 1775 kmr.
6
E
o
E
a
t
ii E
& deginut cate avea geamul celulei atdt de mic,
ii,uk'{"'-.:: u incnt valul ucigag nu a purut ajunge la el.
&.

Mount St. Helens

Nori de cenugd
Dacd, magma e compactd, dar gazele exercitd
o presiune micd, atunci in erup[ie se
elibereazd, nori de cenu$i gi gaze, acestea
plutesc o vreme in aer, apoi cad ca o avalangd.
incandescenti.
Cenuga fierbinte 9i gazele cad ca un val
piroclastic, acest val, numit ,,nu6e ardente,'
(nor arzdtor in francezd,) distruge tot ce
intilnegte in cale. Acest fel de erupfie a fost
denumit dupd vulcanul Mont pel6e de pe
insula Martinique din Antilele mici, care in
E 1902 a ingropat oragul Sr. Pieme, omordnd 30
Q a" mii de oameni, supraviefuind doar un
a
CJ
in mod asemdnitor a erupt r,'r-rlcanul Mount St.
Helens din Statele Unite, statul \Tashington,
dupd un somn de I23 de ani, la data de 1g
mai 1980. Eruplia a smuls practic o laturd. a
muntelui.
Nori de gaz gi cenugi s-au eliberat intr-o
cascadd. piroclasticd., arz6,nd
tot ce au intdlnit
in cale. Eruptia a dutat ) ore, arunc2nd mai
multe milioane de tone de cenugd in aer,
dupd care o ploaie ca potopul a transformat
cenugd gi praful in nori. Cu toate cd. erup[ia a
fost semnalati dinainte, multi nu au dat
atenfie aveftismentelor, r,ulcanul fdcdnd 57 de
victime.

.E OCana arheologii au turnat ghips intr-o

i caverni din cenu;a intiriti deasupra
fl oragului Pompei, gi-au dat seama cd au
U realizat modelul unui copil, victimi a
,fi erupfiei Vezuviului din anul 79. e.n.

34 FIL
 l;ls:',:
o' PemAntu I u i
L
Q Fiordul
Geiranger din
Norvegia. Fiordu-
rile se n"r.
"tun.i
c6nd se formeazi
ghelari de mari
dimensiuni in vii gi
acestea inainte de
a se virsa in "
oceane - avind o
greutate uriagi -
scobesc fundul viii
mai jos dec6t
fundul mirii. Unele
dintre fiorduri sunt
incredibil de adinci,
numai la c5liva
metrii de mal au
deja o adincime de
peste l OOO m.

Q Cakarul este
predispus alteririi
L chimice: daci este
spdlat de
precipitafii care
L
J
u conlin bioxid de
! carbon dizolvat, se
,o
=
c dizolvi gi se nasc
forme specifice de
= relief.
=
Constrttqia de bazd. aformelor Pdmdntului, adicd, datoritd tectonicii pldcilor.
Cele mai noi schimbdri - despicarea Oceanului
dc rekef este creatd, de cdtre Atlantic Ai contopirea subcontinentului Indian
cu continentul Asiatic - s-au produs in ultimii
forte ce actioneazd tn 200 milioane de ani. in istoria de 4,5 miliarde
interiorul Pd,md,ntului dar de ani a Pdmdntului s-au mai petrecut multe
procesele e xterioare prodt tc alte schimblri, pdnd, ce planeta noastrd a
cdpdtat infdligarea de azi.
zilnic scbimbdri tn aceastd
Formarea munfilor &
J
sttttcturd. de bazd o deformea- Aceste mi$c5ri separarea Si ciocnirea
u
c
o
continentelor au avut ca rezrtltatfragmentarea o
zd, tn mod. continuu, d:istrug - co

scoartei terestre, increlirea gi ridicarea munqilor. Jo

mun{i gi scobesc ad.i
.stiinta care studiazd. formele de relief 9i
)j schimbarea, acestora se nume$te geomodo-
logia. Geologii gtiu cd, expresia "munfii
etemi" este departe de realitate: munfii nu
existd vegnic, dar intervalul de timp ce trece de
la formarea 6i pdnd,la disparigia lor se mdsoard,
L in zeci 9i sdte de milioane de ani.
De la inceputul revolugiei industriale, adicd.
de la mijlocul secolului al X\IIII-lea activitatea
umani are gi ea un rol important in modelarea
suprafegei Pdmdntului, cdteodatd chiar cu efecte
surprinzitoare. Continentele au ajuns la fonna
lor Oi in pozitiile actuale in uffna migcirii
pldcilor ce formeazd, scoarta solidificatl
in cadrul formdrii munfilor sub altd
denumire in orogenezd. - se pot aduce trei
exemple din timpul trecutului geologic
apropiat. Alpii s-au format in urma ciocnirii
pldcii africane cu cea europeani, iar langul
Mungilor }{imalaia s-a format in urma ciocnirii
Indiei cu Asia. Anzii s-au format in urrna
alunecirii pldcii arfiarctice Si a pdrtii Oceanului
Pacific Nazca sub placa sud-americanS.
Toate aceste lanfuri muntoase sunt tinere: gi
in ziua de azi au un contur ascufit, nu sunt incd
slefuite de elementele fizice 9i chimice ce trans-
formd peisajele in mod continuu. La definiti-
varea aspectului de azi al continentelor au mai
contribuit 9i alte doud fo4e legate intre ele:
activilatea wlcanicd gi cutremurele. Cutremure-
a le produc pagube imense, daringeneral nu au
urmdri de lungd duratd., in schimb activltatea
r.rrlcanicd impinge roci noi din mantd. in
scoa(e, deform2nd rocile deja existente.
Alterarea rocilor
Scoa4a Plm2ntului este fonnatd, din roci, solul
ludnd na$tere din ele. Cel mai important proces
ce transformi rocile este alterarea, care este
condilionatd, de existenta atmosferei. Are trei
forme: alterarea fizicd, adicd. mirunfirea - astfel
se fuagmenteazd, roca I alterarea chimicd:
producdndu-se reacfii chimice sub influenga
apei de suprafa@ sau din rocd, a bioxidului de
carbon, a sulfului sau a oxigenului gi alterarea
biologicd, adicd, efectul distructiv al diferitelor
vietdti.

53
 FoRMELE DE RELIEF ALE PAMATTUIuI

Q Desprinderea
unor straturi
succesive de pe
roci - desprinderea
sau alterarea
sferici - poate crea
forme
surprinzitoare,
precum se vede gi
pe aceste stAnci din i $** .;1
Arabia Sauditi. $ i-.rill::
Nisipul transportat $i{. i\
* i$! . it
de vAnt creeazi ;i .$
el forme ciudate de [,; lN..
roci. && \S:"ii
s i*i r: $tN:.
s'1.' ;"7

Efecte majore pot fi produse si de

influentele chimice ale unor organisme
vegetale. Unele alge 9i licheni produc acizi ce
fac stprafeqele rocilor mai poroase, $i care O un exemplu
astfel se altereazd. mai repede. Influenfd mare spectaculos al
are gi humusul rczultat din descompunerea efectului apelor
plantelor de ordin superior. subterane. Calcarul
Rocile se formeazd. sub presiune. Rocile - o roci poroasi -
magmatice iau nagtere prin ricirea topiturilor, a intotdeauna confine
magmei ajunse la suprafa@ din interiorul api 9i pentru ci
Pdmdntului, iar rocile sedimentare se formeazd este format din car-
pe ftrndul mdrilor prin compactatea m2lului, a bonat de calciu, se
spdrturilor altor roci si din carcasele vietd[ilor. poate dizolva.
Aceasti pegteri din
I nfl uenfe meteorologice Fran{a a fost creati
in roci se int2lnJsc foarte des crapiiuri, rosturi de efectul dizolvant
9i despicdri. Cu timpul roca ajunge la suprafald, al apei, in timp ce
unde presillnea este mult mai micd. Ca urmare picura de pe bolta
roca se dilatd, timp in care se sfdrdmd. mai pegterii parlial s-a
intens. evaporat gi astfel
Crdpdturile, rosturile si straturile formate s-a precipitat o can-
natural sunt gemenii ce favorizeazd" miruntirea titate de carbonat
5i alterarea ulterioari a rocilor. Apa ajunsd ?n de calciu; din carbo-
crdpdturd. dupd ingheqare se dilatd Si astfel natul de calciu pre-
cipitat s-au format
stalactitele, adici =o
pietre lungi ce at6r- o
U
ni de pe bolt5. U

lZrgegte crdpdtura: acest proces se nume$te
ldrgire cu pani de gheald. $i plantele care igi
addncesc rdddcinile in crdpdturi produc o
mdruntire printr-o metodd asemdndtoare.
Alterarea chimicd este c uzatd, de apd", cind
prin infiltrare sau prin stripungerea rocii, apa
introduce diferite materiale chimice sau dizolvi
anumite componente din ele. De exemplu
oxigenul dizolvatin apd. intrd in reactie cu fierul
din roci. Ploaia dizolvd. bioxidul de carbon din
aer gi acidul carbonic rezultat roade calcan:I,
formAnd sisteme mari de pe$teri, sau formeazd,
carstul, o formd de relief de suprafatd specificd
(denumitd dupd un munte din Slovenia). Apa
dizolvd. foarte multe minerale, care apoi
dezintegreazd. rocile. Acizii Si sdrurile din
atmosferi au acelagi efect.
e
S Dintre
Eroziunea
cauzele schimbdrii formelor de relief de
i suprafald cea mai cunoscute este eroziunea:
# rocile, sub actiunea apelc>r curgdtoare, a mdrri,
5 a v2ntului sau a ghefii, se uzeazd. Eroziunea
i produsi de apele'curgdtoare se face atit prin
efecte fizice c2t 9i prin efecte chimice. Apa nu
Q wislpurile migcdtoare (nisipul purtat de transportl doar bucdtele de rocd, 'ci chiar gi
v6nt) a format acest peisaj cu valuri. bucdti mari, dar,le gi impregneazd. cu materiale
chimice. Rdurile formeazd, vdi, aluviunile sunt
transportate in mdri: aceste aluviuni se
sedimenteazi Si se transformd" in roci
sedimentare intr-o perioadd. lungd.
Marca modeleazd astfel in mod continuu
fdrmul, intr-un loc il distruge, in alte parte il
construiegte. Vdntul sufld materialele ce nu sunt
legate de sol, ca de exemplu nisipul, gi-l poate
transporta la distange incredibil de mari. Nisipul
fin din Sahara deseori acoperd", ca un praf rogu,
automobilele 9i alte suprafele din Sudul Angliei.
Efectul gravitafiei
La alunecdrile de teren, gravitagia impinge pe o
pantd. materialul solid, un strat de spdrluri de
roci rezultate din fdrdmitare gi alterare, 9i cu
schimbd peisajul. in alunecare, apa se
^ceasta
compofte ca un lubrifiant: mic$oreazd forta de
frecare dintre bucdtelele de roci.
Alunecarea de teren poate fi un proces
foarte lent, dar poate fi si foarte rapid: intr-o
secundd poate duce stratul de sfarnmdturd de
rocd. la peste 100 m. Cea mai lentd formd de
alunecare de teren se nume$te denundatie si
poate fi de numai citiva centimetri anual. Se
poate observa numai dupd trecerca citowa ani
din faptul ci la presiunea solului peregii, pomii

64

L perioada revirsirii;
9i gardurile se inclind spre baza muntelui.
Solul Oi stratul de aryild, saturat de apd pot
pomi la vale sub formd de torent noroios. Ani
la frnd, solul rdmdne fix, dar la influenga unei
. scutLlriri, de exemplu in urma unui cutremur,
se pun in migcare pe pantd.. in urma unei
catastrofe naturale, erupfia r.rrlcanului Pinatubo
din Filipine in iunie 799!, foane mulli au murit
I in casele acoperite de torentul noroios.
l- Catastrofe asemdndtoare produc avalange de
zdpadd. qi de roci.
O formd des intdlniti a aluneclrii de teren
este surparea. Aceasta, pe scard mai micI, se
poate observa pe maluri in pantd. acoperite de
iarbd.: o parte a malului se desprinde. pe scard
mare surparea poate produce schimbiri mari in
peisaj.
Pe pereiii de stdncd 5i pe versanlii abrupli
sunt foarte dese surpdrile de roci, mai ales dacd
roca este moale 5i cu multe crdpdturi. piatra
cdzutA fprrneazd" conuri de aglomerat la baza
muntelui sau a peretelui de stdncl Muhi
, versanti se forcneazd" din pante lungi acoperite
cu piatri mdruntI denumitl grohotig de panti.
Q naul llngtenton gi netezi. Ghegarul alunecdnd in jos adund
Falls din Yorkshire: pietrigul de pe aga-zisul bazin de acumulare a
in partea firnului: de aici colecteazd, nu numai sedimente
superioari r6ul are ci 9i apd sub formd de zdpadd.; aceastd" zdpadd.
o puternici acfiune se transformd apoi in gheatd construind
erozivi, mai ales in gheprul.
in aceasti perioadi Acumularea aluviunilor
rostogole;te gi C2nd ghegarul pirdsegte zona zd,pezilor
bucili mari de vegnice, el intrd in zona de scddere (de topire),
st6ncd, care uzeazi adicd. incepe sd scadd sau sd se topeascd.
puternic matca Aceastd pafie se nume$te limba ghegarului. La
rAului. Aceste capitul acestei zone depune aluviunile
pietre mari la se numesc
transportate. Aceste aluviuni
urmitoarea
revirsare vor fi Capdtul gheprului, acel loc unde topirea lui
duse mai jos. devine integrald., deseori este matcat de
morena din capit. Din aceste morene se poate
stabili unde s-a terminat un ghefar, care a
dispdrut pdnd, azi.
Asemenea rdurilor gi gheprii au ramurd
principald gi ramuri laterale. Ghetarul dintr-o
vale laterald", sdpatd de el, se "varsd" in ramura
principald. Fundul acestei vdi este de reguli
E
l
mai inalt decAt fundul ramurii principale.
O
Ghetarii dispdruti lasi in urma lor un peisaj in
o
care intr-o vale cu sectiLlnea in formd de U se
deschid vii suspendate, din capltul cdrora se
de ghea@ in mdri; formlnd astfel dupd varcd cursuri de apd in'formd de cascade in
^ceea
icebergurile ce pericltteaLa navigagia. Aspectul valea principald. Aceastd formd, prezentatd. mai
tinuturilor nordice se poate atribui ?n mare sus, se int2lnegte foarte des in Alpi. Marea
parte ghetarilor din era glaciari. Alunec2nd pe
sol in mod constant au decojit, ca ni$te rindele,
0 Ooi ghetari pe insulele Spitzbergenn la
straturile de rocd aflate sub ele, scobind in nord de cercul polar, se varsi ca rAurile in
aceste roci vdi adinci. Acest efect al ghetarilor mare. Tensiunile produse de mi;carea
a cauzat faptul cd, munfii bdtrini, ca de ghelarului produc cripituri pe suprafati.
exemplu cei din nordul Scoliei, sunt relativ jogi V6rfurile munfilor sunt dantelate de ger.

Erele glaciare
Schimbdrile de climd ale pdmdnrului de-a
lungul secolelor au a\.itt o influenli putemicd gi
'. asupra formelor de relief. in ultima erd, glaciard.
' o cantitate imensi de apd. a inghefat in calotele
polare. Calota de gheali nordicd s-a intins spre
sud in Europa 9i in America de Nord. Din
suprafap uscatului de pe pdm2nt 30o/o era
acoperitd de gheafd, acest raport fiind azi de
700/0. In timpul erei glaciare nivelul mdrilor era
cu 80 m mai mic declt cel de azi gi topirea
ghelii a produs mari schimbari in formel-e de
relief. A creat strdmtoarea Bering intre Siberia gi
Alaska, a inundat uscaful intre Australia 9i Noua
Ia,-. Cuinee gi a separat Marea Britanie 9i Irlanda de
Europa.

Ghefarii
Ghelarii rorenrele de gheagd, sunt eo
caracteristici munlilor inalti Si [inuturilor polare N
acoperite de ghea@. Ghetarii din Groenlanda gi I
0)
U
din Antarctica transportd. anual cantitdti imense d

(r1
ffi FoRMETE DE RELTEF ArE PAMArurulur

capacitate de transport a ghegarilor este

demonstratd de pietrele cdldtoare. Acestea sunt
bucdti de piatrd. dintr-un material diferit de
materialul mediului inconjurdtor.
Lacurile, din punctul de vedere al istoriei
geologice, sunt forme de suprafatl de scurtd
duratd.. Se colmateazd cu aluviunile rdurilor ce
se varsd in ele, malurile li se gterg 9i permit
evadarea apei.
Multe lacuri din Asia, Europa gi America de
Nord au fost formate din ghetari, care au scobit
o depresiune in rocd sau au inchis o vale cu
morena de capdt. in Canada si in Finlanda
existd foarte multe lacuri formate de cdtre
ghetari.

g Construirea Q Fiordurile sunt

digului Hoover are mai ad6nciin partea
scopul producerii lor superiobri, L
J
u
energiei electrice gi deoarece efectul de c
o

a creat o formi de
E
eroziune al ghelari- -o
tr
relief: lacul Mead. lor este mai intens o
o)
in zona izvorului. rto

regulariza revdrsdrile Nilului gi a asigura un

debit uniform Si suficient pe tot parcursul
anului pentm nevoile agriculturii. Egiptul a fost
expus intotdeauna varia[iilor mari de debit ale
Nilului gi s-a considerat cI acest dig rezolvd.
aceastd. problemd milenard.

Pericolele intervenfiei
Marele dig de la Assuan insd este si un
exemplu concludent cAt de periculoasi poate fi
intervenfia diletantd in munca naturii. Acest dig
a inchis si drumul m2lului proaspdt care de fapt
feniliza pdmdnturile egiptene si forma delta
Nilului. Acum mdlul se depune in spatele
digului gi este posibil ca lacul Nasser si aibd o
viattr scurtd. Se pot produce 9i alte schimbtrri in
tinuturile Egiptului,
Peisajul este schimbat si de constructia
ctrilor ferate si a
drumurilor rutiere prin
executia de terasamente gi prin depuneri de
sedimente, iar aspectul unor zone ale ttrrilor
industriale este stricat de minele deschise gi de
baldele de steril.
sJ indepdrtarea pomilor $i a celorlalte plante
L
de pe solurile afilnate produc eroziunea 1or.
E Interventia umand din zona Amazonului din
d
America de Sud amenintrtr cu pagube
o- catastrofale.

Aite lacuri iau na$tere in craterele unor Q Munlii Scotiei

vulcani stingi, umplute cv apd.. Un astfel de loc au fost odinioari la
este Crater Lake din statul Oregon din Statele fel de dantelafi ca
Unite, Din ruptura scoartei s-a ntrscut Marea 9i Alpii, dar
MoarEl dintre Iordania gi Israel cAt Si lacul alterarea gi efectul
Baical din Siberia ghefarilor a netezit
contururile ascufite
Formele de relief create de om avute initial.
Munca inginerilor constructori creazd forme de
relief, Un exemplu concludent se poate vedea
in Olanda: olandezii afirmd, cu mdndrie cd ei Si-
av cileat propria tartr. $i-au mtrrit suprafata tdni
cu 400/o prin indiguirea unor suprafefe marine,
Pentru satisfacerea nevoilor de apd. dulce cAt
gi pentru producerea energiei electrice s-au
construit multe lacuri de acumulare: acestea
sunt lacuri artfficiaIe. in Statele Unite lacul
Mead s-a creat prin inchiderea rnului Colorado
cu digul Hoover. Lacul Nasser aflat la graniga
L
I
u
dintre Egipt gi Sudan, s-a format prin inchiderea a)
c
Nilului cu Marele Dig din Assuan din 1958. l
F
a
Construirea acestui dig, a a\,'ut menirea de a c6

65 PIaneTa Pdmlnt 23 _ ROCI $I RELIEFURI DE SUPRAFATA Planeta Pdm2nt 24 _ CLIMA $I RELIEFUL DE SUPRAFATA
L
Formarea muntilor ,
Odinioard mun{ii erau consi-
derati (inuturi misterioase Si
pwicttloas e. Teoria reaolugio-
na.rii a pldcilar tectonice,
elaboratd. tn uttimii douiizeci
dc ant a dezlegat majoritatea
rnisterelor fonniirii mun{ilor.

I lnii munti sunt rezultatul activitdtii

I lr,ulcanice, allii insi s-au format din
\Jrtrururi de roci plate, ca urmare a unei
presiuni laterale extraordinar de mari, care le
migca 9i le deforma, Astfel de mungi se nasc
acolo unde scoarla ptrmdntului este in migcare
- la marginea plecilor rigide, carc formeazd,
scoada durtr a Ptrmdntului.

Muntii vulcanici
Munlii vulcanici se formeaztr acolo unde pldcile
tectonice se depdrteazd una de cealaltd., Gnd
marile mase de roci se deplaseazd. in sensuri
opuse, magma fierbinte (roca topitd) se ridictr
pentru a umple rostul creat gi astfel se formeazd.
o noutr roctr cristalind. CAteodatd magma erupe
L pe fundul oceanului, gi dacd vdrful'u'ulcanului
se ridici deasupra nivelului apei, se na$te o
insuld.
Dacd doud plici oceanice se ciocnesc, una
va aluneca sub celaltd, Placa ce se scufundi se - g
va topi, si dacd o parte din magma rezultatd. din -o
=:
topirea pldcii se ridicd la suprafafd - se vor -9o
forma grupuri de insule - cum sunt in Oceanul Uc
o-
Pacific: Japonia, Insulele Filipine 5i Indonezia. g
Magma nu ajunge intotdeauna la atprafagd, FoO
prin vulcani. Cdteodatd, ridicd, ca o bolti,
straturile de roci aflate deasupra ei, de exemplu
Muryii- Negri din S.U,A, statul Dakota. prin
rdctrea magmei se formeazd, granitul, care
ajunge si el la suprafafd dupd ce stratul cel
,acoperi se macini prin eroziune.
t Dar cele mai lungi gi mai frumoase lanfuri
! muntoase de pe Pdm2nt - printre careHimalaia,
i Anzii, Muntii St2ncogi 9i e,.tpii sunt roci
c
o
ol
.c
c
c
o
co
U
sedimentare, supuse unor forte mecanice
uriage, O parte din aceste roci s-au format pe
fundul unor mlri pugin addnci, din aluviunile
transportate de rduri, adicd. din mdl, nisip Si
fdrimdturi de roci. Calcarul, in schimb, s-a
format in ape mai addnci, din carcasele
calcaroase ale unor vietuitoafe primitive, din
erele geologice primare.
Munlii de increlire
Pentru formarea straturilor sedimentare, c2te-
odatd. mai groase de 10 km, a fost nevoie de
peste 10 milioane de ani. Sub actiunea acestei
greutdti uriage, fundul oceanului s-a ldsat gi s-au
format geosinclinale cu suprafele foarte mari,
de forma unui jgheab. Mai demult oamenii de
Stiinti presupuneau cd incre[irea
geosinclinalelor s-a produs in momentul surpi-
rii fundului mdrii. Azi majoritatea cercetdrilor
O Peretele de granit al MariiJumitdti de
Bolti din California a rezistat mai bine
eroziunii decAt roca ce il acoperea odinioarS.
O lmaginea Himalaiei de pe Everest.
Himalaia e cel mai inalt lan! muntos din
lume. Desele cutremure din zoni certifici
faptul ci muntele se ridici 9i in prezent.
sunt siguri cd presiunea necesard incre[irii
mun[ilor este prodLlsi de migcarea pldcilor.
Pldcile tectonice se deplaseazd. anual doar
cigiva centimetri. Dar dacd, pldcile, care poafid,
pe ele continente, se ciocnesc, rocile aflate pe
marginile 1or, impreund cu straturile
sedimentare afTate pe fundul mdrii, se ridicd
treptat, ddnd nagtere unor noi lanfuri muntoase.
Ca reztitat al migcdrii pldcilor se elibereazd.
o cantitate mare de energie termici gi se nasc
presiuni uriage, Datoritd efortului acestor doi
factori, straturile de rocd se inmoaie si se
deformeazd", ca un material plastic expus
cdldurii $i cedeazd, fortei mecanice, adicd se
increfesc in cute uriage. Alte straturi de roci mai
reci, sau mai rigide se rup $i deseori se separd
de straturile inferioare. in intervalele de formare
a munqilor (orogenetice) ca urmare a cdldurii
35
ffi FoRMAREA MuNTTLoR

CUM SE FORMEAZA MUNTII?

O A.ti,rit"t."
vulcanici formeazi
munlii intr-un mod
spectaculos. Forma
clasici de con este
alcituiti din cenugS,
bucifi de roci gi lava
densi ce erupe din
miezul vulcanului.

D Muntele Osorno
din Anzi este un
exemplu clasic de
con vulcanic.

O unprite muntoa-
se mari, formate din
straturile de rociin-
crefite se nasc la mar-
ginile plicilor tectoni-
ce ale PimAntului, ca-
re se ciocnesc 9i astfel
straturile de roci se
boltesc cu mult dea-
supra nivelului mirii.

Q Munlii Himalaia.
S-au format acum
circa 50 de milioane
de ani, cAnd G

subcontinentul \\
o

indian s-a ciocnit cu o

u
placa asiaticS. d

C c" urmare a pre-

siunilor mari, straturile
de roci pleznesc gi se
na;te o falie. ln cazul
unor falieri normale,
unul din blocurise
scufundi. Rezultatul:
un perete de stdnci
abrupt ce se ridici
deasupra cAmpiei.
c
.9
]J
c D un bloc de piatrd
9
U
G scos in relief de pla-
I
a nuri de faliiinclinate
in Munfii Sierra oG
o c
Nevada din California. 6
co

produse la baza plecii, se formeazd. magmd..
Impreund cu straturile superioare se ridicd gi
marea masd de magmd, se solidificd sub formd
de granit, ceea ce va constituibaza munlilor de
increqire.
Acei munti de incregire a cdror boltire s-a
incheiat demult 9i incd nu s-au erodat complet,
sunt dovezile ciocnirilor de odinioard ale
continentelor. Asemenea munfi se gisesc in
nord-estul Americii de Nord, ?n Groenlanda de
Est, in patrea de vest a Irlandei gi in Scofia. Ei s-
au format in urma ciocnirii Americii de Nord cu
Europa, gi s-au unit intr-un continent uria$.
Acest lant muntos foarle vast denumit
Caledonia - s-a divizat acum circa 100 milioane
de ani, cdnd s-a forrnat Oceanul Atlantic.
3.6
Planeta Paml,nI9 _ TRANSLATIA CONTINENTELOR Planeta Pimdnt 23 _ ROCI $I FORME DE SUPRAFATA
Cutele sunt u$or de obseruat in zonele
muntoase, unde apare roca de bazd". Partea
concavi a cutei, de forma unui jgheab, se
nume$te sinclinal, partea convexi - anticlinal.
Dacd cuta "se apleacd" peste straturi vecine de
roci, se nume$te cutd culcatd. Fortele ce
genereazd increqirea pot rupe cuta de bazd., gi sd.
o impingd pe alte straturi la sute de kilornetri. in
acest caz vorbim despre pdnzd, de gariaj.
in apropierca marginii plicilor, ca efect al
tensiunilor, se produc rupturi mari in straturile
de roci. Pe ldngI planele faliilor in unele cazuri
se ridicd blocuri mari de roci, fdri incregire,
denumite falii inverse, mod de formare a
munfilor ruiniformi, de exemplu Muntii Sierra
Nevada din Califomia. Deseori, intre doud
plane de falie se ridicd miezul din mijloc -
denumitd horst - o it2ncd ce se inaltd, abrupt
din suprafap inconjurdtoare.
Eroziunea
Muntii sunt ince in cregtere cdnd eroziunea a $i
inceput sa-i distrugd. in zonele muntoase acest
proces este deosebit de spectaculos, deoarece
pe pantele abrupte efectul gravitagiei este mai
vizibil. \
inghegul sfdrdmd, rocile, cate apoi se
rostogolesc pe pantd, sau sunt transportate de
gheqari ori de pirAuri, care curg in torent pe
rdpele munfilor. Aceste forte combinate ale
naturii, impreund cu tectonica plecilor, creeazd,
minunatele tinuturi muntoase.
L
Atmosfera
Aentl pe ca,re-l inspird.m" este
pa,rte d;in atmosferd, amestecul
de gaze ce a.coperd. globul
pd,md.ntesc. Acest amestec de
gaze asigurii aiaga pe pdmd'nt
gi ne protejeazd de ra'zel,e
dd,undtoare ale soarelui.
Amantul este inconjurat de un strat de
Vsaze.
-. numit atmosferd. Acesta este aerul
l- pe care-i inspirzm $i care ne apzrd de
efectul ddunltor al razelor solare.
Atmosfera este menfinutl de gravrtafie,
astfel incit nu se poate dispersa in spagiul
cosmic. Aceastd "manta de gaze", groasd de
circa 500 de km ne protejeazd. totodate de
'ipIoaia" de meteoriti care zboard. prin
spafiu.
tn fiecare zi mllioane de oameni strdbat
atmosfera cu diferite de zbor, de la
^pante
baloane la avioanele supersonice. Cosmona-
u[ii trec prin atmosferi cind se indreaptd spre
cosmos.

Ce este atmosfera?
L Atmosfera este formatd dintr-un amestec de
cca. 10 gaze diferite, in m re parte din azot
(78o/o) 9i oxigen (210/o). Acel 10/o rimas este
format din argon, dioxid de carbon, heliu 5i
neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adtcd.
nu intrd in reactie cu alte substante. Mai
existd urme de dioxid de sulf, amoniac,
monoxid de carbon gi ozon (O3), precum gi
vapori de apd,. Contine 9i poluanfi, cum ar fi
unele gaze nocive, fum, sare, praf $i cenu$d in general la indllimea de 9-17 km nu trec
vulcanicd. dincolo de troposferd", Aceasta este stratul cel
mai cald, deoarece razele solare se reflectd in
impirfirea atmosferei suprafa[a Plm2ntului Si incilzesc aerul. Pe
Amestecul de gaze si mici particule solide, mdsurd ce ne indepdrtdm de Pdmint, tempe-
formeazd, patru straturi principale: troposfera, tatuta aerului scade treptat,la limita troposfe-
stratosfera, mezosfera $i termosfera. Pfimul rei fiind in jur de -550C.
strat, troposfera este cel mai subqire, se Stratul urmdtor este stratosfera; aceasta se
termind la distanta de aproximativ 1.2 km intinde pdnd la indltimea de aproximativ 50
deasupra Pim2ntului. Avioanele care zboard. km deasupnPdmdntului. La limita superioard
a stratosferei se afld o concentrare maximi de
ozon, numitd scut de ozofl. Aici temperatura
este mai ridicatd, decdt in troposferS, deoarece
ozonul absoarbe o mare parte a razelor ultra-
violete.
Cercetdtorii sunt ingrijoragi de poluarea
continud a aerului care provoacd distrugerea
stratului de ozorr. in lipsa acestui scut
Pimdntul va fi expus radiatiilor nocive cu
ultraviolete.
L Deasupra stratosferei, la 50-70 km de
O in fotografia ficuti de pe nava spatiali
Apollo'8 atmosfera PimAntului apare sub
sI forma unor nori involburati. Atmosfera
z ionizare: particulele sunt inctrrcate electric.
F reflecti razele solare, de aceea PimAntul
z
vizut din spafiul cosmic este strilucitor.
O Culor:le strilucitoare ale aurorei
boreale pe fondul cerului intunecat din
Alaska. Acest fenomen natural este
cauzat de incircarea electrici a
particulelor din ionosferi
Pdmdnt se intinde mezosfera, Deasupra
acesteia este mezopavzL stratul cel mai rece
al atmosferei (tempetatuta este de aproxi-
mativ -90'C). in acest strat se formeazd norii
de gheatd, cate sunt vizibili doar la asfintitul
soarelui, cAnd sunt iluminati de jos.
Meteorilii care se indreapttr spre pdmdnt,
trec2nd prin mezosfertr, de obicei ard. Cu
toate cd. aerul este destul de rar, prinftecarca
rezultatd din int2lnirea meteoritilor cu mole-
culele de oxigen, se produce o temperaturtr
de ardere, care distruge meteorilii.
La limita spatiului cosmic
Ultimul strat al dtmosferei, inainte de spagiul
cosmic este termosfera. Aceasta se afla la o
distantd de aproximatlv 100 km de PdmAnt,
fiind compusi din ionosfertr gi magnetosfertr.
in ionosfertr tadialiile solare produc o
Atunci cAnd aceste particule incdrcate se lo-

1.19
 ATMOSFERA

PATRU STRATURI DE GAzjE

Atmosfera pdmdntului se intinde de lo supro-
fold pdnd in spoliul cosmic, unde se dilueozd
in ,,nimic". Are 4 stroturi principole:

O TERMosFERA
Este strotul cu densitateo ceo moi scdzutd:
conline door O,0Ol lo sutd din volumul totol
de gaze ole otmosferei. in interiorul termo-
sferei se gdsegte ionosfero gi mognetosfera.
Temperaturo creSte,lo tndllimes de 5OO km
I:l! :rr j,!. putdnd otinge l2O@C
.t:il 'i,,,:,ti$-30 mb
O
J.l'l

:+l:200 oC MEzosFERA
. :

in strotul ocesto temperoturo scade foorte

ropid. Aerul este mult moi ror, temperoturo
lo nivelul mezopouzei scode la -9@C. Aici se
tnregistreozd ceo moi scdzutd temperoturd
din intreogo dtmosferd.

O sTRATosFERA
ln pdrlile moi dpropriote de Pdmdnt ote
1O-zo mb ocestui strot, temperoturo este de :550C.
Cdlduro stratului de ozon care prote-
jeozd Pdmdntul de rozele ultraviolete,
I
mdregte temperoturo de bozd. U
N
Strqtosfera este delimitotd de strotul o
urmdtor prin strotopouzd, situotd Io I
50 km indlgime de la suprafola
E
.Y Pdmdntului. O C"l mai fierbinte loc al planetei
este desertul Sahara. Cea mai ridicatd
o
E
@ rnoposFERA temperaturi medie anuale a fost inre-
;6 Este strotul cel moi opropiot de gistratd la Dalul, in Etiopia (34,40C) -
pdmdnt, gi totodotd cel msi dens.
intr-o depresiune situatd la 116 m sub
Aici se concentreazd 8O % din
nivelul mirii.
volumul total de gaze din
otmosferd. Este locul in core se
produc fenomenele rneteoro- vesc de atmosferd, se poate observa un feno-
' logice. Tot din ocest strot foce men numit aurora boreale (lumina polard).
parte biosferd. Temperoturo Ionosfera reflectd undele radio folosite ?n
, 'de suprofold scode cu 6,50C telecomunicatii.
,ld fiecore km, pdnd la Deasupra ionosferei este magnetosfera.
: tropopouzd.' oceosto este Aceasta este la limita exterioarA a cAmpului
zonc, de trecere intre magnetic al Pdmdntului. Se compofte ca un
troposferd gi strotul magnet uriag: re[ine particLllele cu energie
urmdton ridicatd., ferind PimAntul de ele.
.'
Termosfera are cea mai scdzutd" densitate
dintre toate straturile. Densitatea exprimd de
fapt distanga dintre particulele aflate intr-o
materie. Cu cdt ne indepirrim de pdm6nt,
densitatea va fi tot mai micd, adicd, distanla
90
dintre moleculele de gaz va fi din ce in ce mai
80
mare. La suprafaga Pim2ntului moleculele
sunt foarte apropriate, iar Ia marginea temo-
sferei, foarte indepdrtate. La limita superioard
a termosferei - numiti exosferi - aen:J are o
densitate atdt de micd, inc2t se trece in spatiul
interplanetar fdrd. o limitd evidentd.

VAntul gi starea vremii

Fenomenele meteorologice se limiteazd, la
troposferd. Acestea sunt rezultatul efectelor
pe care radiagiile solare impreuni cu rotafia
Pdmdntului le exerciti asupra atmosferei.
Curentul de aer, adicd. vdntul, se produce in
momentul in care aerul cald se ridicd, iar
aerul mai rece ii ocupd locul.
in zona ecuatofi;ld., unde soarele strdlu-
cegte deasupra capului nostru, aerul este cel
mai cald, iar inspre poli devine din ce in ce
mai rece.
ln cadrul troposferei, biosfera reprezintd,
pafiea in care pot exista fiintele vii. Aceasta se
120
 intinde de la suprafala PdmAntulut pdnd' la
indltimea la care pot zbura pdsirile, iar de la
suprafa{a Pdmdntului in jos, ajunge pdnd in
adAncurile oceanelor. Existenta plantelor 5i
animalelor in cadrul biosferei se afle intr-un
echilibru delicat.
. Animalele preiau oxigenul din aerul inspi
rat iar in timpul expiragiei elimind dioxid de
carbon. Plantele verzi preiau dioxidul de
carbon in procesul numit fotosintezd - prin
utrhzarea energiei solare - elimin2nd oxigen.
Existenga fiecirei plante si animal depinde de
acest cifcuit.

Atmosfera in Pericol
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care
s-a mentinut timp de milioane de ani, este
amenin[at acum de activitatea omului. Aceste
pericole fi efectul de seri, incdlzitea
^r
globald,, poluarea aerului, sublierea stratului
de ozon gi ploile acide.
in ultimii 200 de ani industrtalizarea globa-
lia defeglat raportul de gaze necesar pentru
u
echilibrul atmosferic. Arderea cirbunelui si a
o gaz:ului metan a dus la formarea unor cantitdd ,,Gozele de serd" rezultate din procesele
.c
't enorme de dioxid de carbon 9i alte gaze, mai industriale gi din ogriculturd deregleazd
E
(,= ales dupi ce la sf2rsitul secolului trecut a echilibrul otmosferic. Refin rozele infrarogii
Si le reflectd spre suprofalo Pdmdntului-
cG apdrut automobilul. Dezvol tat ea agrrculturii a In
o
determinat acumularea unor cantidti mari de consecinfd cregte temperotura medie
O Oin.olo de Cercul Polar, insula metan $i oxizi de azot in atmosferl. globold.
Vrangel este sub stipAnirea iernii sibe-
riene. Temperatura din Siberia poate Efectul de seri
scidea sub -70 oC. Este locul unde s-au Gazele deja existente in atmosferd trebuie si Dupd unele estimeri, in zilele noastre

misurat cele mai scizute temperaturi. refind cdldura produsd de razele solare reflec-
tate de pe suprafata Pdmdntului. Fdrd ace sta,
pdm2ntul ar fi atdt de rece, incdt at ingheta
oceanele gi ar muri toate vietuitoarele'
insl atunci c2nd din cauza poludrii creste
proportia gazelor numite "gaze de sertr",
atunci este retinute prea multd cildurd qi
intregul Pim2nt devine mai cald' Din acest
motiv in secolul nostru temperatura medie
globali a crescut cu o jumitate de grad'
Oamenii de otiintd sunt de pdrere cd' aceastd'
crestere de temperattrS. va continua, 9i dupi
toate a$teptdrile, pdnd. la mijlocul secolului
urmdtor va ajunge Ia valoarea de L,5 - 4,5
oC'
O Cl.ligtii gi-au dat seama ci nu pot
circula alituri de maginile care elimini
gaze toxice. Pentru a-gi Proteia
sinitatea, multi dintre ei gi-au pus
masci.
L
peste un miliard de oameni (cam a cincea
p^rte a popula$ei Pdm2ntului) inspirl aer
puternic poluat, in special cu monoxid de
carbon si dioxid de sulf, rezultate din proce-
sele industriale, Din aceastd' cauzd' numirul
celor care suferd de afectiuni toracice-
pulmonare, in special in r2ndul copiilor 5i
bdtrinilor, este in continui cre$tere.
La fel pi frecven[a cazurilor de cancer de
piele este in cregtere, Motivul este stratul de
ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile
ultraviolete nocive,
Giuri in stratul de ozon
Stratul de ozon din stratosferi ne ptoteieazd
relindnd razele ultraviolete ale soarelui. Deoa-
rece in zilele noastre a crescut foarte mult
folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate
(freoni) in flacoanele cu aerosoli, frigidere,
detergengi gi polistiroli, aceste gaze ajunS
^1r
in aer in cantitdli mai mari dec2t cele cate ar
putea fi suportate de atmosferd. Pe mdsurd ce
se ridicl, se descompun, form2ndu-se clori-
dioni, care atace 9i distrug stratul de ozon'
Efectul respectiv a fost semnalat pentru
prima oatd' in anul 1985 de cdtre oamenii de
stiinti care lucrau in Antartica, in momentul in
care av observat formarea unei gduri in stratul
de ozon.
Cercetdtorii au fost ingrijorati de faptul cd
stratul de ozon s-ar putea tarefia gi in alte
pd(i ale Globului, crescind nivelul radiatiilor
O Patura de gaze poluante deasuPra
oragului Mexico. Aici Peste 20 de
milioane de oameni se striduiesc si
supravie{uiasci in conditiile in care
eliminarea gazelor toxice este din ce
in ce mai mare.
r21
 ATMOSFERA

nocive, Din nefericire, cu zece ani mai tdrziu,

Zi de zi ojung tn oer
in 7995 s-a observar cd $i deasupra Arcticii 9i
a Europei de Nord s-au format geuri in stratul
contitdli enorme de
goze de eqdpament.
de ozon.
Cdndvo fenomenul
s-a limitot door lo
Ploi acide zonele puternic
Ploaia acidd. se formeazd atunci cind dioxidul
industrislizote gi
de sulf sau oxizii de azot-ambele rezultate ale
poludrii industriale - se amestecd in atmosferd orote. Metodele de
agriculturd lntensivd
cu aburij de apd,. ploaia acidd, distruge plan_
cdre s-ou extins in
tele Si animalele. piduri intregi au disparut
tntreogo lume ou
din aceastd, cauzd,.
contribuit lo cregte,
Este 6i mai rdu, dacd, ploaia acidd. ajunge in
reo cantitdlii gozelor
lacuri sau r2uri, pentru cd acestea transporte
otrava la distantd, omorAnd gi cele mai mici
poluonte, precum j
Io producerea unor
organisme,
substonfe poluante,
Duptr estimarea oamenilor de gtiingd, p2nd
cum ar fi ierbicidele,
in anul 2000 doar in Statele Unite gi Canada
insecticidele, etc.
vor fi 50,000 de lacuri moafie biologic,
lJnele componente
Dereglarea echilibrului natural al atmosfe_
ale gozelor de ego-
rei nu poate decdt sd. dduneze pdmAntului. pament, in cozul tn
Din cauza incdlzirii globale va cre$te nivelul
core sunt inholote,
mtrrilor, regiunile situate mai jos fiind inghigite
provoocd tulburdri
pulmonore: bronSite,
O A.""rti pidure situatd ta granita ostm pulmondr,
polonezo-cehi arate de parci ar fi fost
Gazele freonice
loviti de bombi atomici. Rispunzitoare deterioreazd strstul
pentru distrugerea pidurii sunt ploile
de ozon, deschizdnd
acide datorate poluirii industriale din
coleo spre Pdmdnt o
fostele firi comuniste.
componentelor
ddundtoore din
rodialiile solsre.

de apd,. Este de a$teptat ca apa str acopere
orage ca Londra sau New york. poluarea re_
surselor de apd, poate atrrage dupd sine izbuc_
nirea unor epidemii, aparigia unor boli grave
Si moartea, Sunt modificate Si raporturile
repafiizdtii precipitatiilor: regiuni imense pot
fisecate complet, duc2nd la foamete 9i pier_
derea multor viefi omenegti.
Ce putem face?
"In zilele noastre
aten[ia este orientati din ce
in ce mai mult spre problemele de mediu;
multe dintre guverne iau in considerare
subiectele "verzi". in intreaga lume pdstrarea
resurselor energetice este o problemi acLttd.
Daci consumdm mai pufin curent 9i cdldtorim
mai pulin cu magina, putem reduce cantitatea
materiilor organice utilizate pentru produ_
cerea curentului electric ai a combustibilului.
in numeroase gri vAntul 9i energia solard
sunt utilizate ca sursd de energie alternativd,,
Va trece insd mult timp, pini ce acestea vor
inlocui in totalitate materiile prime organice.
Arborii, la fel ca celelalte plante, trans_
formi dioxidul de carbon ?n oxigen, jucdnd
un rol important in menfinerea proportiei
"gazeTor de sefd".
In America de Sud pldurile ecuatoriale
sunt distruse pe zone imense, prin exploatare
forestieri sau transformare in piguni. Distru_
gerea milioanelor de kilometri pdtra[i de
plduri are drept consecingd reducerea
cantiHtii de oxigen care ajunge in armosferd,
in schimb se acumuleazd, mai mult dioxid de
carbon, care refine cdldr_rra.

Campanii la nivel mondial

^In intreaga lume sunt pornite campanii care
incearcd sd convingi guvernele se ienunle la
distrugerea pddurilor ecuatoriale. populagia
contribuie la aceste campanii, prin faptul cd
nu mai cumpdri produse fabricate din lemn
tropical, reducdnd oarecllm cererea pentru
acestea. Sunt {iri, care ajutd. la restabilirea
echilibnrlui prin plantarea arborilor.
Un singur lucru este cert: in zilele noastre
nu mai putem spera sd respirdm aer curat.
Freonii au fost scogi din procesele industriale,
ca urmare a presiunii exercitate de opinia
publicd, fiind inlocui{i cu alte substanqe.
Atmosfera este insd in pericol, ca urmare
c este in pericol intregul
r mediu de viafi. Este
I nevoie de un control riguros si de mdsuri
!
OJ radicale pentru ca viitorul atmosferei sd fie
to sigur.
722
 Zonere
l- climatice arre PemAntului
Dacil Am urea sil $tiNn Pe ce
ureme putem conta'fu timPul
uacan{ei -Pe areme calddi sau
pe areme rece, de fapt ne inte'
resdm de cl:imd; ne interesd,m
de uremea obisnuitd' caracte-
risticd, unui sezon Qi unei a'nu'
mite zone fur. urma' obsensa(iilor
fd.cut tntr-un timp futdelungat.

llementele ce determini clima sunt

F t"-p" ratut^ si precipitaqiile (ploaia,
bzd.pada, burnifa, grindina). Yana[t'a
acestor elemente pe anotimpuri este o
caracteristice importantd a climei. in cazul
climei mediteraneane (tdrile din jurul Mdrii
Mediterane California, Chile, Africa de Sud si
anumite pir(i ale Australiei) - iernile sunt
bl2nde 9i ploioase vara caldd' $i secetoasd.
Acesta nu inseamni ci vara nu ploul de loc.
Ocazional in mijlocul verii pot avea loc averse
. frrtunoase in toate regiunile. Dar cei care au
I planuri sd-gi petreaci concediul in aceastd
zorvi, cle regule pot conta in perioada de vatd'
pe o vreme cdlduroasl, Pldcutd.
Clima unei zone este influentati de
latitudinea geograficd \a carc se afld, distanta
de mare gi inilqimea la cate este agezatd.
Factorii geografici
De latitudinea geograficd. depinde cantitatea
de cildurd pe care o primegte o anumitd zond .,c
pfin razele solare. In general cantitatea de o
o
o
cdlduri acumulatd de suprafap Plm2ntului f
.9
L
scade de la Ecuator spre poli.
in zonele polare razele solare trebuie sd
treacd printr-un strat de atmosferi mult mai iniltimea fatd de nivelul mirii influenteazi Q To"-na in linutul lacurilor din Anglia.
gros decdt la Ecuator, 9i astfel 9i cantitatea de gi ea temperatllra. Odati cu cre$terea iniltimii Ploile regulate gi temperatura constanti sunt
cdldurl absorbitd de atmosfere este mai mare. in general temperatLlra scade cu 7 'C la 1000 m. favorabile cregterii atAt arborilor de foioase
in aceste zone razele Soarelui se disperseazl Din aceastd cauzd pe podigurile inalte si in cAt ;i coniferelor.
pe o suprafatd mult mai mare dec2t in zonele regiunile muntoase dtn zona ecuatoriald clima
aflate ldngd Ecuator. este mult mai rece dec2t in tinuturile de coastd. Muntii influenteazd Si cantilatea de
precipitatii. CAnd v2nturile oceanice umede
se ridicd deasupra munfilor, se fotmeazd.
norii, care elibereazd pe versantii muntilor
continutul de apd", prin ploi abundente. Dat
masele de aer transportate de vdnt dupd ce au
trecut de crestele muntilor, pierd din indltime
si se reincdlzesc, devenind astfel iardsi
umede. Ca atare versantii care sunt pe parte
dinspre ocean sunt umezi, iar cei de pe pafiea
opusd deseori sunt uscati. Aceste tinuturi
secetoase sunt in "umbrd de ploaie".
L in
zonele de coastd de reguld clima este
mai bl1ndl. decdt in interiorul continentului'
!
J Q Insula Anvers din Antarctica inghetati -
c
6 temperatura rdmAne ;i vara sub pragul de
E
O
o inghe!, ficAnd imposibili cregterea plantelor.
U
O Antarctica este zona cu condifiile climatice
l
co
cele mai neprielnice viefii.
r37
ffi zoNEtE cuMATtcE ALE pAltArurulut

A al lui Koppen include nu numai teritoriile

ecuatoriale ploioase ci gi acele teritorii in clima
cdrora existi gi perioade fdrd precipitalii.

-o
J
ca
E
0)
o
U Pimdvara pdmdntul se incilzegte, va fi cald si
0
l
co
Q Rspect de p5dure tropical5. Plantele de
aici sau adaptat la temperatura mare, la umi-
ditatea mare a aerului, la aversele intense gi
scurte gi la faptul ci zilele au aproape aceeagi
duratd pe tot parcursul anului.
Asupra climei au influenfe mari, de exemplu,
vdnturile ce sufle dinspre ocean sau din
pdrtile interioare ale continentului. Regiunile
aflate pe uscat se incdlzesc mai repede dec2t
marea. Cum trece ziua, aerulincdlzit se ridicd,
$i aerul mai rece de deasupra mdrii avanseazd,
spre zonele uscate. Noaptea acest fenomen se
inverseazd.: deoarece m tea se rdcegte mai
lent, vdnturile sufld din directia continentului
spfe mare.
Curenlii marini influengeazd gi ei clima.
Curentul Atlanticului de Nord (Curentul
Golfului) din Golful Mexic se deplaseazd. prin
Oceanul Atlantic spre Europa de nord-vest. Din
cauza vinturilor ce trec peste acest curent
marin cald si sufld spre coastele europene clima
zonelor de coasti din nord-vestul Europei este
mai bldndd. decdt clima zonelor de coastd din
America aflatd, la aceeagi latitudine geografici.
$i curenfii oceanici reci av influenfele lor,
curentul Benguela ce pomegte din sud-estul
africii gi curentul Humboldt care pornegte de
ldngd coastele vestice ale Americii de sud
rlcesc clima zonelor ecuatoriale: fdri influenla
lor aici cdldura ar fi gi mai marc.
Clime tropicale
Clima tropicall, umedi in toatd" perioada
anului, a generut creSterea pddurilor luxuriante.
Cele mai man pdduri tropicale se aflA in
America de Sud in bazinul r2ului Arnazon
denumit "iadul verde", in Africa ecuatoriald in
bazinul rdului Congo, dar ocupd matea parle a
Asiei de sud-est gi a arhipelagului Indonezian.
Pe aceste teritorii pe tot timpul anului
temperatura este de 25-27" C, nivelul precipi-
tatiilor anuale este cuprinsd intre 1800-2500
mm, aerul este umed gi razele solare sunt
forte puternice. La amiazd. soarele se afld,
aproape la zenit si lungimea zilei nu se
schimbd mult pe parcursul dnului. Aceste
condilii gre_q de supoftat pentru oameni, sunt
ideale pentru cre$terea pidurilor.
In regiunile cu climd musonicd precipi-
tatiile sub formd de ploaie cad intr-un singur
anotimp. Asemenea climd existd in mai multe
zone tropicale: atit in Asia de sud $i sud-est
cdt gi in Australia de nord. Caracteristic acestor
zone este faptul ctr clima lor se schimbd foarte
accentuat de la un anotimp la altul. in India,
care are o climi musonicd iernile sunt foarte
uscate: in acest anotimp vAntul sufld dinspre
nord-vest dinspre centrul continentului asiatic,
^
\,f Aceste plante - cactusul uriag din Arizona
gi degetarul galben - s-au adaptat la condifii
climaterice degertice extreme foarte siraci in
precipita!ii.

Zonele climatice
Numeroasele clasificdri ale zonelor climatice se
bazeazd, pe concepfia lui \X4adimir Koppen
(1846-7940), un mereorolog geffnan de orlgine
rusd, El a impd(it lumea in gase zone climatice
principale: zonele A; B; C;,D; E $i H. A este zona
tropicald. umedd, B zona tropicald uscati (aridd),
C zona temperatd, caldd, D zona temperatd rece
(boreale), E zona rece polard , iar H clima alpind,.
Mai departe Koppen a divizat zonele A; B; C;
D; in subzone climatice in funcqie de tempe-
r^tuta medie gi natura precipitaliilor. La stabili-
rea grani[elor intre zone a luat in calcul ve.geta-
fia gi natura solului. in aceste caracteristici apar
efectele climei gi deseori sunt mai explicite
decdt statisticile meteorolog ice. Zona climatericd

O Noril de muson asupra Bangkokului. Acest

oras se afla la 3O km de mare, gi anual primegte
139O mm precipitalii sub formi de ploaie, ma-
joritatea intre lunile mai ;i octombrie. in aceastd
parte a Asiei este caracteristici musonul.

138
 mult praf. Aerul cald se ridicd gi creazd. o zond,
depresionard in care vor sufla vdnturile umede
din direcqia nord-vest. Aceste vAnturi aduc ploi
abundente, ploi care contribuie la cregterea
pddurilor musonice.
I In zonele vecine pddurilor tropicale sunt
L multe teritorii cu iarbd. inalte preserad cu
pomi singuratici, savanele. Asemenea zone se
gdsesc ?n A-frica Ecuatoriali gi acoperi o mare
pafte a Americii de Sud. in Africa zona de
savane devine tot mai secetoasd spre nord gi
spre sud. Teritoriile acoperite cu o flori
exuberantd sunt inlocuite de tinuturi aride
acoperite cu mdricinig, asemdnltoare zonei
nord-africane denumitd Sahel. Prin disparifia
florei datoritd. p5gunatului excesiv gi secetelor,
marea parte a Sahelului a devenit un teritoriu
semide$ertic sau chiar de$ert.
l_
Climd uscati (aridd) au zonele tropicale
de$ertice fierbinti ale PdmAntului, de exemplu
in Africa degerturile Sahara, Kalahart Si
Namib. Aceste teritorii sunt pe alocuri uscate
in totalitate, nivelul precipitaqiilor anuale nu
atinge nici 25 ffiffi, iar ploile sunt foarte
capricioase: dupd mai mulqi ani de secetd
deodatd o rupere de nori inundd degertul.
Temperatura se schimbl mult pe parcursul
zilei, dar in general este ridicatd.
Clima semiaridd, sub altd denumire clima
de stepd, a format atit preeriile nord-ameri-
cane $i stepele din Europa gi Asia, cdt Si
veldurile din Africa de Sud. Aceste qinuturi
mult mai secetoase decAt savanele ecuato-
riale, cu o iarnd. rece gi deseori ctt o zdpadd.
L mare in multe locuri au fost transformate de
om in suprafefe agricole destinate cultivdrii
cerealelor $i cre$terii animalelor.
Clima temperatd
Climi temperatd intdlnim in zone unde vara
este caldd $i secetoasi (climd mediteraneand),
Q Degertul
Atacama din Chile
de nord este cel mai
uscat loc din lume-
Aerul este foarte
uscat, cerul de
reguli este firi nori,
peisajul este pustiu
iar solul sirat; foarte
puline plante pot
exista in aceste
condilii.
O P" coastele
croate ale Mirii
Adriatice clima este
mediteraneani-
Flora natural5 se
compune din tufiguri
gi arbori care rezisti
verilor secetoase.
Aceste locuri sunt
renumite pentru
vinurile ce se produc
in podgorii.
zone subtropicale cu vard. fierbinte (in China
de sud-est); exemple sunt pampasurile din
America de Sud, zonele de coastd cu veri
rdcoroase, de exemplu in Europa de vest. ln
zonele mediteranene temperatuta medie vara
rareori depdgegte 27oC, cu toate cd au fost
inregistrate 9i temperaturi mult mai ridicate.
Lunile de iarnd. sunt mai rdcoroase, in luna
cea mai rece temperatura fiind, sub 10oC.
Cantrtatea de precipitatii anuale -se afle intre
350-900 mm, cea mai mare pafie cd.zind iarna
sub formd de ploaie. Flora naturald.
formatd. mai mult din tufiSuri sau din
arbori ca de exemplu mislinul
suportd bine seceta verii.
in
zonele subtropicale, umede, tempera-
turile sunt asemdndtoare zonei mediteranenq,
dar precipitatiile medii anuale sunt mai mari,
mai ales datoriti cantitdfilor mari de aer in-
stabil din zona ecuatorului. Umiditatea aerului
este mare 9i zilele verii pot fi greu de suportat.
Iernile sunt bldnde, rareori se inregistreazd
inghe[, neludnd in calcul parte^ de est a
!
J
c
o
E
O
-o
U
o
l
co
Chinei: aici vAnturile care sufld dinspre cen-
trul continentului scad treptat temperatura.
Climi ricoroasd este in zonele de coastd
occidentale pe latitudini geografice medii: in
Europa de vest (inclusiv in Marea Britanie),
pe coastele de vest ale Canadei, in partea de
sud din Chile gi in Noua Zeelandd..
lnfluenla mirii
Temperatr-rra medie in cea mai caldd.lund este
cuprinsd intre I5-20"C, spre interiorul
continentelor - unde nu se simte efectul
moderator al mirii - gi deseod poate fi Si mai
ridicatd". Temperaturile medii iarna sunt
neobignuit de mari fatla de regiunile aflate pe
aceeagi latitudine geograficd, dar fiind departe
de miri. Temperatura medie lunard de reguld
este peste temperatura de inghe(, dar sub
inflr-renqa maselor de aer polare sau
continentale poate cobori cu multe grade sub
aceastd temperature. Cantitatea medie a
precipitagiilor este foarte variatd.. ln mungii
aflati in zone de coaste cad multe precipitaqii,
dar pe cAmpiile din est vremea este mult mai
secetoasd.
Jinuturile cu climi temperatd rece, nu
demult erau acoperite cu pdduri de foioase,
dar mare parte a lor au fost apoi tdiate, gi de
aceea aceste teritorii sunt acum foarte
populate.
Climi rece are de exemplu Rusia de vest:
aici verile sunt calde gi iernile sllnt reci. Alte
r Temperatura cea mai mare mdsurati la
umbri a fost 58oC. Aceasta a fost inre-
gistrati in localitatea libiani Al-Azizi.
r in Antarctic in stagiunea de cercetiri
sovietici Vostok a fost inregistrati cea
mai scizuti temperaturi: in loc ferit de
vdnt s-au misurat -89,20C.
este r Dupi inregistririle fdcute cea mai mare
acei cantitate de precipita{ii a cizut in locali-
care tatea indiani Cherrapunii= 26461 mm.
I Dupi cantitatea medie de precipitafii
pe an locul cel mai umed de pe Pim6nt
este Tutunendo din Columbia: aici cad
117OO mm de ploaie anual.
r Teritoriilecele mai uscate de pe PimAnt
se afli in nordul Chile-ului: tn unele locuri
nu s-a inregistrat ploaie de 4OO de ani.
739
ffi zoNErE cLrMATrcE ALE pAruArurulur

ginuturi au o climi subarcticd, de exemplu
clima Siberiei gi a unei pdrti a Canadei: o vafi,
scurti rdcoroasd gi o iarnd lungd gi aspri.
Numdrul zilelor fdrd, ger dintr-un an nu ajunge
nici la 150. Mare p^rte a teritoriilor cu climd
subarcticd sunt acoperite de pdduri de coni-
fere, pdduri denumite taiga. in afara molidului
sunt veSnic verzt, $i cre$terea lor pornegte ime-
diat ce pnmdvara incepe sd creascd temperatu-
ra, Pe emisfera sudicd nu existd pdduri de co-
nifere mari, deoarece la latitudinile geografice
respective nu sunt zone continentale intinse.
Clima polard
ln emisfera nordrcd., la nord de pddurile de
conifere, se intinde tundra, Aici tempetatuta
medie iarna este in'jur de -5oC, iar in timpul
verii scurte nu se ridicd peste 5oC. Preci-
pitafiile mai ales zdpada sunt foarte
putine, in total 350 mm pe an.
Pe timpul verii scurte, c2nd se
tope$te
zdpada, mare parte a tundrei devine mldsti-
noasd, plini de insecte ce atrag multe pdsdri O U trasarea zonelor climaterice s-a tinut
migratoare. $i flora tundrei din vara arcticd. cont gi de natura vegetaliei 9i a solului.
constituie hrana multor animale migratoare,
de exemplu a renulut canadian numit caribu.
Lacurile cele mai reci de pe Pd.mdnt se afle
pe calotele polare Si pe intinsele ghepri
plutitoare. Yara temperatura se ridicd la
maximum 5oC, iarna in schimb poate cobori
sub -50oC. Precipitaliile sunt putine, deoarece
aenrl rece nu poate include umiditate mare.
In timpul furtunilor de zdpadd insd v2nturile
imprdgtie zdpada pe gheatd cu o vitezd ce
poate aringe 160 km/h.
Clima alpind
Pe munfii inalli se succed mai multe zone
climaterice odatd, cu cre$terea altitudinii. Dacd
urcdm pe un munte aflat in zon ecuatoriald.
de la clima tropicald umedd caracteristicd
bazei muntelui putem atinge clima de tundrd
la o indltime suficient de mare, iar pe virf ne
asteaptd, imperiul ghelii vegnice.

O in Alaska in iarna
geroasi flora este
constituitd mai mult
din piduri de
conifere. Aici zipada
este prezenti pe tot
parcursul anului.

O vatrrl
Kilimanjaro se inalli
peste savana est-
o africand. Pe
o
sLo teritoriile cu p6guni
O
cLo
c cade ploaie pufinS, o
O
'o c
@ pe munte stratul de '-0
q
N
l
zipadd este foarte G
a
z gros. l
G
z