MINISTERUL EDUCAȚIEI

Marius-Cristian NEACȘU
Mihaela FISCUTEAN
Dorin FISCUTEAN
Gelu HANGANU
Ciprian MIHAI

Geografie

5
Manual pentru clasa a V-a
 Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 4065/16.06.2022.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul
de telefon de asistență
pentru copii
 MINISTERUL EDUCAȚIEI

Marius-Cristian NEACȘU
Mihaela FISCUTEAN Dorin FISCUTEAN
Gelu HANGANU Ciprian MIHAI

Geografie
Manual pentru clasa a V -a
GEOGRAFIE. Manual pentru clasa a V-a ISBN 978-606-528-608-5
Editor: dr. Costin DIACONESCU
Layout, tehnoredactare: Clara ARUȘTEI
Cartografie: Ioan-Andrei VODĂ-MARC
Grafică: Arhiva CD PRESS
Coordonator tehnic și IT: Răzvan SOCOLOV
Referenți științifici:
 Prof. univ. dr. GHEORGHE VLĂSCEANU, Departament Turism și Geografie,
Facultatea Business și Turism, Academia de Studii Economice, București
 Conf. dr. MARIAN ENE, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
 Prof. dr. MONICA-MIHAELA VÎNTU, Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida”, laşi
 Prof. dr. STELUȚA DAN, inspector general, MEN
 Prof. CĂTĂLINA ȘERBAN, C.N. „Gheorghe Lazăr”, București

Credite foto/ilustrații:
 Arhiva CD PRESS  Dreamstime  Wikimedia Commons – Domeniu Public
 SOL90images (pag. 26-27, pag. 36-37, pag. 46, pag. 48-49, pag. 54-55, pag. 56-57,
pag. 64-65, pag. 66-67, pag. 74-75, pag. 78-79, pag. 82-83, pag. 88-89, pag. 92-93,
pag. 104-105)
Machetă Sistem Solar pag. 19: David Gabriel Oprea, clasa a V-a
Credite video:
 Storyblocks; Arhiva CD PRESS; Secțiunea Litosfera include materiale video puse la
dispoziție prin amabilitatea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru
Fizica Pământului (pag. 45)
 Activități digitale interactive și platformă de e-learning: www.ClasaDigitala.ro

© Copyright CD PRESS, 2022

Această lucrare, în format tipărit şi electronic, este protejată de legile române
şi internaționale privind drepturile de autor, drepturile conexe şi celelalte
drepturi de proprietate intelectuală. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi
reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă (electronic, fotocopiere
etc.), fără acordul expres al Editurii CD PRESS.
Editura CD PRESS
Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37
e-mail: office@cdpress.ro  www.cdpress.ro  Editura CD PRESS
Comenzi:
 comanda@cdpress.ro   021.337.37.37  www.cdpress.ro

Inspectoratul Școlar al Județului/Municipiului ...........................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul .......................................................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul
Anul Numele elevului Clasa format tipărit
şcolar
la primire la predare
1
2
3
4
*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
 Bine ai venit
în clasa a V-a! GEOpanda

Salut! Eu sunt GEOpanda și te invit în

lumea minunată a GEOGRAFIEI. În această
aventură a cunoașterii planetei noastre,
Terra, nu vei fi singur, eu și noii tăi prieteni,
GEOrgiana și GEOrge, vom fi alături de tine
și te vom însoți peste tot unde este nevoie.

GEOrgiana GEOrge
COMPETENȚE GENERALE
1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mij­loace 3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni
și limbaje specifice. cu informaţii dobândite la alte discipline școlare.
2. Raportarea realităţii geografice spaţiale și tem­porale 4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva
la reprezentări cartografice. educaţiei permanente și pentru viaţa cotidiană.

COMPETENȚE SPECIFICE
1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite. 3.2. Precizarea legăturilor dintre realitatea geografică și
1.2. Descrierea unor elemente, fenomene sau procese fenomene din domeniul știinţe și tehnologii.
geografice observate direct sau indirect. 3.3. Descrierea diversităţii naturale a realităţii geogra-
2.1. Utilizarea tehnicilor de orientare pe hartă/teren. fice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la
2.2. Relaţionarea scării de proporţie cu realitatea alte discipline școlare.
geo­grafică. 4.1. Utilizarea metodelor simple de investigare.
2.3. Citirea reprezentărilor grafice și cartografice simple. 4.2. Ordonarea elementelor geografice după anumite
3.1. 
Descrierea unor elemente, fenomene și procese criterii.
geo­­grafice folosind noţiuni din matematică, știin­ţe 4.3. Aplicarea cunoștinţelor și a abilităţilor dobândite
și tehnologii. în contexte noi/situaţii reale de viaţă.

3
CUPRINS
UNITATEA
TERRA – O PLANETĂ ÎN MIȘCARE* / 22
Lecția 1. G
 lobul geografic și harta. Coordonate geografice / 24
Lecția 2. M
 ișcările Pământului și consecințele lor / 28
Lecția 3. Orientarea
 în spațiul terestru / 30
Recapitulare. (Auto)Evaluare / 34-35
* Competențe specifice: 1.1; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 4.3

METODE COMPLEMENTARE
DE EVALUARE
PORTOFOLIUL ELEVULUI:
INVESTIGAȚII. PROIECTE. PREZENTĂRI
UNITATEA Formarea și evoluția Universului / 16
Cum se fac hărțile? / 26
TERRA – O PLANETĂ A UNIVERSULUI* / 10 Regiunile vulcanice și seismice pe Glob / 48
Lecția 1. U niversul și Sistemul Solar – aspecte generale / 12 C ircuitul apei în natură / 56
Lecția 2. T
 erra – o planetă a Sistemului Solar / 14 Z onele de climă / 64
Recapitulare. (Auto)Evaluare / 20-21 Curenții oceanici / 74
* Competențe specifice: 1.1; 1.2; 4.1; 4.2 E lementele unui râu / 78
Calotele glaciare Ghețarii montani / 82-83
M edii de viață pe Terra / 92
Tipuri de peisaje naturale / 104

Acesta este traseul!

Să nu mai așteptăm,
să pornim la drum!

Să ne reamintim ce am învățat
în clasa a IV-a!
Recapitulare inițială / 8
4 (Auto)Evaluare inițială / 9

4
 UNITATEA
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE* / 36
A. LITOSFERA
Lecția 1. Structura internă a Terrei / 38 B. ATMOSFERA
Lecția 2. Litosfera: caracteristici generale și importanță / 40 Lecția 1. Atmosfera: caracteristici generale
Lecția 3. Relieful: continente și bazine oceanice / 42 și importanță / 54
Lecția 4. Forme majore de relief / 44 Lecția 2. Elemente și fenomene meteorologice / 58
Lecția 5. Vulcanii și cutremurele / 46 Lecția 3. Vremea și clima / 60
Recapitulare. (Auto)Evaluare / 52-53 Lecția 4. Z onele climatice ale Terrei. Influența climei
asupra geosferelor / 62
* Competențe specifice: 1.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 4.3 Recapitulare. (Auto)Evaluare / 68-69

C. HIDROSFERA
Lecția 1. Hidrosfera: caracteristici generale și
importanță / 70
Lecția 2. O ceanul Planetar. Dinamica apelor
oceanice / 72
Lecția 3. Apele continentale / 76
Lecția 4. Ghețarii / 80
Recapitulare. (Auto)Evaluare / 86-87
D. BIOSFERA ȘI SOLURILE
Lecția 1. B
 iosfera: caracteristici generale
și importanță / 88
Lecția 2. R
 epartiția geografică a plantelor
și a animalelor pe Glob / 90
Lecția 3. Solul – resursă a vieții / 94
Recapitulare. (Auto)Evaluare / 98-99

APLICAȚII PRACTICE
Călătorie virtuală în Univers / 18 UNITATEA
 ăsurarea timpului Orizontul local – orientare, măsurare,
M
reprezentare grafică și cartografică / 32 ZONELE NATURALE ALE TERREI* / 100
Relieful orizontului local Reguli de comportare și măsuri Diversitatea peisajelor terestre naturale / 102
de protecție în cazul producerii cutremurelor / 50-51 Recapitulare. (Auto)Evaluare / 106-107
Clima, vremea și activitatea umană în orizontul local * Competențe specifice:
Modalități de avertizare, reguli de comportare și măsuri 1.1; 3.3; 4.1; 4.2; 4.3
de protecție în cazul producerii fenomenelor meteorologice
extreme în orizontul local / 66
Apele din orizontul local Reguli de comportare și măsuri
de protecție în cazul producerii inundațiilor / 84-85
Protecția plantelor, a animalelor și conservarea solului / 96
Recapitulare finală / 108
(Auto)Evaluare finală / 109
Fișa Observ. Apreciez. Evoluez / 112 5

5
 Prezentarea manualului de Geografie
Manualul tipărit Lecție de predare-învățare
Numărul/ Titlul
unității de învățare
Titlul lecției Rețin!
Conținutul lecției

Observ! Principalele idei

Fotografie/ilustrație concluzive ale lecției
explicativă

Exersez!
Activități diverse pentru
asimilarea informației
prin exerciții, aplicații,
proiecte etc.
Descopăr! Marcaj care indică
Întrebări, cerințe prezența activităților
și un scurt text expli- multimedia (AMII) pe
cativ, care ajută elevul pagina dublă deschisă
să descopere singur a manualului digital
reperele lecției.

Investigație Aplicație practică

Investigația este una dintre metodele alternative de învățare/ Aplicație practică ajută elevul să experimenteze și să aplice,
evaluare utilizate în manual, prin care elevul observă dirijat într-un mod recreativ, competențele și aptitudinile dobândite pe
procese și fenomene din natură, ajungând la o serie de concluzii. parcursul procesului de învățare.

Recapitulare (Auto)Evaluare

Recapitularea este organizată sub forma unei scheme cu princi-

palele elemente-cheie ale conținuturilor din unitatea de învățare.

(Auto)Evaluarea este organizată gradual, pe ­ niveluri de difi-

cultate, în conformitate cu competențele specifice. În cuprinsul
(auto)evaluării sunt prezente toate tipurile de itemi: obiectivi,
semiobiectivi și subiectivi. De asemenea, la sfârșitul manualului se
găsesc soluțiile în cadrul baremelor de notare și evaluare.

6
 Manualul digital Ghid pentru utilizarea manualului digital
Cu un singur click pătrunzi în minunata lume a
manualului digital. Aici vei descoperi numeroase
activități multimedia interactive de învățare (AMII)
legate de tema lecției. Acestea sunt evidențiate în
varianta digitală și în cea tipărită prin simbolurile
următoare:

AMII ANIMATE
AMII Tipărești fișe de lucru și teste, le completezi
STATICE și le adaugi la portofoliu. Urmărești secvențe video spectaculoase
și animații 3D.
Printează Colorează Instrucțiuni pentru Instrucțiuni pentru
utilizarea activității utilizarea activității
Mărește/
micșorează Părăsește Colorează Părăsește
imaginea activitatea activitatea

Start/
Stop
Pauză

AMII Te autoevaluezi
INTERACTIVE prin teste cu feedback rapid.
Instrucțiuni pentru Validează Reia
utilizarea activității activitatea activitatea
,
Părăsește na
Colorează le, Lu tele
activitatea are ne
So și pla uri
le le corp fac
ste unt . Ele m-
s ce ansa
mi i)
cos e din u­păr și
rt r e
pa uri (g plex
bl , com ate.
r i iz
ma org­­ an

Mod vizualizare
Textul se adaptează
și îl poți citi ușor
de pe orice dispozitiv.

UNIVERSUL ȘI SISTEMUL SOLAR

Cea mai mare planetă din Sistemul Solar este:

Marte

Jupiter

Venus

7
 Recapitulare inițială
Să ne reamintim ce ai învățat în
clasa a IV-a la Geografie, com-
pletând schema recapitulativă,
după modelul de mai jos.

1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL

Pentru început ai învățat despre principalele
elemente cu care poți caracteriza din punct de Clasa Localitatea Regiunea Țara
vedere geografic spații de întindere diferită: de
la orizontul apropiat și local până la nivelul țării
noastre, România. Și să reprezinți aceste spații. Planul clasei

2. ROMÂNIA. ELEMENTE DE GEOGRAFIE GENERALĂ

Localizarea _____ _____ _____ Vegetația, _ _ _ _ _ și solurile

Populația _____ _____

3. ROMÂNIA. ELEMENTE DE GEOGRAFIE REGIONALĂ

Apoi ai învățat Munții
despre marile unități
de relief ale României _ _ _ și _ _ _
și despre județele
țării noastre (organi- _____
zarea administrativă).
Delta _ _ _ _

4. ROMÂNIA ÎN EUROPA ȘI PE GLOB

Iar spre sfârșitul clasei a IV-a, ai ajuns
la Europa, Uniunea Europeană, Terra,
ca o planetă a Sistemului Solar.

8
 (Auto)Evaluare inițială
N
I Observă planul alăturat şi asociază corespunzător noțiunile tablă
din coloanele A – B – C – D, conform modelului: (16 p)

ușă
dulap
A B C D
I. S 1. sud A. apus a. ușă
II. E 2. vest B. miazăzi b. ferestre
III. V 3. est C. răsărit c. cuier

ferestre
IV. N

cuier
II Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect: (9 p)
1 Printre vecinii țării noastre se află:
a Slovacia b Serbia c Rusia
2 Relieful României este format din:
a munți și câmpii b munți, dealuri și podișuri, câmpii c munți, dealuri, câmpii
3 Clima României este:
a temperat-continentală b subpolară c mediteraneeană
4 Un râu din România aflat pe graniţă este:
a Olt b Prut c Mureş

III Completează pe caiet spațiile libere cu răspunsul corect: (15 p)

1 Munții Carpați
_ _ _ _ se desfășoară în partea centrală a țării, sub forma unui inel.
2 Dealurile și _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ sunt situate în interiorul și exteriorul arcului carpatic.
3 Spre marginile de sud și vest ale țării noastre se întind_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
4 La vărsarea Dunării în Marea Neagră s-a format_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .

IV Completează pe caiet casetele cu cel puţin o denumire, pentru fiecare formă de relief: (20  p)

Munţi Podişuri Exemplu: Podișul Moldovei

Dealuri Câmpii

V Imaginează-ți o călătorie prin Europa. Alcătuiește un text scurt, în care să precizezi cel puțin
două țări europene pe care le-ai întâlnit în călătoria ta, în următoarele situații: (30  p)
a situate pe traseul Munţilor Carpaţi;
b traversate de fluviul Dunărea;
c care au ieşire la Marea Neagră.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

* Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
Total 100 de puncte.

9
 Terra – o planetă
a Universului
ea
at

Unit

PLANUL UNITĂȚII
DE ÎNVĂȚARE
Lecția 1. Universul și Sistemul Solar
– aspecte generale | 12
Lecția 2. Terra – o planetă
a Sistemului Solar | 14
Investigație. Formarea și evoluția
Universului | 16
Aplicație practică. Călătorie virtuală
în Univers | 18
Recapitulare | 20
(Auto)Evaluare | 21

Cuvinte-cheie
Univers, galaxie,
Calea Lactee, Sistem
Solar, planetă, Terra

Bine ai venit
în Univers! George
și Georgiana au pornit
deja în marea călătorie
cosmică. Oare sunt
pregătiți îndeajuns?

10
Competenţe specifice
1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite;
1.2. Descrierea unor elemente, fenomene sau procese
geo­gra­fice observate direct sau indirect;
4.1. Utilizarea metodelor simple de investigare (observare
directă/indirectă, colectare de date);
4.2. Ordonarea elementelor geografice după anumite criterii.
Uau! Cum se vede
planeta noastră din
spațiu! Uite și Luna!
Oare o să ne primească
și pe noi pe
Stația Spațială
Internațională?

Hmmm…
De ce o fi atât
de echipat
cosmonautul?
Ce condiții sunt
în spațiul cosmic?

Pentru început vei învăța despre planeta Terra, care constituie lumea noastră:
de unde vine și unde se duce, cum s-a născut și a evoluat, în ce ansambluri
cosmice mari este integrată ca o parte componentă, atât ca mod de formare, cât
și după modul în care funcționează.
Vei descoperi că Terra este una dintre miliardele* și miliardele de planete
ale Universului, ale Galaxiei Calea Lactee și una dintre cele opt planete
care gravitează în jurul Soarelui, cu care se aseamănă prin formă și alcătuire,
și cu care formează, împreună, o mare familie cosmică, numită Sistemul Solar.
Însă, dintre toate, Terra este unică, fiind singura planetă din Sistemul Solar
pe care viața a apărut și s-a dezvoltat în forme complexe și stabile, devenind
căminul umanității.
Nu ezita și pornește în explorarea lumii și a Universului în care te-ai născut!
* 1 miliard = 1 000 de milioane

11
 Terra – o planetă a Universului

Lecția 1. Universul și Sistemul Solar

– aspecte generale
Privește ilustrațiile și descoperă o serie de răspunsuri care te vor ajuta să-ți pregătești
Observ! lecția de geografie.
Corpuri cerești vizibile de pe Pământ cu ochiul liber

1 Soarele 2 Luna 3 Stelele

Ansambluri cosmice vizibile de pe Pământ cu ajutorul telescopului

4 Sistemul Solar 5 Galaxia Calea Lactee 6 Universul

Pornind de la imaginile de
Descopăr! mai sus și informațiile alătu- Soarele, Luna, stelele
rate, răspunde la întrebări: și planetele sunt corpuri
C
 e corpuri cerești sunt vizibile de pe Pământ cu cosmice. Ele fac parte din
ochiul liber? ansambluri (gru­pări) mari,
C
 e este Pământul? Din ce ansambluri cosmice complexe și or­­ganizate.
face parte? Soarele împreună cu plane­te­le și alte corpuri
(comete, asteroizi, meteoriți) care gravitează în
C
 are dintre corpurile cerești din imaginile 1 și 2 este
jurul său formează Sistemul Solar.
mai mare? Care sunt diferențele dintre cele două
La rândul lor, stelele se grupează în galaxii, iar
corpuri cerești?
acestea în roiuri de galaxii. Galaxia în care se află
C
 e alte corpuri cosmice mai pot fi observate pe cer? Soarele se numește Calea Lactee.
D
 e ce ansamblurile cosmice ( 4 , 5 , 6 ) nu sunt vizi- În Univers sunt miliarde de galaxii, pe care nu le
bile cu ochiul liber de pe Pământ? putem vedea cu ochiul liber din cauza distanțelor
D
 e ce nu putem vedea tot Universul? uriașe (cosmice)!
C
 e altceva știi despre Univers?
12
 Rețin!
Universul ( 6 ) reprezintă materia, în totalitatea
sa, spațiul și timpul. Materia este organizată (galaxii,
stele, planete, sateliți naturali, alte corpuri cosmice ș.a.)
și neorganizată (gaz și praf cosmic interstelar).
Galaxia noastră, Calea Lactee ( 5 ), are forma unei
spirale, distingându-se mai multe brațe. Într‑unul
dintre aceste brațe se află Sistemul Solar. Sunt peste
100 de miliarde de stele ( 3 ) în galaxia Calea Lactee
(dintre care circa 3 000 le vedem pe cerul nopții), dar
­pentru noi, cea mai importantă stea este Soarele.
Soarele este o stea de mărime mijlocie, care s-a for-
mat acum 4,6 miliarde de ani. În jurul său gravitează
opt planete dispuse astfel, în funcție de depărtarea
față de Soare: Mercur, Venus, Terra (Pământul),
Marte, Jupiter (cea mai mare), Saturn, Uranus, Neptun.
Pe o orbită mai îndepărtată, la marginea Sistemului
Solar ( 7 ), se află Pluto, o planetă pitică.
U niversul evoluează și se află într-o mișcare
continuă.
Peste tot în galaxii se nasc și mor stele (materia se
reciclează permanent).
S istemul Solar este o foarte mică parte a Univer­
sului, de care este legat prin naștere (genetic) și
func­ționare (organic).

Orbita este o traiectorie imaginară pe care o

7 Sistemul Solar Stelele își generează planetă gravitează în jurul Soarelui.
sin­­gure lumina și căldu­

orb
SOARELE ra, fiind alcătuite din ga­
Cometele sunt compuse din:

ită
ze care ard ca un com­­­
bustibil. Nu toate stelele cap (amestec din praf și gheață);
au planete, iar unele coamă (nor de gaze);
sunt mult mai mari și Centura coadă (trenă lungă de gaze).
mai strălucitoare decât de asteroizi
Soarele. Asteroizii sunt corpuri cosmice
solide (alcătuite din metale și roci),
mai mici decât planetele, care gravi­
Mercur ≈150 milioane km tează în jurul Soarelui.
Meteoriții sunt „resturi” cosmice,
Venus provenite din asteroizi, care cad pe
Luna suprafața planetelor și a sateliților
TERRA acestora, lăsând în urmă cratere de
impact (gropi adânci).
Marte Uneori, din cauza vitezelor mari și a
fre­cării cu aerul, meteoriții ard în at­mos­
Sateliți fera ­terestră și se numesc meteori.
Jupiter naturali

Planeta pitică Pluto

Descoperită în 1930, a fost consi­
Planetele primesc energie (lumină și Saturn derată inițial a noua planetă.
căldură) de la Soare și sunt al­că­tuite Uranus În 2006, prin schimbarea de­fi­
din elemente mai grele sau din gaze. Neptun Pluto niției planetei, a primit statutul de
planetă pitică.

Exersez*! * vezi și investigația (p. 16) și aplicația practică (p. 18) din manual

1 
Cu inițialele planetelor, Georgiana a formulat C. 
Una dintre planetele cu care se învecinează
pro­poziția următoare: Mama Vrea Pentru Mine Terra este:
Jocuri Simple, Utile, Năstrușnice. Realizează și tu o a. Jupiter b. Saturn c. Venus d. Uranus
propoziție după modelul propus de Georgiana.
2 Notează pe caiet litera corespunzătoare răspunsu- 3 
Pe baza informațiilor din lecție, răspunde la
lui corect: u
­ r­mă­­­toarele întrebări:
A. Cea mai mare planetă din Sistemul Solar este: a. Care este diferența dintre meteoriți și meteori?
a. Jupiter b. Marte c. Terra d. Venus
b. Între ce planete se află centura de asteroizi?
B. 
Corpurile cosmice care își generează singure
lumină și căldură se numesc: c. Cum se numesc traiectoriile pe care gravitează­
a. planete b. meteoriți c. asteroizi d. stele planetele în jurul Soarelui?
13
 Terra – o planetă a Universului

Lecția 2. Terra – o planetă a Sistemului Solar

Observ!

Aceasta este prima fotografie color

făcută Pământului din spațiu, de pe
orbita Lunii, de către un astronaut
american în timpul Misiunii
Apollo 8 (NASA), la 24 decembrie 1968.

Oare ce și-or fi spus între

ei membrii echipajului, în
timp ce asistau la acest
spectacol unic, și anume
„răsăritul” Pământului?

– Doamne! Uită-te la imaginea asta! Se vede Pământul

răsărind. Uau, este atât de frumos!
– Hei, nu-i face poză! Nu este prevăzut în program (râsete).
– Ai luat un film color? Dă-mi-l repede, te rog.
– Este extraordinar!
(Convorbire între membrii
echipajului Apollo 8 – fragment)

1 Pământul văzut din spațiu, de pe orbita Lunii

Descopăr!
Ce culoare predominantă are Pământul?
Ce formă are planeta noastră?
Dar celelalte planete ale Sistemului Solar?
A câta planetă de la Soare este Terra?
Ce dimensiuni au planetele mai apropiate de Soare
comparativ cu cele mai îndepărtate?
Terra, Pământul sau Planeta
Albastră, este una dintre cele
opt planete ale Sistemului Solar,
cu care se aseamănă prin formă, mișcări (se rotește
în jurul propriei axe și gravitează pe orbită în jurul
stelei centrale) și geneză. Împreună formează o
adevărată „familie cosmică”.
Ea se află la o distanță potrivită față de Soare,
nici prea aproape (pentru a fi pârjolită), nici prea
­de­­parte (pentru a fi înghețată). Planetele apropiate
(in­terioare) sunt mai mici și alcătuite predominant
din elemente mai grele (metale și roci), iar cele mai
în­depărtate (exterioare) sunt mai mari și formate
din elemente mai ușoare (gaze).

14
 Rețin!
Fiecare dintre planetele Siste-
mului Solar reprezintă felul în care
ar fi arătat Terra, dacă s-ar fi aflat
prea aproape sau prea departe de
Soare. Distanța potrivită față de as-
trul central, forma și dimensiunile
planetei noastre (și alte caracteris-
tici, precum înclinarea axei teres-
tre, prezența Lunii etc.) îi explică
unicitatea: condiții ideale pentru
apa­riția și evoluția vieții.
Forma Pământului. Așa cum
a fost observat din spațiul cosmic
( 1 ), dar și prin înțelegerea unor
­fe­no­mene de la suprafața planetei
(linia curbată a orizontului în tim-
pul călătoriilor pe mare, eclipsele
de Lună ș.a.), s-a ajuns la concluzia
că Pământul are o formă aproape
sferică. Aceasta este determinată
de mișcarea de rotație în jurul pro-
priei axe, care face ca planeta să
fie mai bombată la Ecuator și mai
turtită la poli. Dacă se ia în calcul
forma reală a suprafeței terestre
(cu continente și bazine oceanice),
putem afirma că Pământul are o
formă specifică, proprie, de geoid
sau terroid (de la numele planetei).
Consecințe: Încălzirea dife­ren­
țiată a supra­fe­ței terestre; Scă­
derea tempera­ tu­
ri­i aerului de la
­Ecuator spre poli, ceea ce deter­mină
formarea zonelor de căldură; Dis­
tri­buția plantelor și a ani­malelor etc.
Suprafața planetei
510 milioane km2
Raza polară
6 357 km
2 Dimensiunile Pământului
Dimensiunile Pământului. În
comparație cu celelalte planete ale
Sis­temului Solar, Terra are dimen­
siuni mijlocii ( 2 ).
Consecințe: Dimensiuni potri­
vite pentru apa­­­riția și evoluția vieții;
Omul a putut să-și cunoască în
întregime pla­neta.
Terra este o individualitate
c­ os­mică – singura planetă din
Sistemul Solar care a putut
susține apariția și evo­luția vieții.
Terra este „căminul uma­nității”.
Raza ecuatorială
6 378 km
Lungimea Ecuatorului
40 075 km

Exersez!

1 
Adună informații din
manual și din alte surse
(cărți, reviste, internet
etc.) despre Terra și rea-
lizează o carte de iden-
titate a planetei noastre,
după modelul alăturat.
2 Analizează imaginea 2
și precizează de ce raza
ecuatorială este mai
­
mare decât cea polară.

3 Notează pe caiet răspunsul corect, corespunzător 4 Referitor la forma și dimensiunile planetei noastre,
spațiilor libere din enunțurile de mai jos: precizează câte două consecințe pentru fiecare
­
a. Ecuatorul are lungimea de . . . . km. dintre caracteristicile de mai jos:
b. Pământul este bombat la Ecuator și . . . . la poli. a. forma Pământului;
c. Satelitul natural al Pământului se numește . . . . . b. dimensiunile Pământului.

15
 liu
INVESTIGAȚIE Formarea și evoluția Universului Portofo

Tot ce există azi este o parte a Universului. Dacă Teoria Big Bangului sau „Marea explozie” este una
Universul nu ar fi existat, Calea Lactee, Soarele,
­
dintre cele mai plauzibile și cunoscute teorii științifice
planeta noastră Terra, viața, noi înșine, oamenii,
care explică formarea și evoluția Universului.
nu am fi existat. Investighează formarea și evoluția
­Universului, urmărind etapele și modelul de mai jos:

1. MOMENTUL ZERO
CE VOI FACE? Acum circa 14 miliarde de ani,
Realizez o investigație cu titlul Formarea și evoluția tot ceea ce există astăzi în
Univers (materia, spațiul, timpul)
Universului. era comprimat într-o „sferă”
minusculă, mult mai mică decât
CUM VOI PROCEDA? un atom, cu o energie uriașă, care
Uau, ce spectacol
a explodat.
1. Mă documentez: caut informații despre formarea de sunet și lumină!
și evoluția Universului (în manual, cărți, reviste, pe
internet, vizualizez documentare pe această temă).
2. Observ cerul (ziua/noaptea) și identific corpurile
cerești vizibile de pe Pământ. Eventual, fac o
excursie/vizită la un observator astronomic
și/sau un planetariu. Iau notițe, fac fotografii.
(Să nu uit tocmai de planeta pe care stau!)
3. Elaborez un model de fișă de investigație
(observație) geografică după modelul de mai jos:
corpurile cerești identificate în mod direct;
alte corpuri cerești;
le clasific într-un tabel după exemplul următor:
Corpul cosmic Sistemul
Corpul
Tipul în jurul căruia cosmic din Galaxia
ceresc
gravitează care face parte Univers
satelit Calea
Luna Terra Sistemul Solar
natural Lactee

a daug principalele caracteristici: dimensiuni, mod

de formare, alcătuire, mișcări etc.
identific vârsta cosmică aproximativă (folosind
imaginea alăturată)
CUM VOI COMUNICA REZULTATELE?
Expun colegilor și cadrului didactic rezultatele
investigației sub forma unei prezentări (Power
3. PRIMELE STELE ȘI GALAXII
Point, poster etc.). Rețin observațiile acestora și Adevărate „furnale” în care se
ajustez fișa de investigație în funcție de ele. formează elementele mai grele,
2. EXPANSIUNEA precum carbonul, oxigenul,
ȘI RĂCIREA fierul, aurul ș.a. Stele masive
COMPLETAREA PORTOFOLIULUI
Se formează fotonii explodează sub forma unor
Atașez fișa cu rezultatele investigației la porto­foliul (lumina) și primii supernove, aruncând în spațiu
atomi de hi­­dro­gen materie din care se vor forma
elevului. și heliu. planetele și alte corpuri cosmice.
16
1. Nebuloasă cosmică 2. Structurare (gravitație și rotație) 3. Galaxie spiralată (Calea Lactee)

GALAXIILE s-au format din nebuloase cosmice – aglomerări de SISTEMUL SOLAR s-a format
­ aterie neorganizată, în stare difuză, sub forma unor nori imenși
m într-un braț al galaxiei spiralate
de gaz și praf cosmic. Prin gravitație și rotație, materia s-a concen­ Calea Lactee.
trat, luând naștere miliarde de stele și planete.

1MILIARD
DE ANI

4. Formarea Sistemului Solar

5. Individualizarea planetelor

SPAȚIUL

TIMPUL 75%
OXIGEN ȘI SILICIU

25%
ALUMINIU, FIER
ȘI ALTE ELEMENTE

SUNTEM ALCĂTUIȚI
DIN „PRAF DE STELE”,
PRECUM PLANETA
NOASTRĂ, TERRA!

4. SISTEMUL SOLAR
Acum 4,6 miliarde de ani
se formează Soarele, iar
materia rămasă în jurul
5. TERRA SE ÎNSUFLEȚEȘTE
Pe măsură ce se structurează și se
75%
OXIGEN ȘI HIDROGEN
definiti­vează (se for­mează scoarța (în mare parte APĂ)
terestră, atmosfera, hidros­ fera),

său va fi concentrată de
către gra­vitație sub forma
plane­telor (apare Terra!),
asteroizilor, cometelor etc.
25%
planeta noastră, Terra, este pre­
gătită să susțină primele forme
de viață. Apar diferite viețuitoare, CARBON ȘI ALTE
iar mai târziu, omul. ELEMENTE

17
APLICAȚIE
PRACTICĂ Călătorie virtuală în Univers Portofo
liu

CE VOI FACE? 1. DE LA BIG BANG

Realizez un proiect cu titlul Călătorie virtuală
în Univers, pe baza rezultatelor din aplicațiile
practice alăturate.
CUM VOI PROCEDA?
1. Mă documentez: caut informații despre formarea
și evoluția Universului (în manual, cărți, reviste, pe
internet, vizualizez documentare pe această temă).
2. Urmez pașii alăturați (de la 1 la 4) și rezolv cerințele.
CUM VOI COMUNICA REZULTATELE?
Expun colegilor și cadrului didactic rezultatele
proiectului sub forma unei prezentări (Power Point,
poster etc.). Rețin observațiile acestora și ajustez
proiectul în funcție de ele.
COMPLETAREA PORTOFOLIULUI
Atașez proiectul la portofoliul elevului.
Oare în ce zi
și în ce lună
a apărut omul?
PÂNĂ ÎN PREZENT
Să călătorim în timp! Imaginează-ți că întreaga istorie a
Universului este comprimată într-un an terestru (12 luni).
Realizează un calendar cosmic în care să fixezi evenimen-
tele de mai jos, știind că ziua de naștere a Universului –
Big Bangul – este la 1 ianuarie. Folosește-ți cunoștințele de
matematică și modelul tabelului de mai jos.
Galaxia Calea Lactee – acum > 10 miliarde de ani;
Soarele – acum 4,6 miliarde de ani;
planetele din Sistemul Solar – acum 4,5 miliarde de ani;
Terra – acum 4,5 miliarde de ani;
Luna – acum 4,5 miliarde de ani;
Primele forme de viață multicelulare – acum circa
800 milioane de ani;
Dispar dinozaurii – acum 65 milioane de ani;
Apar primii oameni – acum > 2 milioane de ani;
Agricultura, omul modern și civilizația actuală –
acum > 10 000 de ani.
1 lună = puțin peste un miliard de ani;
1 zi = circa 38 milioane de ani

Acum circa Prezent

14 miliarde de ani

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
Big Bang
(nașterea
Universului)

18
 VEDERE DE DEASUPRA
2. GALAXIA VEDERE DINTR-O PARTE
Aici locuim noi! Sistemul Solar

CALEA LACTEE

100 000 ani lumină

Urmează stația cosmică: Galaxia Calea Lactee!
Completează pro­iectul cu informații legate de
galaxia noastră: formă, dimen­siuni. Câte stele
crezi că sunt în Galaxia Calea Lactee?

3. SISTEMUL SOLAR
Folosește-ți creativitatea și reali­zează un model redus
Tipuri de planete Marte
TERRA
la scară al Sistemului Solar în care să reprezinți: A. PLANETE TERESTRE Venus
Soarele și planetele (citește informațiile alăturate). Asemănătoare Terrei, ele
sunt alcătuite din e
­ lemente Mercur
grele (metale și roci), cu
o suprafață solidă. Se mai
numesc planete interioare.

B. GIGANȚI GAZOȘI
Planete diferite față Jupiter
de Terra, alcătuite Saturn
din elemente ușoare
(gaze), fără suprafață Uranus Neptun
solidă (gaze lichefiate)
și foarte mulți sateliți
naturali. Se mai numesc
planete exterioare.

4. SOARELE, TERRA ȘI LUNA Completează proiectul

cu fo­to­­grafia modelului
Simulează o eclipsă de Soare, folosind câteva realizat de tine.
obiecte simple pe care le ai la îndemână (de
exemplu: o lanternă, o minge, o bilă). Realizează
experimentul analizând imaginile de mai jos!
1. Îndreaptă sursa de lumină spre minge; 1. Îndreaptă sursa de lumină spre bilă;
2. Așază bila între minge și sursa de lumină; 2. Așază mingea între bilă și sursa de lumină;
3. Vei observa umbra bilei pe minge. 3. Vei observa umbra mingii pe bilă. Bila nu va mai primi lumină.
or

SOARELE SOARELE
bi
orb

ta

TERRA TERRA
Lu
ita

n
ii
Lu

LUNA LUNA
nii

Umbră Umbră
Orbita Terrei SOARELE, TERRA ȘI LUNA SUNT ALINIATE Orbita Terrei

ECLIPSA DE SOARE
Când Luna trece printre Pământ și Soare, iar discul acesteia îl acoperă în ECLIPSA DE LUNĂ
întregime pe cel al Soarelui, Luna împiedică lumina să ajungă la suprafața Când Luna intră în conul de umbră al
Terrei, proiectându-și umbra pe Pământ. Se produce eclipsa de Soare. Pământului, se produce eclipsa de Lună.

19
 Recapitulare

Recapitulează ce ai învățat până

acum, completând schema, după Planeta
modelul de mai jos.

TERRA
Face parte din ... Caracteristici

________ DIMENSIUNI
FORMĂ

Consecințe

________
GALAXIA
_____________

________ ________

________ ________

UNIVERS

20
20
 (Auto)Evaluare
I Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: (15 p)
1 Cea mai apropiată planetă de Soare este:
a Terra b Saturn c Venus d Mercur
2 Corpurile cerești care au lumină și căldură proprie se numesc:
a planete b stele c asteroizi d sateliți
3 Cea mai mare planetă a Sistemului Solar este:
a Jupiter b Saturn c Terra d Marte
4 Luna este:
a un meteorit b o planetă c un asteroid d un satelit natural
5 Galaxia din care face parte Sistemul Solar are formă:
a spiralată b eliptică c neregulată d lenticulară

II Completează spațiile libere cu răspunsul corect: (15 p)

1 Universul s-a format printr-o explozie denumită _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
2 Numele galaxiei din care face parte Sistemul Solar este _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
3 Corpurile cerești compuse din cap, coamă și coadă se numesc _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
4 Planetele asemănătoare Pământului se numesc planete _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
5 Pământul are o formă _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ la Ecuator și turtită la poli.

III Explică formarea și evoluția Universului, precizând: (15 p)

a modul de formare;
b vârsta;
c etapele de evoluție.

IV Ajunși pe planeta Neptun, George și Georgiana s-au oprit să joace

șotron prin Sistemul Solar. Ajută-i pe prietenii noștri să așeze
planetele în ordinea apropierii de Soare. (24 p)

1 ___ __ 2 __ ___ 3 _ __ _ _ _ 4 _ ____ 5 _ __ _ _ _ 6 _ __ _ _ _ 7 __ ___ 8 _ __ _ _ _

V Imaginează-ți că ești Pluto, planeta pitică, și dorești să revii în familia Soarelui alături de celelalte
planete. Realizează un text corect și coerent, de maximum 10 rânduri, în care să oferi trei
argumente pentru a convinge Soarele să-ți redobândești calitatea de „a noua planetă”. (15 p)
VI Precizează două argumente care să demonstreze importanța Soarelui pentru apariția
și evoluția vieții pe Pământ. (6 p)

Se acordă 10 puncte din oficiu. * Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
Total 100 de puncte. ** Completează Fișa Observ. Apreciez. Evoluez (p. 112).

21
21
 Terra – o planetă
în mișcare
ea
at

Unit

PLANUL UNITĂȚII
DE ÎNVĂȚARE
Lecția 1. Globul geografic și harta.
Coordonate geografice | 24
Investigație. Cum se fac hărțile? | 26
Lecția 2. Mișcările Pământului
și consecințele lor | 28
Lecția 3. Orientarea în spațiul
terestru | 30
Aplicație practică. Măsurarea
timpului | 32
Aplicație practică. Orizontul local
– orientare, măsurare, reprezen-
tare grafică și cartografică | 32
Recapitulare | 34
(Auto)Evaluare | 35

Cuvinte-cheie
Glob, hartă, meridiane,
paralele, latitudine,
longitudine, mișcarea de rotație,
mișcarea de revoluție

George și Georgiana
își continuă marea
lor călătorie, de data
aceasta în jurul Terrei.
Descoperă acum că
planeta se învârte.

22
Competenţe specifice
1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite;
2.1. Utilizarea tehnicilor de orientare pe hartă/teren;
2.2. Relaționarea scării de proporție cu realitatea geografică;
2.3. Citirea reprezentărilor grafice și cartografice simple;
3.1. Descrierea unor elemente, fenomene și procese geografice
folosind noțiuni din matematică, științe și tehnologii;
4.3. Aplicarea cunoștințelor și a abilităților dobândite în contexte noi/
situații reale de viață.

A…
Aaa…
Amețesc…

Eu de ce nu simt că
planeta se mișcă?

Vei înțelege mai bine planeta noastră, Terra, dacă vei folosi un glob geografic,
care nu este altceva decât o „planetă” în miniatură: vei descoperi că este înclinată,
că se învârte (în virtutea unor legi cosmice), cu nenumărate consecințe asupra
proceselor și a fenomenelor geografice de la suprafața planetei, că are o rețea
de paralele și meridiane cu ajutorul cărora ne putem orienta.
Însă unul dintre primele instrumente folosite de om pentru a cunoaște și
înțelege lumea și limitele ei a fost harta. Cel mai probabil, unul dintre primii
locuitori ai Pământului a îndrăznit să părăsească comunitatea și să vadă ce este pe
celălalt mal al râului sau dincolo de dealul din fața sa. Apoi s-a întors și a început să
povestească celorlalți semeni ce a văzut, desenând pe pământ, în țărână, traseul
pe care îl făcuse. A fost prima reprezentare grafică a unei porțiuni din suprafața
terestră, prima hartă… și el, omul care a îndrăznit să treacă râul sau să urce
dealul, primul geograf.
Îndrăznește și tu să cunoști lumea înconjurătoare!

23
 Terra – o planetă în mișcare

Lecția 1. Globul geografic și harta.

Coordonate geografice
Observ! 1 De la globul terestru la hartă
Deformări. Trecerea de la forma sferică
180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 20 40 60 a globului la cea plană a hărții deformea­ză 160
su­pra­fe­țele terestre.

80
Cercul Polar de Nord 66o33'

60
A
România

40 B C

Mai mare. Teritoriile se

măresc cu cât ne depăr‑ Tropicul de Nord (Racului) 23o26’
tăm de Ecuator și ne apro‑
piem de poli. De exemplu,
Insula Groenlanda apare
Ecuator
mai mare pe hartă decât
pe globul geografic!

20
D Tropicul de Sud (Capricornului) 23o26’

E
Meridianul Zero

40

60
Cercul Polar de Sud 66o33’
80
Mai simplu. Formatul plan
al hărții o face mult mai simplu
de folosit decât globul. * Vezi investigația de la p. 26-27, pentru
a înțelege cum se fac hărțile.

Globul geografic și harta

sunt reprezentări ­car­­­togra­fice
Descopăr! ale suprafeței te­restre cu aju­­
torul cărora omul se poate
 um se numesc cele două reprezentări ale suprafeței
C orienta pe pla­ne­tă, pe care o poate ve­dea
terestre? Care este diferența dintre ele? și înțelege ca întreg. Deși globul ­ geogra­
fic se apropie mai mult de forma reală a
 vând în vedere forma Pământului, care dintre cele
A Pământului, harta este mai utilă, oferind
două reprezentări este mai apropiată de realitate? privirii aproape întreaga suprafață a pla­
Care sunt avantajele și dezavantajele acestor reprezentări? netei, în același timp. Liniile convenționale
de pe reprezentările cartografice reprezintă
 um se numesc liniile trasate atât pe globul geografic,
C paralelele și meridianele.
cât și pe hartă?

24
­
Rețin!
Globul geografic prezintă o utilitate deosebită în
înțelegerea formei planetei noastre, a poziției ­acesteia
pe orbită (înclinarea axei terestre), a mișcărilor pe ­care
Terra le face în spațiul cosmic și a consecințelor lor.
El poate fi fizico-geografic (reprezentând conti­nentele
și bazinele oceanice, treptele și for­mele de relief) sau
politico-geografic (indicând statele lumii).
Harta este o reprezentare plană, aproximativă, mic­
șorată și convențională (cu ajutorul semnelor con­­ven­
ționale sau al simbolurilor) a suprafeței terestre.
Re­prezentarea în plan conduce la o serie de defor-
mări ( 1 ) ale unghiurilor dintre meridiane și paralele,
ale dis­tanțelor și supra­fețelor, dar avantajele sunt evi-
dente: harta poate reprezenta suprafețe diferite ale
planetei, de la nivelul local la cel planetar; gradul de
Latitudinea reprezintă distanța (măsurată în grade de la 0 la 90°) de
la Ecuator spre cei doi poli. Latitudinea p
­ oate fi nordică sau s­ udică
și este redată de paralele. Paralelele importante sunt: Ecuatorul,
Tropicul de Nord (Racului), Tropicul de Sud (Capricornului), Cercul
Polar de Nord și Cercul Polar de Sud.
LATITUDINEA
Emisfera Nordică
(Boreală)
Ecuator
Emisfera Sudică
(Australă)
ECUATOR
2 Coordonatele geografice
Exersez!
1 Notează pe caiet răspunsul corect, corespunzător
spațiilor libere din enunțurile de mai jos:
a. Distanța măsurată în grade de la Ecuator spre cei
doi poli se numește _ _ _ _ _ _ .
b. L iniile imaginare care unesc cei doi poli se
numesc _ _ _ _ _ _ .
c. Paralela de 0o se numește _ _ _ _ _ _ .
2 Stabilește coordonatele geografice (latitudinea și
longitudinea) ale punctelor B, C, D, E marcate pe
harta din imaginea 1 .
Model: A – 60° latitudine N; 120° longitudine V.
generalizare scade pe măsură ce crește scara hărții:
scară mică – generalizare mare, scară mare – deta­
liere mare; cu ajutorul simbolurilor se pot reprezen-
ta diferite fenomene și procese geografice de o largă
varietate (de la înălțimea reliefului și până la aspecte
care țin de om și activitățile sale). O colecție de hărți
formează un atlas geografic.
Coordonatele geografice cu ajutorul cărora iden-
tificăm poziția geografică a unui punct de pe supra­
fața Globului sunt: latitudinea și longitudinea ( 2 ).
Globul geogra­fic este o „planetă” în miniatură.
Harta este o reprezentare statică, ce trebuie citită
și interpretată.
Longitudinea reprezintă distanța măsurată dinspre
­Meridianul Zero (sau Greenwich, după numele orășelului
britanic, de lângă Londra, prin care trece) spre vest sau
spre est, de la 0 la 180°, motiv pentru care longitudinea
­poate fi vestică sau estică, fiind indicată de meridiane.
MERIDIANUL LONGITUDINEA
ZERO
Emisfera Emisfera
Vestică Estică
Meridianul Zero
2 Organizează un concurs cu sprijinul colegilor, pentru
realizarea unui traseu ce străbate cele patru emisfere
ale Pământului, pornind din România. Care sunt
țările pe care le-ați vizita? Folosiți o hartă a lumii.
3 Capitala României, București, este situată la 44o lati-
tudine nordică. Calculează distanța în kilometri, în
linie dreaptă, dintre București și Ecuator, știind că
un grad latitudine este egal cu aproximativ 111 km.
4 George și Georgiana vor să facă o călătorie cu avi-
onul în jurul Pământului, pe linia Ecuatorului și o
călătorie pe linia Meridianului Greenwich. Care
dintre călătorii va dura mai mult, știind că vor
zbura neîncetat, cu aceeași viteză? De ce?
25
 liu
INVESTIGAȚIE Cum se fac hărțile? Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.

1. Citește informațiile alăturate și analizează o hartă dintr-un atlas

geo­­grafic sau o hartă de perete. Identifică și precizează următoa­
„Cea dintâi pagină a
rele elemente:
geografiei a fost o hartă.”
Titlul hărții; Trei simboluri folosite în legendă;
Un element de orientare; Scara de proporție; Simion Mehedinți
(1868–1962)
Două elemente de conținut; Tipul scării de proporție.

1 FOTOGRAFIEREA SUPRAFEȚEI TERESTRE 2 MĂSURĂTORI

Un aparat de zbor (avion, dronă, satelit) realizează fotografii Fiecare punct de referință de pe suprafața
speciale ale suprafeței terestre, pe baza cărora se pot face terestră este localizat cu precizie,
măsurători precise. stabilindu‑i‑se coordonatele geografice.

TRASEUL

ÎNĂLȚIMEA
la care se
Se survolează și se fotografiază
efectuează
suprafața ce urmează a fi reprezentată.
zborul
este
proporțională
cu scara
hărții.

Fotografie 1

Fotografie 2

Suprapunere

ISTORIA HĂRȚILOR
Pământul – Aristotel Ptolemeu realizează prima hartă Cunoștințele din Apar portulanele – hărți de navigație,
un disc plat intuiește a lumii pe care apar coordonate Antichi­tate sunt uitate, iar cu țărmuri, curenți și principalele
înconjurat de că forma geografice. hărțile devin schematice, porturi ale Mării Mediterane.
apă. Pământului cu simboluri religioase.
este sferică,
iar Eratostene
îi calculează
diametrul.

Pământul, după
Anaximandru Harta Lumii, după Ptolemeu Harta Lumii, în Evul Mediu „Carta Pisana”, cel mai vechi portulan

Sec. VI î.H. Sec. IV–III î.H. Sec. II Sec. XI Sec. XIII

26
 PROIECȚIILE PROIECȚIA CILINDRICĂ PROIECȚIA CONICĂ PROIECȚIA AZIMUTALĂ
CARTOGRAFICE Deformările cresc pe măsură ce ne Deformările sunt mai mici, Deformările sunt mai mari cu
Există mai multe tipuri de îndepărtăm de Ecuator. Astfel de hărți iar hărțile sunt folosite cât ne îndepărtăm de pol. Utile
proiecții cartografice, prin se utilizează în navigația maritimă. în aviație și meteorologie. pentru navigația în zona polilor.
care suprafața sferică a
Globului este transferată
în plan.
Să aflăm
mai mult!

4 HARTA
Se adaugă denumirile și alte elemente
și se editează harta.

ELEMENTELE HĂRȚII
Titlul: indică „subiectul hărții” (tema acesteia);
3 RECONSTITUIREA
Elementele de orientare: punctele cardinale, paralelele,
A. Relieful virtual
meridianele;
este introdus
în computer Elementele de conținut: sem­­nele convenționale (culori,
și interpretat. simboluri și altele);
B. T oate informațiile despre Legenda: se explică semni­fi­cația semnelor conven­țio­na­le
suprafața cartografiată utilizate și permite citirea și in­terpretarea hărții;
sunt acum disponibile.
Scara: indică de câte ori suprafața reprezentată a fost
micșorată pe hartă. Cu ajutorul ei aflăm distanțele reale.

SCARA NUMERICĂ SCARA GRAFICĂ

0 0,5 1 1,5 2 km
1/50 000 = 1: 50 000
1 = distanța pe hartă (cm) 50 000 cm = 0,5 km
50 000 = distanța în realitate (cm)

2. 
Exersează acum, după modelul de mai sus,
transformând următoarele scări de proporție,
după caz:
SCARA NUMERICĂ SCARA GRAFICĂ
0 ...... ...... ...... ...... km
1: 500 000
0 1 2 3 4 km
1: ............
1: 20 000 000 0 ...... ...... ...... ...... km

Marile O importantă școală de Este epoca rigorii științifice. Iau naștere Se dezvoltă
Descope­- cartografie apare în Olanda. Planeta este aproape remăsurată școlile, și cartografia
­riri Geo- grație noilor instrumente. institutele, computerizată.
grafice societățile
atestă naționale de
forma geografie
planetei (cea din
și se revine România,
la reprezen- în 1875).
tările din
Antichitate.
America, după Mercator Harta Lumii (1719)

Sec. XV–XVI Sec. XVI–XVII Sec. XVIII Sec. XIX Sec. XX-XXI

27
 Terra – o planetă în mișcare

Lecția 2. Mișcările Pământului

și consecințele lor
Observ!
Iubiți și ocrotiți
Pământul, pentru că
altul nu avem!

4. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ Un rol important în formarea 3. SOLSTIȚIUL DE IARNĂ

≈ 21 MARTIE anotimpurilor și expunerea ≈ 22 DECEMBRIE
Ambele emisfere sunt expuse egal spre diferită la Soare a emisferelor Polul Sud este orientat spre Soare:
Soare: începe primăvara în Emisfera Polul Nord îl are înclinarea axei terestre. începe iarna în Emisfera Nordică
Nordică (toamnă în Sud), ziua = noaptea. (vară în Sud), ziua < noaptea.

Polul Nord

stră
Polul Sud

tere
Polul Nord
2
Mișcarea de rotație 147 milioane km

Axa
SOARE
23h56’4’’ (o zi)
ZIUA 2
152 milioane km 23,5o Polul Sud
NOAPTEA
Polul Nord

Polul Sud Mișcarea de revoluție

365 zile și 6 ore (un an)
1. SOLSTIȚIUL DE VARĂ 2. ECHINOCȚIUL DE TOAMNĂ
≈ 22 IUNIE ≈ 23 SEPTEMBRIE
Polul Nord este orientat spre Soare: Polul Sud Ambele emisfere sunt expuse egal spre
începe vara în Emisfera Nor­ dică Soare: începe toamna în Emisfera Nordică
(iarnă în Sud), ziua > noaptea. (primăvară în Sud), ziua = noaptea.

1 Mișcările de rotație și de revoluție ale Pământului

Toate corpurile și struc­

Descopăr! turile cosmice (plane­ tele,
ste­­­­lele, sistemele stelare,­
Ce mișcări execută Pământul în spațiul cosmic? ga­la­xiile) se mișcă în spațiu.
Care dintre acestea se realizează într-un timp mai
 În același mod, ca o lege fun­
în­delungat? da­mentală a Universului,
Raportat la punctele cardinale, în ce sens se rotește și planeta noastră, Terra,
planeta în jurul propriei axe? Care este direcția aparentă rea­lizează două mișcări esențiale: se rotește
a Soarelui pe bolta cerească? în jurul propriei axe (mișcarea de rotație) și
R aportat la sensul acelor de ceas, în ce sens se mișcă simultan se învârte pe orbită în jurul Soarelui
planeta în jurul Soarelui? (mișcarea de revoluție). Consecința: dis­tri­
Care sunt principalele consecințe ale mișcărilor
 buția diferită a luminii și căldurii Soarelui pe
Pământului? suprafața terestră.

28
 Rețin!
Mișcarea de rotație. Este miș­
carea pe care planeta noastră o
realizează în jurul propriei axe ( 1 ),
în aproximativ 24 de ore (23 ore,
56 minute și 4 secunde), ­dinspre
vest spre est, aceasta cauzând miș­
carea aparentă inversă a ­Soarelui
pe bolta cerească, dinspre est (de
unde răsare) spre vest (direcția în
care apune).
Consecințe: Succesiunea zi-
lelor și a nopților; Mo­di­­fi­carea
tem­ pe­ raturii de la zi la noapte;
Va­­­riația orei pe Glob ( 2 ); Aba-
terea corpurilor aflate în mișcare
(di­rec­ția vânturilor, curgerea râu-
rilor etc.) spre dreapta în Emisfera
Nordică și spre stânga în Emisfera
Sudică; Turtirea la poli și bomba-
rea la Ecuator a Terrei.
6:00
7:00
Călătoriile pe distanțe lungi cu
avionul determină un disconfort legat
de adaptarea la diferența de fus orar.
Exersez!
1 
Care sunt deosebirile dintre
solstiții și echinocții?
2 Care este ora oficială a României
în raport cu Meridianul „0”?
3 
George și Georgiana își aș­­
teap­tă doi prieteni la aeroport,
care au decolat din Londra la
ora 15:00. La ce oră va ateriza
avionul la București, știind că
durata zborului este de 3 ore?
4 Explică formarea anului bisect
și continuă șirul anilor bisecți
din lista de mai jos:
2016 – 2020 – …… – …… –
…… – …… – 2040
Mișcarea de revoluție. Este miș­
carea pe care planeta noastră o rea­ Mișcările Terrei au conse­
lizează pe orbită în jurul Soarelui, cințe fundamentale pentru
într-un an (mai exact, în 365 zile și ceea ce se întâmplă la suprafața
6 ore), în sens invers acelor de ceas planetei.
Acestea influențează ciclul de
(de la vest la est).
viață și modul de distribuție pe
Consecințe: Succesi­unea ano­
suprafața Globului a plantelor,
tim­purilor (la care contribuie și încli­
animalelor și omului.
narea axei terestre); Ine­­gali­ta­tea
Din această cauză, proce-
zilelor și a nopților; În­călzirea in- sele și fenomenele geografice
egală a suprafeței terestre în ­cursul
se desfășoară după un anumit
unui an; Formarea zonelor de tipar sau model.
căldură (dinspre Ecuator spre poli:
­caldă, temperată și rece).
24:00 23:00
1:00
2:00 22:00 Ora României
3:00 21:00 este GMT*+2h!
20:00
4:00
5:00 19:00
Fusurile orare (ora locală)
18:00
Suprafața Globului este împărțită
17:00 în 24 de fâșii egale (de câte 15°
longitudine), numite fusuri orare,
8:00 16:00 pornind de la Meridianul Zero. Călă‑
MERIDIANUL torind spre est, adăugăm câte o oră
9:00
GREENWICH
15:00 (GMT+1h, ...+12h), iar spre vest, scă‑
14:00 dem câte o oră (GMT–1h, ...–12h).
10:00
11:00 13:00
12:00 * GMT (Greenwich Mean Time) = ora locală 12:00
2 Fusurile orare
5 Dacă Pământul s-ar roti în jurul axei sale în sens invers, din ce punct
cardinal ar răsări Soarele?
6 Realizează corespondența dintre mișcările Pământului și conse­cințele
acestora din tabelul de mai jos (de exemplu: a – 9).
MIȘCĂRILE CONSECINȚA
PĂMÂNTULUI MIȘCĂRII
1. succesiunea anotimpurilor
2. succesiunea zilelor și a nopților
a.  mișcarea
de rotație 3. inegalitatea zilelor și a nopților
4. variația temperaturii de la zi la noapte
5. variația temperaturii în latitudine
6. variația orei pe Glob
b.  mișcarea 7. formarea zonelor de căldură
de revoluție
8. abaterea corpurilor aflate în mișcare
9. turtirea la poli și bombarea la Ecuator
29
 Terra – o planetă în mișcare

Lecția 3. Orientarea în spațiul terestru

Observ!

Și dacă afară este înnorat, ce mă fac? Ah,

da, mi-am amintit: pe scoarța copacilor,
mușchiul indică nordul, iar dacă găsesc o
biserică, știu sigur că altarul este spre est.
Mai simplu: ia-ți un
telefon sau un ceas
digital cu acces la
internet. Sunt multe
aplicații care te vor
ajuta să navighezi.

Oriunde te-ai afla,

1 Excursie în natură
Descopăr!
Cum se pot orienta excursioniștii din imagine ( 1 )?
acă nu au instrumente (hartă, busolă sau semnal
D pentru a ajunge la destinația dorită.
pentru diverse aplicații de pe telefon), ce altceva i-ar ajuta
să se orienteze?
Ș tiind că fotografia ( 1 ) a fost făcută dimineața, stabi­lește
direcția punctelor cardinale. Ce indiciu te poate ajuta?
În direcția cărui punct cardinal se îndreaptă excursio­niștii
din imagine ( 1 )?
în natură sau în oraș,
trebuie să în­ veți să
te orientezi.
Într-o situație neprevăzută, de acest
aspect poate depinde siguranța ta!
Orientarea presupune stabilirea
po­ziției geografice a locului în care te afli
și a direcției pe care trebuie să o urmezi
În natură, de exemplu, te poți orienta
după Soare (ziua) sau după Steaua Polară
(noaptea). Altfel, instrumentul clasic de
orientare în spațiul terestru este harta
(nu pleca fără ea la drum!), iar în excursie
poți avea nevoie și de o busolă.

30
 Rețin!
Pe Glob sau pe hartă poziția
geo­grafică se determină cu ajuto-
rul coordonate­lor geografice, însă
pe teren este nevoie de anumite
repere care să te ajute să stabilești
direcția punctelor cardinale.
Mijloace naturale. Astfel, estul
va fi indicat de direc­ția din care ră-
sare Soarele, iar vestul, de direcția
în care apune, în timp ce la amiază
Soarele va indica sudul ( 2 ). Noap-
tea, este important să localizăm
2 Orientarea pe timpul zilei
Dimineața
SUD SUD
Orientez limba ceasului care indică ora spre Soare. Atunci linia care
îm­­parte unghiul făcut cu direcția orei 12 în două părți egale (bi­­sec­toa­rea)
îmi va indica sudul.
Exersez!
1 Realizează corespondența dintre elementele din
coloana A și punctele cardinale din coloana B:
A B
Răsăritul Soarelui Nord
Steaua Polară Sud
Apusul Soarelui Vest
Soarele la amiază Est
2 Care sunt reperele naturale și instrumentele artifi-
ciale de orientare în spațiul terestru?
3 Realizează o excursie în orizontul local și testează
diverse tehnici de orientare.
pe cer Steaua Polară, pentru că Mișcarea aparentă a bolții
­aceasta ne va indica nordul ( 3 ).
cerești de la est la vest este o
Instrumente moderne. Dez­
consecință a mișcării de rotație a
vol­­­
tarea tehnologică a făcut ca
în prezent hărțile să fie digitale Pământului în jurul propriei axe.
și să poată fi utilizate de pe tele- Axa terestră este orientată spre
foane, ceasuri inteligente, tablete, Steaua Polară.
iar sis­­temele de navigare cu GPS
(din engleză: Global Positioning
System), care funcționează cu aju-
torul sateliților, au devenit indis-
pensabile în orice călătorie.
3 Orientarea pe timpul nopții
După-amiaza
Ursa Mică
Steaua
(Carul Mic)
Polară
Ursa Mare
(Carul Mare)
Linia imaginară „coborâtă” din Steaua Polară pe supra­
fața terestră va indica nordul.
4 Elaborează un plan de măsuri care trebuie luate
în cazul în care unul dintre membrii grupului se
rătăcește în timpul unei excursii școlare.
5 Precizează care sunt informațiile furnizate de:
a. GPS;
b. hartă;
c. busolă;
Unde oare folosesc
d. Steaua Polară. eu GPS?
31
APLICAȚIE liu
I. Măsurarea timpului Portofo
PRACTICĂ
Vezi etapele unei aplicații practice la p. 18.
Adaugă rezultatul aplicațiilor practice la portofoliul elevului.

1. C
 aută informații pe internet și realizează un calen- Momentele anului în care ziua este egală cu
dar geografic în care să notezi următoarele: noaptea. Amintește-ți cum se numesc!
Ora la care răsare și apune Soarele în prima zi a Ziua cea mai lungă și cea mai scurtă din an.
fiecărei luni. Ce observi? Datele la care se schimbă ora.
Durata zilei în decursul anului. Ce factori deter- Principalele modificări ale peisajului. Care este
mină inegalitatea zilelor și a nopților? Descrie cauza?
cum îți afectează activitatea (imaginează-ți că 2. Ilustrează calendarul cu fotografii făcute de tine.
nu există electricitate)! 3. Prezintă-l colegilor la ora de geografie.

APLICAȚIE II. Orizontul local – orientare, măsurare, liu

PRACTICĂ reprezentare grafică și cartografică Portofo

1. Amintește-ți cum ai realizat Planul clasei într‑a IV-a!

CLASA PLANUL CLASEI

LEGENDĂ
bancă
scaun
Scară: 1:100
(1 cm în caiet = 100 cm în realitate) tablă
fereastră

2. Implică-te în viața clasei/școlii în care înveți acum, identificând o problemă, elaborând soluții și reamena-
jând spațiul (clasei/școlii) pentru o funcționalitate optimă, după modelul de mai jos!

3. Realizează planul spațiului reamenajat Prezintă-le și dezbate-le cu cei implicați

(al clasei/al școlii): (co­­legi, profesori, conducerea școlii).
Identifică și analizează problema. Realizează planul, stabilind titlul, scara de
Elaborează soluții și propuneri de reamenajare. proporție și legenda.

32
4. Rezolvă următoarele sarcini de lucru:
Care dintre peisajele 1 și 2 este urban/rural?
Care se apropie mai mult de spațiul în care
locuiești tu?
În ce direcție curge Râul Mare ( 1 )? Dar Râul
Mic ( 2 )?
1 Orientare în orizontul local A
5. Analizează imaginile 1 și 2 și transformă-le în
hărți, rezolvând cerințele:
Stabilește titlul în funcție de conținutul hărții.
Realizează legenda cu elementele reprezentate
pe hartă.
Unde este localizat blocul lui George? Dar casa
Georgianei?
George vine de acasă, iar Georgiana dinspre
gară. Vor să se întâlnească la școală. În ce
direcție trebuie să se îndrepte fiecare?
2 Orientare în orizontul local B
Calculează scara hărții, știind următoarele date:
distanța dintre blocul lui George și spital este de
3 km, iar pe hartă măsoară 3 cm; distanța dintre
casa Georgianei și Primărie este de 1 km, iar pe
hartă măsoară 4 cm.
33
 Recapitulare
Recapitulează ce ai învățat până
acum, completând schema, după
modelul de mai jos.

GLOB Reprezentare

HARTĂ

TERRA TITLU

COORDONATE
GEOGRAFICE
______

LATITUDINE ________
LEGENDĂ

________ MERIDIANE

Mișcări

Succesiunea ___________
ZI/NOAPTE

___________
________ Consecințe
Formarea zonelor
________
de căldură

________
___________

________

34
 (Auto)Evaluare
I Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: (15 p)
1 Emisfera Nordică se mai numește:
a Australă b Boreală c Arctică d Antarctică
2 La 22 decembrie, în Emisfera Nordică, ziua este:
a cea mai lungă b cea mai scurtă c egală cu noaptea d mai mare ca noaptea
3 România este situată în fusul orar:
a GMT+2h b GMT-2h c GMT d GMT+5h
4 Soarele răsare din punctul cardinal:
a Est b Vest c Nord d Sud
5 Inegalitatea zilelor și a nopților este o consecință a:
a formei Pământului b mișcării de rotație
c dimensiunilor Pământului d mișcării de revoluție

II Completează spațiile libere cu răspunsul corect: (15 p)

1 Ecuatorul împarte Globul în două părți egale numite _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
2 Semnele și culorile convenționale sunt trecute pe hartă la _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
3 Distanța măsurată în grade de la Ecuator spre cei doi poli se numește _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,
iar dinspre Meridianul Zero spre vest și spre est se numește _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
4 Variația orei pe Glob este o consecință a mișcării de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.

III Schema de alături redă cele mai importante

4
poziții ale Pământului în raport
cu Soarele, din decursul unui an. 1 3
Completează spațiile libere
2
cu răspunsurile corecte: (20 p)
IV În desenul alăturat sunt reprezentate principalele linii
imaginare ale Globului. Precizează: (21 p)
a Numele punctelor marcate cu literele A și B.
b N
 umele liniilor imaginare marcate cu linie punctată
de culoare roșie și, respectiv, albastră.
c L ocalizarea punctelor 2, 3, 4, după modelul prezentat
mai jos pentru punctul 1: P1 – Emisfera Vestică;
Emisfera Nordică.

V Dacă Pământul s-ar roti de două ori mai repede în jurul Soarelui și al axei sale, cât ar dura
un an? Dar o zi? (10 p)

VI Ești în București, iar prietenul tău este la Paris. În ce oraș răsare Soarele mai devreme și de ce? (9 p)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte. * Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
** Completează Fișa Observ. Apreciez. Evoluez (p. 112).

3535
 Terra – o planetă
în transformare
ea
at

Unit

PLANUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE

A. LITOSFERA
Lecția 1. Structura internă a Terrei | 38
Lecția 2. Litosfera: caracteristici generale
și importanță | 40
Lecția 3. Relieful: continente și bazine oceanice | 42
Lecția 4. Forme majore de relief | 44
Lecția 5. Vulcanii și cutremurele | 46
Investigație. Regiunile vulcanice și seismice
pe Glob | 48
Aplicație practică. Relieful orizontului local | 50
Aplicație practică. Reguli de comportare și
măsuri de protecție în cazul producerii
cutremurelor | 51
Recapitulare | 52
(Auto)Evaluare | 53
B. ATMOSFERA
Lecția 1. Atmosfera: caracteristici generale
și importanță | 54
Investigație. Circuitul apei în natură | 56
Lecția 2. Elemente și fenomene meteorologice | 58
Lecția 3. Vremea și clima | 60
Lecția 4. Zonele climatice ale Terrei. Influența climei
asupra geosferelor | 62
Investigație. Zonele de climă | 64
Aplicație practică. Clima, vremea și activitatea
umană în orizontul local | 66
Aplicație practică. Modalități de avertizare, reguli de
comportare și măsuri de protecție în cazul producerii
fenomenelor meteorologice extreme în orizontul
local | 66
Recapitulare | 68
(Auto)Evaluare | 69
C. HIDROSFERA
Lecția 1. Hidrosfera: caracteristici generale
și importanță | 70
Lecția 2. Oceanul Planetar. Dinamica apelor
oceanice | 72
Investigație. Curenții oceanici | 74
Lecția 3. Apele continentale | 76
Investigație. Elementele unui râu | 78
Lecția 4. Ghețarii | 80
Investigație. Calotele glaciare și ghețarii
montani | 82
Aplicație practică. Apele din orizontul local | 84
Aplicație practică. Reguli de comportare
și măsuri de protecție în cazul producerii
inundațiilor | 85
Recapitulare | 86
(Auto)Evaluare | 87
D. BIOSFERA ȘI SOLURILE
Lecția 1. Biosfera: caracteristici generale și
importanță | 88
Lecția 2. Repartiția geografică a plantelor
și a animalelor pe Glob | 90
Investigație. Medii de viață pe Terra | 92
Lecția 3. Solul – resursă a vieții | 94
Aplicație practică. Protecția plantelor,
a animalelor și conservarea solurilor | 96
Recapitulare | 98
(Auto)Evaluare | 99

36
 Competenţe specifice
1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite;
3.1. Descrierea unor elemente, fenomene și procese geogra­fi­ce folosind
noțiuni din matematică, științe și tehnologii;
3.2. Precizarea legăturilor dintre realitatea geografică și fenomene din
domeniul științe și tehnologii;
4.1. Utilizarea metodelor simple de investigare;
4.2. Ordonarea elementelor geografice după anumite criterii;
4.3. Aplicarea cunoștințelor și a abilităților dobândite în contexte noi/situații
reale de viață.

Ai aflat până acum că planeta noastră, Terra, se mișcă și evoluează permanent

sub influența legilor cosmice. Vei descoperi însă că Pământul are și o viață
a lui proprie, fiind capabil el însuși să evolueze și să se transforme continuu
la nivelul fiecărui înveliș din care este alcătuit – litosfera (învelișul de piatră),
atmosfera (învelișul de aer), hidrosfera (învelișul de apă) și biosfera (învelișul
Terra de viață) – legate între ele genetic și funcțional, ca un organism (cosmic).
se transformă?! Vei învăța să identifici și să analizezi interacțiunile dintre aceste învelișuri și
Cum?! să apreciezi rezultatul lor uimitor: diversitatea și frumusețea lumii în care trăim.
Să o descoperim împreună!

He, he… Treci

mai departe și
ai să vezi!

Cuvinte-cheie
Litosferă, plăci tectonice, roci, relief, continente,
bazine oceanice, vulcani, cutremure
Atmosferă, vreme, climă, zone de climă
Hidrosferă, Oceanul Plane­tar, valuri, maree, curenți,
râuri, lacuri, ape subterane, ghețari
Biosferă, medii de viață, zone biogeografice, soluri

37
 Terra – o planetă în transformare: A Litosfera

Lecția 1. Structura internă a Terrei

Am călătorit în Univers... și am văzut
planeta din spațiu...
Observ!

Scoarță
(Crustă)

Manta
superioară
(Astenosferă)

Manta
inferioară

Nucleu
extern

Nucleu
intern

Am descoperit
tainele hărților...
Ce-ar fi dacă am
călători spre centrul
Pământului?!

1 Structura internă a Pământului

Legile cosmice care au guvernat

Descopăr!
Cu ce seamănă structura internă a planetei noastre?
 um se numesc straturile suprapuse dinspre inte-
C grele să se aglomereze spre interior, iar cele mai
riorul spre exteriorul Pământului?
Ce factori (forțe) au determinat această structură?
formarea Galaxiei și a Sistemului
Solar au determinat și formarea
și structurarea planetei noastre. Gravitația și
mișcarea de rotație au făcut ca elementele mai
ușoare să rămână spre exterior. Astfel, materia s-a
structurat în straturi suprapuse, cu proprietăți
(temperatură, densitate etc.) diferite. Dinspre
interior spre exterior, acestea sunt: nucleul,
mantaua și scoarța.

38
 Rețin!
Structura internă a Terrei este
un rezultat al evoluției planetei.
Straturile interne ale ­Pă­mân­tului
sunt „legate” unele de altele ca
părțile unui organism ( 1 ). Orice
modificare de la nivelul oricărui
strat intern poate determina sau
influența aspectul planetei noas-
tre la suprafață ( 2 ).
Nucleul se află în centrul
Pământului, până la 2 900 km
­
adâncime. Este alcătu­it predomi-
nant din elemente grele (nichel și
fier), cu densități și temperaturi
foarte mari (4 000-5 000° C). Pre-
zintă două părți: nucleul intern
(solid) și nucleul extern (vâscos).
Scoarță (Crustă)
Manta superioară
(Astenosferă)
50 km
400 km
Manta
inferioară
2 900 km
Nucleu
extern
5 100 km
Nucleu
intern
≈ 6 370 km
2 Caracteristicile straturilor interne
Mantaua „îmbracă” nucleul pla­­- se formează curenți de convecție:
netei, desfășurându-se până la ­mag­ma fierbinte de la baza aste-
scoar­ța (crusta) terestră. Pe l­ângă nosferei urcă spre suprafață, se
nichel și fier, apar și elemente mai ­prelinge pe sub scoarță (unde se
ușoare (siliciu și magneziu). Partea răcește) și coboară, reluând ciclul.
inferioară a mantalei e­ste densă, Scoarța (crusta) terestră e­ste
iar în cea superioară (­astenosfera) învelișul solid de la suprafața
materia este topită (­peste 1 000° C) ­planetei, care face legătura între
și numită m ­ agmă ( 3 ). Datorită mediul intern și cel extern.
d
­ i­fe­­rențelor de tem­peratură, aici
  
Gravitația și mișcarea de rotație au determinat structurarea
internă a planetei.
  Straturile suprapuse funcționează ca un organism.
  Structura internă determină aspectul general de la suprafață.
  În interiorul planetei, mag­­­ma se află
în continuă mișcare. Ea pătrunde prin
fisurile scoarței și iese la suprafață,
sub formă de lavă.
Curenții de mag­mă
de­ter­mină vulca­nis­
mul și cu­­tre­murele.
3 Magmă
Exersez!
Imaginea din dreapta reprezintă 5.
4.
  Temperatura, schematic structura internă a
pre­siu­nea, den­
si­ta­tea scad din­
Pământului. Precizează: 3.
spre nu­cleu spre
su­pra­față.
1 Denumirile straturilor care
alcătuiesc structura internă 2.
  Nucleul este
a Terrei, notate cu cifrele
responsabil pen­ 1, 2, 3, 4 și 5;
tru magnetismul 1.
terestru. 2 Câte o caracteristică pentru
fiecare strat menționat la
punctul anterior.
39
 Terra – o planetă în transformare: A Litosfera

Lecția 2. Litosfera: caracteristici generale

și importanță
Observ!

1 Litosfera – învelișul de piatră al Pământului

Scoarță
oceanică
Scoarță
Astenosferă continentală

Magmă

Curenți
de convecție

În ultimele faze ale definitivării sale, pla-

Descopăr!
um se numește stratul solid de la
C crustă terestră. Aceasta este litosfera
suprafața planetei pe care stăm și noi?
Unde este mai groasă scoarța terestră: sub
oceane sau în dreptul continentelor?
Stratul solid de la suprafața planetei este
continuu? Din ce este alcătuit?
Ce factori (forțe) acționează asupra aces-
tui strat?
neta s-a răcit, la suprafață formându‑se
un strat subțire, solid, numit scoarță sau
(lithos = piatră) sau învelișul de piatră al
Pământului, alcătuit din minerale și roci.
Sub oceane este mai subțire (10–15 km) – scoarța ocea­
nică, iar în dreptul continentelor, mai groasă (70–80 km)
– scoarța continentală. Litosfera este fragmentată în bucăți
mari, care „plutesc” pe magma din astenosferă, numite
plăci tectonice.

40
 Rețin!
Caracteristici generale. Litos­
fera ( 1 ) face legătura între
­inte­ri­orul planetei și învelișurile
exterioare (atmosferă, ­ hidrosferă,
bi­o­­sferă), aflându-se sub acțiunea
a două categorii de f­actori ( 2 ):
­interni (magmatismul/vulcanismul,
deplasarea plă­ cilor tec­tonice) și
externi (va­ria­țiile de tem­peratură,
pre­ci­pitațiile, vân­tul, apele, ­vie­­­țui­-
­toa­rele, omul etc.).
Astfel, la nivelul scoarței se pro-
duc patru procese importante:
­­
  mag­­­ma­tismul – magma c­are
pă­­trunde în fisurile scoarței și se
soli­­difică acolo, neajungând la
su­prafață, formează rocile mag­   sedimentarea – factorii externi
matice; vulcanismul – prin erodează scoarța la suprafață,
erup­­
ția vulcanilor, magma ajun- transportând și depunând sedi-
ge la suprafața scoarței terestre mentele, prin acumularea cărora se
(sub formă de lavă), solidificân- for­mează rocile sedimentare.
du-se și rezultând rocile vulcanice; Importanța litosferei. Aceasta
metamorfismul – transforma- este suportul vieții, al proceselor și
rea celorlalte roci la temperaturi fenomenelor geografice ce se pe-
și presiuni uriașe (de exemplu, la trec la suprafața planetei. De ase-
ciocnirea plăcilor tectonice), din menea, în litosferă sunt concentra-
te resursele de subsol.
care rezultă rocile metamorfice;
Litosfera este un rezultat al evoluției structurii interne.
Ea se transformă mereu sub acțiunea forțelor interne și externe.
Litosfera susține celelalte învelișuri planetare.

2 Litosfera– echilibru între factorii interni și cei externi Dacă scoarța terestră ar fi fost mai subțire,
magma fierbinte din interiorul planetei ar fi frag­
mentat-o mereu, fără a se putea solidifica, iar
Șist cristalin dacă ar fi fost mai groasă, ar fi for­
Roci metamorfice mat un scut continuu, fără viață,
așa cum este suprafața Lunii.
Andezit
Roci vulcanice Metamorfism Conglomerat
Er
oz

Roci sedimentare
iu
ne

Vulcanism

Roci magmatice Granit Tran

spor
t

Magmatism
Sedimentare Depunere

Exersez!

1 Care este diferența dintre scoarța continentală și cea

oceanică? Deci! Să nu uităm: scoarța terestră
este alcătuită din minerale (substanțe
2 Precizează factorii care sunt responsabili pentru dina­ naturale solide, compuse din unul
mica litosferei. sau mai multe elemente) și roci
3 Pentru fiecare categorie de roci (magmatice, vulcanice, (un amestec de minerale).
­metamorfice și sedimentare) caută informații din dife-
rite surse (manual, cărți, reviste, internet) și precizează:
a. Procesele care au condus la formarea fiecărei categorii;
b. Câte două exemple de roci din fiecare categorie;
c. Un mod de utilizare al rocilor respective.

41
 Terra – o planetă în transformare: A Litosfera

Lecția 3. Relieful: continente

și bazine oceanice
Observ!

1 Plăcile tectonice
RIFT
FOSĂ

Placă tectonică Placă tectonică nică Placă tectonică

Placă tecto
IE
Ț
UC

vecție Curent d
de con e convec
BD

Curenți de convecție C u re nt ție

Manta Manta
SU

Manta Manta

Plăcile tectonice se îndepărtează Plăcile tectonice se ciocnesc

Descopăr! Curenții magmatici din aste­

no­sferă împing plăcile tectonice  
în dife­rite direcții. Astfel, acestea
 are sunt continentele și oceanele Terrei
C se îndepărtează unele de altele
(vezi și harta din fig. 2 )? Com­pa­ră-le! sau se ciocnesc și își suprapun
Pe ce plăci tectonice sunt dispuse fiecare? margi­nile. Așa au luat naștere
marile forme de relief planetare: continentele și
 e ce contururile continentelor se potrivesc
D
bazinele oceanice.
ca piesele unui „puzzle”?

42
 Rețin!
Oceanul Arctic

Europa Asia
America
de Nord

Oceanul
Atlantic Oceanul
Africa
Pacific

Oceanul Oceanul
Pacific Indian
America
de Sud
Australia

Bazin Continent
oceanic

Antarctida

2 Continentele și bazinele oceanice

Relieful reprezintă totalitatea asperităților scoar­ței terestre Oare ce se va întâmpla

(ridicături și adâncituri). După modul de formare, înfățișare și în viitor cu Oceanul
mărime, formele de relief sunt: planetare (continente și bazine Atlantic?
oceanice – determinate de forțele interne, tectonice); forme
majore ale continentelor (munți, dealuri, podișuri, câmpii) și Plăcile tectonice se deplasează aseme-
bazinelor oceanice (platforma continentală, abruptul continen- nea unei „benzi rulante”.
tal, câmpia abisală, fosele), sub acțiunea combinată a factorilor La un capăt se afundă în astenosferă
interni și externi; forme minore, rezultate din acțiunea factori- to­pindu-se (zona de subducție), iar la
lor externi (relief litoral, fluvial, deșertic, glaciar etc.). ce­lălalt se adaugă scoarță nouă (zona
Uscatul planetar se prezintă sub forma unor suprafețe mari de rift).
(29% din cea a planetei), situate deasupra nivelului oceanului Scoarța (crusta) terestră se reciclea­ză
planetar, înconjurate de apă, numite continente. Restul de 71% per­manent.
revine bazinelor oceanice, adâncituri mari ale scoarței terestre.

Exersez!
D

1 În reprezentarea grafică alăturată sunt nume- 3

rotate continentele, cu cifre de la 1 la 7 și 5
1
bazinele oceanice cu litere de la A la D. Anali-
zează imaginea și precizează: A
4
a. Numele continentelor marcate pe hartă cu
cifre de la 1 la 7; B
C
6
b. Numele oceanelor marcate pe hartă cu litere 2
de la A la D.
2 Din ce placă tectonică majoră face parte
teritoriul României? 7

43
 Terra – o planetă în transformare: A Litosfera

Lecția 4. Forme majore de relief

Oare ce diferență de altitudine este între
Observ! cea mai adâncă groapă de pe fundul
oceanului și cel mai înalt vârf de pe Glob?

Vârful Everest, Munții Himalaya (8 848 m), Asia

ALTITUDINE

CONTINENTE OCEANE

MUNTE

IȘ
IPOD
LȘ Nivelul mării (0 m)
A
DE PIE
M
CÂ
Platforma continentală

Abruptul
(povârnișul)
continental
ADÂNCIME

Câmpia abisală

1 Secțiune prin formele majore

de relief ale continentelor Fosă,
și bazinelor oceanice Groapa Marianelor,
Oceanul Pacific
(–11 000 m)

Păi…
să calculăm!

Formele majore de relief ale

Descopăr!
  Care sunt formele majore de relief ale continentelor?
Dar ale bazinelor oceanice?
  Care este diferența dintre treptele de relief ale conti-
nentelor și cele ale bazinelor oceanice? Prin ce culori
sunt reprezentate pe hărți?
continentelor și cele ale bazine-
lor oceanice sunt „în oglindă”,
răsturnate ( 1 ). Munții, dealuri­le
și podișurile, câmpiile sunt deasupra nivelului
mării (0 m) și se măsoară în altitudine, iar cele-
lalte se desfășoară sub nivelul mării, măsurându-se
în adâncime.

44
 Rețin!
2 Formarea munților

Ciocnirea și subducția
plăcilor tectonice duc la
formarea munților, proces
numit orogeneză.

Formarea
Formarea
munților
munților
de încrețire
vulcanici

Vulcanism

Cutarea
sedimentelor

Pământul se transformă continuu la suprafață, din cauza

deplasării plăcilor tectonice. Prin cutarea sedimentelor sau Efectele secundare prin care perce­pem
prin vulcanism, munții ( 2 ) se formează constant la o rată deplasarea și cioc­nirea plăcilor tec­tonice
imperceptibilă ochiului uman (zeci de milioane de ani) și la sunt erupțiile vulcanice și cu­­­tre­murele.
fel sunt distruși (erodați).

Exersez!

1 Menționează câte două forme de relief: 5 Completează spațiile libere cu răspunsul corect:
a. pozitive; b. negative. a. 
71% din suprafața planetei este acoperită de
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
2 
Care sunt procesele care conduc la formarea b. 
Dealurile și podișurile sunt forme de relief ale
munților? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
3 Pe ce continent se află cei mai înalți munți de pe c. 
Platforma și abruptul continental sunt forme de
Glob? relief ale bazinului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
4 În ce ocean se află cea mai mare adâncime de pe d. 
Vulcanismul și cutremurele sunt consecințe ale
Glob și care este aceasta? deplasării plăcilor _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.

45
 Terra – o planetă în transformare: A Litosfera

Lecția 5. Vulcanii și cutremurele

Observ!
ERUPȚIA
1 Elementele și evoluția unui vulcan DE LAVĂ

CENUȘĂ CRATER
VULCANICĂ
ȘI GAZE

1 Activitatea
vulcani­că
se intensifică.

2 Erupția explozivă
aruncă în atmo­­sferă
lavă, gaze și roci.
CONUL
VULCANIC

3  Uneori, conul se
surpă, formându-se
o adâncitură, numită
caldeiră.

4  Aceasta se poate
reumple cu magmă
sau cu apă din
precipitații,  
formând un lac.
Vulcanismul și cu­
tre­­murele sunt efec­ te
COȘUL
ale dinamicii scoar­ ței
VULCANIC
te­restre, ale for­țelor in­
terne care ac­țio­nea­ză
Descopăr! asupra sa. Aceste efec­
te ale dinamicii crus­tei
 e ce se manifestă vulcanismul și cutremurele?
D terestre reprezintă, de
Ce efecte produc acestea? asemenea, do­ vezi pe
Care sunt continentele cele mai afectate de vul­­ care le putem vedea și
canism? Dar de cutremure? CAMERA simți, că planeta noas-
Care din cele două fenomene se manifestă con- MAGMATICĂ tră, Terra, este activă,
stant în țara noastră? De ce? vie și fascinantă.

46
 Rețin!
Vulcanismul și cutremurele
se produc, de regulă, la marginea
plăcilor tectonice, la contactul
dintre acestea. Magma fierbinte
din interiorul planetei pătrun-
de prin fisurile din scoarță și iese
la suprafață sub formă de lavă.
Erupțiile vulcanice transformă pe-
isajul regiunilor în care se produc,
creând munți, cratere și platouri
vulcanice ( 1 ). Când plăcile tec-
tonice se ciocnesc și alunecă una
peste cealaltă, energia produsă
de frecarea lor se eliberează sub
forma undelor seismice. Locul din
scoarță ­unde se declanșează cu-
tremurul se nu­mește hipocentru,
iar locul în care undele seis­mice
ajung la su­ prafață se nu­mește
epicentru ( ).
2
Cutremurele pot fi: de supra­
față (crustale), care se produc
la câteva zeci de kilometri în
interiorul scoarței, și de adâncime
(subcrustale), la sute de kilometri
sub scoarța terestră.
  Vulcanismul și cutremure­le
sunt procese normale de
­re­­gla­re (echilibrare) energetică
a planetei.
Percepția umană asupra lor
este negativă, din cauza distru-
gerilor pe care le provoacă.

2 Cutremurul
Scara Richter Scara Mercalli
Hipocentru Epicentru Magnitudine (energie) Intensitate (efecte)
?????????

1–5 I–V
Cutremur mic/moderat obiectele vibrează, daune minore
6–7 VI – VIII
Cutremur puternic produce panică,
distrugeri moderate

7–8 IX – X
Cutremur foarte puternic pagube majore

Magnitudinea cutremurului este apre­ciată

pe scara Richter cu valori de la 1 la 10. +8 XI – XII
Efectele cutremurelor asupra oamenilor Cutremur efecte devastatoare,
catastrofal poate distruge
și a clădirilor se măsoară cu scara
orașe întregi
Mercalli, care oferă valori de la I la XII.

3 Efecte ale cutremurelor. Consecințe

Exersez!
1 Completează spațiile libere
cu răspunsul corect:
a. Locul din scoarță unde se
declanșează cutremurul se
numește _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
b. Locul în care undele seis-
mice ajung la suprafață se
numește _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
c. Partea vulcanului care se pre-
zintă sub formă de pâlnie se
Cutremurele și vulcanismul sunt un „rău necesar”: încarcă numește _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
atmosfera, apele și solul cu minerale din interiorul planetei,
eliberează energia, reciclează, reînnoiesc materia. Civilizații 2  Realizează o machetă a unui
importante s-au dezvoltat în regiuni vulcanice, iar seismele vulcan. Caută pe internet
ne-au învățat să construim mai bine, mai durabil.
modele cu pașii de urmat.
47
 liu
INVESTIGAȚIE Regiunile vulcanice și seismice pe Glob Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.

1. Analizează hărțile și precizează: Cea mai mare concentrare a vulcanilor

Cinci vulcani din regiunea Cercului de Foc al Pacificului; pe Glob se află la contactul dintre plă-
cile tectonice, indiferent dacă acestea se
Doi vulcani din Europa;
apropie sau se îndepărtează una de cea-
O explicație pentru numărul mare de vulcani de pe Cercul de Foc
laltă. Regiuni vulcanice: Cercul de Foc al
al Pacificului; Pacificului (pe hartă), Dorsala medio-atlan­
Un argument pentru localizarea marilor cutremure în aceeași regiune. tică, Marea Mediterană, Riftul Est-African.

O C E A N U L A R C T I C

60îndefiecare
vulcani erup
an.
Hekla
Islanda
ISLANDA
Jumătatea
vestică a insulei se află
A pe Placa Americii de
I
S Nord, iar cea estică,
Novarupta pe Placa Eurasiatică.
A S.U.A. EUROPA
Kliucevskaia Sopka A M E R I C A Vezuviu Hi M
Rusia St. Helens m
D E Italia a
S.U.A. N O R D

Fuji ARHIPELAGUL
Japonia ANTILELOR Etna
Popocatepetl Este o regiune Italia
Mauna Loa Citlatepetl
Hawaii (S.U.A.) vulcanică A F R I C A
Pinatubo Mexic
activă.
Filipine Kilauea
Hawaii (S.U.A.) Cotopaxi Mt. Pelée
OCEANUL INDIAN

Martinica
Chimborazo
Ecuador
A M E R I C A O C E A N U L
D E
Krakatoa O C E A N U L S U D
Indonezia
AUSTRALIA P A C I F I C A T L A N T I C
Tambora Ojos del Salado
Indonezia Chile/Argentina PERICOL
În jurul unor anumite areale
CERCUL DE FOC
vulcanice s-au format concentrări
AL PACIFICULUI
importante de populație, fiind
Regiune vulcanică situată pe
permanent expuse riscului erupțiilor,
marginile Plăcii Pacifice.
așa cum sunt cele din Indonezia,
Filipine, Japonia, Mexic
sau America Centrală.

TOP Cei mai înalți vulcani de pe Ojos del Salado Llullaillaco Tipas Incahuasi Sajama

5 Glob se află în Munții Anzi

(America de Sud).
Ierarhia se schimbă dacă vulcanii
Mauna Loa
Hawaii (S.U.A.)
4 170 m
Chile/Argentina
6 893 m
Chile/Argentina Argentina Chile/Argentina Bolivia
6 739 m 6 660 m 6 621 m 6 542 m

sunt măsurați de la baza conului, 9 170 m (de la bază)

de pe fundul oceanului,
și nu de la nivelul mării. Nivelul mării

48
 TIPURI DE FALII
Falia este o ruptură
apărută în scoarța terestră ca
urmare a mișcărilor tectonice, A. CU DEPLASARE PE VERTICALĂ B. CU DEPLASARE PE ORIZONTALĂ
energia eliberându-se sub forma Straturile de roci se înalță Straturile de roci alunecă unul pe lângă
seismelor (cutremurelor). sau se afundă. celălalt.

LEGENDĂ
O C E A N U L A R C T I C
Subducție Direcția de deplasare
a plăcilor tectonice
Direcția de deplasare PLACA Ă
Rift TIC
de-a lungul faliei EUR ASIA
Falie Areal seismic
9,2 Alaska,
S.U.A.
1964
7,6 Pakistan,
A 2005
I
S 7,9 România,
1802
A
8,3 San Francisco, 1906

6,8 Kobe, 1995

S.U.A.
EUROPA
6,8 Armenia,
1988
Munț

Japonia A M E R I C A Munții
Hi Mu
m n 8,7 Assam, 1897 D E Alpi M
Ca unț
i i St â n

al ții India N O R D PLACA

ay AMERICII uc ii
a az
Mexic, 1985 DE NORD
9,0 Sendai, 8,5
c oș

2011
i

Japonia
Axa terestră a fost
deviată cu 15 cm.
8,7 Lisabona,
Portugalia
1755

PLACA
FILIPINE
PLACA
CARAIBEANĂ 7,5 Iran,
1990

INDO-AUSTRALIANĂ
PLACA A F R I C A
PLACA PACIFICĂ COCOS M a re le
R if t
A fr ic a n

PLACA
OCEANUL INDIAN

A M E R I C A
9,0 Sumatra, 2004 O C E A N U L D E O C E A N U L
M

Indonezia S U D
un ii Anz i

Val tsunami (10 m)

ț

P A C I F I C PLACA NAZCA
în Asia
AUSTRALIA A T L A N T I C
9,5 Chile,
1960
PLACA
AMERICII
PLACA DE SUD PLACA AFRICANĂ
INDO-AUSTRALIANĂ PLACA PACIFICĂ
se subduce sub marginile plăcilor
continentale înconjurătoare.

PLACA SCOȚIA
PLACA ANTARCTICĂ
PLACA ANTARCTICĂ PLACA ANTARCTICĂ

DORSALĂ MUNȚI

TIPURI DE CONTACTE ACUMULĂRI

FOSĂ
ÎNTRE PLĂCILE TECTONICE DE MAGMĂ
A. Plăcile tectonice se îndepărtează B.  ZONA DE
A.  SUBDUCȚIE
(mișcare divergentă).
ASTENOSFERĂ
B. Plăcile tectonice se ciocnesc DORSALĂ FOSĂ ABISALĂ
(mișcare convergentă). Lanț de munți Groapă oceanică formată
subacvatici. în zona de subducție.

49
APLICAȚIE liu
PRACTICĂ I. Relieful orizontului local Portofo
Vezi etapele unei aplicații practice la p. 18.
Adaugă rezultatul aplicațiilor practice la portofoliul elevului.

A. Folosind diverse surse (manual, cărți, reviste, internet etc.) realizează

o fișă de observație geografică, după modelul de mai jos.
B. Prezintă fișa de observație la ora de geografie.

HARTA FIZICĂ
A ROMÂNIEI

LEGENDĂ
800 - 2 500 m
Treapta munților
300 - 800 m
Treapta dealurilor
și podișurilor
0 - 300 m
Treapta câmpiilor

0 20 40 60 80 km

CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A
Localizare
Aşezare geografică Limite
Vecini
Unitatea de relief din care face parte
Treapta de relief

Forme de relief
Mod de formare 
Tipuri de roci
Caracteristici Altitudine
ale reliefului Orientare
Factori care modelează relieful

50
 APLICAȚIE II. Reguli de comportare și măsuri liu
PRACTICĂ de protecție în cazul producerii cutremurelor Portofo

A. Propune un plan de acțiune în cazul producerii C. În plan vei include, obligatoriu, următoarele
unui cutremur, pe baza informațiilor de mai jos. infor­mații: poziționarea, în școală, a sălii de
Discută-l în clasă. clasă (parter, etaj etc.), culoarul de evacuare,
B. Realizează un plan de evacuare din clădirea școlii. locul de întâlnire).

În țara noastră cutremu-

CUTREMUR Pregătește-ți din timp un
rucsac de supraviețuire! rul cu magnitudinea cea
mai mare a fost de peste
Punct de 7 grade pe scara Richter.
întâlnire În general, doar cutre-
murele mari pot produce
pagube. Însă, trebuie să
fim pregătiți în fiecare
moment și să reacționăm
cu calm pe baza unui
plan stabilit dinainte,
Nu folosi liftul
sau scările! pe care vi-l prezentăm în
imaginile alăturate.

Solicită oprirea vehi­

culului! Coboară din
Adăpostește-te sub mașină și îndreaptă-te Îndepărtează-te
o masă rezistentă! spre o zonă sigură! de clădiri!

ÎNAINTE de cutremur ÎN TIMPUL cutremurului DUPĂ cutremur

Ieșire

Pregătește din timp un rucsac care să

in­cludă și o trusă de prim ajutor și alte
obiecte necesare supraviețuirii.
Îndepărtează-te de fereastră și de orice
obiecte grele.
Dacă se poate, găsește un loc sub o masă   Asigură-te că ușa încăperii în care
rezistentă. te afli nu este blocată!
Rămâi calm!   Părăsește clădirea cu atenție!
siguranță

Nu fugi pe scări!
Zona de

  Folosește telefonul numai în

Nu urca în lift!
Plecare
Trebuie să cunoști foarte bine planul de
evacuare al clădirii. Consultă-l înainte!
caz de urgență, pentru a solicita
ajutorul.
  Urmărește sfaturile de acțiune
imediată ale serviciilor specializate
și anunțurile făcute de autorități!

51
 Recapitulare
Recapitulează ce ai învățat până
acum, completând schema, după
modelul de mai jos.

STRUCTURA PLĂCI
INTERNĂ TECTONICE

Învelișul de piatră
al Pământului
LITOSFERA

DINAMICĂ EFECTE

RELIEF

BAZINE ________
CONTINENTE
OCEANICE

CUTREMURE
________ PLATFORMA
CONTINENTALĂ

DEALURI
ȘI PODIȘURI Abruptul
_________

________
________
abisală

FOSĂ

52
52
 (Auto)Evaluare
I Privește imaginea alăturată și precizează: (33 p)
1 Cum se numesc straturile interne ale Pământului, notate cu cifre de la 1 la 5?
2 Numele stratului care: 1
a are cea mai ridicată valoare a temperaturii; 2
3
b este caracterizat prin prezența magmei;
4
c este fragmentat în plăci tectonice de diferite mărimi;
d are cea mai mare grosime, din componența celui numerotat cu 5; 5
e este cel mai subțire, din componența celui numerotat cu 5;
f se mai numește crustă.

II Pe harta de mai jos sunt numerotate cu cifre de la 1 la 7 avioanele situate fiecare deasupra unui
continent și cu litere de la a la d bărcile situate fiecare în câte un ocean. Precizează: (28 p)
1 Numele continentelor deasupra cărora se află fiecare avion.
2 Numele oceanelor în care se află fiecare bărcuță.
3 Care avion se află deasupra celui mai mare continent? Dar deasupra celui mai mic?

III Imaginea alăturată reprezintă schematic elementele

unui vulcan. Precizează: (20 p)
1 Elementele componente ale unui vulcan notate
cu cifre de la 1 la 7;
2 Unde se formează vulcanii?
3 Un exemplu de vulcan activ din Europa.

IV Se dau următoarele roci: conglomerate, șist cristalin, granit. Precizează: (9 p)

a categoria din care face parte fiecare rocă;
b trei procese care determină formarea rocilor.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte.
* Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
** Completează Fișa Observ. Apreciez. Evoluez (p. 112).

53
 Terra – o planetă în transformare: B Atmosfera

Lecția 1. A
 tmosfera: caracteristici generale
și importanță
Observ! 1 Atmosfera – învelișul de aer al Pământului

2 Structura verticală
a atmosferei
Altitudinea Temperatura
km o
C

1000 EXOSFERA. Face trecerea

de la atmosfera terestră la
spațiul cosmic.

800 Acum 4,3 miliarde de ani

TERMOSFERA. Particulele Gazele ușoare (heliul și hidrogenul)
Să nu uităm:
de oxigen și azot sunt nu au fost reținute de gravitația­ în tropo­sferă
-2oC încărcate electric. Undele te­restră pentru a forma un înveliș. au loc
radio sunt reflectate. Nu exista viață.
600 fenomenele
Acum 3,8 miliarde de ani
meteorologice.
CUM S-A FORMAT ATMOSFERA TERESTRĂ?

Sateliți Pe măsură ce planeta se răcea la

de comunicații suprafață, iar vulcanismul se mani-
400 festa, dioxidul de carbon și alte gaze
s-au acumulat, „umplând” atmosfera
primordială a Pământului. Apar pri-
Aurorele polare mele bacterii.
200
Fiind mult mai ușor
Acum 3 miliarde de ani decât materia din interiorul
Primele organisme unicelulare capa­-
bile de fotosinteză (cia­no­­bacteriile) Pă­mântului, aerul a rămas la
80 încep să „elibereze” oxi­genul atât de exterior sub forma unui înveliș
necesar vieții. Atmo­sfera terestră își continuu, care „îmbracă”
-80oC modifică compoziția.
70 pla­­­
neta ca o membrană. Și
MEZOSFERA. Aerul
devine foarte rarefiat. În prezent
at­mosfera terestră s-a supus
60 Plantele și animalele au contribuit la legilor cosmice: mișcarea de
Meteoriți definitivarea compoziției atmosferi- rotație a Terrei i-a imprimat
ce. Omul, prin acti­vi­tățile economice,
50 poate afecta acest echilibru fragil.
aceeași formă, și anume, tur-
tită la poli și mai bombată la
20oC
Ecuator ( 1 ).
40 STRATOSFERA. Aici se află
stratul de ozon, care ­filtrează
Descopăr! Ca înveliș planetar, atmos­
radiațiile solare nocive
fera este stratificată pe ver­
30 (ultraviolete).  e formă are atmosfera terestră?
C ticală, fiecare strat (tropo­s­
Care sunt asemănările și deo­ fera, stratosfera, mezosfera,
Pentru măsurători de precizie sunt
folosite baloane meteorologice. sebirile cu structura internă a termosfera și exosfera) având
20
planetei? proprietăți și caracteristici
Din ce este alcătuită? Ce culoa­re diferite ( 2 ). Aerul reprezin­tă
10 -54oC are? De ce? un amestec de gaze ( 3 ): azot
TROPOSFERA. Aici se for-
(78%), oxigen (21%) și altele
mează norii, precipitațiile și Care crezi că este importanța
vântul. Se dezvoltă viața. (1%, printre care dioxid de
0 at­mos­­ferei?
15oC NIVELUL MĂRII carbon, ozon etc.).

54
 Rețin!
Grație c­ aracteristicilor
sale ( 1 , 2 , 3 , 4 ), în­ve­
li­
șul atmos­ feric are o Variații mari de
im­portanță deosebită: temperatură Temperatură
constantă
   menține o tem­pe­ra­
Fără atmosferă
tură constantă și optimă
la suprafața Terrei, care
permite apei să existe Cu atmosferă
simultan în toate cele trei
stări de agregare (lichidă,
vapori, gheață);
Tipuri de nori
  prin atmosferă se
derulează o parte a circui­ Cirrus (5 000–13 000 m)
4. Răcindu‑se,
tului apei în na­­­tu­ră, care 3. Ajuns aici, aerul Se formează la altitudini
devine mai
cald începe să se foarte mari și au forma unor
se desfășoară con­ti­nuu; răcească. benzi albe.
greu și începe
  asigură gazele nece­ să coboare sub
Cumulonimbus (0–13 000 m) forma unui cu-
sa­re respirației, cum ar fi rent descendent,
Nori grei de furtună.
oxigenul; ce creează la
  este un scut îm­potri­ Cumulus (0–2 000 m) sol un areal de
Nori pufoși. presiune ridicată
­va meteoriților și a ra­di­a­ 2. Aerul cald se (anticiclon).
țiilor sola­­re. înalță sub for-
ma unui curent
ascendent, iar
la suprafața so-
lului presiunea
atmosferică
78% 21% scade (ciclon).
AZOT OXIGEN Nimbostratus
Nori „negri”, asociați cu ploi
(vara) și ninsori (iarna).
1%
ALTE
GAZE
3 Compoziția atmosferei
5. La suprafața planetei, aerul cu
Atmosfera în­tre­ți­ne presiune ridicată (greu) se
­deplasează înapoi, pe orizontală,
viața. 1. Soarele încălzește spre arealul cu presiune scăzută;
Atmosfera nu trebuie Pământul, iar acesta, astfel se formează vântul.
po­luată. aerul de deasupra sa.
4 Mișcarea aerului în troposferă

Exersez!
1 Citește afirmațiile de mai jos și precizează stra-
tul atmosferic căruia îi corespunde fiecare dintre
caracteristici:
a. În acest strat atmosferic se află stratul de ozon;
b. Aici se formează aurorele polare;
c. Este stratul atmosferic în care se desfășoară acti­
vitățile omului;
d. Face trecerea de la atmosfera terestră la spațiul cosmic;
e. Este cel mai rece strat al atmosferei.
2 Ordonează următoarele afirmații, astfel încât să ­creezi
schema corectă a circuitului aerului în troposferă:
a. La suprafața planetei, aerul se deplasează înapoi, pe
orizontală, spre arealul cu presiune scăzută – vântul;
b. Aerul cald se înalță sub forma unui curent ascendent;
c. Aerul care se răcește coboară sub forma unui
curent descendent;
d. Aerul cald începe să se răcească;
e. Soarele încălzește Pământul, iar acesta, aerul de
deasupra sa.

55
  Circuitul apei în natură liu
INVESTIGAȚIE Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.

Analizează schema alăturată privind Circuitul apei în natură. Pe Glob, apa se mișcă încontinuu.
Este un proces constant care se
Organizează rezultatele investigației sub forma unei fișe de observație desfășoară între toate învelișurile
geografică, rezolvând cerințele de mai jos: Pământului.

 recizează trei stări de agregare

p o
sub care apa se găsește în natură;
p
 recizează trei procese fizice prin
care apa își schimbă starea de
agregare în circuitul său în natură;
explică cum se formează norii;
menționează două căi prin care
apa ajunge în ocean;
 feră cel puțin un argument
prin care să demonstrezi că
afectarea unui singur proces în
circuitul apei în natură conduce
la modificarea în lanț a tuturor
celorlalte procese;
r ealizează o schemă simplă a
circuitului apei în natură.
2. CONDENSAREA
Ajunși în atmosferă, va-
porii de apă se răcesc și
se condensează, dând
naștere norilor. Vântul
împinge norii deasupra
uscatului.

NORI

1. EVAPORAȚIA
Soarele încălzește apa
de la suprafața ocea-
nelor, care ajunge în
atmosferă sub forma
vaporilor de apă.

RÂU

MĂRI ȘI OCEANE

Cantitatea de apă de pe planetă

este constantă: își schimbă doar
starea de agregare.

6. REÎNTOARCEREA ÎN OCEAN
Apa ajunge înapoi în mări și oceane
și circuitul se reia.

56
Terra este singura plane- Circuitul apei în natură este
tă din Sistemul Solar pe vital pentru orice formă
care apa se află simultan
în toate cele trei stări de
de viață de pe Terra.
agregare: lichidă (apa
din râuri, lacuri, mări și
oceane), gazoasă (vaporii
de apă din atmosferă), 3. PRECIPITAȚIILE
solidă (gheață). Când se răcesc suficient, vaporii de apă se
transformă în picături și cad pe sol sub ­formă
de ploaie. Atunci când norii întâlnesc un
strat de aer foarte rece, picăturile de apă se
t­ ransformă în fulgi de zăpadă.

NINSOARE

PLOAIE

VÂNT

LAC STRAT
PERMEABIL

INFILTRARE

STRAT
IMPERMEABIL

4. SCURGEREA
Ajunsă pe sol, apa din
precipitații (ploaie sau
ninsoare) se scurge prin
Acvifere intermediul râurilor.
O parte din apă se infiltrează
prin fisurile din scoarță în sub-
teran, formând adevărate bazi-
ne de apă, numite acvifere.
Transpirația
Oamenii, ca și plantele și
animalele, „alimentează”
atmosfera cu vapori de
apă, în urma procesului
de transpirație.
5. SCURGEREA SUBTERANĂ
Apa infiltrată în scoarță fie ajunge la
suprafață sub formă de izvoare, fie se
scurge prin canale și crăpături. Corpul uman este
alcătuit din circa
70% apă.

57
 Terra – o planetă în transformare: B Atmosfera
Lecția 2. E lemente și fenomene
meteorologice
Observ!
1 Hartă cu informații meteorologice
D D
3 Ciclon (D) și anticiclon (M)
M D
Descopăr!
 e fenomene meteorologice cunoști? Când și cum
C
le-ai întâlnit?
 um se numește harta care conține date meteoro­
C maximă – anticiclon ( 3 ).
logice? La ce ne ajută?
De ce masele de aer se încălzesc diferit?
Ce consecințe determină acest fapt?
58
2 Zonă de contact între mase de aer (cald și rece)
Aer Front de aer Aer Front de aer
cald cald rece rece
Informațiile meteorologice sunt
cuprinse în hărți cu infor­ mații
meteorologice ( ), cu ajutorul
1
cărora se poate prognoza
starea vremii. Pe ele apar linii
cu aceeași presiune atmosferică,
care deli­mitează mase de aer cald și rece ( 2 ).
Razele Soarelui străbat atmosfera până la suprafața
planetei, care înmagazinează diferit căldura (uscat
sau ocean), cedând-o „păturii” de aer de deasupra
sa. Deci, aerul se încălzește dinspre sol (de jos
în sus), în funcție de zonă formându-se areale
de presiune minimă – ciclon sau de presiune
Încălzirea diferențiată a maselor de aer determină
variația pe Glob a elementelor (temperatură,
precipitații, vânt) și a fenomenelor meteorologice
(ploi, ninsori, furtuni, caniculă etc.).
 Rețin!
Factorii care influențează varia­ția
temperaturii, a precipi­ta­ți­ilor ( 4 )
și a vân­ tului ( 5 ) pe Glob sunt:
forma Pământului (unghiul sub
care razele Soarelui ating supra­fața
terestră scade de la Ecuator spre
poli); înclinarea axei terestre (ex­­­
pu­­ne­rea diferită a emisferelor spre
S­ oare); mișcarea de rotație
(variația temperaturii de la zi la
noapte); miș­ carea de revoluție
(variația sezonieră a tempera­ tu­rii);
raportul uscat/ocean (­uscatul se
încălzește și se răcește mai ușor
decât oceanul, care înmaga­zinează
căldura); re­lie­ful (tem­pe­ratura și
presiunea a­eru­ lui scad odată cu
altitudinea); di­namica atmosferei
și alți factori.
E
lementele și fenomenele
meteorologice indică o atmos­
feră „vie”, dinamică.
Ele sunt o consecință a încălzirii
diferențiate a maselor de aer.
Asia
Musonul de vară bate dinspre
Oceanul Indian spre continent,
aducând precipitații bogate.
Musonul de iarnă bate invers,
dinspre continent spre Oceanul
Indian (este anotimpul secetos).
Oceanul Indian
musonul de vară
musonul de iarnă
6 Vânturi regionale (musonii)
4 Variația temperaturii și a precipitațiilor pe Glob
În altitudine temperatura
scade cu circa 6°C la 1 000 m.
Valorile medii ale temperaturii Precipitațiile scad pe măsură ce ne înde-
scad în latitudine, dinspre Ecuator părtăm de ocean în interiorul uscatului. De
(> 25°C) spre poli (< 0°C). asemenea, valoarea lor crește în altitudine.
5 Vânturi permanente pe Glob
Vânturile polare Vânturile (deplasarea pe ori-
zontală a aerului la suprafața
planetei) sunt de mai multe
Vânturile de vest tipuri:
permanente (alizeele, vântu-
Alizeele rile de vest, vânturile polare);
periodice (musonii, brizele
marine și montane);
Alizeele
locale (de tip föehn, un vânt
călduț (după cum îi spune și
Vânturile de vest numele) care se formează prin
coborârea rapidă a maselor de
aer de pe versanții munților în
Vânturile polare depresiunile de la poale.
Exersez!
1 
Știind variația temperaturii în
altitudine, calculează valoa-
rea medie a acesteia pe cel mai
înalt vârf din Carpații Românești
(Vf. Moldoveanu – 2 544 m),
având în vedere că la baza mun-
telui valoarea medie este de 10o C.
2 Folosește o aplicație de ­prognoză
a vremii (pe telefon sau ­internet).
Întocmește un jurnal meteoro-
logic în care să notezi timp de
o săptămână următoarele ele-
mente: temperatura minimă,
temperatura maximă, șansele de
precipitații (%), tipul precipitațiilor
(ninsoare, lapoviță, ploaie etc.),
alte fenomene meteorologice.
59
 Terra – o planetă în transformare: B Atmosfera

Lecția 3. V
 remea și clima

Observ!
1 Fenomene meteorologice

Fulger Ploaie torențială Ploaie înghețată

Viscol Rouă Polei

STAREA VREMII

LUNI MARȚI MIERCURI

Ceață

Brumă

Vremea evoluează rapid, schimbându-se

Descopăr!
 e este vremea?
C la un moment dat și pe o suprafață mică.
Cum evoluează aceasta?
Cu ce se măsoară valoarea temperaturii?
Dar cantitatea de precipitații sau presiu­
nea atmosferică?
Ce fenomene meteorologice re­cunoști
mai sus ( 1 ) și în ce anotimp se produc?
de la o oră la alta sau de la o zi la alta. Ea
reprezintă starea fenomenelor meteorolo­gice
Spre deosebire, clima înregistrează media
elementelor meteorologice în timp îndelungat (ani) și pe un
teri­toriu extins. Valorile acestora sunt m­ ăsurate constant și
monitorizate permanent cu a­ jutorul instrumentelor (termome­
tru – temperatura; pluviometru – precipitațiile; barometru –
presiunea atmosferică), în cadrul stațiilor meteorologice din
întreaga lume, și cu ­ajutorul sateliților meteorologici.

60
 Rețin!
Monitorizarea vremii este deo­sebit de impor- 2 Schimbări climatice (încălzirea globală)
tantă pentru prognoza fenomenelor meteorologice
care, deși sunt firești, unele chiar spectaculoase, Radiație solară directă
(care provine direct de la Soare)
pot deveni periculoase ( 1 ).
Clima a înregistrat o serie de schim­bări majore ă Gaze cu efect de seră
fer (dioxid de carbon, metan ș.a.)
os
de-a lungul istoriei Terrei, în trecut planeta noas­ At
m
tră fiind afectată de o serie de glaciațiuni (perioade Efect
de seră
de răcire), care au alternat cu perioade de încălzire. (de încălzire) Căldură reținută de
Astfel de modificări se produc și în prezent, Pămân- suprafața terestră și
tul trecând printr-un proces de încălzire ( 2 ), cu efecte recedată în atmosferă
Radiație
vizibile ( 3 ), dar încă necunoscute pe de-a‑ntregul. solară
reflectată
(de suprafața
O problemă importantă în prezent o consti- terestră)
tuie schimbările climatice la nivel global.
Schimbările climatice generează fenomene Poluarea accentuată rezultată în urma activității economice excesive
distruge marile echilibre naturale. Creșterea cantității gazelor cu efect
meteorologice extreme. de seră în atmosferă produce schimbările climatice (încălzirea globală).

Topirea ghețarilor Secetă

3 Efecte ale schimbărilor climatice (încălzirii globale)

Exersez!
1 Notează pe caiet litera corespunzătoare răs- Botoșani
punsului corect:
A. Printre gazele cu efect de seră se numără:
a. oxigenul b. azotul
c. dioxidul de carbon d. argonul
B. 
Starea fenomenelor meteorologice la un Timișoara

moment dat și pe o suprafață mică se referă la: R O M Â N I A

a. climă b. vreme c. litosferă d. efectul de seră
2 Analizează harta alăturată și precizează: Constanța
a. În care dintre orașele Botoșani sau Timișoara
va ploua mai mult?
b. C are este cantitatea, aproximativă, de preci­
pitații care va cădea în Constanța?
Cantitatea de precipitații (mm) în 24 de ore
3 Precizează două efecte determinate de schim­bă­
rile climatice care afectează planeta în prezent.

61
 Terra – o planetă în transformare: B Atmosfera

Lecția 4. Z
 onele climatice ale Terrei.
Influența climei asupra geosferelor
Observ!
< 0oC Cercul Polar de Nord

10oC
Tropicul de Nord

Ecuator

>25oC
Tropicul de Sud

Cercul Polar de Sud

1 Zonele de climă Zona caldă Zona temperată Zona rece

(temperaturi medii anuale)

Ce temperatură medie
Pe Glob se diferențiază trei caracterizează zona de climă
zone de climă: zona caldă, a țării noastre? Și între
zona temperată și zona rece. ce valori latitudinale se
Dacă ne uităm pe planiglob, desfășoară? Uf, ce de întrebări!
observăm că România
se află în zona...
Hai, spune tu unde!

Mișcarea de revoluție, forma planetei și înclina-

Descopăr!
C
 are sunt factorii care de­ter­­mi­­nă
formarea zonelor de climă?
 âte zone de climă sunt pe
C
Glob? Cum sunt distribuite?
P rin ce se caracterizează fiecare
zonă de climă?
În ce zonă de climă se înca­
drează țara noastră?
În ce zonă de climă se succed
cele patru anotimpuri?
rea axei terestre au determinat formarea zonelor
climatice ale Terrei ( 1 ). Fiecare este caracterizată
printr-o uniformitate a elementelor meteorologice
(temperatură, precipitații, vânt) și cuprinde mai multe tipuri de climă.
România este situată în mijlocul zonei temperate.
Clima influențează toate celelalte geosfere (învelișuri ale Pămân­
tului): litosfera (determină factorii și agenții externi care acționează
asupra învelișului de piatră – variațiile de temperatură fărâmițează
rocile; precipitațiile și vântul erodează și șlefuiesc scoarța); hidrosfera
(determină alimentarea apelor pe râuri, cantitatea de apă reținută
în ghețari, dinamica mărilor și oceanelor etc.); biosfera și solurile
(influențează tipul și distribuția pe Glob a vegetației, faunei, solurilor)
și condiționează dezvoltarea activităților umane.

62
 Rețin!

Zona caldă ( 1 ) se desfășoară
între 0° și 30° latitudine nordică
și sudică și cuprinde mai multe ti-
puri de climă: ecuatorială (tem­
peraturi ridicate tot timpul anului,
peste 25°C, ploi abundente z­ ilnice,
se manifestă calmul ecua­torial –
mișcarea ascendentă a aerului);
subecuatorială (caldă, ­ două
ano­ timpuri: vară ploioasă cu
calm ecua­ torial și iarnă sece-
toasă, bat alizeele – vezi fig. 2 );
tropical-umedă/mu­sonică (­două
anotimpuri: ­vara bat musonii din-
spre ocean și aduc precipitații bo-
gate, iar iarna, i­nvers, dinspre us-
cat spre ocean); tropical-uscată
(la Tropice, bate alizeul, uscat, se Zona rece ( 1 ), între 60° și 90°
formează de­șer­turi, variații mari latitudine nordică și sudică, cu
de temperatură de la zi la noapte). temperaturi sub 0°C tot timpu-
Zona temperată ( 1 ) se desfă­ lui anului și precipitații sub for-
șoară între 30° și 60° latitudine nor-
mă de ninsoare, bat vânturile
dică și sudică, cu temperaturi opti-
me, se manifestă patru anotimpuri, polare, prezintă tipurile de climă:
bat vânturile de vest, cu următoa- subpolară (la c­ercurile polare,
rele tipuri de climă: subtropicală/ cu aproximativ nouă luni de iarnă
me­­diteraneeană (15°C, vară caldă, și trei de vară); polară (cu zi și
secetoasă, iarnă blândă, ploioasă); noapte polară, câteva luni ­Soarele
temperată (10°C, cantitatea de nu apune, respectiv nu răsare,
precipitații scade cu cât ne înde-
deasupra orizontului).
părtăm de țărmul oceanului).
Clima este o caracteristică importantă a atmosferei.
Are un rol deosebit în modificarea aspectului peisajelor geografice.

Tropicul de Nord

Sezon ploios Sezon secetos

în nord (vara) în nord (iarna)

Ecuator

Sezon secetos Sezon ploios

în sud (iarna) în sud (vara)

Tropicul de Sud

climă ecuatorială
climă subecuatorială
climă tropical-uscată
climă subtropicală/mediteraneeană

2 Alternanța sezoanelor în timpul unui an: ploios/secetos (vezi harta alăturată), în zona de climă subecuatorială.
Animalele migrează anual în Afri­­­­­ca (peste 1 000 km), urmând sezonul ploios, în căutarea hranei și a apei.

Exersez!
1 Caută informații (în manual, cărți, reviste, pe 2 Imaginează-ți că faci o excursie în Laponia (Ținutul
­internet) despre clima României și precizează: lui Moș Crăciun). În ce zonă climatică vei merge?
a. Zona de climă; Care sunt caracteristicile acesteia?
b. Tipul de climă; 3 Analizează harta din imaginea 2 și precizează cum
c. Temperatura medie anuală; alternează sezoanele în zona de climă subecua­to­
d. Cantitatea de precipitații medie anuală. rială (la nord și la sud de Ecuator).
63
 Zonele de climă liu
INVESTIGAȚIE Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.
Calotă glaciară
Analizează harta alăturată cu Zonele de climă pe
Glob. Folosește și informațiile din lecțiile prece­
dente. Caracterizează, la alegere, un tip de climă,
elaborând o fișă de observație geografică, după
modelul de mai jos:
 ona de climă;
Z
Tipul de climă;
Temperatura medie anuală;
Cantitatea medie anuală
de precipitații;
OCEANUL
Un vânt permanent. ATLANTIC
AMERICA
DE NORD

CLIMATELE TEMPERATE

i
Mu

laș
A. ZONA CALDĂ Temperaturile sunt

pa
Prerie
nți

iA
plăcute (optime), iar
i St

Climă ecuatorială (stepă, pajiște)

nți
ân

precipitațiile moderate

Mu
coș

Climă subecuatorială sunt distribuite echilibrat

i

Climă tropical-umedă/ pe parcursul întregului

musonică
(Asia de Sud și Sud-Est)
Climă tropical-uscată
B. ZONA TEMPERATĂ
Climă subtropicală/
mediteraneeană
Climă temperat-oceanică
Climă temperat-continentală
an. Peisajele naturale (pă-
duri de foioase, stepe) au
suferit cele mai mari mo-
dificări, solurile deosebit
de fertile favorizând agri-
cultura. Astfel, predomină
peisajele urbane, rurale,
OCEANUL
agricole, industriale etc.
PACIFIC
Bazinul
Amazonului
Mu
nți

Climă temperat-rece Pampas

iA

(stepă, pajiște)
nzi

C. ZONA RECE
Climă subpolară AMERICA
DE SUD
Climă polară Pădure ecuatorială/Junglă
Atacama

D. E
 TAJE CLIMATICE
ALPINE
Climă alpină

CLIMATELE CALDE ȘI UMEDE RECORDURI CLIMATICE

Temperaturile mari și ploile torențiale
întrețin o vegetație luxuriantă, în ­pădurile
stratificate, verzi tot timpul anului, ­printre
care se scurg fluvii mari. Umiditatea
(precipitațiile și transpirația plantelor)
și căldura sunt factorii caracteristici.
Cel mai cald: Deșertul Lut, Iran, 2005, 70,7° C;
Cel mai rece: Vostok, Antarctida, 1983, –89,2° C;
Cel mai umed: Cherrapunji, India, 12 000 mm/an;
Cel mai uscat: Deșertul Atacama, America de Sud, <10 mm/an;
Cel mai vântos: Golful Commonwealth, Antarctida, >240 km/h;
Cel mai calm: calmul ecuatorial (pe Ecuator).

64
 CLIMATELE RECI
Iernile foarte reci și înghețul frecvent sunt
OCEANUL ARCTIC
tipice, astfel că predomină peisajele ­naturale:
(ÎNGHEȚAT)
pădurea de conifere (taigaua), în climatul
temperat-rece, tundra, în climatul subpolar.
Înghețul acționează asupra solului, acesta
Taiga (pădure de conifere) ­rămânând înghețat în profunzime de la an la
an (permafrost).

Siberia

ASIA

Pajiști alpine și ghețari

Stepă (pajiște)
EUROPA
Munții Munții
Alpi Carpați Marea
Neagră Marea
Caspică
Marea Mediterană

Munții
Himalaya CLIMATELE ALPINE
Sahara Altitudinile foarte mari aduc temperaturi
scăzute (negative), precipitații sub formă
de zăpadă și vânturi puternice. Astfel, pe
AFRICA vârfurile munților înalți vegetația lipsește
total (stâncărie), rocile fiind expuse
OCEANUL înghețului și vânturilor care le erodează și
INDIAN șlefuiesc, generând forme spectaculoase.
Bazinul Uneori apar ghețari montani, care formează
Congo un relief specific (glaciar).

AUSTRALIA

Deșert

SCHIMBĂRILE
CLIMATELE USCATE (DEȘERTICE) CLIMATICE
Precipitațiile cad foarte rar și în cantități Creșterea
extrem de mici. Vegetația este săracă, iar temperaturii pe
variația mare a temperaturilor de la zi la Și în România am observat astfel Terra conduce
noapte sfărâmă roca, spulberată mereu la fenomene
de vânt. Relieful specific este cel deșertic
de efecte: în ultimii ani au fost meteorologice
(platouri pietroase – hamade, observate mici tornade. Tornada extreme (tornade,
dune de nisip). nu este o „pisică” prea blândă. uragane etc.).

ANTARCTIDA
65
APLICAȚIE I. Clima, vremea și activitatea liu
PRACTICĂ umană în orizontul local Portofo
Vezi etapele unei aplicații practice la p. 18.
Adaugă rezultatul aplicațiilor practice la portofoliul elevului.
LEGENDĂ
ROMÂNIA. Etaje climatice:
A. Realizează o fișă de observație HARTA
ETAJELOR de câmpie
geografică, rezolvând următoarele și dealuri joase
CLIMATICE
cerințe: (10-11°C, < 600 mm)
de dealuri înalte
Identifică zona și etajul climatic și podișuri
în care este situată localitatea ta; (6-10°C, 600-800 mm)

Precizează valorile medii ale tem- de munte (0-6°C,

800-1 400 mm)
peraturii, precipitațiilor și vântu-
rile permanente;
Informează-te cu privire la vântu-
rile locale;
Notează factorii care
influențează clima locală.
B. Analizează impactul climei asupra
activității umane. 0 20 40 60 80 km

APLICAȚIE II. Modalități de avertizare, reguli de comportare și

PRACTICĂ măsuri de protecție în cazul producerii fenomenelor Portofo
liu
meteorologice extreme în orizontul local

A. Propune un plan de acțiune în Depozitează

conserve și
cazul producerii unui fenomen apă. Păstrează obiectele de
meteorologic extrem (la alegere), valoare și documentele
pe baza informațiilor alăturate. într-o cutie sigură.
B. Discută-l în colectivul clasei la ora
de geografie.

Asigură-te că
Intensitatea fenomenelor ­meteorologice
ferestrele și ușile
care se produc în România este redată
sunt sigure și nu
prin intermediul codurilor de avertizare,
se vor deschide! Păstrează
emise de către Administrația Națională
rezervorul
de ­ Meteorologie. Fenomenele extreme
mașinii plin.
(grindină, polei, furtuni, secetă, caniculă,
Asigură-te că
viscol, tornade etc.) pot fi prognozate cu
ai o trusă de
un anumit interval de timp (ore/zile) înainte CUM SĂ-ȚI PREGĂTEȘTI TRUSA DE PRIM AJUTOR? prim ajutor.
să se producă. O trusă completă de prim ajutor trebuie să fie disponibilă
permanent. Consultă un farmacist sau medicul de familie.
CODUL DE AVERTIZARE
Fenomene meteorologice extreme cu
efecte dezastruoase. Implică intervenții Verifică trusa Protejezi documentele
de urgență. de prim ajutor. ținându-le într-o pungă
de plastic.
Fenomene meteorologice de mare inten-
sitate. Măsuri de precauție. Trebuie să fii
Fă o listă completă
pregătit pen-
Fenomene meteorologice care pot deveni a documentelor.
tru a face față
periculoase. Atenție! unor simp-
Vreme obișnuită. Nu implică măsuri de tome și răni Trebuie să ai asupra ta un
precauție imediată. obișnuite. act de identitate.

66
1. ÎNAINTE
Informează-te despre fenomenele
extreme care pot afecta regiunea în Ce dezastru… Cu ce ar trebui
care trăiești și despre existența unui
plan de urgență la nivel de comuni- să încep?!
tate. Stabilește un plan de acțiune cu
familia.

Ține actele (de

2. ÎN TIMPUL 3. DUPĂ identitate,
Rămâi calm! Stai departe de feres- Verifică dacă ceilalți membri ai fa- de proprietate)
tre, uși și urmărește informările și miliei sunt bine! Nu atinge cabluri la îndemână.
avertizările radio-TV ale autorităților. de electricitate căzute! Solicită
Nu ieși din casă până când nu se ajutor (pompieri/poliție) dacă ai Nu bea apă din surse
anunță trecerea pericolului. nevoie de ajutor! nepotabile.

Folosește telefonul doar

Ajută oamenii pentru apeluri de urgență.
blocați sau răniți.

Verifică și
întărește
Verifică să nu fie scurgeri de
acoperișul.
gaze sau cabluri
de curent căzute.

Revino acasă
numai dacă
autoritățile spun
că este sigur.

Verifică
spațiile
predispuse
Nu atinge la incendiu.
cablurile
de curent
Folosește lanterne și dispozitive pe afectate.
baterii pentru a rămâne informat.

Închide apa
și gazele.
Dacă te afli
în mișcare,
fii prudent.

67
 Recapitulare

Recapitulează ce ai învățat până

acum, completând schema, după
modelul de mai jos.

TEMPERATURĂ ________ ________

VREMEA CLIMA

Învelișul de aer
al Pământului
ATMOSFERA

ZONA ZONA ZONA

CALDĂ ________ ________

Climă Climă Climă

ecuatorială _ _ _ _ _ _ _ _ subpolară

Climă Climă Climă

_ _ _ _ _ _ _ _ temperată polară

Climă
tropical-umedă

Climă
_________

68
 (Auto)Evaluare

I Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: (9 p)

1 Aurorele polare se formează în:
a troposferă b exosferă c termosferă d stratosferă
2 Cele mai scăzute temperaturi de pe Glob sunt specifice zonei:
a temperate (nordice) b polare c calde d temperate (sudice)
3 Preria este specifică climatului:
a rece b cald c temperat d alpin

II Completează spațiile libere cu răspunsul corect: (9 p)

1 Norii iau naștere prin procesul de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
2 Pe Glob, temperatura _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ dinspre Ecuator spre poli.
3  reșterea cantității gazelor cu efect de seră în atmosferă
C
produce _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
1 2 34 5
III În imaginea alăturată este reprezentat Pământul și învelișul de aer care
îl înconjoară: (40 p)
1 Precizează numele straturilor notate cu cifre de la 1 la 5.
2 Asociază fiecare dintre imaginile de mai jos cu un strat al atmosferei terestre.

a b c d e
3 Care este rolul stratului de ozon?
4 De ce atmosfera este mai bombată la Ecuator și mai turtită la poli?

IV În imaginea alăturată îi putem observa pe cei doi copii, care au fost

surprinși de un fenomen meteorologic. Precizează: (12 p)
1 Numele fenomenului meteorologic;
2 Anotimpul în care se produce frecvent;
3  umele circuitului (ciclului) în cadrul căruia se formează
N
acest fenomen meteorologic;
4 Importanța fenomenului meteorologic pentru societate.

V Elaborează un text corect și coerent, de maximum 10 rânduri, în care să aduci patru argumente
privind importanța învelișului de aer al Pământului pentru oameni și celelalte geosfere. (20 p)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte.
* Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
** Completează Fișa Observ. Apreciez. Evoluez (p. 112).

69
 Terra – o planetă în transformare: C Hidrosfera
Lecția 1. H
 idrosfera: caracteristici generale
și importanță
Observ!
Mai aproape de Soare, „pata” albastră
ar fi fost un imens pustiu,
mai departe, ar fi fost o uriașă
bucată de gheață.
Acum 3,8 miliarde de ani
Apar primii vapori de apă în atmos­
CUM S-A FORMAT HIDROSFERA?
fera primordială a planetei, rezultați
din erupțiile vulcanice, ciocnirea cu
meteoriți și fenomenele atmosferice.
Acum 3,6 miliarde de ani
Pe măsură ce scoarța s-a răcit și s-a so­
lidificat, vaporii atmosferici au început
să se condenseze și apa lichidă s-a acu­
mulat pe suprafața planetei, formând
un înveliș continuu.
Acum 250 de milioane de ani
Deplasarea plăcilor tectonice a con­fi­
gurat și reconfigurat de mai multe ori
uscatul planetar și bazinele oceanice,
până la forma din prezent a acestora.
70
Descopăr!
 um arată învelișul de apă al pla­
C rei (mai greu însă decât aerul,
netei, spre deosebire de uscat?
De ce Pământul se mai numește
„Planeta albastră”?
Sub ce forme se găsește apa pe
Terra?
Care sunt factorii care permit exis­
tența apei în toate aceste forme?
Care este importanța hidrosferei?
1 Terra – Planeta albastră
Învelișul continuu de apă
al planetei ( 1 ) se numește
hi­dro­sferă. Pe Terra, apa este
prezentă în toate învelișurile
sale, sub toate cele trei forme
simultan: lichidă, gheață, va­ ­
pori de apă. Apa se află deci
în continuă transformare și
mișcare. Se mișcă încontinuu
atât între învelișurile planetei,
cât și în interiorul hidrosfe­
și mai ușor decât magma).
Aproape trei sferturi (71%)
din suprafața planetei noas­
tre este acoperită de apă, dar
cea mai mare parte din ea
este sărată, cuprinsă în mări și
oceane. Doar un procent infim
poate fi utilizat direct pentru
întreținerea vieții.
 Rețin!

Pe lângă caracteristicile sale În cadrul acestora apa este distri­ Hidrosfera:

esențiale – transformare și mișcare
continuă, atât între geosfere, cât
și în interiorul lor –, hidrosfera
este alcătuită din câteva com­
ponente principale: Oceanul
­Planetar (mările și oceanele ­Terrei);
ghețarii; apele subterane;
apele de suprafață (râurile și lacu­
rile); vaporii de apă din atmosferă.
buită diferit ( 2 ). Ca și atmosfera,
hidrosfera are și ea o importanță
deosebită: alături de aer, apa este
un element indispensabil vieții plan­
telor, animalelor și omului; este
un fac­tor important în modelarea
re­lie­fului te­restru; influențează
clima planetei, păs­trân­d-o în para­
metri optimi pentru viață.
„lea­­­gă” ca o verigă celelalte
învelișuri planetare printr-un
circuit global al apei (în natură),
trecând prin toate cele trei
strări de agregare;
modelează litosfera;
influențează atmosfera;
este vitală pentru biosferă.

97% APĂ SĂRATĂ

3% APĂ DULCE, din care:

77% GHEȚARI
22% APE SUBTERANE

1% APE DE SUPRAFAȚĂ, din care:

61% RÂURI, LACURI 39% VAPORI ATMOSFERICI

2 Distribuția apei în diferite
componente ale hidrosferei

Aha, circuitul apei în natură!

Îmi reamintesc: evaporarea ,
Exersez! de­
plasarea no­ri­­­­lor   , con­­den­sa­­­rea
și forma­rea preci­pi­tațiilor    ,
1 Notează pe caiet litera corespunzătoare răspunsului corect: infiltrarea și scur­gerea .
A. Învelișul de apă al planetei se numește:
a. litosferă b. atmosferă c. hidrosferă d. biosferă
B. Cea mai mare parte din apa de pe planeta noastră este concentrată în:
a. râuri b. oceane c. lacuri d. ghețari
C. Sub formă de gheață, apa se găsește predominant pe continentul:
a. antarctic b. australian c. african d. european
D. Printre componentele hidrosferei nu se numără:
a. oceanele b. izvoarele c. ghețarii d. rocile
2 Unde se găsesc cele mai mari resurse de apă dulce de pe Glob?
3 Elaborează un text corect și coerent, de maximum 10 rânduri, în care să explici importanța apei pentru
plante, animale și om.

71
 Terra – o planetă în transformare: C Hidrosfera

Lecția 2. O
 ceanul Planetar.
Dinamica apelor oceanice
Oceanul Arctic
Groapa Molloy
Observ! –5 500 m

Oceanul Pacific
Groapa Marianelor
–11 000 m

Oceanul Pacific

Oceanul Atlantic
Groapa Puerto Rico Oceanul Indian
–8 500 m Groapa Diamantelor
–8 000 m

Un litru de apă
oceanică conține, în
medie, 35 g de săruri.
1 Oceanul Planetar – componente și localizare

OCEANUL ARCTIC (ÎNGHEȚAT) OCEANUL PACIFIC OCEANUL ATLANTIC OCEANUL INDIAN

Cel mai mic și cel mai rece Cel mai mare și cel mai adânc Cel mai „tânăr” Cel mai cald
situat la Polul Nord; 180 milioane km2; 106 milioane km2; 75 milioane km2;
15 milioane km2; 35% din suprafața planetei; 20% din suprafața planetei; 15% din suprafața
3% din suprafața planetei; multe insule; se extinde (riftul planetei;
acoperit de ghețuri (banchi­ vulcani și cutremure pe medio-atlantic); puține insule.
za polară); margini. puține insule;
afectat de încălzirea globală. lanț de munți submarini.

Apa din toate bazinele oceanice ( 1 ) și mările

Descopăr!
În câte bazine oceanice este
împărțit Oceanul Planetar?
 are este cel mai mare ocean?
C care separă continentele – mările sunt mai mici și mai puțin adânci,
Dar cel mai mic?
Care este cel mai adânc ocean?
Care este cel mai cald ocean?
Dar cel mai rece?
are sunt continentele care
C
mărginesc fiecare bazin oceanic?
măr­ginașe comunică între ele, formând o singură
întindere continuă la suprafața planetei, și anume
Oceanul Planetar.
Spre deosebire de oceane – mase mari și adânci de apă sărată
fiind de mai multe tipuri: mări litorale, situate la marginea oceane­
lor (Marea Caraibilor, Nordului, Chinei de Est, Chinei de Sud etc.),
mări continentale, care intră în interiorul uscatului (Marea Baltică),
mări intercontinentale aflate între două sau mai multe continente
(Marea Mediterană, Marea Neagră etc.) și mări interioare, care intră
în categoria lacurilor cu apă sărată, deoarece nu comunică cu Oceanul
Planetar (Marea Caspică, Marea Moartă).

72
 Rețin!
Proprietățile apelor oceani­ce.
Apa din Oceanul Planetar este
sărată (valoarea medie este de
35‰, însă salinitatea este mai
mare la tropice, unde evaporarea
este intensă și mai scăzută în regiu­
nile temperate și la poli).
Temperatura variază și ea (scade
de la Ecuator la poli și de la suprafață
în adânc), iar culoarea diferă în
funcție de vegetația marină.
Dinamica apelor oceanice.
Apa oceanului se mișcă sub formă
de valuri ( 2 ), maree ( 3 ), curenți.
Curenții oceanici sunt de supra­
față (adevărate „fluvii”, late de zeci
de kilometri, puse în mișcare de
vânt) și de adâncime (determinați
de diferențele de temperatură și
salinitate) – vezi și investigația de
la paginile următoare (p. 74-75).
 ceanul Planetar încă nu este
O
pe deplin cunoscut.
Are un rol fundamental în

menținerea climei optime pe
planeta noastră.

2 Valurile Valurile sunt mișcările ondu­ 3 Mareea Mareea reprezintă oscilația periodică a
latorii ale apei de la suprafața nivelului ­Oceanului Planetar, respectiv de
oceanului/mării. înălțare (flux) și coborâre (reflux), cauzată
de atracția combinată a Lunii și a Soarelui.
Baza Creasta Înălțimea
valului valului valului 7 zile
Lungimea valului
Maree
maximă
Vânt Lună Lună
Plină Nouă

Când Soarele, Luna și ­Terra

Mișcarea circulară a apei sunt pe aceeași linie (la
Tsunami conjuncție și la opoziție),
lovește coasta mareea este maximă.
Primul Pătrar

7 zile

Aplic! Maree
minimă

Când Soarele, Luna și Terra

Cutremur sunt la ­cuadratură,
Se formează tsunami (valuri foarte mareea este minimă.
mari, de zeci de metri înălțime) Ultimul Pătrar

Exersez! 4 Mont-Saint-Michel

 itește următorul text:

C
„Mont-Saint-Michel este o stâncă în
Golful Saint-Malo (Franța) din Marea
Mânecii ( 4 ), unde se manifestă cel
mai reprezentativ fenomen de flux și
reflux: în timpul fluxului stânca devine
o insulă, iar comunicația cu teritoriul
învecinat se realizează pe apă.
În timpul refluxului apa se retrage și
stânca este înconjurată de uscat. În
această zonă sunt cele mai puternice
maree din Europa, diferența apei
dintre flux și reflux putând atinge
până la 15 m. La echinocții, în timpul
­refluxului, marea se retrage până la Flux
optsprezece kilometri.”
Precizează:
a. Ce fenomen cunoscut este descris
în text?
b. Din ce cauză se produce feno­
Reflux
menul descris?

73
 Curenții oceanici liu
INVESTIGAȚIE Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.

Analizează harta alăturată a 1. EFECTUL CORIOLIS

curenților oceanici și rezolvă Efectul mișcării de rotație a
planetei (Coriolis) influențează
următoarele cerințe, elaborând o direcția vânturilor permanente
fișă de observație geografică: și, implicit, pe cea a curenților
oceanici.
Identifică câte un curent rece și
unul cald în fiecare bazin oceanic;
Precizează sensul curenților oceanici În Emisfera Nordică, În Emisfera Sudică,
în emisfera nordică și în cea sudică; curenții se deplasează curenții se deplasează
în sensul acelor în sens invers acelor
Precizează numele și tipul curen­ de ceas. de ceas.
tului responsabil pentru climatul
blând de pe fațada atlantică a
Europei de Nord. Presiune maximă (M)

Forța Coriolis
2. INFLUENȚA ATMOSFEREI
Curenții marini sunt influențați și de Presiunea
centrele de maximă (M) și minimă (D) atmosferică
presiune atmosferică. Vânturi

A. CIRCULAȚIA OCEANICĂ GLOBALĂ

Este determinată de diferențele de Presiune minimă (D)
temperatură și salinitate între straturile
de apă.

În apropierea
Groenlandei, apa caldă
și sărată venită de la
Ecuator se răcește și
coboară în adâncime.
Oceanul
Oceanul Pacific
Pacific față
Oceanul d e supra
ld
Indian t ca
en
ur

Oceanul
Atlantic

Cure adâncime
Apa coborâtă în adânc, în Atlanticul de nt rece și sărat de
Nord, se încălzește și se ridică la suprafață
în Pacificul de Nord, reluând circuitul.

74
 B. C URENȚII OCEANICI CURENTUL CIRCUMPOLAR ARCTIC
DE SUPRAFAȚĂ În ultima jumătate de secol, din cauza
schimbărilor climatice, acest curent
înregistrează modificări importante.
Cu re n tu l A l a sk ă i
rd

o
C. Ka

cif icului de N
eN m c e a tk a
l Pacificului d or
Curentu LEGENDĂ
Oceanul
d

Oceanul Arctic Curenți calzi

t
Pacific Ve Arctic C . O y a Sh i v o Curenți reci

Pa
ar
i
ie

mpol
e

C.
ei d
o rn

rcu
Cur
if

an
en tul Ci
al

nl
lC

o
tu

hiv
Gr

Est
ren

rd

Curentul Kuro S
tu l e

No
id de
Cu

n de
ren
i
enla ulu
C . G ro ntic
Cu

tul Atla
n
Cure
i
Golfulu
tul
ren
Cu

Oceanul
Pacific
Oceanul
Atlantic
lor
re
na

a
o rd
de N
lC

ial
ntu

r
toa
Cu r e n t u l E c u
Cu r e

ial Contrar
ator
tu l cu
E
ren
Cu
Cu
rentul
Ecuatorial de Nord
Cu r
entul Ecu atoria orial de Sud
Curentul Ecuatoria
l Contrar l de uat

ure l Ec
Curentul Ecuatorial Contrar

N
Curentul Ecuatorial de Sud d

ntu
or
ui

C
icul

Cu re
ntu
l Ec
mb

uatorial de S
ud
oz a
ra ziliei

Oceanul
lM
tul B eng uel ei

Oceanul Indian
tu
en
Cu re n tu l B

Atlantic r
Cu
Oceanul
Pacific st
Cu r e n

Ve

de
iei
st ral
ntu l Au
Cu

Cu re
ren

st
eE
tu l Pe r

tu l Ci rc u m p
Cu r e n olar a n

id
l
ie
ra
ta rc

st
Au
ului

ti c
st Cu
ve
l
Cu r e ntu

ren
de tu
lv
r ân
rilo tur
vântu ilo
Cu rentul r de
vest

Vânturile perma­nen­te deplasează

apa de la suprafața oceanului.

Apă caldă de suprafață

VÂNT
Apa din adâncime urcă
3. C
 UM SE FORMEAZĂ în locul lăsat liber de
CURENȚII? apa de suprafață
COASTĂ
Vântul și încălzirea dife­rențiată
a maselor de apă (similar 18º C
maselor de aer din atmosfera 16º C
terestră) deter­mină formarea
14º C
curen­ților oceanici.
12º C
Apă rece de adâncime

Apa mai rece din adâncime urcă să ia locul

celei de suprafață, deplasată de vânt.

75
 Terra – o planetă în transformare: C Hidrosfera

Lecția 3. A
 pele continentale
Observ!

1 Ape de suprafață și ape subterane

Ape de suprafață

Ape subterane

Descopăr!
Apele continentale se împart în două
e fel de componente ale
C categorii: ape de suprafață și ape subterane
hidrosferei apar în imagine? ( 1 ). Apele subterane se formează prin infiltrarea
 are sunt sursele de alimentare
C apei de la suprafață prin porii și fisurile rocilor
ale apelor curgătoare? și acumularea sa în subteran, acolo unde
întâlnește un strat impermeabil (care nu mai permite infiltrarea).
 e utilizări ale acestor resurse
C În funcție de rocă, apa acționează asupra sa erodând‑o.
de apă cunoști? Apele subterane (freatice) ies uneori la suprafață sub formă de
 e alte forme în care apa apare
C izvoare, dintre care unele (cele termale, minerale) au o importanță
pe continent mai cunoști? deosebită și sunt valorificate în scop turistic, medical, în alimentație.

76
 Rețin!
a. Lac glaciar
Apele de suprafață se împart (Bucura, Munții Retezat)
și ele în două categorii: ape
curgătoare și ape stătătoare.
Apele curgătoare sunt apele
care curg din zonele mai înalte
ale reliefului spre zonele mai
joase, alimentate de ploi, topirea
zăpezilor, izvoare și ghețari.
Din această categorie fac parte
2 Râul Olt
pâraiele, râurile ( 2 ) și fluviile. b. Lac de acumulare
Fiecare apă curgătoare are un (Vidraru, pe Argeș)
Izvor
bazin hidrografic din care își adună fic
afluenții, iar principalele elemente r o gra
i d
ale unui râu sunt izvorul, cursul zi nh nt
Ba e
și gura de vărsare ( 3 ). Râurile Aflu
Cu Confluență
modelează relieful determinând mp
ăna d
Cu
r
e ape s
formarea văilor ( 5 ), alcătuite din:
ver­sanți, terase, albie majoră, albie
minoră și talveg (linia care urmează Gura de vărsare

cele mai mari adâncimi). 3 Elementele unui râu 4 Lac natural (a) și artificial (b)
Apele stătătoare sunt lacurile,
bălțile și mlaștinile, care se for­
mează prin acumularea apei la Albie majoră (luncă)
suprafață. În funcție de modul
Versant Albie minoră
de formare, lacurile sunt naturale
– tectonice, glaciare, vulcanice etc.
și artificiale – iazuri, de acumulare
sau hidroenergetice ș.a. ( 4 ).
s ă
ra
Apele continentale provin din Te
pre­ci­­pitații.
Acestea sunt principalele
resurse de apă dulce. 5 Valea râului Talveg

Exersez!

1 În desenul alăturat sunt repre­ 3

zentate componentele unei 1 4
văi. Completează, pe caiet,
denumirea corespunzătoare
fiecărei cifre.
2 Cum se formează apa freatică? 2

3 De câte tipuri sunt lacurile

din punct de vedere genetic? 5
Cum sunt valorificate acestea?

77
 Elementele unui râu liu
INVESTIGAȚIE Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.

Analizează harta celor mai lungi CELE MAI LUNGI FLUVII

fluvii de pe Glob și diagramele
alăturate privind elementele unui Dunărea Volga
2 800 km 3 600 km
râu și rezolvă următoarele cerințe,
elaborând o fișă de observație
geografică:
Identifică cel mai lung fluviu de
pe fiecare continent; Mississippi Fluviul Galben
+ Missouri (Huang He)
Caută în atlasul geografic sau pe (afluent) 5 400 km
internet și precizează cel mai lung 6 200 km
fluviu și afluentul său principal,
de pe continentul australian; Amazon
7 000 km
Precizează care dintre fluviile
Fluviul Albastru
menționate anterior traversează Nil (Chang Jiang)
cel mai mare număr de țări 6 800 km 6 300 km
(folosește atlasul geografic și alte
surse);
Numește cele trei sectoare de
curs principale ale unui râu.
Oraș

DEBITUL
În funcție de anotimp, ploile influențează
cantitatea de apă care curge pe râu. Activități Lac
Cursul industriale
superior

Cursul
inferior

ALBIA
Depinde de proprietățile
rocilor din regiunea pe care
o traversează râul.
5. GURA DE VĂRSARE
În funcție de anumiți factori,
râul poate forma la gura de
VITEZA ȘI ADÂNCIMEA vărsare în mare sau ocean 4. CURSUL INFERIOR
o deltă sau un estuar. Înclinarea scăzută și viteza mică a
r­ âului determină formarea mean­drelor
și depu­­nerea ­sedimentelor transpor­
tate până la gura de vărsare.

Cursul superior Cursul inferior

Viteză mare, Viteză mică,
adâncime mică. adâncime mare.

78
 Râurile transportă apa provenită din ploi sau topirea zăpezilor,
de la munte și până la mare sau ocean. De-a lungul istoriei, râurile
și văile lor au fost locurile cele mai propice pentru așezările umane.

1. IZVORUL
Este locul în care iese la
supra­ față o apă subterană.
La aceasta se adaugă apa din 2. CURSUL SUPERIOR
precipitații și topirea zăpezi­ Versanții sunt abrupți, valea este îngustă, iar înclinarea
Vârf terenului face ca râul să curgă cu viteză la vale. Forța
lor, care se ­scurge pe versanți
sub formă de pâraie mici și de eroziune a apei este mare, râul creând prin straturile
care, la un moment dat, vor de roci, în funcție de duritatea lor, defileuri, chei etc.
urma o albie principală – râul.

UTILIZĂRI ALE APEI

Hidrocentrale (energie)
Irigații
Apă potabilă
Transport
Pescuit
Agrement

Meandru Lac

UN RÂU ESTE PLIN DE VIAȚĂ

PE MAL PLANTE DE APĂ LA MARGINEA APEI

Pe malul râului Rădăcinile și frunzele Trestia și papura au
cresc plante iubitoare sunt în apă, doar floa­ rădăcinile sub nivelul
3. CURSUL MIJLOCIU de apă. rea ieșind la suprafață. apei.
Viteza râului scade,
la fel și forța erozivă
ALGE ANIMALELE
asupra rocilor. Albia se
Plutesc liber în apă. Animalele se refugiază în vegetație.
lărgește, iar cantitatea
de apă crește, râul pri­ Nevertebrate
mind afluenți. Astfel, Pești
capătă o capacitate Amfibieni
mai mare de transport
Reptile
al sedimentelor.
Păsări
Mamifere

79
 Terra – o planetă în transformare: C Hidrosfera

Lecția 4. G
 hețarii
Brrrrrr… Ce bloc
enorm de gheață!
Observ! Aici nu mai ai nevoie
de congelator!
1 Calotă glaciară

O altă componentă a hidrosferei

Descopăr!
În ce stare de agregare se află apa din imagine?
Este apă dulce sau sărată?
Unde este situat continentul din imagine?
Ce particularități are?
Unde mai sunt condiții de îngheț pe Terra?
o constituie ghețarii, res­pectiv apa
în stare solidă, trei sferturi din apa dulce de pe Glob
fiind sub această formă. Ghețarii sunt de două tipuri:
continentali (de calotă) și montani (alpini). Cu excepția
zonelor polare, condiții de îngheț permanent se mai
află pe munții înalți. Această limită scade în altitu­
dine dinspre zona caldă (5 000 m) spre cea temperată
(3 000 m) și rece (0 m), unde înghețul se produce de
la nivelul solului. Din stratul de zăpadă de deasupra
(expus la Soare), apa se infiltrează în straturile de jos,
unde îngheață. În timp, se formează un strat de gheață
compactă.

80
 Rețin!
2 Aisberg
4 Ghețar alpin
Calotele glaciare s-au format în regiunile polare,
respectiv în Groenlanda (în nord), și pe continentul
antarctic (în sud), în ambele stratul de gheață, care
îmbracă uscatul ca o platoșă, înregistrând grosimi
cuprinse între 1 500 și 3 500 m.
Calotele se extind de pe uscat și deasupra oceanului
sub formă de banchiză, din care se desprind uneori și
plutesc pe ocean bucăți de gheață mari cât un munte,
numite aisberguri ( 2 ). Tot sub formă de banchiză
îngheață și Oceanul Arctic ( 3 ).
Exersez!
1 Noteză, pe caiet, litera corespunzătoare răspun­
sului corect:
A. Cea mai mare insulă de pe Glob, acoperită de o
calotă glaciară, se numește:
a. Groenlanda b. Islanda c. Irlanda d. Madagascar
B. Numele continentului acoperit cu un strat gros
de gheață se numește:
a. Australia b. Africa c. Asia d. Antarctida.
3 Banchiza arctică
Ghețarii montani ( 4 ) se formează deasupra limitei
în­ghe­țului permanent. Comparativ cu apa, gheața,
fiind solidă, întâmpină o frecare mai mare la înaintare,
de unde și capacitatea de a șlefui roca, generând
forme specifice de relief, precum: circul glaciar, valea
glaciară, morenele.
 hețarii contribuie la modelarea și șlefuirea
G
scoarței terestre.
Relieful creat de ghețari se numește relief glaciar.
Schimbările climatice provoacă topirea ghețarilor!
C. În zona caldă, ghețarii se instalează începând de la
altitudinea de:
a. 3 000 m b. 5 000 m c. 2 000 m d. 4 000 m.
2 Precizează trei forme de relief determinate de
ac­ți­unea ghețarilor mon­­tani.
3 Ce crezi că s-ar întâmpla cu nivelul Oceanului
Planetar dacă s-ar topi calota glaciară?
4 Completează pe caiet denumirea corespunză­
toare definiției:
Masă de gheață rezultată
din acumularea zăpezii.
81
 Calotele glaciare liu
INVESTIGAȚIE Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.

Folosind diverse surse (inclusiv docu­ Calota glaciară este masa de gheață care se formează
mentare științifice sau internet) deasupra uscatului: groenlandeză (nord) și antarctică (sud).
investighează, la alegere, felul în care Gheața de deasupra apei se numește banchiză (prelungirile
schimbările climatice globale afectează: calotelor în ocean sau banchiza arctică).
g hețarii montani;
AISBERGURI Calotele glaciare Mișcarea Se desprind
b anchiza arctică; se prelungesc apei crapă aisbergurile,
10 ani
c alota glaciară antarctică. Cea mai lungă
deasupra stratul de ade­vărați „munți”
oceanului. gheață. de gheață.
Precizează cel puțin trei efecte declan­ perioadă plutind
șate de schimbările climatice (încăl­ pe ocean

zirea globală) și propune trei măsuri 0,7 km/h

Viteza medie
de ameliorare a ritmului de manifestare
a fenomenului. Crezi că activitățile
tale cotidiene influențează în vreun fel
producerea acestui fenomen?

DESCRIEREA UNUI AISBERG 10%

DIN VOLUMUL TOTAL SPECII DE ANIMALE
VÂRSTA GHEȚII
VÂRFUL AISBERGULUI Gheața plutitoare devine o
Este partea de deasupra apei, alcătuită 15 000 de ani platformă pentru urși polari
din gheață și zăpadă întărită, (în nord), pinguini (în sud),
care se topește mai repede. alte păsări și foci.

DE CE PLUTESC?
BUCĂȚI
Densitatea gheții este mai
DE GHEAȚĂ mică decât cea a apei.
Fragmente de Gheață Apa sărată
40 000 diferite dimensiuni 0,900 g/cm3 1,025 g/cm3
de aisberguri se desprind
anual din calota groenlandeză. se detașează din
corpul aisbergului.
Soarele le topește PERICOL PENTRU
ușor. 90% NAVIGAȚIE
NUCLEUL DIN VOLUMUL TOTAL Aisbergurile sunt greu de
Bloc de gheață dens (compact) și dur. observat, cea mai mare
Cea mai mare parte se află sub apă. parte aflându-se sub apă.

CEL MAI MARE AISBERG,

desprins din ghe­țarul
FORME DIFERITE
­Ronne (Antarctica), în 2021.
În Antarctica, majoritatea aisbergurilor
Muchiile LUNGIME 160 km
sunt foarte mari, iar partea superioară este
netedă. În Arctica, sunt ascuțite și mai mici. aisbergului SUPRAFAȚĂ 4 320 km2
sunt rotunjite
din cauza Uneori,
eroziunii partea de jos
apei. a aisbergului
poate atinge
fundul mării.

Ghețarii de calotă se retrag,

banchiza își reduce suprafața
de la an la an, ca efect al
schimbărilor climatice globale.

82
Ghețarii montani
Aceste mase de gheață se formează prin acumularea zăpezii de la an la an, în regiunile montane înalte.
Ghețarul alunecă ușor sub acțiunea gravitației, semănând practic cu un „râu” înghețat. Pe măsură ce
avansează, erodează rocile pe care le fragmentează și la transportă. Locul unde se acumulează inițial gheața se
numește circ glaciar. De aici, o limbă glaciară coboară pe o albie rotunjită în forma literei „U” (spre deosebire
de cea a unui râu, care seamănă cu litera „V”), numită vale glaciară.

CIRCUL GLACIAR
Bazinet între versanții
muntelui, unde se EROZIUNEA ȘI TRANSPORTUL
adună zăpada și se Prin frecare, ghețarul rupe roca din peretele
transformă în gheață. montan, transportând-o și depozitând-o.
Fragmentele de rocă transportate de ghețar se
numesc morene.

VERSANȚI
Bucățile de rocă căzute de pe
versanții muntelui ajung la
ghețar și vor fi transportate și
depuse sub formă de morene.

CREVASE

LIMBA GLACIARĂ
Un „râu” înghețat, care
alunecă pe valea glaciară.

VALEA GLACIARĂ
VALE ÎN FORMĂ DE „U”
Prin frecare, fundul văii
glaciare se rotunjește.

GHEȚAR
Masă de gheață
care se deplasează.

Ghețarii montani se topesc

în ritm accelerat, în ultimii
ani, ca o consecință a schim­
bărilor climatice globale.

83
APLICAȚIE
PRACTICĂ I. Apele din orizontul local Portofo
liu

Vezi etapele unei aplicații practice la p. 18.

Adaugă rezultatul aplicațiilor practice la portofoliul elevului.

A. Realizează o fișă de observație geografică, rezolvând urmă­toarele cerințe:

Identifică bazinul hidrografic în care se află localitatea ta;
Elaborează fișa după modelul de mai jos.
B. Prezintă fișa de observație la ora de geografie.

RÂURILE ROMÂNIEI Care sunt

principalele
resurse de apă
potabilă din
localitatea ta?

Propune câteva
măsuri de
protecție
a apelor.

0 20 40 60 80 km

APELE ÎN
Bazinul hidrografic Localizare
Te afli în vecinătatea Da
Mării Negre? Nu
De suprafață
Tipurile de ape (curgătoare, stătătoare)
Subterane
Râul principal
Râuri
Afluenți
Naturale 
Lacuri
Antropice

84
 APLICAȚIE II. Reguli de comportare și măsuri liu
Portofo
PRACTICĂ de protecție în cazul producerii inundațiilor
A. Elaborează un plan de acțiune în cazul producerii inundațiilor. Discută-l în clasă.
B. Care sunt cauzele care provoacă inundațiile? Cum le putem preveni? Propune soluții!

Deși apa este o resursă indispensabilă Așa cum am învățat în lecțiile

vieții, uneori provoacă fenomene anterioare, fenomenele extreme
care pot produce pagube. pot fi prognozate și evaluate
Cele mai frecvente sunt revărsările, pe baza codurilor de avertizare
inundațiile și viiturile. meteorologică și hidrologică.

Atenție! Sub apă

sunt pericole ascunse
(gropi, pietre, obiecte
ascuțite etc.) care Apa murdară te poate infecta, în Evită cablurile de cu­
te pot răni. cazul unor zgârieturi sau răni des­ rent căzute și petele
Evită deplasarea! chise. Evită contactul! de combustibil!

ÎNAINTEA producerii inundației ÎN TIMPUL producerii inundației DUPĂ producerea inundației

Adăpostește-te într-un loc sigur, eventual

Comunică cu familia și stabiliți un plan în
caz de urgență.
Pregătește-ți din timp un rucsac cu o trusă
de prim ajutor.
la un etaj superior al locuinței.
Scoate din priză toate obiectele electro­
casnice și îndepărtează-te de sursele de
curent.
  Respectă strict instrucțiunile echipelor de
salvare.
Rămâi în locul în care te-ai adăpostit până
când apa se retrage.
Informează-te asupra evoluției inundației.
  În cazul evacuării, respectă strict solicitări­
le autorităților.

85
 Recapitulare
Recapitulează ce ai învățat până
acum, completând schema, după
modelul de mai jos.

Învelișul de apă
al Pământului
HIDROSFERA

OCEANUL
GHEȚARI
PLANETAR

________ ________
DE CALOTĂ ________
MAREE APE CONTINENTALE

APE
LACURI SUBTERANE

________

86
 (Auto)Evaluare

I Asociază imaginile alăturate, notate cu cifre de la 1 la 3, 1 2 3

cu starea de agregare corespunzătoare: (12 p)
a (…) lichidă; b (…) solidă; c (…) gazoasă.

II Completează spațiile libere cu răspunsul corect: (15 p)

1 Valurile produse de cutremure sau erupții vulcanice
submarine se numesc _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
2 Principala cauză a formării curenților oceanici de suprafață este _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
3 Suprafața de pe care un râu își adună apele se numește _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
4 O maree are două faze: _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ și _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
1
III În imaginea alăturată sunt marcate cu cifre de la 1 la 6 elementele unui 2
bazin hidrografic. Precizează: (27 p) 3
1 Denumirea elementelor marcate cu cifre de la 1 la 6.
4
2 Î n care dintre punctele marcate cu 1, 4 și 6 râul are cea mai mare
cantitate de apă? De ce? 5
3 O sursă de alimentare a râurilor din bazinul hidrografic. 6
IV A fost odată ca niciodată un nor căruia îi plăcea să facă farse. I se spunea
„norul buclucaș”. Nu era la fel de poznaș tot timpul, însă, din când în când,
provoca fenomene extreme. Precizează: (16 p)
1 Ce fenomene extreme, legate de precipitații, poate provoca norul?
2 Cum s-a format norul?
3 Propune două măsuri de protecție pentru fenomenele extreme provocate
de norul buclucaș.
V Completează aritmogriful alăturat. Pe verticala A–B vei descoperi numele învelișului de apă
al Pământului. (20 p)
1 Masă de gheață rezultată din acumularea zăpezii.
2 Locul de apariție la suprafață a apei subterane.
3 Fenomen de acoperire a unui teren cu ape revărsate
dintr-un râu sau scurse de pe versanți.
4 Mișcări periodice ale nivelului apei oceanice, datorate acțiunii
combinate a forțelor de atracție ale Lunii și Soarelui.
5 Locul de întâlnire a două cursuri de apă.
6 Un val uriaș declanșat de un cutremur sau de o erupție
vulcanică submarină.
7 Fază a mareei când apele se retrag, nivelul acesteia fiind în scădere.
8 Curs de apă care se varsă într-un râu mai mare.
9 Deplasări ale apelor mărilor și oceanelor sub influența diferențelor de temperatură și salinitate.
10 Mișcări ondulatorii ale suprafeței apelor, generate de vânt.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte.
* Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
** Completează Fișa Observ. Apreciez. Evoluez (p. 112).

87
 Terra – o planetă în transformare: D Biosfera și solurile

Lecția 1. B
 iosfera: caracteristici generale
și importanță
D. LUMINA
Observ! Este un factor esențial în procesul
de fotosinteză.

A. RELIEFUL
Influențează condițiile
climatice și determină
distribuția pe verticală
(etajare) a vegetației,
faunei și solurilor.

B. CLIMA
Temperatura, precipitațiile
și vântul condiționează ciclul de viață
al plantelor, tipuri diferite de vegetație E. STRATIFICAREA
dezvoltându‑se în fiecare zonă climatică. O adaptare la cantitatea
de lumină primită
o constituie
C. SOLUL stratifi­carea
Condiționează și el, alături de relief pădurii.
și factorii climatici, viața și distribuția
plantelor în formațiuni vegetale. În
aceeași măsură, proprietățile solului
sunt influențate de biosferă.

1 Pădurea ecuatorială

CUM
Acum Acum Acum Prezent
S-A FORMAT
3,5 miliarde 500 de milioane 200 de mii Câteva milioane
BIOSFERA?
de ani de ani de ani de specii de
Apar primele Primele forme Se desprinde plante și animale
microor­­ga­nisme de viață cuceresc specia există astăzi
unicelulare în uscatul și începe umană pe Terra, multe
apa oceanului diversificarea (Homo dintre ele încă
pri­mor­dial. acestora. sapiens). necunoscute.

Descopăr!
C  um se numește învelișul viu al planetei?
Unde sunt prezente formele de viață pe
Terra?
Cu ce contribuie celelalte geosfere la sus­ți­
nerea vieții?
Care sunt factorii care influențează distribuția
plantelor și a animalelor pe Terra?
Unicitatea Terrei, ca plane­tă, constă
în faptul că poate sus­ține viața, care este prezentă în toate
geosferele: în scoarță și la suprafața acesteia, în apă, în aer.
Astfel, se desprinde un înveliș cu totul aparte al P­ ământului,
și anume biosfera, respectiv învelișul de viață al planetei.
Biosfera cuprinde totalitatea viețuitoarelor (vegetația și
­
fauna) și mediul lor de viață sau habitatul (teritoriul care
oferă ansamblul condițiilor necesare supraviețuirii, precum
aerul, apa, temperatura, hrana, adăpostul etc.).

88
 F. ADAPTAREA
Condițiile climatice pot fi
atât de aspre, în special
iarna, încât unele animale
s-au adaptat, hibernând
întregul sezon rece.
Iar plantele, precum
coniferele, și-au micșorat
frunza până la nivelul
unui „ac”.

2 Pădurea de foioase
3 Pădurea de conifere
G. HABITATUL
Vegetația constituie un habitat ideal pentru
multe specii de animale care, la rândul lor,
s-au adaptat condițiilor de mediu.

Rețin! Exersez!

Caracteristici generale ale biosferei. Factorii care condiționează 1 Identifică în fig. 1 , 2 , 3 și

biosfera (lumina, temperatura, precipitațiile, vântul, solul, relieful, în textul asociat trei adaptări
omul) depind de tipul de habitat (mediul de viață). Principalele habi­ ale plantelor și animalelor la
tate ale Terrei sunt: terestru (la suprafața uscatului planetar, vegetația, con­dițiile climatice.
fauna și solurile fiind distribuite în latitudine – zone biogeografice, 2 
Realizează un text corect și
și în altitudine  – etaje biogeografice); acvatic (speciile care trăiesc în coerent, de maximum 10 rân-
apele oceanice și continentale); subteran (viețuitoarele din peșteri, duri, în care să detaliezi trei
ape subterane, sol etc., adaptate la condiții de întuneric); aerian factori (la alegere) din lista de
(viețuitoarele din atmosferă). mai jos, care condiționează
Importanța biosferei constă, printre altele, în apariția și evoluția omului. biosfe­ra: lumina, temperatura,
pre­ci­pitațiile, vântul, solul, relie­
Învelișul viu dă particularitate și unicitate Terrei. ful, omul.
Biosfera influențează celelalte geosfere. 3 
Care crezi că sunt efectele
S chimbările climatice duc la modificări în lanț, care afectează toate schim­bărilor climatice globale
celelalte învelișuri ale Terrei, inclusiv biosfera. asupra biosferei?

89
 Terra – o planetă în transformare: D Biosfera și solurile

Lecția 2. R
 epartiția geografică a plantelor
și a animalelor pe Glob
Observ! 1 Harta zonelor biogeografice

Cercul Polar de Nord

Tropicul de Nord

Ecuator

Tropicul de Sud

Cercul Polar de Sud

1. păduri ecuatoriale 2. savană 3. semideșert 4. deșert

5. păduri tropical-umede/ 6. vegetație subtropicală/ 7. păduri de foioase 8. stepă
musonice mediteraneeană
9. păduri de conifere 10. tundră 11. calotă glaciară 12. etaj alpin

Parcă am mai văzut această

hartă...?! Ah, da, seamănă Exact! Ai uitat de factorii care
cu cea de la climă... condiționează distribuția plantelor
și a animalelor?

Având în vedere importanța factorilor climatici în

Descopăr!
 um sunt distribuite plantele și
C pondență ( 1 ). Astfel, în zona caldă se desfășoară
animalele în latitudine? De ce?
Ce relații există între zonele cli­
matice și cele biogeografice?
Cum sunt distribuite plantele și
animalele în altitudine?
În ce zonă biogeografică se află
România?
Ce plante și animale din țara
noastră cunoști?
distribuția vegetației și a faunei pe Terra, între zo­nele
de climă și zonele bio­­geo­grafice există o strânsă cores­
următoarele zone biogeografice: zona pădurilor ecua­toriale (climat
ecuatorial); zona de savană (climat subecuatorial); zona pădu­
rilor musonice (climat tropical-umed); zona deșerturilor tropicale
(climat tropical-uscat). Zona temperată: zona mediteraneeană
(­climat subtropical); zona pădurilor de foioase (climat temperat-
oceanic); zona pădurilor de conifere (climat temperat-rece); zona
de stepă (climat temperat-continental); zona deșerturilor temperate
(climat temperat continental-excesiv). Zona rece: zona de tundră
(climat subpolar); zona ghețurilor (climat polar).

90
 2 Vegetație mediteraneeană (Franța)
Rețin!
Pădurea ecuatorială: este
stratificată (în funcție de can­ti­ta­
tea de lumină care ajunge la sol),
mereu verde, foarte bogată în spe-
cii de plante și animale, răspândită
în bazinele Amazonului (selvas în
America de Sud), ­Congo (­Africa)
și Indonezia (Asia); arborele-
de-cauciuc, de cacao, palmieri,
­liane etc.; insecte mari, păsări
viu ­colo­rate (papagali, ­tucani),
rep­tile, maimuțe.
Savana: pajiște cu ierburi
înalte, cu pâlcuri de arbori (bao-
babi în Africa; în America de Sud,
aceste pajiști se numesc llanos la
nord de Ecuator și campos la sud);
erbivore (antilopa, gazela, bivolul,
girafa, zebra, elefantul), carnivore
(leul, ghepardul etc.), păsări mari
(struț în Africa, nandu în America
de Sud, emu în Australia).
Pădurea musonică este ase­mă­
nătoare ca aspect cu cea ecuato-
rială, cu deosebirea că arborii își
Exersez!
1 
Caracterizează, la alegere, o
zonă biogeografică, precizând:
a. numele zonei biogeografice;
b. zona/tipul de climă
3 Muntele Kilimanjaro (Africa) – o „emisferă” în miniatură
pierd frunzele în anotimpul sece-
tos (când bate musonul de iarnă).
Deșertul tropical: plante ­rare
adaptate la uscăciune (ierburi,
cactuși); insecte, șerpi, cămile
(dromaderul în Africa).
Vegetația mediteraneeană:
pâl­­cu­ri de pădure (măslini, pin
mediteraneean, chiparos) și tufișuri
dese cu frunze mereu verzi și lu-
cioase (dafin, leandru), răspân­dite,
în principal, pe țărmurile Mării
Mediterane ( 2 ), cu denumiri di-
ferite (maquis în Franța, garriga
şi ­tomillares în Spania, frigana în
G
­ recia etc.); scorpionul, vipera
cu corn, țestoasa de uscat.
Pădurea de foioase: adap­tată
celor patru anotimpuri, ar­­borii își
pierd frunzele ­toamna (stejar, fag,
frasin, carpen);   cerb, căprioară,
mistreț, lup, vulpe, urs brun.
c. o formațiune vegetală specifică;
d. două animale specifice.
2 Care sunt caracteristicile ve­-
ge­­­ta­ției din zonele reci?
Stepa: pajiște cu ierburi pi-
tice, rezistente la secetă (prerie
în A ­ merica de Nord, pampas în
­America de Sud); rozătoare.
Pădurea de conifere: se numeș­
te taiga în Sibe­ria și este alcătuită
din arbori re­zis­­­tenți la frig (brad,
pin, molid, zadă); animale cu ­blană
prețioasă (zibelină, hermelină ș.a.),
elan, cerb etc.
Tundra: mușchi, licheni, plan-
te cu flori viu colorate; renul
(­Europa și Asia), elanul (America
de Nord), vulpea polară etc.
Ghețurile polare: plantele lip-
sesc; la marginea ghețurilor tră­iesc
animale precum ursul polar (nord),
pinguini (sud), foci, morse etc.
  Zonele biogeografice sunt dis-
tribuite în latitudine.
   Prin altitudine, relieful de­­ter­­
mină etajarea vegetației și a
faunei.
3 Precizează două adaptări ale
plantelor la condițiile climatu-
lui tropical-uscat (zona deșer­
turilor tropicale).
91
 Medii de viață pe Terra liu
INVESTIGAȚIE Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.

Folosind diverse surse (inclu­ Factorul climatic este

siv docu­mentare științifice determinant în distribuția
sau internet), investi­ghează mediilor de viață pe Terra.
și descrie, la alegere, impactul
schimbărilor climatice globale MODIFICĂRI GENERATE DE
Temperatura (º C) SCHIMBĂRILE CLIMATICE GLOBALE
asupra unui anumit mediu
0º C 1. Topirea ghețarilor
de viață, precizând:
t rei modificări vizibile asupra
peisajelor;
legătura între aceste modi­
ficări (de tip cauză-efect); POLARE
u n exemplu de adaptare la
schimbările climatice.
G H EȚU R I

A TERESTRE 5º C 2. Tundra se dezgheață

RECI

TUNDRĂ TAIGA

10º C 3. Incendii de vegetație

TEMPERATE

IOASE
25º C
STEPĂ PĂDUREA DE FO
DEȘERT 4. Extinderea deșertului

CALDE

IA LĂ
ECUATOR
PĂDUREA
SAVANĂ
DEȘERT

92
 5. Creșterea nivelului Oceanului Planetar

Oceanul ocupă 71%

din suprafața plane-
tei, iar temperatura
și lumina scad în Peștele zburător
adâncime. Și să nu Peștele spadă

uităm: aici au apărut Peștele trompetă

primele forme de
viață pe Terra! Peștele clovn

Peștele sergent
Rechinul ciocan

0–200 m
Este stratul de la suprafață,
plin de viață, al oceanului. Rechinul tigru Peștele înger
Lumina pătrunde ușor, iar Murena
algele verzi fac fotosinteza. Bibanul de mare
Aici trăiesc numeroase specii 12 m Scufundători
de pești și mamifere marine. fără echipament
Barracuda
special și pescui­
Peștele balon
tori de perle
Sardine Diavolul de mare

B ACVATICE Peștele lună

Cod Ton
50 m Scafandrii
Peștele delfin

Planctonul
Microorganisme vegetale și animale,

| 100  m
care plutesc liber în apa oceanului. Rechinul-înger
Peștele cu
solzi de argint Anghila
200–1 000 m
Temperatura scade, Pisica-de-mare
iar lumina nu mai pătrunde. Peștele ananas
Dispar algele verzi.
400 m Scafandru cu
costum
Pisica-de-mare
special,
1 000–4 000 m stelată
presurizat
Apele sunt întunecate, iar
temperatura nu depășește
2–4°C. Speciile sunt adaptate Epinefelul gigant
la întuneric sau își produc Rechinul-pescar

| 1 000  m
propria lumină – sunt
bioluminiscente. Peștele-vâslă
Peștele fluture

1 500 m Submarine de
Alepocephalus
intervenție
Peștele regină
Peștele trepied Peștele-dragon
4 000–11 000 m
| 4 000  m

Puțin explorată. Există câteva Peștele căpcăun Anghila pelican Peștele-undițar

specii de pești cu dinți
puternici, bureți și Peștele-broască 6 000 m Submersibile de
stele-de-mare. cercetare

11  022 m
CEA MAI MARE ADÂNCIME
Batiscaful „Trieste” a coborât în Groapa Marianelor (Oceanul Pacific)
până la 10 911 m adâncime (în1960). Un alt batiscaf, „Deepsea Challenger”,
a coborât în aceeași fosă oceanică, în 2012, atingând adâncimea de 10 898 m.

93
 Terra – o planetă în transformare: D Biosfera și solurile

Lecția 3. S olul – resursă a vieții

Observ!

Humus

Orizont A

Orizont B

Orizont C

1 Solul

2 Stratificarea solului Roca-mamă

Oare de ce solul o fi
numit resursă a vieții?

Descopăr!
 e știi despre sol? Ce culoare
C dezagre­garea rocilor și descompunerea resturilor vege­
are acesta?
Din ce este alcătuit?
Care este proprietatea sa cea
mai importantă?
Solul formează un înveliș pla­
netar continuu, la fel ca aerul
sau apa?
Solul ( 1 ) reprezintă stratul subțire de la suprafața
scoarței terestre (uscatului), care se formează prin
tale și animale.
Totalitatea solurilor de pe Glob formează p­edos­fe­­ra, iar pro­
cesul de formare a solurilor se numește pedogeneză. Solul nu
formează un înveliș continuu și este alcătuit din trei componente:
solidă (roci sfărâmate, resturi vegetale și animale); lichidă (apă) și
gazoasă (aer). Amestecul de substanțe organice din sol se numește
humus, care determină cea mai importantă proprietate a solului,
și anume fertilitatea.

94
 Rețin!
Habitat Absoarbe căldura
Caracteristici generale. Toate geosfe­rele pentru plante, și o retransmite
au participat la formarea solului: litosfera animale și alte în atmosferă
forme de viață
(scoarța terestră) a oferit stratul de bază, roca-
suport; atmosfera – factorii climatici care au
mărunțit și alterat roca (variațiile de tempe-
ratură, precipitațiile, vântul); hidrosfera – apa;
biosfera – resturile organice, care au contri­buit
la îmbogățirea solului cu substanțe nutriti-
ve. Drept urmare, solul este alcătuit din mai
­multe straturi, care se numesc orizonturi ( 2 ).
Funcțiile și importanța solului. Solul ­este un
factor‑cheie al fiecărui mediu de viață t­ erestru.
De proporția și compoziția fiecărui orizont
de sol depinde creșterea plantelor. Vegetația
influențează fauna care trăiește într-un anumit
habitat, ambele determinând, după descom-
punere, calitatea solului, fertilitatea sa. Este un
lanț cauzal ca și circuitul apei în natură ( 3 ). Furnizor de apă, Contribuie la
Tipuri de sol. Solurile sunt distribuite în aer, elemente nutritive circuitul substanțelor
pentru plante și al apei în natură
latitudine în concor­danță cu zonele de climă,
care determină zonele biogeografice: laterite 3 Funcțiile solului
(în zona caldă); cernisoluri și soluri brune
de pădure (în zona tempe­rată); spodisoluri S olul este un rezultat al interacțiunii dintre geosfere.
(în zona rece). Cele mai fertile soluri sunt cele Prin sol se derulează circuitul apei și al altor

din clasa cernisolurilor (în zonele de stepă). substanțe în natură.

Exersez!

1 Explică procesul de formare a solului. B. În sol nu se află:

a. resturi vegetale și animale b. apă
2 Care sunt componentele solului? Care este cea
mai importantă? De ce? c. magmă d. aer

3 Precizează câte un tip de sol specific fiecărei zone: C. Humusul reprezintă:

calde, temperate și reci. a. un tip de rocă
b. o formă de relief
4 Cum poate influența omul fertilitatea solului?
c. un tip de vegetație
5 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului d. amestecul de substanțe organice din sol
corect:
A. S olul formează un înveliș distinct, discontinuu, 6 Completează spațiile libere cu răspunsul corect:
numit: Cea mai importantă proprietate a solului este _ _ _ .
a. troposferă b. pedosferă Solurile din zona caldă se numesc _ _ _ _ _ _ _ _ _.
c. litosferă d. biosferă Solul este alcătuit din mai multe straturi numite _ _ _ .

95
APLICAȚIE Protecția plantelor, a animalelor liu
PRACTICĂ și conservarea solului Portofo
Adaugă rezultatul aplicațiilor practice la portofoliul elevului.
1 Animale afectate
Proiect la alegere de schimbările climatice
1. R
 ealizează un proiect cu titlul Animale afectate de
schimbările climatice, urmărind etapele de mai jos:
A. Observă pe hartă ( 1 ) animale afectate de schimbările
climatice; Ursul polar
B. Alege unul dintre animalele aflate în pericol de dispariție;
C. Caută în diferite surse (inclusiv în limbi străine) informații
despre animalul ales;
D. Pe baza proiectului, realizează o prezentare în care să precizezi:
arealul de răspândire geografică a speciei;
forme de adaptare a speciei la condițiile climatice
existente în prezent;
e lementul climatic (temperatură sau precipitații) Fluturele-Monarh
care pune în pericol specia respectivă;
o măsură posibilă de protecție a speciei respective.
2. R
 ealizează un proiect cu titlul Arii naturale protejate din Codul de
România, urmărind etapele de mai jos: Atlantic

A. Observă pe harta ( 2 ) Parcurile Naționale și Naturale

din România;
B. Alege unul dintre parcuri;
C. Caută în diferite surse (inclusiv în limbi străine) informații
despre parcul ales;
D. Pe baza proiectului, realizează o prezentare în care să precizezi:
localizarea parcului;
e lementele specifice care au determinat încadrarea
acestuia în rândul ariilor protejate;
o activitate umană care ar putea afecta parcul.
Oare și eu o să dispar?

ANIMALE DISPĂRUTE
Pasărea Dodo

Tyrannosaurus cu 12 mii Tigrul caspic

rex de ani în
urmă
1870 2000
cu65 de 1680 1970
milioane
de ani Mamutul Cvaga Ibexul pirinean
în urmă

96
 Facem un concurs? Cine găsește
primul trei specii ocrotite din
România câștigă! Oare, în regiunea
în care locuiești tu, există vreuna?

Vulpea polară

Koala

Și în România sunt specii de

plante și animale ocrotite prin
lege, deoarece sunt unice sau
pe cale de dispariție! Munții
Maramureșului

2 Parcuri Naționale și Munții Rodnei

Parcuri Naturale din România Vânători-Neamț

Călimani Ceahlău
Cefa
Defileul
Mureșului Cheile Bicazului
Apuseni Superior Hășmaș

Parcuri
Naționale
Lunca
Parcuri Mureșului
Naturale Grădiștea Dumbrava Lunca Joasă
Muncelului- Sibiului Putna-Vrancea a Prutului
Cioclovina
Bucegi
Cindrel
Geoparcul
„Țara Hațegului” Defileul Jiului
În România, protecția Semenic-Cheile Carașului
Cozia Piatra
Craiului
Balta Mică
plantelor, a ani­malelor Retezat
a Brăilei Munții
Măcinului
Delta
Dunării
Cheile Nerei-Beușnița Buila-Vânturarița
și conservarea so­lu­­lui se Domogled-Valea Cernei
Porțile
realizează printr-o serie de măsuri de Fier Platoul Mehedinți Văcărești
legislative, respectiv prin înființarea
ariilor protejate. Dintre acestea, sunt mai Comana

multe categorii, printre care Parcul Natural,

Parcul Național etc.

97
 Recapitulare
Recapitulează ce ai învățat până
acum, completând schema, după
modelul de mai jos.

Învelișul de viață
CLIMA al Pământului
BIOSFERA

________ ACVATICE

MEDII DE VIAȚĂ

ZONE
BIOGEOGRAFICE

ZONA ZONA
_________ _________
ZONA TEMPERATĂ
Pădure
ecuatorială Pădure de foioase Tundră

____________
____________
____________
Pădure musonică
Pădure de conifere
____________

98
 (Auto)Evaluare
I Asociază imaginile marcate cu litere de la a la g cu zonele de vegetație corespunzătoare: (14 p)
(…) Ghețurile polare
a b c
(…) Pădure de foioase
(…) Pădure de conifere d
(…) Savană
(…) Deșert g f e
e
(…) Pădure ecuatorială
(…) Stepă

II Completează spațiile libere cu răspunsul corect: (15 p)

1 Zona biogeografică formată din ierburi înalte se numește _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
2 Locurile cu apă subterană și vegetație din deșert se numesc _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
3 Bradul, molidul și pinul se întâlnesc în pădurea de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
4 În climatul temperat-continental este specifică zona de vegetație de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.
5 Cele mai fertile soluri de pe Glob aparțin clasei de soluri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.

III Ordonează de la Ecuator la poli următoarele zone biogeografice: stepa, pădurea ecuatorială,
tundra, taigaua, savana, deșertul tropical, zona mediteraneeană. (14 p)

IV Caracterizează zona de vegetație mediteraneeană, precizând: (15 p)

a poziția geografică; b două formațiuni vegetale;
c un animal specific; d un tip de sol.

V În imaginea alăturată sunt prezentate două

soluri cu caracteristici diferite. Precizează:
(12 p) Zona 1
1 Care dintre soluri are fertilitatea mai
ridicată? De ce?
2 De ce culoarea solurilor din cele două
zone este diferită?
Zona 2
3 Două măsuri care trebuie luate pentru a
evita scăderea fertilității solului și două
măsuri pentru a îmbunătăți fertilitatea.
VI Exemplifică cinci Parcuri Naționale/
Parcuri Naturale din România. (10 p)
VII Identifică două acțiuni necorespunzătoare ale omului asupra biosferei. Găsește câte o măsură de
protecție pentru fiecare dintre acestea și realizează un plan de intervenție asupra unui areal afectat.
(10 p)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte.
* Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
** Completează Fișa Observ. Apreciez. Evoluez (p. 112).

99
 Zonele naturale
ale Terrei
ea
at

Unit

PLANUL UNITĂȚII
DE ÎNVĂȚARE
Lecția 1. Diversitatea peisajelor
terestre naturale | 102
Investigație. Tipuri de
peisaje naturale | 104
Recapitulare | 106
(Auto)Evaluare | 107

Cuvinte-cheie
Zonă naturală,
peisaj natural

Uau! Câte am
aflat până acum! Da, planeta noastră
Mie cel mai mult este fascinantă!
mi-au plăcut
vulcanii.

100
Competenţe specifice
1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite;
3.3. Descrierea diversității naturale a realității geografice realizând
corelații cu informațiile dobândite la alte discipline școlare;
4.1. Utilizarea metodelor simple de investigare;
4.2. Ordonarea elementelor geografice după anumite criterii;
4.3. Aplicarea cunoștințelor și a abilităților dobândite în contexte noi/
situații reale de viață.

Și încă nu ați aflat totul! Dați

pagina și veți descoperi diver-
sitatea peisajelor naturale ale
Terrei, frumusețea lor!

Ai învățat că Terra este una dintre multele miliarde de planete ale Universului
și că, întoc­mai ca ele, face parte din alte ansambluri cosmice mari (galaxii,
sisteme stelare), se mișcă încontinuu în spațiu și se transformă.
Pământul însă constituie o individualitate cosmică, cu o identitate proprie,
pe care a conturat-o interacțiunea permanentă dintre geosfere, din a căror
combinație a rezultat un mediu de viață diversificat, cu peisaje naturale specifice.
Vei descoperi acum zonele naturale ale Terrei și vei înțelege echilibrul fragil
care se află în spatele lor, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
Iubește și ocrotește natura, pentru că alta nu avem!

101
 Zonele naturale ale Terrei

Lecția 1. D
 iversitatea peisajelor
terestre naturale
Observ!

1 Peisaje naturale pe Glob, de la Ecuator la Polul Nord
1. Pădure ecuatorială 5. Pădure de foioase
2. Savană 6. Stepă
3. Deșert 7. Taiga
4. Vegetație 8. Tundră 
mediteraneeană 9. Ghețuri polare


Descopăr!

Cum sunt distribuite peisa-

jele naturale pe Glob? 
Care este cauza? Oare ce peisaje
Ce factori contribuie la for- naturale apar în
marea peisajelor naturale? țara noastră?
Care este importanța 
di­ver­­si­tății acestora?


Peisajele naturale ale Terr­ei
se distribuie în latitudine, mo­-
di­ficându-se de la Ecuator spre
 cei doi poli, și în altitudine, eta-
jându-se pe verticală (ca o emisferă a Terrei, dar
pe înălțime). Peisajul geografic natural reprezintă
ceea ce se vede la suprafața Pă­mântului, respectiv,
combi­nația unică dintre o anu­mită formă de relief
(mun­te, deal, podiș, câmpie), o vege­tație specifică
 (pădure, stepă etc.), fauna și solurile asociate. În
spatele peisajului însă sunt și factori care nu se văd
(de exemplu, căldura), dar care interacționează și
determină tipul de peisaj.

102
 Rețin!
Fiecărei zone naturale îi sunt
specifice anumite tipuri de vege­
tație, faună și soluri, adaptate la
condițiile climatice și de relief.
­Astfel, se deosebesc trei zone cu
peisaje naturale specifice: zona
caldă (peisajele pădurilor ecua­
to­
riale și tropical-umede, ale
sa­
va­nelor și deșerturilor tropi­
cale), zona temperată (peisajele
mediteraneene, ale pădurilor de
foioase, stepelor și ­pădurilor de
conifere/taigaua, ultimele spe­ ci­
fice climatului temperat-rece) și
zona rece (peisajele de t­undră și
cele ale ghețurilor polare). Diver-
sitatea mediilor de viață și a pei-
sajelor naturale oferă mai m ­ ulte
posibilități esențiale pentru evo­
luția vieții pe Terra și perpe­tuarea
speciilor de viețuitoare.
onele naturale ale Terrei
Z
sunt rezultatul interacțiunii
dintre geosfere.
Fiecare zonă reflectă anumite
medii de viață (habitate).
Fiecărui mediu de viață îi

corespund anumite tipuri
de peisaje.
Conservarea diversității natu-
rale este importantă pentru
evo­luția vieții pe Terra.

Exersez!

1N
 otează pe caiet climatul caracteristic pentru
fiecare tip de peisaj.
Ție care peisaj
natural îți place cel 1. Pădure ecuatorială – _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
mai mult? De ce?
2. Savană – _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

3. Deșert – _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

4. Vegetație mediteraneeană – _ _ _ _ _ __ _

5. Pădure de foioase – _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _

6. Stepă – _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _

7. Taiga – _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

8. Tundră – _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

9. Ghețuri polare – _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

2 Imaginează-ți o călătorie în zona de tundră

și a ghețurilor polare. Redactează o scrisoare
adresată părinților, în care le descrii peisajul,
oferin­du‑le următoarele informații:
a. Caracteristici climatice;
b. Caracteristici ale vegetației și faunei;
c. Caracteristici ale habitatului;
d. Programul zilnic.

103
 Tipuri de peisaje naturale liu
INVESTIGAȚIE Portofo

Vezi etapele unei investigații la p. 16.

Adaugă rezultatul investigației tale la portofoliul elevului.
Folosind diverse surse (manual, cărți, reviste, internet etc.), investi­
ghează și caracterizează, la alegere, un tip de peisaj natural precizând:
c aracteristicile climatice; Uau, știai că
vegetația și fauna; și pădurile sunt
solurile. stratificate?
A. STEPA
Peisajul de stepă este specific regiunilor temperate din interiorul continentelor, aflate departe
de ocean, unde precipitațiile ajung în cantități mai mici. Însă, grație solurilor fertile, acest peisaj
natural a fost puternic modificat prin practicarea agriculturii de către om.

B. SAVANA
Erbivorele din savana africană nu se află în competiție
GIRAFĂ pentru hrană, fiecare specie profitând de vegetația spe-
Grație anatomiei cifică, adaptată la dezvoltare rapidă și incendii naturale.
sale ajunge la
GAZELA-GIRAFĂ
frunzele din vârful
Mănâncă frunzele ZEBRA ANTILOPA GNU ALTE GAZELE ȘI ANTILOPE
copacilor.
până la o înălțime Caută Se hrănește Consumă tulpinile scurte și uscate
de 3 m de sol. lăstarii și cu ierburi și rămase în urma celorlalte animale.
iarba înaltă. semințele lor.

ANTILOPA DIK-DIK ajunge la frunzele

arbuștilor mai mici de 1,5 m.

C. PĂDURILE PĂDUREA ECUATORIALĂ

Pădurile sunt condiționate de cantitatea de Temperaturile ridicate și cantitatea
mare de precipitații conduc la o
precipitații și de temperatură, care, la rân- vegetație luxuriantă
dul lor, sunt influențate de latitudine și alti- (bogată), mereu verde,
tudine. Astfel, au rezultat peisaje cu diferite și la o varietate foarte mare
tipuri de pădure, specifice zonelor clima- a speciilor. Comparativ
cu pădurile temperate,
tice. În apropierea Ecuatorului s-a dezvoltat aici și arborii sunt stratificați
pădurea ecuatorială, iar în regiunile muso- pe înălțime, în funcție
nice, pădurea musonică (tropical-umedă). de lumină: 10 m, 25-30 m,
cei mai înalți depășind 50 m,
Zona temperată este reprezentată de arbori de care cresc agățate liane.
pădurile de foioase, iar la contact cu zona
rece s-au dezvoltat pădurile de conifere.
În func­ție de cantitatea de lumină ajunsă
la sol, vegetația pădurii se stratifică pe
­verticală.

104
D. PEISAJE DIN CLIMATELE EXTREME TUNDRA ȘI GHEȚURILE ARCTICE
Acolo unde este foarte frig și iernile sunt foarte lungi,
Temperaturile extreme și cantitatea scăzută de pădurea de conifere (taigaua) lasă locul unei pajiști (stepe)
precipitații au condus la apariția unor habitate reci, numită tundră, cu mușchi, licheni și ierburi pitice,
sărăcăcioase în privința vegetației. Frigul din cu flori viu colorate. Dincolo de ea,
spre pol, se întind ghețurile
regiunile polare a redus varietatea speciilor de polare, lipsite de
animale, doar câteva adaptându-se, în timp ce vegetație.
deficitul de apă din deșert împiedică dezvoltarea
vegetației sau determină adaptări specifice (capa­
ci­­
tatea de înmagazinare a apei la cactuși sau
înlocuirea frunzelor cu spini, pentru împiedicarea
evapotranspirației).

DEȘERTUL
Se formează în toate zonele
climatice, acolo unde cantitatea
de precipitații scade
sub 150 mm/an.

PERMAFROST
În tundră, solul, numit permafrost, rămâne
înghețat de la an la an, dezghețându-se doar puțin la
suprafață (vara). În prezent, permafrostul
se dezgheață ca o consecință a schimbărilor
climatice globale.
EROZIUNEA
Lipsa covorului vegetal
face ca scoarța să fie
expusă direct eroziunii.
Vântul, precipitațiile sărace,
variațiile termice de la zi la noapte și
TUNDRĂ TAIGA
dezagregarea creează forme specifice de
relief deșertic (platouri pietroase – hamade,
dune de nisip, văi seci, fără apă – wadi).

PĂDUREA DE FOIOASE PĂDUREA DE CONIFERE

Are trei straturi: Este adaptată la climatul mai
ierburile de la parterul pădurii, rece, frunzele verzi tot timpul
tufișurile (arbuștii) și arborii cu anului sunt mici, ca niște
coronament mare. Își pierde „ace”. Litiera este mult mai
frunzele în anotimpul rece, săracă, temperaturile
alcătuind pe sol un strat scăzute împiedică
de frunze moarte și descompunerea,
resturi vegetale iar ca urmare, solurile
și animale, sunt scheletice
numit litieră. și acide. Suprafețe
întinse sunt
acoperite cu
aceeași specie
de arbore.

105
 Recapitulare
Recapitulează ce ai învățat până
acum, completând schema, după
modelul de mai jos.

LATITUDINE

ZONE
BIOGEOGRAFICE


PEISAJE
NATURALE 

1. Pădurea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 
2. Savană
3. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

4. Vegetație mediteraneeană
5. Pădurea de _ _ _ _ _ _ _ _
6. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 
7. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
8. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
9. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ polare 
ALTITUDINE


ETAJE
BIOGEOGRAFICE

 PEISAJE
MONTANE

106
 (Auto)Evaluare
I Caracterizează zona biogeografică de savană, precizând: (21 p)
a Răspândirea geografică;
b Două formațiuni vegetale specifice;
c Două animale care trăiesc în savană;
d Un tip de sol;
e O adaptare a unui animal la condițiile de mediu din această zonă biogeografică.

II Explică influența climei asupra peisajului de stepă din zona temperată, precizând două
elemente/fenomene climatice și caracteristicile lor. (12 p)
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________

III Menționează trei exemple de zone biogeografice din Europa. (9 p)

1. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
2. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
3. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

 orelează arborii numerotați cu cifre de la 1 la 3 cu zonele corespunzătoare de climă,

IV C
respectiv de vegetație. (18 p)
Zona de climă caldă (…)
Zona de climă temperat-rece (…)
Zona de climă temperată (…)
1 2 3
Zona pădurilor de foioase (…)
Zona pădurilor de conifere (…)
Zona savanei (…)
 ealizează un text structurat, în care să caracterizezi o zonă biogeografică în care ți-ar plăcea
V R
să trăiești, precizând următoarele caracteristici: (30 p)
a Localizare;
b O formațiune vegetală specifică;
c Faună;
d Soluri;
e Alte aspecte specifice.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte. * Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
** Completează Fișa Observ. Apreciez. Evoluez (p. 112).

107
 Recapitulare finală
Recapitulează ce ai învățat până
acum, după schema de mai jos.

UNITATEA UNITATEA
O PLANETĂ A UNIVERSULUI O PLANETĂ ÎN MIȘCARE

TERRA

UNITATEA
O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE

LITOSFERA ATMOSFERA HIDROSFERA BIOSFERA ȘI SOLURILE

UNITATEA
ZONELE NATURALE ALE TERREI

DIVERSITATEA PEISAJELOR NATURALE

108
 (Auto)Evaluare finală
I Se dă următorul text:
„Cea de a șaptea planetă era Pământul. Pământul nu e o planetă oarecare! (…) Ca să vă puteți
face o părere despre întinderea Pământului, am să vă spun că, înainte de născocirea luminii
electrice, trebuia întreținută acolo, pe întreg cuprinsul celor șase continente ale sale, o adevărată
armată de lampagii. Dacă te uitai la el ceva mai de departe, aveai în fața ochilor o priveliște
încântătoare. Mișcările acestei armate erau diriguite ca acelea ale unui balet, la operă. Venea mai
întâi rândul lampagiilor din Noua Zeelandă și Australia. Apoi, după ce-și aprindeau felinarele,
aceștia plecau la culcare. Intrau atunci în dans lampagiii din China și din Siberia. Apoi ei se
furișau pe nesimțite în culise. Atunci venea rândul lampagiilor din Rusia și din Indii. Apoi, al
celor din Africa și Europa. Apoi, al celor din America de Sud. Apoi, al celor din America de Nord.
Și niciodată nu stricau rânduiala intrării lor în scenă. Era măreț! Numai lampagiul singurului
felinar de la Polul Nord și confratele său, cel cu singurul felinar de la Polul Sud, duceau un trai de
trândăvie și de nepăsare: lucrau de două ori pe an.”
Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prinț
1 Pe baza textului de mai sus, precizează care ar putea fi celelalte șase planete pe care a fost
Micul Prinț, știind că „cea de-a șaptea planetă era Pământul”? (12 p)
2 Ce proces geografic este redat prin intermediul lampagiilor? Ce determină manifestarea
acestui proces? (10 p)
3 Explică de ce lampagiul de la Polul Nord și cel de la Polul Sud lucrează doar de două ori pe an? (6  p)
4 În text sunt menționate doar șase continente. La care dintre continentele Globului nu se face
referire în text? Oare de ce? (8 p)
5 De ce primii lampagii care aprindeau felinarele erau cei din Australia și Noua Zeelandă? (6 p)

II Rezolvă următoarele cerințe: (12 p)

1 Calculează distanța din teren pentru 2 cm de pe o hartă la scara 1: 500 000. (4 p)
2 Calculează aceeași distanță pentru o hartă la scara 1:1 000 000? (4 p)
3 Care dintre cele două scări de proporție este mai mare? (4 p)

III Elaborează un text cu caracter geografic de minimum 10 rânduri, cu titlul „Terra – o planetă în
transformare”, în care să incluzi următorii termeni: litosferă, plăci tectonice, roci, relief, continente,
bazine oceanice, vulcani, cutremure. (16 p)

IV Pe baza schemei circuitului apei în natură,

explică interacțiunea dintre două geosfere, la alegere. (20  p)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

* Pentru autoevaluare vezi răspunsurile (p. 110-111).
Total 100 de puncte. ** Completează Fișa Observ. Apreciez. Evoluez (p. 112).

109
 RĂSPUNSURI
(AUTO)EVALUAREA INIȚIALĂ
Răspunsuri test p. 9
I. S – sud – miazăzi – cuier; E – est – răsărit – ușă; V – vest –
apus – ferestre. (2p x 8 = 16p)
II. 2 – b; 3 – a; 4 – b. (3p x 3 = 9p)
III. podișurile; câmpiile; Delta Dunării (5p x 3 = 15p)
IV. Sugestii: Munți – Carpații Orientali, Carpații M ­ eridionali,
Carpații Occidentali; Dealuri – Subcarpații, Dealurile
de Vest; Podișuri – Podișul Getic, Podișul Mehedinți,
Podișul Dobrogei etc.; Câmpii – Câmpia Română,
Câmpia de Vest. (5p x 4 = 20p)
V. a) Oricare două dintre: Austria, Cehia, Slovacia, P­ olonia,
Ungaria, Ucraina, Serbia; b) Oricare două dintre:­
Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croația,
­Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina; c) Oricare două din­
tre: Bulgaria, Ucraina, Georgia, Rusia și Turcia. (5p x 6 = 30p)
UNITATEA 1
Răspunsuri test (auto)evaluare p. 21
I.1 – d; 2 – b; 3 – a; 4 – d; 5 – a. (3p x 5 = 15p)
II. 1 . Big Bang; 2. Calea Lactee; 3. comete; 4. terestre;
5. bombată. (3p x 5 = 15p)
III. a. Teoria Big Bangului/Marea Explozie (5p)
b. cca 14 miliarde de ani (5p)
c. 1. momentul 0 (Marea Explozie); 2. expansiunea și răcirea
materiei; 3. formarea stelelor și a galaxiilor; 4. formarea
Sistemului Solar; 5. definitivarea planetelor. (5p)
IV.  1. Mercur; 2. Venus; 3. Terra; 4. Marte; 5. Jupiter;
6. Saturn; 7. Uranus; 8. Neptun. (3p x 8 = 24p)
V.  Pentru fiecare argument corect se acordă 5p.
Total: 5p x 3 = 15p
VI. Sugestii: sursă de energie, de lumină, de căldură etc.;
distanță potrivită față de Pământ. Se acceptă orice alt
argument formulat corect. (3p x 2 = 6 p)
UNITATEA 2
Răspunsuri test (auto)evaluare p. 35
I.1 – b; 2 – b; 3 – a; 4 – a; 5 – d. (3p x 5 = 15p)
II. 1. emisfere; 2. legendă; 3. latitudine, longitudine; 4. rotație.
(3p x 5 = 15p)
III. 1. solstițiul de vară; 2. echinocțiul de toamnă;
3. solstițiul de iarnă; 4. echinocțiul de primăvară.
(5p x 4 = 20p)
IV. a. A – Polul Nord, B – Polul Sud (3p x 2 = 6p)
b. linia roșie – Ecuatorul, linia albastră – Meridianul
Zero (Greenwich) (3p x 2 = 6p)
c. 2 – emisfera nordică, emisfera estică (3p)
3 – emisfera sudică, emisfera estică (3p)
4 – emisfera sudică, emisfera vestică (3p)
V. un an = 182,8 zile/182 zile/183 zile (5p)
o zi = 12 ore (5p)
VI. București (4p); este situat mai la est. (5p)
110
) Eva l uare
(Auto
UNITATEA 3A
Răspunsuri test (auto)evaluare p. 53
I.1. 1 – nucleu intern; 2 – nucleu extern; 3 – manta infe­
rioară; 4 – manta superioară (astenosferă); 5 – scoarță
(crustă). (3p x 5 = 15p)
 2. a – nucleul; b – mantaua superioară (astenosfera);
c – scoarța (crusta)/litosfera; d – scoarța conti-
nentală; e – scoarța oceanică; f – litosfera /scoarța.
(3p x 6 = 18p)
II.1. 1 – Europa; 2 – Asia; 3 – Africa; 4 – Australia;
5 – America de Sud; 6 – America de Nord;
7 – Antarctida. (2p x 7 = 14p)
2. a – Oceanul Atlantic; b – Oceanul Indian; c – Oceanul
Pacific; d – Oceanul Arctic. (2p x 4 = 8p)
3. Avionul notat cu cifra 2 se află deasupra celui mai mare
continent. Avionul notat cu cifra 4 se află deasupra celui
mai mic continent. (3p x 2 = 6p)
III.1. 1 – cenușă vulcanică, nori de gaze, vapori; 2 – erup­
ția de lavă vulcanică; 3 – crater; 4 – curgeri de lavă;
5 – coș vulcanic; 6 – con vulcanic; 7 – camera magma-
tică/vatra vulca­nului. (2p x 7 = 14p)
2. Vulcanii se formează, de regulă, la marginea plăcilor tec-
tonice, la contactul dintre acestea. Există două tipuri de
contacte: contact de tip divergent (plăcile tectonice se
îndepăr­tează); contact de tip convergent (plăcile tecto-
nice se ciocnesc). (2p x 2 = 4p)
3. Exemple: Etna, Vezuviu, Stromboli (Italia), Eldfell, Hekla
(Islanda) etc. (2p)
IV. Tipuri și categorii de roci: conglomerate (roci sedimen-
tare); șist cristalin (roci metamorfice); granit (roci mag-
matice). (2p x 3 = 6p) Oricare trei dintre: magmatism,
vulcanism, metamorfism și sedimentare. (3p)
UNITATEA 3B
Răspunsuri test (auto)evaluare p. 69
I.1 – c; 2 – b; 3 – c. (3p x 9 = 9p)
II.1 – condensare (a vaporilor de apă); 2 – scade; 3 – schim­
bările climatice globale/încălzirea globală. (3p x 3 = 9p)
III.1. 1 – troposferă; 2 – stratosferă; 3 – mezosferă;
4 – termosferă/ionosferă; 5 – exosferă. (3p x 5 = 15p)
2. a – troposferă; b – termosferă/ionosferă; c – mezosferă;
d – exosferă; e – stratosferă. (3p x 5 = 15p)
3. Stratul de ozon protejează Pământul de radiațiile ultra-
violete emise de către Soare. (5p)
4. Datorită mișcării de rotație a planetei, care determină
bombarea în dreptul Ecuatorului și turtirea în dreptul
polilor. (5p)
IV.1 – ploaie torențială; 2 – vara; 3 – circuitul apei în natură;
4 – Sugestii: supraviețuirea plantelor, a animalelor și a
omului; dezvoltarea plantelor, creșterea animalelor (agri-
cultură), asigurarea necesarului de apă (consum casnic,
industrie) etc. (3p x 4 = 12p)
V. Sugestii: conține gaze necesare vieții (ex: oxigenul, vital
vieții; dioxidul de carbon necesar în procesul de foto-
sinteză etc.); contribuie la menținerea unei temperaturi
optime la suprafața Terrei, ce permite existența celor
trei stări de agregare ale apei (lichidă, gazoasă, solidă);
intermediază circuitul apei în natură; formează un scut
împotriva meteoriților, a radiațiilor solare ultraviolete etc.
Se acceptă orice alt argument formulat corect. (5p x 4 = 20 p)
UNITATEA 3C
Răspunsuri test (auto)evaluare p. 87
I. a. 2 – lichidă; b. 1 – solidă; c. 3 – gazoasă. (3p x 4 = 12p)
II.1 – valuri tsunami; 2 – dinamica maselor de aer (vânturile);
3 – bazin hidrografic; 4 – flux și reflux. (3p x 5 = 15p)
III.1. 1 – izvor; 2 – curs de apă; 3 – afluent; 4 – confluență;
5 – bazin hidrografic; 6 – gură de vărsare. (3p x 6 = 18p)
2. Punctul 6, deoarece beneficiază de aportul de apă al
afluenților. (3p x 2 = 6p)
3. precipitațiile (3p)
IV.1. inundațiile (5p) 2. prin condensarea vaporilor de apă
(5p) 3. construirea unor diguri de protecție, întreținerea
amenajărilor din imediata apropiere a râurilor (ex: canale
de scurgere funcționale etc.). (3p x 2 = 6p)
V. 1. GHEȚAR; 2. IZVOR; 3. INUNDAȚIE; 4. MAREE;
5. CONFLUENȚĂ; 6. TSUNAMI; 7. REFLUX;
8. AFLUENT; 9. CURENȚI; 10. VALURI. (2p x 10 = 20 p)
A – B: HIDROSFERA
UNITATEA 3D
Răspunsuri test (auto)evaluare p. 99
I. e – ghețurile polare; b – păduri de foioase; a – păduri de
conifere; g – savană; f – deșert; d – pădure ecuatorială;
c – stepă. (2p x 7 = 14p)
II.1 – savană; 2 – oaze; 3 – conifere (taiga); 4 – stepă;
5 – cernisoluri. (3p x 5 = 15p)
III.pădurea ecuatorială, savana, deșertul cald, zona meditera-
neeană, stepa, taigaua, tundra. (2p x 7 = 14p)
IV.a. între paralelele de 30 și 40° latitudine N și S (3p);
b. pădure (stejar de plută, pin mediteraneean, chiparos
etc.), tufișuri cu frunze mereu verzi și lucioase (maquis în
Franța, garriga şi tomillares, frigana etc.) (6p); c. scorpio­nul,
vipera cu corn, țestoasa de uscat etc. (3p); d. terra rossa. (3p).
V. 1. z ona 1; cantitate mai mare de humus (culoarea închisă a
solului). (1p + 2p = 3p);
2. cantitatea diferită de materie organică (humus). (1p);
3. 
măsuri pentru a evita scăderea fertilității solului:
combaterea eroziunii solului, evitarea monocultu-
rilor, conservarea covorului vegetal etc. (2p x 2 = 4p);
măsuri de îmbunătățire a fertilității solurilor: utiliza-
rea îngrășămintelor naturale, tehnica asolamentelor
(rotația culturilor) etc. (2p x 2 = 4p)
VI. Exemple: Parcurile Naționale Retezat, Domogled-Valea
Cernei, Ceahlău, Piatra Craiului, Cozia; Parcurile Natu-
rale Vână­tori-Neamț, Bucegi, Comana, Cefa, Apuseni
etc. (2p x 5 = 10 p)
VII. 
Exemple de acțiuni necorespunzătoare: defrișarea,
reducerea biodiversității etc. (1p x 2 = 2 p); Exemple
de măsuri de protecție: împădurirea, crearea parcurilor,
rezervațiilor naturale etc. (1p x 2 = 2 p); Plan de intervenție
asupra unui areal. (6 p)
UNITATEA 4
Răspunsuri test (auto)evaluare p. 107
I. a. zona caldă/climatul subecuatorial (3p)
b. pajiști cu ierburi înalte, pâlcuri de arbori, păduri-parc,
păduri-galerii etc. (6p)
c. z ebra, girafa, antilopa etc. (6p)
d. soluri roșii de savană (3p)
e. anatomia corpului (3p)
II. 1. temperaturile ridicate din timpul verii (6p)
2. cantitatea de precipitații este scăzută și distribuită
neuniform; secetele din timpul verii; se acceptă ori-
care altă formulare corectă. (6p)
III.Oricare trei dintre: zona mediteraneeană, zona pădurilor
de foioase, zona de stepă, zona pădurilor de conifere, zona
de tundră. (3p x 3 = 9p)
IV. 1 – zona de climă temperată – zona pădurilor de foioase;
2 – zona de climă caldă – zona savanei; 3 – zona de climă
temperat-rece – zona pădurilor de conifere. (3p x 6 = 18p)
V. S e acordă câte 5p pentru fiecare caracteristică corect
p
­ recizată. (5p x 6 = 30p)
(AUTO)EVALUAREA FINALĂ
Răspunsuri test p. 109
I. 1. Pluto; Neptun; Uranus; Saturn; Jupiter; Marte. (2p x 6 = 12p)
2. răsăritul Soarelui; mișcarea de rotație. (5p x 2 = 10p)
3. alternanța zi polară/noapte polară (6p)
4. Antarctida, pentru că era nelocuită; Asia, pentru că sunt
menționate anumite țări/regiuni. (4p x 2 = 8p)
5. Pentru că Australia și Noua Zeelandă sunt situate cel mai
la est, unde Soarele răsare mai întâi. (6p)
II. 1. Scara 1:500 000 – 10 kilometri (4p)
2. Scara 1:1 000 000 – 20 kilometri (4p)
3. Scara 1: 500 000 (4p)
III.
Pentru utilizarea corectă a fiecărui termen se acordă
câte 2p. (2p x 8= 16p)
IV.Pentru explicarea corectă și coerentă a interacțiunii d ­ intre
oricare două geosfere se acordă 20p.
Dacă ai răspuns corect,
felicitări! Dacă nu,
mai încearcă.
În ambele cazuri,
continuă să înveți!
111
 OBSERV. APRECIEZ. EVOLUEZ
*Bifează varianta de răspuns care ți se potrivește.
UNITATEA 1
Pe parcursul acestei unități de învățare am reușit să localizez
Terra, în infinitatea Universului, înțelegându-i dimensiunile în
raport cu celelalte componente ale Sistemului Solar.
Afirmații
Utilizez termeni geografici noi pentru a
descrie locul planetei noastre în Sistemul
­
­Solar și caracteristicile sale unice, printre care
forma, dimensiunile și consecințele acestora.
Descriu principalele fenomene care caracte-
rizează Terra, ca un corp cosmic.
Utilizez metode simple de investigare pentru
a înțelege formarea și evoluția Universului.
Ordonez principalele componente ­ cosmice
studiate: Terra, Sistemul Solar, Galaxia ­Calea
Lactee, Universul, după mărime și complexitate.
UNITATEA 2
Pe parcursul acestei unități de învățare am reușit să înțeleg mișcă­
rile pe care Pământul le realizează în spațiul cosmic și consecințele
acestora, cât și să mă orientez pe globul terestru și pe hartă.
Afirmații
Utilizez termeni geografici noi legați de repre­
zentarea Pământului: globul terestru și harta.
Utilizez tehnici de orientare în spațiul geo-
grafic, pe glob și pe hartă, localizând orice
punct cu ajutorul coordonatelor geografice.
Transform distanța de pe hartă în distanță
pe teren, utilizând scara de proporție și
cunoștințele de matematică.
Citesc și înțeleg harta, cu ajutorul semnelor
convenționale din legenda hărții.
Aplic cunoștințele și abilitățile nou dobân-
dite în situații reale de viață.
UNITATEA 3 A/B/C/D
Pe parcursul acestei unități de învățare am reușit să înțeleg
felul în care Terra se transformă, continuu, și cum funcționează
ca un organism grație relațiilor de intercondiționare dintre
învelișurile din care este alcătuită planeta: litosfera (învelișul
de piatră), atmosfera (învelișul de aer), hidrosfera (învelișul de
apă), biosfera (învelișul de viață) și pedosfera (solurile).
Afirmații
Utilizez termeni geografici noi și cunoștințe
din celelalte științe cu ajutorul cărora descriu
fenomenele și procesele geografice le­ gate
de structura internă a Pământului, litosferă,
­atmosferă, hidrosferă, biosferă și soluri.
Înțeleg realitatea geografică ca o sinteză a
interacțiunii învelișurilor planetare.
112
Utilizez tehnici de orientare în spațiul geo-
grafic, pe glob și pe hartă, localizând orice
punct cu ajutorul coordonatelor geografice.
Ordonez fenomenele și procesele geografice
în funcție de geosferă.
Utilizez metode simple de investigare pen-
tru a înțelege fenomenele și procesele geo-
grafice legate de geosfere.
Aplic cunoștințele și abilitățile nou dobân-
dite în situații reale de viață.
UNITATEA 4
Pe parcursul acestei unități de învățare am reușit să înțeleg
zonele naturale ale Terrei, ca un rezultat al interacțiunii per-
manente dintre geosfere, din a căror combinație a rezultat un
mediu de viață diversificat, cu peisaje naturale specifice.
Afirmații
Utilizez termeni geografici noi și cunoștințele
dobândite la alte discipline școlare cu aju-
torul cărora descriu diversitatea peisajelor
terestre naturale.
Ordonez zonele naturale ale Terrei de la
­Ecuator spre poli, în funcție de criteriul climatic.
Utilizez metode simple de investigare pen-
tru a înțelege fenomenele și procesele geo-
grafice legate de zonele naturale ale Terrei.
Aplic cunoștințele și abilitățile nou dobân-
dite în situații reale de viață.
Pe parcursul anului școlar am explorat de la mic la mare, de
la simplu la complex, Terra, ca o planetă a Universului, aflată în
continuă mișcare și transformare, funcționând ca un organism
cosmic capabil să genereze un mediu natural favorabil apariției
și evoluției vieții.
Afirmații
Descriu principalele fenomene și procese
geografice care rezultă ca o consecință a
principalelor caracteristici ale Terrei: formă,
dimensiuni, mișcări.
Localizez orice punct pe globul terestru și pe
hartă cu ajutorul coordonatelor geografice.
Utilizez scara de proporție pentru a deter-
mina distanța pe hartă și în realitate.
Caracterizez din punct de vedere geografic
litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera și
solurile.
Descriu fenomenele și procesele geografice
rezultate din interacțiunea dintre geosfere.
*Descarcă fiecare fișă din manualul digital.
Acord Indecis Dezacord
112
www.cdpress.ro