Cap.IV. – POPULAȚIA ROMÂNIEI.

1 Numărul populației și evoluția numerică. Densitatea populațíei și repartiția ei geografică.

I.Definiție: Nr.de locuitori de pe un teritoriu istorico-geografic se numește populație.
II.Nr.de locuitori în anul 2022 este=19,024.208; în 2021=19,1 mil.loc.; în 2020=19.237.691 loc.;
în 2019= 19.364.557. Se estimează că în anul 2025, populația României va ajunge la 18.772.912,
iar în 2050 la 16.259.787.
 În lume = România are valori aprox. egale cu populația Kazahstanului (19,1mil.loc.);
 În Europa =Populația României este cuprinsă între populatia Olandei (17,7 mil.loc.) și
populația Poloniei (38,1 mil.loc.).
III.Evoluția numerică: Cercetătorii au arătat că in ultimele 6 decenii, din secl.XX, populația a
crescut cu mai mult de 1/3. Astfel între 1930 și 1990 evoluția numerică a fost crescătoare:
1930 – 14,1mil. loc: 1970 – 20 mil. loc. 1990 – 23,2 mil. loc.
Începând cu anii 1992 și până în present această evoluție este în scădere numerică:
1998 – 22,5 mil.loc; 2008 – 21, 42 mil.loc.; 2019 – 19,36 mil.loc.
IV.Dinamica populațíei: totalitatea modificărilor care intervin în numărul, structura și repartiția
populației într-un anumit teritoriu, ca urmare a nașterilor, deceselor imigrărilor și emigrărilor.
1.Natalitatea – nr. nașterilor în cadrul unei populații, într-un interval de timp. (N= 8‰). Factori
principali care influențează natalitatea sunt: activitățile economice, structura pe grupe de vârste
și genuri (gen feminin și masculin); religie, tradiție.
2.Mortalitatea – nr.deceselor în cadrul unei populații, într-un interval de timp. (M=12‰). Factori
principali care au influențează mortalitatea sunt: poluarea boli pulmonare și de respirație;
lipsa de apă potabilă, condiții sanitare inadecvate, viruși.
3.Bilanțul natural (Sporul natural) – diferența dintre N. și M. (B.N.=N.-M.=8-12= -4 ‰).
Sporul natural a înregistrat fluctuații în decursul timpului. Datorită sporului natural ridicat din
anumiți ani (1950-1955, 1967-1970), populația țării a înregistrat creșteri numerice mari. Cel mai
mare spor natural s-a înregistrat în anul 1967 – 18,1 ‰; în 1955 – 15,9‰
După anul 1991 sporul natural a fost negativ și a contribuit – alături de plecarea temporară
sau definitivă din țară a unui anumit nr.de persoane – la scăderea numerică a populației. Cel
mai scăzut spor natural s-a înregistrat în anul 2020, fiind de (-4 ‰).
V. Densitatea populației: Raportul dintre nr.de locuitori la un moment dat și suprafața unui
teritoriu locuit de aceștia. D.p.= P/S. (loc/km2). În România = 84 loc./km2.
1.Regiuni cu densitate mare a populației: Muntenia Centrală – 150 loc./km2, Culoarul
Siretului, Pod. Sucevei, Valea Mureșului mijlociu – peste 100 loc./km2.
Marile orașe: București, Cluj – Napoca, Iași, Constanța, Timișoara, etc.
2.Regiuni cu densitatea mică a populației: M-ții Carpați – 25 loc./km2, Dobrogea centrala,
Delta Dunării – 50 loc./km2; județele Caraș – Severin, Covasna, Harghita, Tulcea, etc.
 STRUCTURA POPULAȚIEI
A structura= a clasifica ceva, a ordona………………
Populația României poate fi clasificată după mai multe criterii: pe grupe de vârstă și genuri,
etnică sau națională, pe medii, confesională (religioasă), lingvistică etc.
1.Structura populației pe grupe de vârstă și genuri – redă mărimea și proporțiile diferitelor
contingente sau grupe de populație, cât și ponderea ponderea populației masculine și feminine
din populația totală a unui teritoriu.
După vârstă (la recensământul din 2002), existau 3 categorii de populație: a) pop. tânără
(0–20 ani)=32% ; b) pop. adultă (20–60 ani) =52% ; c) pop.vârstnică (peste 60 ani) = 16%.
După vârstă (la recensământul din 2011), existau 3 categorii de populație: a) pop. tânără
(0–20 ani)=17% ; b) pop.adultă (20–60 ani) =68% ; c) pop.vârstnică (peste 60 ani) = 15%.
Acestă structură se reprezintă graphic prin Piramida vârstelor. Forma acesteia indică faptul că
populația țării se află intr-un process de îmbătrânire demografică, deoarece este îngustă la bază,
mai extinsă la mijloc, iar vârful este comparabil cu baza, desi populația tânără are valori în
scădere (2011).
2.Structura națională: redă valoarea numerică sau ponderea diferitelor grupuri etno-lingvistice
din totalul populației. Conform recensământelor populației din anii 1992, 2002, 2011, structura
etnică a fost următoarea:
Etnia 1992 2002 2011
Românii  România – stat național unitar 89,4% 89,5% 88,9%
Maghiarii: secui =80% (Jud. HG, CV) și 7,1% 6,6% 6,5%
unguri =20-40% (Jud. MS, CJ, BH, SM, SJ).
Germanii: sași, în Transilvania (Jud. SB, BV, BN, AB) 0,5% 0,3% 0,2%
și șvabi, Banat (AR, TM, CS).
Rromii (toată țara)-originari din India și Pakistan 1,8% 2,5% 3,3%
Alte naționalități (evrei, sârbi, ucraineni, ruși- lipoveni, 1,2% 1,1% 0,5%
turci, bulgari, greci).
3.Structura pe medii: redă proporția populației urbane și rurale din totalul populaței.
Anul 1990 2002 2011
Urban 55% 53% 54%
Rural 45% 47% 46%
4.Structura confesională (religioasă): Conform recensământelor populației din anii 2002 și 2011,
confesiunea religioasă, se prezenta astfel:
Religia 2002 2011
Ortodocși 86,8 % 81,4 %
Romano-catolici 4,7 % 4,30 %
Reformați 3,2 % 3%
Penticostali 1,5 % 1,9 %
Alte culte plus atei 3,1 % 9,84 %