Manual Biologie Clasa A 8

8 8
Ministerul Educației și Cercetării
Biologie - clasa a VIII-a

Biologie
clasa a VIII-a
Niculina Badiu
Claudia Ciceu
Biologie clasa a VIII-a
ISBN 978-606-590-878-9
MN11
Booklet Booklet
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației și Cercetării. Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin
OM Nr. 3393 / 28.02.2017.
116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

8
Niculina Badiu
Claudia Ciceu
Booklet
București, 2020
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației și Cercetării prin Ordinul de Ministru nr. 5859/21.10.2020.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp
de patru ani școlari, începând din anul școlar _ _ _ .
Inspectoratul Școlar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Școala/Colegiul/Liceul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului*

1. la primire la predare
2.
3.
4.
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit,
deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

BADIU, NICULINA
Biologie : clasa a VIII-a / Niculina Badiu, Claudia Ciceu. - Bucureşti :
Booklet, 2020
ISBN 978-606-590-878-9
I. Ciceu, Claudia
57
Referenți științifici:
prof. univ. dr. Diana Cupșa, Universitatea din Oradea
prof. grad I Eleonora Dărmănescu, Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza“, Panciu
Echipa editorială:
Redactori: Raluca Luca
Design interior și copertă: Andreea Chele Editura Booklet
Ilustrații: Raluca Guraliuc, Andreea Chele Pentru comenzi:
Tehnoredactor: Ionela Dascăl, Mihaela Cotîrnea tel/fax: 021 430.3095
Audio/ Video: Quartz Film e-mail: comenzi@booklet.ro
Digital: My Koolio Comenzi online:
Surse foto: www.wikipedia.org, www.shutterstock.com, www.booklet.ro
www.freepik.com, unsplash.com, pixabay.com
© Editura Booklet Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii

Cuprins
Competențe generale și specifice .................................................................................................................................... 5

Ghid de utilizare .................................................................................................................................................................. 6
Recapitulare inițială............................................................................................................................................................ 8
Evaluare inițială .................................................................................................................................................................. 10
UNITATEA I. Noțiuni generale privind ereditatea și variabilitatea la om

1.1 Ereditatea și variabilitatea............................................................................................................................................12
1.2 ADN-ul, baza materială a eredității ..........................................................................................................................16
1.3 Genele, cromozomii și cariotipul uman normal ..................................................................................................... 20
1.4 Rolul gameților și al fecundației în transmiterea ereditară ............................................................................... 24
1.5 Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane................................................................ 28
1.6 Transmiterea ereditară a unor caractere normale................................................................................................. 32
1.7 Factorii mutageni, consecințele mutațiilor genetice............................................................................................. 36
1.8 Transmiterea ereditară a unor caractere umane patologice...............................................................................40
Recapitulare unitatea I......................................................................................................................................................44
Evaluare unitatea I..............................................................................................................................................................46
UNITATEA II. Evoluționism

2.1 Teorii despre originea vieții.........................................................................................................................................48
2.2 Teorii despre evoluția vieții ....................................................................................................................................... 52
2.3 Dovezi ale evoluției ..................................................................................................................................................... 56
2.4 Evoluția omului ............................................................................................................................................................60
Recapitulare unitatea II ....................................................................................................................................................64
Evaluare unitatea II............................................................................................................................................................66
Cuprins
UNITATEA III. Sănătatea omului și a mediului
3.1 Calitatea aerului.............................................................................................................................................................68
3.2 Calitatea apei..................................................................................................................................................................72
3.3 Calitatea solului............................................................................................................................................................. 76
3.4 Boli influențate de factorii de mediu.......................................................................................................................80
3.5 Prevenirea bolilor cauzate de factorii de mediu....................................................................................................84
3.6 Boli provocate de propriul comportament.............................................................................................................88
3.7 Comportament sănătos............................................................................................................................................... 92
3.8 Omul și tehnologia.......................................................................................................................................................96
3.9 Resurse energetice ale planetei............................................................................................................................... 100
3.10 Supraexploatarea...................................................................................................................................................... 104
3.11 Importanța păstrării biodiversității....................................................................................................................... 108
3.12 Dezvoltare durabilă.................................................................................................................................................... 112
Recapitulare unitatea III................................................................................................................................................... 116
Evaluare unitatea III...........................................................................................................................................................117
Recapitulare finală............................................................................................................................................................. 118

Evaluare finală.................................................................................................................................................................... 119
Competențe generale și specifice
BIOLOGIE – CLASA A VIII-A
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor, cu

instrumente și metode științifice
1.1. Analiza critică a informațiilor extrase din texte, filme, tabele, desene, scheme, grafice, diagrame,
utilizate ca surse de informare
1.2. Realizarea unor activități de investigare proiectate independent
2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale

2.1. Formularea de predicții referitoare la diferite fenomene și procese naturale pe baza concluziilor
investigației
2.2. Susținerea argumentată a punctului de vedere, utilizând adecvat terminologia specifică biologiei
3. Rezolvarea unor situații problemă din lumea vie, pe baza gândirii logice și a
creativității
3.1. Rezolvarea unor situații problemă utilizând argumente și modele adecvate
3.2. Identificarea de soluții noi/alternative pentru rezolvarea unor situații problemă
4. Manifestarea unui stil de viață sănătos într-un mediu natural propice vieții
4.1. Participarea activă la acţiuni de conservare şi ocrotire a mediului înconjurător, de adoptare a unui stil
de viață sănătos
4.2. Evaluarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății proprii și a stării mediului
5
Ghid de utilizare a manualului digital
Ce este manualul digital?
Manualul digital reproduce întregul conținut din versiunea tipărită, oferind elevilor posibilitatea de a interacționa cu
diverse elemente de conținut. Astfel, aceștia vor putea viziona animații sau filme, rezolva exerciții interactive și naviga
prin manual.
Simbolurile folosite în manualul digital:
1. Elemente grafice: 1.2 ADN-ul, baza materială

- imagini; a eredității
Introducere
- informații și activități 1.
2.
Ce reprezintă celula pentru materia vie?
Care sunt componentele celulare și care dintre acestea coordonează
întreaga existenţă celulară?
suplimentare. Îmi amintesc

• Ereditatea este însușirea tuturor viețuitoarelor de a poseda informație
genetică pe baza căreia sunt transmise de la părinți la urmași caractere
morfologice, fiziologice, biochimice și comportamentale.
• Informația genetică este codificată biochimic în acidul dezoxiribonucleic
(ADN), care este o componentă esențială a nucleului celular.
Învăț
2. Elemente video: • Baza materială a eredității este macromolecula de ADN.
• ADN-ul este o macromoleculă bicatenară, alcătuită din unități mai
Modelul ADN-ului (Fig. 1)
DICȚIONAR
- videoclipuri cu informații
simple numite nucleotide. Acid = substanţă cu gust acru,
• Datorită structurii sale, ADN-ul își dirijează propria sinteză și care ȋnroșește hârtia albastră de
asigură transmiterea informației ereditare de la o generație la alta. turnesol.
Nucleu = parte centrală și
Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este o substanță chimică, o fundamentală, esențială a unui
și activități suplimentare;
macromoleculă, ce se găsește în nucleul celulelor tuturor organismelor. El lucru, a unei structuri sau a
conține, sub o formă codificată biochimic, informația genetică necesară unei acțiuni care are rol în
formării și întreținerii organismului și este alcătuit din unități mai simple coordonarea întregii activități a
numite nucleotide. celulei.
- curiozități. Radical fosforic

Bază pirimidinică
Radical fosforic
Bază purinică
Dezoxiriboză Dezoxiriboză
Componentele unei nucleotide (Fig. 2)
3. Exerciții interactive:
16
- exerciții de alegere Rețin
multiplă, de tip
• Informația genetică a unui organism se găsește codificată biochimic ȘTIAI CĂ:
în ADN. • Pentru prima dată, în anul
• ADN-ul este o macromoleculă dublu spiralată, în care cele două 1869, Friedrich Miescher a
izolat ADN-ul din nucleii
catene alcătuite din nucleotide sunt complementare.
adevărat sau fals, de

lapților de somon și l-a numit
• O nucleotidă este formată dintr-o bază azotată, un zahăr (glucid) și nucleină.
un radical fosforic. • Identificarea ADN-ului ca
• În cazul tuturor organismelor, ordinea bazelor azotate din ADN material genetic a rezultat
ca urmare a experimentelor
reprezintă înscrierea informației genetice necesară sintezei
asociere, de completare.
realizate pe pneumococi
proteice, propriei sinteze și transmiterii caracterelor ereditare de-a de către Griffith și Avery în
lungul generațiilor. perioada 1928-1944.
• Aceste funcții ale ADN-ului sunt posibile datorită • În anul 1953, J.D. Watson și
complementarității celor două catene din structura sa. F. Crick descoperă modelul
de structură dublu helicală
a ADN-ului. Aceasta rămâne
cea mai mare descoperire a
Aplic biologiei secolului al XX-lea,
pentru care au primit Premiul
I. Scrie pe o fișă succesiunea II. Alege răspunsurile corecte la Nobel.
nucleotidelor de pe cele două următoarele întrebări:
• Amprentarea ADN este o
catene ale ADN-ului și legăturile de 1. O nucleotidă este formată din: tehnică folosită de oamenii de
hidrogen ce se stabilesc între bazele a) o bază azotată b) un radical fosforic știință pentru identificarea
complementare, folosind informațiile c) o catenă d) un zahăr persoanelor, bazată pe
din fig. 6. caracterizarea ADN-ului.
2. Bazele azotate purinice sunt:
Aceasta este folosită, de
a) citozina b) guanina exemplu, în testele de
Structura de susținere
formată din glucide și c) adenina d) timina paternitate și în investigațiile
fosfați
criminalistice.
Timină (T) III. Completează spaţiile libere din
afirmaţia următoare, astfel încât • Există două tipuri de acizi
Adenină (A)
aceasta să fie corectă. nucleici, ADN și ARN.
Perechea de baze
ADN-ul este o macromoleculă,
dublu spiralată, în care cele două
Citozină (C) ____________________________ alcătuite din nucleotide
Guanină (G) sunt ____________________________ .

O bază azotată ____________________________ se leagă
întotdeauna de o bază azotată
ADN dublu catenar (Fig. 6)
____________________________ .
Portofoliul meu
• Documentați-vă și realizați un proiect cu tema „Acidul ribonucleic (ARN)”.
19
6
Ghid de utilizare a manualului digital
Cum se folosește manualul digital?
1. Meniul superior
Mărire/micșorare – se mărește sau se micșorează fereastra, pentru o vizualizare adecvată a

elementelor de interes.
Căutare – pot fi efectuate căutări în manualul digital după cuvinte-cheie.

Cuprins – deschide cuprinsul manualului digital.

Înapoi la prima pagină – se revine la prima pagină a manualului digital.

Pagina anterioară – se accesează pagina anterioară paginii curente.

Pagina următoare – se accesează pagina următoare paginii curente.

Salt la ultima pagină – se accesează ultima pagină a manualului digital.

Tipărește pagini din manualul digital.

Adnotări – deschide o galerie de instrumente, cu funcții diferite, ce permit operații în timp

real: sublinieri, adnotări, încercuiri, demarcări, mascări, evidențieri etc.
Indicații – se accesează ecranul cu indicații.

2. Ajutor în utilizarea exercițiilor interactive:

Deschide interacțiunea dând click cu mouse-ul pe exercițiu. Pentru exercițiile de completare, utilizează mouse-ul pentru
a poziționa cursorul pe spațiul în care dorești să completezi. Pentru exercițiile de alegere, urmărește cerința, apoi
utilizează mouse-ul pentru alegerea variantei de răspuns, prin apăsare pe varianta pe care o consideri corectă. Apasă
butonul Verifică pentru a vedea dacă ai ales corect. Pentru ambele tipuri de exerciții, apare pentru răspunsul
corect și pentru răspunsul greșit. Pentru a relua rezolvarea exercițiului, apasă butonul Reia/ Reîncearcă. Poți vedea
răspunsurile corecte și apăsând butonul Arată/ Afișează soluția.
3. Ajutor în utilizarea elementelor video:

Apasă pe butonul pentru a deschide aplicația. Butonul play este localizat pe bara de jos a ferestrei, alături de Volum
și opțiunea de afișare completă pe ecran. Pentru a opri temporar aplicația, apasă butonul de pauză, de pe bara de jos a
ferestrei. Pentru a ieși din aplicație, apasă pe butonul din colțul din dreapta sus al ferestrei.
4. Ajutor în utilizarea elementelor grafice:

Apasă pe butonul Imaginea se va deschide mărită. Apasă pe butonul din colțul din dreapta sus, pentru a închide
aplicația.
7
Recapitulare
ECOSISTEM
BIOTOP Biocenoză producători

(factori abiotici) (factori biotici)
• temperatură • microorganisme consumatori
• lumină • plante
• apă • animale descompunători
• sol etc.
terestre: pădure, pajiște, grădină

după substrat
acvatice: lac, râu, baltă
Clasificarea
ecosistemelor
naturale: pajiște, pădure, râu
după implicarea omului
antropizate: livadă, parc
Grupe de viețuitoare
Monere Protiste Fungi Plante Animale

Inferioare Superioare Nevertebrate Vertebrate
Lucrăm pe grupe
• Fiecare grupă de elevi prezintă caracterele generale pentru una dintre grupele de viețuitoare (alcătuirea corpului,
hrănirea, înmulțirea). Dați exemple de organisme vii din fiecare grupă.
• Fiecare grupă alege și caracterizează un ecosistem (biotop, organisme vii reprezentative, adaptări la variațiile
factorilor de mediu).
8
Nivelurile de organizare a organismelor vii
Celule Țesuturi Organe Sisteme de organe Organism
Funcțiile fundamentale ale organismelor vii
mișcarea
Funcțiile de relație
sensibilitatea autotrofă
hrănirea heterotrofă
mixotrofă
aerobă
Funcțiile de nutriție
respirația
anaerobă
circulația
excreția
formarea celulelor reproducătoare (gameți)

Funcția de reproducere
unirea celulelor reproducătoare (gameți) de sex opus (fecundația)
Lucrăm pe grupe
• Fiecare grupă prezintă una dintre funcțiile organismelor vii.
1. Ce rol are funcția respectivă?

2. Ce organe/sisteme participă la realizarea ei?
9
Evaluare
I. Completează spaţiile libere din afirmaţia următoare, IV. Citiţi afirmaţiile următoare numerotate cu cifre de la
astfel încât aceasta să fie corectă. 8 p 1 la 5. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi,
Ecosistemul este rezultatul interacțiunii dintre în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare litera A.
____________________________ și ____________________________ . Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi, în spaţiul
din dreptul cifrei corespunzătoare litera F şi modificaţi
II. Numiţi două grupe de viețuitoare; scrieţi în dreptul
fiecărui grup câte un reprezentant. 12 p parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată.
Folosiţi, în acest scop, informaţia ştiinţifică adecvată. Nu
III. Alege variantele corecte de răspuns: 12 p 18 p
se acceptă folosirea negaţiei.
1. Sunt componente ale biotopului, cu excepția: 1. Perpetuarea speciei prin urmași este realizată de
a) solului funcțiile de relație.
b) luminii 2. Producătorii au hrănire autotrofă.
c) bacteriilor 3. Țesuturile intră în alcătuirea celulelor.
d) apei 4. Râul este un ecosistem natural acvatic.
2. Bacteriile fotosintetizatoare fac parte din grupa: 5. Sistemul nervos participă la realizarea funcțiilor de
a) Monera relație.
b) Fungi V. Toate organismele vii sunt alcătuite din celule. 26 p
c) Plante
a) ce este celula?
d) Protista
b) dați patru exemple de componente celulare;
3. Celulele reproducătoare, la om: c) construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru
a) se formează pe tot parcursul vieții fiecare conţinut, utilizând limbajul ştiinţific adecvat.
b) apar în urma procesului de fecundație Folosiţi în acest scop informaţii referitoare la următoarele
c) se formează la nivelul gonadelor conţinuturi:
d) au o durată lungă de viață - Celula procariotă
4. Respirația aerobă: - Celula eucariotă
a) se mai numește fermentație VI. Alcătuiește un minieseu format din trei-patru fraze,
b) are loc în absența oxigenului intitulat „Ecosisteme antropizate”, folosind informaţia
c) o întâlnim doar la animale ştiinţifică adecvată.
d) se întâlnește și în mediul acvatic 14 p
5. Țesuturile:
a) formează celule
b) intră în alcătuirea organismelor unicelulare
c) formează organe
d) se întâlnesc doar la animale
6. Sunt ecosisteme antropizate:
a) râul
b) livada Din oficiu: 10 p
c) pădurea Timp de lucru: 30 minute
d) fluviul
10
I. Noțiuni generale privind ereditatea și
variabilitatea la om
Ereditatea și variabilitatea
Materialul genetic: noțiuni generale despre cromozomi, gene, ADN, cariotip
(număr cromozomi, autozomi, heterozomi)
Transmiterea materialului genetic: rolul gameților și al fecundației, caractere
dominante și recesive, transmiterea ereditară a unor caractere normale și
patologice, factori mutageni și consecințele mutațiilor
11
1.1 Ereditatea și variabilitatea
Introducere
1. Interpretează semnificația proverbului românesc „Ce se naște din pisică,

șoareci mănâncă”.
2. Observă imaginile din figurile 1, 2 și 3, care înfățișează exemple de
transmitere ereditară la plante, animale și om.
3. Urmașii unei plante, ai unui animal sau ai unui om se aseamănă întru totul
între ei sau cu părinții lor?
Îmi amintesc
• Funcțiile de bază ale viețuitoarelor sunt de relație, de nutriție și de Culoarea petalelor, caracter
transmis ereditar (Fig. 1)
reproducere.
• Funcția de reproducere constă în capacitatea organismelor de a da naștere
la urmași asemănători cu părinții.
Învăț
• Că ereditatea și variabilitatea sunt două însușiri ale lumii vii.
• Ce sunt caracterele ereditare.
• Cine asigură transmiterea caracterelor ereditare. Culoarea blănii, caracter
• Ce sunt genotipul și fenotipul.
Asemănările, dar și deosebirile dintre părinți (ascendenţi) și copii
(descendenți) sunt caracteristici universale, întâlnite în cadrul fiecărei specii.
Ereditatea este însușirea tuturor viețuitoarelor de a poseda informație
genetică. Pe baza acesteia caracterele morfologice, fiziologice, biochimice și
comportamentale sunt transmise de la părinți la urmași. Informația genetică
este codificată biochimic în acidul dezoxiribonucleic (ADN), care este o
componentă esențială a nucleului celular.
Caracterele care se transmit cu precizie de la o generație la alta se numesc
caractere ereditare. Forma ochilor, lungimea
Transmiterea caracterelor ereditare se realizează în procesul reproducerii și densitatea sprâncenelor,
caractere transmise ereditar
organismelor, prin intermediul unor factori ereditari care au fost numiți gene.
(Fig. 3)
Astfel, continuitatea dintre generații este asigurată.
Totalitatea factorilor ereditari ai unui organism constituie genotipul.
Exprimarea acestor factori ereditari duce la manifestarea diferitelor caractere
12
ereditare, cum ar fi: culoarea pielii, forma nasului, a capului, culoarea ochilor și
a părului, talia, inteligența etc.
Totalitatea însușirilor unui individ ce rezultă din interacțiunea dintre
genotipul acestuia și mediul său de viață constituie fenotipul.
În anumite condiții, informația ereditară (ADN-ul - Fig. 4) a unui organism
poate să sufere modificări, care se vor transmite la descendenți. Aceste
modificări se numesc variații ereditare. Uneori, diferențele care apar între
indivizii aceleiași specii se datorează condițiilor de mediu care pot modifica
organismele și se numesc variații neereditare.
Variabilitatea este însușirea organismelor înrudite de a se diferenția
unele de altele printr-un ansamblu de caractere ereditare sau neereditare,
astfel încât fiecare dintre indivizii unei specii să fie unicat. Doar unii gemeni
fac excepție.
Mecanismele principale ale variabilității genetice sunt recombinarea
genetică și mutațiile, mecanisme ce vor fi studiate de-a lungul acestui
capitol. Macromolecula de ADN,
simbolul geneticii (Fig. 4)
Știința care studiază ereditatea și variabilitatea organismelor se numește
GENETICĂ.
Domeniile majore ale geneticii sunt: ȘTIAI CĂ:
• genetica clasică ‒ studiază transmiterea caracterelor genetice de la o • Există însă și așa-zisa ereditate
generație la alta; falsă (pseudoereditate), când
• genetica moleculară ‒ studiază structura și funcțiile genelor; la urmași se transmit și alți
factori, în afară de cei genetici.
• genetica populațiilor ‒ studiază, mai ales sub aspect matematic,
De exemplu, când se transmite
distribuția și comportamentul genelor în cadrul populațiilor. de la mamă la copil imunitatea
Genetica umană studiază ereditatea și variabilitatea populațiilor umane. față de anumite boli,
Ea este o ramură a biologiei care ne ajută să înțelegem atât complexitatea deoarece, în timpul sarcinii,
speciei umane, cât și mecanismul prin care apar bolile genetice, ereditare în organismul copilului trec și
și neereditare. Ca domeniu al cunoașterii umane, genetica umană își are antitoxine, care sunt produse
de organismul matern.
rădăcinile în Antichitate; primele scrieri din domeniu provin de la Hipocrate
(460- 375 î. Hr.), care a făcut observații asupra unor malformații ereditare cu o
frecvență crescută în anumite familii.
În prezent, dezvoltarea științei și a tehnologiei a permis cartografierea
genomului uman, care reprezintă întreaga informație genetică din celulele
corpului. De asemenea, au fost identificate localizarea și rolul genelor în
determinarea caracterelor umane și modul în care acestea se transmit.
13
Descopăr
Realizează o investigație în familia ta, urmând pașii:

• alege trei trăsături fizice prezente în fenotipul tău, cum ar fi culoarea
ochilor, a părului, grupa sangvină;
• observă aceste aspecte la frații, părinții, bunicii, chiar și la unchii și
mătușile tale;
• notează frecvența asemănărilor;
• ordonează datele privind prezența acestor trăsături în tabele, conform
modelului;
• interpretează rezultatele;
• formulează concluzii;
Culoarea ochilor, caracter
• adaugă fișele obținute în portofoliul tău, mai târziu le vei folosi. transmis ereditar (Fig. 5)
Caracteristici Mama Tata Mama Tatăl Mama Tatăl Soră Frate

morfologice mamei mamei tatălui tatălui
Culoarea
părului
Culoarea
ochilor
Grupa
sangvină
Culoarea părului, caracter
ȘTIAI CĂ:
Rețin • Cea mai veche observație

asupra transmiterii
• Ereditatea este însușirea tuturor viețuitoarelor de a transmite caracterelor ereditare de la
caracterele ereditare de la părinți la urmași, prin intermediul părinți la urmași s-a găsit
factorilor ereditari. pe o tablă de piatră veche de
peste 6.000 de ani. Piatra,
• Transmiterea caracterelor ereditare se realizează în procesul descoperită în localitatea Elam
reproducerii organismelor. situată la est de orașul Ur din
Caldeea (fost oraș în sudul
• Genotipul conține totalitatea factorilor ereditari ai unui organism, Mesopotamiei) reprezintă
iar fenotipul – totalitatea caracterelor manifestate ca urmare a genealogia a cinci generații
interacțiunii dintre genotip și mediu. de cai. Pe această tablă sunt
inscripționate indicații
• Variabilitatea este însușirea organismelor înrudite de a se deosebi
referitoare la modul cum se
între ele prin variații ereditare și neereditare. transmit la urmași forma
capului și a copitelor.
14
Aplic
I. Alege varianta corectă de răspuns: DICȚIONAR
1. Prin ereditate se înţelege: Gena (din gr. Gennao) = a da

a. apariţia unor caractere diferite la c. proprietatea indivizilor din aceeaşi specie naștere
descendenţii unei familii de a se deosebi între ei Fenotip (din gr. Phaineim) =
b. moştenirea, de către descendenţi, a unor d. transmiterea caracterelor de la ceea ce se vede la un organism, a
caractere corespunzătoare speciei descendenţi la ascendenţi apărea
2. Însușirea organismelor înrudite de a se deosebi între ele constituie:

a. fenotipul b. variabilitatea c. genotipul d. ereditatea ȘTIAI CĂ:
II. Privește și analizează imaginile din figurile 7, 8 și 9 cu reprezentanți care • În 1865, Gregor Mendel a
descoperit primele legi ale
aparțin celor trei rase ale speciei umane. Identifică cel puțin trei caracteristici
eredității, fiind considerat
morfologice diferite și trei caracteristici morfologice comune. părintele geneticii ca știință.
• O caracteristică interesantă
în ceea ce privește genele
este faptul că în unele cazuri,
bărbații au părul foarte lung
în urechi. Acest caracter este
transmis de o genă situată pe
cromozomul „y”, care este
Rasa caucaziană Rasa australo-negroidă Rasa mongoloidă prezent doar la bărbați.
(Fig. 7) (Fig. 8) (Fig. 9)
• Unii oameni de știință
III. Transcrie pe caiet tabelul de mai jos și completează-l cu datele identificate. consideră ca rase distincte cele
două ramuri ale rasei australo-
Caracteristici Rasa europeană Rasa australo- Rasa mongoloidă negroidă, respectiv rasa
morfologice (caucaziană) negroidă negroidă și rasa australoidă.
diferite
comune
IV. Completează spaţiile libere din V. Alcătuiește un minieseu format din

afirmaţia următoare, astfel încât trei-patru fraze, intitulat „Genetica,
aceasta să fie corectă: știința viitorului”, folosind informaţia
Totalitatea ____________________________ ereditari ai unui ştiinţifică adecvată.
organism formează ____________________________ .
Portofoliul meu
• Realizează o scurtă descriere, la alegere, a unei rase umane și precizează
zonele de pe glob unde aceste populații umane trăiesc.
• Identifică trei factori de mediu care pot influența creșterea și dezvoltarea ta
prin interacțiune cu genotipul tău.
15
1.2 ADN-ul, baza materială
a eredității
Introducere
1. Ce reprezintă celula pentru materia vie?

2. Care sunt componentele celulare și care dintre acestea coordonează
întreaga existenţă celulară?
Îmi amintesc
• Ereditatea este însușirea tuturor viețuitoarelor de a poseda informație
genetică pe baza căreia sunt transmise de la părinți la urmași caractere
morfologice, fiziologice, biochimice și comportamentale.
• Informația genetică este codificată biochimic în acidul dezoxiribonucleic
(ADN), care este o componentă esențială a nucleului celular.
Învăț
Modelul ADN-ului (Fig. 1)
• Baza materială a eredității este macromolecula de ADN.
• ADN-ul este o macromoleculă bicatenară, alcătuită din unități mai DICȚIONAR
simple numite nucleotide. Acid = substanţă cu gust acru,
• Datorită structurii sale, ADN-ul își dirijează propria sinteză și care ȋnroșește hârtia albastră de
asigură transmiterea informației ereditare de la o generație la alta. turnesol.
Nucleu = parte centrală și
Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este o substanță chimică, o fundamentală, esențială a unui
macromoleculă, ce se găsește în nucleul celulelor tuturor organismelor. El lucru, a unei structuri sau a unei
conține, sub o formă codificată biochimic, informația genetică necesară acțiuni; nucleul celular are rol în
formării și întreținerii organismului și este alcătuit din unități mai simple coordonarea întregii activități a
numite nucleotide. celulei.
Bază pirimidinică Bază purinică
Radical fosforic Radical fosforic
Dezoxiriboză Dezoxiriboză
Componentele unei nucleotide (Fig. 2)
16
Observă în imaginea din figura 2 cele trei componente ale unei nucleotide:
o bază azotată, un zahăr (glucid) și un radical fosforic.
Fosfat (P)
Bazele azotate sunt de două tipuri: purinice și pirimidinice. Bazele
azotate purinice sunt adenina (A) și guanina (G). Bazele azotate pirimidinice
Glucid (D)
sunt citozina (C) și timina (T). Zahărul (glucidul) este reprezentat de
dezoxiriboză (D).
Prin combinarea unei baze azotate purinice sau pirimidinice cu dezoxiriboza Adenină
și radicalul fosforic (P) se formează o nucleotidă.
Legarea nucleotidelor între ele prin intermediul grupărilor de acid fosforic Citozină
determină formarea unei catene polinucleotidice.

Guanină
Observă în imaginea din figura 3 o secvență de ADN. Ce formă are și care
sunt părțile componente? Timină
ADN-ul este o substanță macromoleculară, bicatenară, formată din două

catene polinucleotidice care se înfășoară una în jurul celeilalte, în spirală, astfel D D
încât se formează un dublu helix. Legături de
hidrogen
Cele două catene ale ADN-ului sunt complementare, ceea ce înseamnă D D
că o nucleotidă de pe o catenă, ce conține o bază azotată purinică se va lega

întotdeauna de o nucleotidă de pe cealaltă catenă, care conține o bază azotată
pirimidinică și invers. Secvența ADN (Fig. 3)
Prin urmare în macromolecula de ADN există patru tipuri de legături: A-T,
T-A, G-C și C-G. DICȚIONAR
Adenina și timina, respectiv guanina și citozina sunt baze complementare. Complementară = care
Structura bicatenară a ADN-ului se realizează cu ajutorul unor legături de completează, care servește la
hidrogen, care se stabilesc între bazele complementare și care sunt duble între întregirea unui lucru.
timină și adenină și triple între guanină și citozină. Legătură de hidrogen = atracția
În cazul tuturor organismelor, ordinea bazelor azotate din ADN reprezintă electrostatică dintre moleculele
înscrierea informației genetice necesară sintezei proteice, propriei sinteze și polare prezentă în compuși cum
transmiterii caracterelor ereditare de-a lungul generațiilor. ar fi apa, ADN-ul și proteinele.
Sinteza ADN-ului se realizează prin procesul de replicare (autocopiere), care Moleculă polară = moleculă
are la bază complementaritatea și se realizează după modelul semiconservativ. care prezintă doi poli, unul
Este singurul caz din lumea biomoleculelor în care o substanță își dirijează predominant pozitiv și unul
propria sinteză și se asigură transmiterea informației ereditare de la o predominant negativ, ca urmare
a distribuției inegale a sarcinilor
generație la alta.
electrice.
17
Descopăr
Priviți cu atenție schema replicării biomoleculei de ADN din figura 4. Notați A T

în caiete răspunsurile la următoarele întrebări: C G
T A
G
1. Ce se petrece cu legăturile de hidrogen dintre cele două catene? A
2. Care este rolul fiecărei catene? C G
T A
3. Ce însușire stă la baza sintezei catenelor noi de ADN? G C
4. Compară răspunsurile cu explicațiile de mai jos. A T

C G
În cursul replicării, catenele unei macromolecule de ADN se separă T
G
A
progresiv prin ruperea legăturilor de hidrogen și fiecare funcționează ca

A T
model pentru sinteza de catene complementare. Rezultă două molecule- C
A
G
T A
fiice de ADN identice, fiecare având o catenă veche și alta nou-sintetizată, A
G
T
C G
A T
din care reiese că sinteza ADN este semiconservativă. C G G
T A A
T
C G G
T
C
Lucrare practică A T
T A
A T
G
C G C G
Modelarea structurii dublu-catenare a ADN-ului T A T A
C C
• Formați grupe de câte opt elevi. În fiecare grupă, șase elevi desenează pe
cartoanele alese modelele celor patru baze azotate, a dezoxiribozei și a T A T
C G C G
radicalului fosforic, având dimensiunile precizate. Apoi realizează circa 30 de T A T A
G C
copii pentru fiecare. Ceilalți doi elevi stabilesc succesiunea bazelor azotate G C
pe cele două catene complementare și, conform modului de lucru și a

imaginii model, aceștia asamblează macromolecula de ADN.
Replicarea ADN-ului (Fig. 4)
Materiale necesare:
• Carton colorat (cinci culori diferite), trusă • Legați bazele azotate prin legături de
traforaj, echer, compas, sârmă de cupru hidrogen, folosind sârma mai groasă.
sau de aluminiu de grosimi diferite, ace cu • Legați bazele azotate de dezoxiriboză,
gămălie. obținând nucleotide. Respectați
Modul de lucru: orientarea diferită a dezoxiribozei pe
• Alegeți câte o culoare pentru fiecare cele două catene, conform modelului din
componentă a nucleotidei. fig. 5.
• Desenați pe cartoanele alese modelele • Legați fiecare radical fosforic la
bazelor azotate, a dezoxiribozei și a nucleotide pentru a finaliza macheta
radicalului fosforic, având dimensiunile: ADN.
‒ 5 cm pentru bazele pirimidinice, • Împerecheați baze azotate purinice între Legătură de hidrogen
‒ 10 cm pentru bazele purinice, ele și baze azotate pirimidinice între ele.
‒ 4 cm dezoxiriboză; • Observați grosimea machetei rezultate. Model ADN (Fig. 5)
‒ 2 cm radicalul fosforic. • Comparați machetele realizate de fiecare
• Apoi realizați circa 30 de copii pentru grupă.
fiecare. • Adăugați secvențe din machetele ADN în
• Stabiliți o succesiune a bazelor azotate portofoliul vostru.
pentru una dintre catenele ADN.
• Stabiliți succesiunea bazelor azotate de
pe catena complementară.
18
Rețin
• Informația genetică a unui organism se găsește codificată biochimic ȘTIAI CĂ:
în ADN. • Pentru prima dată, în anul
• ADN-ul este o macromoleculă dublu spiralată, în care cele două 1869, Friedrich Miescher a
izolat ADN-ul din nucleii
catene alcătuite din nucleotide sunt complementare.
lapților de somon și l-a numit
• O nucleotidă este formată dintr-o bază azotată, un zahăr (glucid) și nucleină.
un radical fosforic. • Identificarea ADN-ului ca
• În cazul tuturor organismelor, ordinea bazelor azotate din ADN material genetic a rezultat
ca urmare a experimentelor
reprezintă înscrierea informației genetice necesară sintezei
realizate pe pneumococi
proteice, propriei sinteze și transmiterii caracterelor ereditare de-a de către Griffith și Avery în
lungul generațiilor. perioada 1928-1944.
• Aceste funcții ale ADN-ului sunt posibile datorită • În anul 1953, J.D. Watson și
complementarității celor două catene din structura sa. F. Crick descoperă modelul
de structură dublu helicală
a ADN-ului. Aceasta rămâne
cea mai mare descoperire a
Aplic biologiei secolului al XX-lea,
pentru care au primit Premiul
I. Scrie pe o fișă succesiunea II. Alege răspunsurile corecte la Nobel.
nucleotidelor de pe cele două următoarele întrebări:
• Amprentarea ADN este o
catene ale ADN-ului și legăturile de 1. O nucleotidă este formată din: tehnică folosită de oamenii de
hidrogen ce se stabilesc între bazele a. o bază azotată b. un radical fosforic știință pentru identificarea
complementare, folosind informațiile c. o catenă d. un zahăr persoanelor, bazată pe
din fig. 6. caracterizarea ADN-ului.
Răspuns: a, b, d
Aceasta este folosită, de
Structura de susținere 2. Bazele azotate purinice sunt: exemplu, în testele de
formată din glucide și a. citozina b. guanina paternitate și în investigațiile
fosfați
c. adenina d. timina criminalistice.
Timină (T)
III. Completează spaţiile libere din • Există două tipuri de acizi
Adenină (A)
nucleici, ADN și ARN.
afirmaţia următoare, astfel încât
Perechea de baze
aceasta să fie corectă.
ADN-ul este o macromoleculă,
Citozină (C) dublu spiralată, în care cele două
Guanină (G) catene alcătuite din nucleotide
____________________________
sunt ____________________________ .
O bază azotată ____________________________ se leagă
ADN dublu catenar (Fig. 6)
întotdeauna de o bază azotată
____________________________ .
Portofoliul meu
• Documentați-vă și realizați un proiect cu tema „Acizii nucleici”.
19
1.3 Genele, cromozomii și
cariotipul uman normal
Introducere
1. Ce legătură există între caracterele ereditare și factorii ereditari? Membrană

2. Dar între factorii ereditari, ADN și nucleu? Cromatină nucleară
Îmi amintesc
• Caracterele ereditare se transmit de la o generație la alta.
• Transmiterea caracterelor ereditare se realizează prin intermediul unor
factori ereditari care au fost numiți gene.
Învăț Porii
membranei Nucleol
• Ce sunt, din punct de vedere biochimic, factorii ereditari sau genele. nucleului
• Sub ce formă se găsesc moleculele de ADN în nucleu.

Nucleul celular (Fig. 1)
• Ce sunt cromozomii.
• Ce este cariotipul uman normal și din ce este alcătuit.
Cromozom
Observă imaginea din fig. 1 și identifică componentele din interiorul
Fibră de
nucleului celular: fibrele de cromatină și nucleolul. cromatină
Fibrele de cromatină conțin gene și sunt alcătuite din ADN și proteine (Fig. 2).
Gena este un segment de ADN care condiționează sinteza uneia sau a mai
multor proteine și prin aceasta manifestarea și transmiterea unui caracter
ereditar determinat.
Cromozomii sunt constituiți din fibre de cromatină. Ei devin vizibili la
microscop numai în timpul diviziunii celulare, atunci când fibrele de cromatină
se spiralizează și se condensează. Proteine
Numărul de fibre de cromatină din structura unui cromozom este diferit

în funcție de etapa celulară. La sfârșitul diviziunii celulare, cromozomii sunt
alcătuiți dintr-o singură fibră de cromatină, puternic condensată, care poartă
numele de cromatidă. Înainte de diviziunea celulară, cromozomii se dublează,
deoarece are loc sinteza ADN-ului și sunt alcătuiți din două cromatide unite
printr-o structură numită centromer.
Cromozomii se găsesc sub formă de perechi în celulele corpului ‒ jumătate ADN
fiind de la mamă și jumătate de la tată, celule diploide notate cu 2n și
neperechi în celulele reproducătoare, celule haploide notate cu n.
Numărul și forma cromozomilor sunt caracteristice fiecărei specii. Celulele Fibră de cromatină (Fig. 2)
20
umane conțin 46 de cromozomi, din care 44 sunt autozomi și 2 heterozomi.
Celulă
Autozomii sunt cromozomii identici ai celor două sexe. Heterozomii sunt
cromozomii sexului, notați XX la femeie și XY la bărbat. Nucleu
Cromozom
Pentru a putea fi analizați cu ușurință, cromozomii se colorează prin
tehnici speciale de bandare, se fotografiază, se decupează, se împerechează și
se aranjează în grupuri, în ordinea descrescătoare a mărimii lor. În acest fel se Centromer
realizează cariotipul.
Cromatide
Cariotipul uman prezintă cei 46 de cromozomi (23 perechi) clasificați în surori
funcție de dimensiunea, forma și poziția centromerului, în șapte grupe notate
cu primele litere ale alfabetului, în ordinea mărimii, de la A la G. Cromozomul X
este asemănător celor din grupa C, iar cromozomul Y, celor din grupa G.
• Grupa A are cei mai mari 1-3 4-5 Gena A
cromozomi, cromozomii 1-3;
Structură
• Grupa B are cromozomii 4-5; de ADN
6-12
• Grupa C cromozomii 6-12;
• Grupa D cromozomii 13-15; Gena B
• Grupa E, cromozomii 16-18;

• Grupa F cromozomii 19-20; 13-15 16-18
• Grupa G, cu cei mai mici
X Y
cromozomi, 21-22. 19-20 21-22
Autozomi Cromozomi sexuali Organizarea unui cromozom;
• Cromozomii sexuali, X și Y formează
plasarea liniară a genelor în
perechea 23. Cariotipul uman normal (Fig. 3) cromozom (Fig. 4)
Descopăr
Observă cu atenţie imaginile din figurile 4 și 5. Notează în fișele tale
răspunsurile la următoarele întrebări: Care sunt componentele unui cromozom
bicromatidic? Unde unește centromerul cromatidele surori? Care sunt tipurile Metacentric Submetacentric Acrocentric Telocentric
de cromozomi după poziția centromerului? Metacentric ‒ centromerul median

Submetacentric ‒ centromerul submedian
Lucrare practică în grupe de elevi Acrocentric ‒ centromerul situat mai aproape
de unul dintre capetele cromozomului
1. Morfologia și structura cromozomilor Telocentric ‒ centromerul situat la capătul
cromozomului
• Formați grupe de câte cinci elevi. În fiecare grupă, patru dintre elevi
realizează unul dintre cele patru tipuri de cromozomi identificați anterior și îi Tipuri de cromozomi după
poziția centromerului (Fig. 5)
fixează pe polistiren, iar al cincilea elev notează legenda pentru fiecare.
21
Materiale necesare: DICȚIONAR
• plastilină sau pastă de modelaj de două culori, autocolante, marker, polistiren. Proteine = substanțe organice
complexe, alcătuite dintr-un
2. Cariotipul normal la om
număr mare de aminoacizi,
• Alcătuiți cariotipul uman pe baza imaginilor din figura 3. în compoziția cărora intră
• Formați grupe de câte șapte elevi. În fiecare grupă, fiecare elev realizează carbonul, azotul, oxigenul și
hidrogenul. Acestea reprezintă
una dintre următoarele cerințe:
principalele materiale de
• Fotografiați și măriți imaginea cu cariotipul uman din figura 6. construcție ale componentelor
• Tipăriți imaginea pe o coală A4. celulare, dar pot avea și rol
de transportori, hormoni sau
• Decupați imaginea fiecărui cromozom din cei 46 din imagine.
enzime.
• Ordonați cromozomii după lungime.
• Construiți perechile de cromozomi. Organit citoplasmatic =
structură specializată, localizată
• Așezați perechile de autozomi în grupe.
în citoplasma celulei, care
• Atașați cei doi heterozomi la grupele corespunzătoare dimensiunii și îndeplinește funcții specifice.
formei lor.
• Fotografiați produsul obținut și adăugați fotografia în portofoliul vostru.
Fotografierea la microscop
a cromozomilor în timpul
diviziunii celulare, tehnică
folosită în realizarea
cariotipului uman (Fig. 7)
Schemă cariotip uman (Fig. 6)
22
Rețin
• Fibrele de cromatină sunt alcătuite din ADN și proteine, iar prin ȘTIAI CĂ:
condensare constituie cromozomii (autozomi și heterozomi). • Nucleolul, component al

nucleului, are un conținut
• Gena este un segment din macromolecula de ADN care conține mare de acizi nucleici și are
informația necesară transmiterii unui caracter ereditar determinat. rol în formarea ribozomilor.
În timpul diviziunii celulare,
• Cariotipul reprezintă aranjarea în grupuri a imaginilor perechilor de
nucleul se dezorganizează, iar
cromozomi, în ordinea descrescătoare a mărimii lor. nucleolul dispare.
• Ribozomii sunt organite
celulare citoplasmatice, cu
Aplic rol în sinteza proteinelor,
descoperiți de George Emil
I. Alege răspunsurile corecte: Palade, absolvent al Facultății
1. Fibrele de cromatină: 2. Genele sunt: de Medicină și Farmacie din
a. conțin acid dezoxiribonucleic a. segmente de ADN București.
b. se găsesc în nucleu b. plasate liniar în cromozomi • Legătura dintre ordinea

c. au proteine în structura lor c. componente ale citoplasmei nucleotidelor din ADN și
ordinea aminoacizilor din
d. formează cromozomul d. factori ereditari
proteină este dată de codul
II. Asociază noțiunile din cele două coloane. În coloana B un element va rămâne genetic alcătuit din codoni.
Un codon este o secvență
neasociat.
de trei nucleotide, care
1. Asociază noțiunile din coloana A cu explicațiile din coloana B, pentru a obține afirmații
determină includerea unui
corecte:
anumit aminoacid în molecula
1. cromozom metacentric A. unește cele două cromatide proteică.
2. cromatide B. brațe cromozomale egale
3. centromer C. formate din fibre de cromatină
D. centromerul plasat terminal
Răspuns: 1. B, 2. C, 3. A
2. Asociază noțiunile din coloana A cu explicațiile din coloana B, pentru a obține afirmații
corecte:
1. heterozomi A. format din 46 de cromozomi
2. cariotipul uman B. cromozomi identici la cele două sexe
3. autozomi C. format din 46 de autozomi
Gena, fragment din
D. cromozomii sexului macromolecula de ADN (Fig. 8)
III. Alcătuiește un minieseu format din trei-patru fraze, intitulat „Genele –
structura și rolul lor”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
Portofoliul meu
• Realizează un colaj care să conțină un cariotip uman femeiesc și unul
bărbătesc.
23
1.4 Rolul gameților și al fecundației în
transmiterea ereditară
Introducere
1. Care este însușirea de bază a materiei vii, ce asigură perpetuarea speciilor?
2. Putem afirma că reproducerea organismului are la bază reproducerea Interfaza
celulară? Etapa Etapa
3. Care este motivul pentru care nucleul coordonează reproducerea celulară? presintetică sintetică
Etapa
Îmi amintesc premitotică
za
to
• Toate organismele (de la cele mai simple până la cele mai evoluate) se Mi
nasc, cresc, se dezvoltă, iar la maturitate se reproduc și apoi mor.
• Reproducerea organismelor poate fi asexuată și sexuată.
Ciclul celular (Fig. 1)
• În procesul reproducerii organismelor, caracterele ereditare se transmit de
la părinți la urmași prin intermediul cromozomilor.
• În acest mod, reproducerea asigură continuitatea dintre generații și ȘTIAI CĂ:
existența îndelungată a speciilor față de cea a indivizilor. • Unele celule se divid toată
viața; altele încetează să se mai
dividă într-un anumit stadiu al
dezvoltării. Exemplu: neuronii
Învăț se mai divid în primii doi ani
de viață, iar globulele roșii
• Care sunt componentele ciclului celular și tipurile de diviziune și celulele musculare pierd
celulară. capacitatea de diviziune după
ce s-au diferențiat.
• Caracteristicile diviziunii celulare mitotice și meiotice.
• Rolul gameților și al fecundației în transmiterea ereditară. • Diviziunea celulară este un
proces strict controlat genetic:
• Alternanța de generații, sexuată și asexuată prezentă în ciclul de pierderea controlului asupra
viață al omului. diviziunii celulare duce la
apariția diferitelor tipuri de
Pentru ca un organism pluricelular să supraviețuiască în timp, celulele
cancer.
moarte din structurile lui sunt înlocuite de celule noi, formate prin diviziune.
Fiecare celulă se naște întotdeauna dintr-o celulă. Ea crește, se • Celulele din corneea ochiului
sunt foarte potrivite pentru
specializează structural și funcțional (se diferențiază), iar după o viață mai
studiul diviziunii celulare,
lungă sau mai scurtă moare sau se reproduce. Această succesiune ciclică de deoarece înlocuirea se petrece
procese, pornind de la o celulă și terminându-se cu diviziunea acesteia în două la o rată foarte mare.
celule fiice, formează ciclul celular.
Ciclul celular este constituit din interfază și diviziunea propriu-zisă (Fig. 1).
1. Interfaza este etapa în care celula crește și își dublează toate
componentele celulare, inclusiv cantitatea de material genetic. Acum are loc
replicarea (sinteza) ADN-ului după modelul semiconservativ, iar cromozomii
24
care la sfârșitul diviziunii celulare erau alcătuiți dintr-o singură cromatidă Interfază
1.
(monocromatidici) devin bicromatidici. Când volumul și dimensiunile celulei 2n
2.
inițiale s-au dublat, celula se pregătește de diviziune, moment determinat de 3. 9.
anumiți factori cum ar fi: temperatura, hrana, starea de sănătate a celulei etc. 4.
Profază Telofază 2n
2. Diviziunea celulară începe cu cea a nucleului și după finalizarea
2n
acesteia are loc diviziunea citoplasmei și formarea a două sau patru celule fiice. 5.
În funcție de locul în care se desfășoară și după modul de diviziune a
nucleului, există două tipuri de diviziune: mitoza și meioza.
a. Mitoza are loc în celulele somatice (celulele corpului) care sunt diploide 2n
6.
(2n). Ea determină formarea a două celule identice din punct de vedere
ereditar, cu același număr de cromozomi precum celula mamă (2n).
7. 8.
Observă imaginea din figura 2 și identifică momentele principale ale
Metafază Anafază
mitozei. Compară momentele identificate de tine cu cele descrise în text.
1. Membrană celulară 2. Citoplasmă
În timpul diviziunii, nucleul se dezorganizează, se formează fusul de 3. Membrană nucleară 4. Nucleol
diviziune, iar cromozomii devin vizibili. Ei se vor atașa prin centromerii lor de 5. Centromer 6. Fus de diviziune
fibrele fusului de diviziune și se vor alinia în mijlocul celulei. Are loc separarea 7. Cromozom bicromatidic 8. Cromozom
monocromatidic 9. Cromatină
cromatidelor surori, formarea cromozomilor monocromatidici și migrarea
lor spre polii celulei. Aici vor forma doi nuclei identici, încheindu-se astfel Reprezentarea schematică a
diviziunea nucleului. Urmează diviziunea citoplasmei și formarea a două mitozei (Fig. 2)
celule-fiice identice.
Mitoza asigură creșterea organismelor, înlocuirea celulelor moarte și
Cromozomi omologi
regenerarea unor părți pierdute.
b. Meioza este întâlnită la toate organismele cu reproducere sexuată.
Încrucișare
Aceasta are loc în celulele diploide ale organelor de reproducere (ovare și A A a a cromozomală
B B b b
testicule), constă în două diviziuni (etape) succesive și determină formarea a C C c c
patru celule haploide (cu numărul de cromozomi redus la jumătate). Cromatide

În etapa I a meiozei se reduce numărul de cromozomi la jumătate și au loc nerecombinate
A a
procese de recombinare genetică intracromozomală și intercromozomală. B
C
b
c
Identifică în imaginea din figura 3 fazele recombinării intracromozomale.

Ce se formează în urma acestui proces și ce importanță are? A A a a
B B b b
Recombinarea intracromozomală constă într-un schimb reciproc C c C c
de segmente cromatidice dintre cromozomii materni și paterni din aceeași Cromatide

recombinate
pereche, proces numit crossing-over. Se formează astfel cromozomi ce conțin
informație genetică diferită față de cromozomii părinților. Fazele recombinării genetice
intracromozomale (Fig. 3)
25
Recombinarea intercromozomală este rezultatul migrării cromozomilor
spre poli, în funcție de poziția lor în centrul celulei. Apare astfel posibilitatea 1.
amestecării cromozomilor materni cu cei paterni, iar fiecare celulă formată va
avea o combinație unică de cromozomi parentali.
2.
6.
n 3.
II
apa n
Et
n
n 4. 5.
Etapa I n
1. Ovocit primar; 2. Ovocit primar în
2n proces de maturare; 3. Ovocit secundar;
n
4. Ovul matur; 5. Globule polare;
6. Primul globul polar
Etapele diviziunii meiotice (Fig. 4)
Ovogeneza (Fig. 5)
Importanța meiozei
Ce vor deveni cele patru celule haploide rezultate prin meioză?
• Dacă meioza are loc într-un organism femel, prin procesul numit Spermatocit
primar
ovogeneză, doar o singură celulă se transformă în ovul (gametul femeiesc),
Spermatociți
celelalte se dezorganizează și dispar (Fig. 5). secundari
• Dacă meioza are loc într-un organism mascul, cele patru celule haploide
Spermatide
devin patru spermatozoizi (gameți bărbătești) prin spermatogeneză (Fig. 6).
Gameții formați conțin materialul genetic recombinat, provenit de la
cei doi părinți și pot participa la următoarea etapă a reproducerii sexuate,
fecundația.
Fecundația (Fig. 7) constă în fuziunea celor doi gameți haploizi, de
sex opus și formarea celulei ou sau zigot, celulă diploidă. Mitoza în celula Spermatozoizi
ou asigură formarea embrionului și creșterea acestuia până la maturizarea Spermatogeneza (Fig. 6)
completă, când în organele reproducătoare se vor forma noi gameți.
Ciclul de viață
În viața unui organism cu reproducere sexuată au loc două fenomene
importante, opuse prin consecințele lor: meioza - reduce numărul de
cromozomi la jumătate și fecundația - care dublează numărul de cromozomi.
Cele două procese împart ciclul biologic al unui organism în două faze
(generații) distincte, care alternează cu regularitate:
1. faza haploidă (haplofaza) sau faza sexuată: începe cu meioza și se
încheie cu fecundația; Fecundația (Fig. 7)
2. faza diploidă (diplofaza) sau faza asexuată: începe cu fecundația și se
încheie cu meioza.
26
Descopăr
Urmărește, în imaginea din figura 8, alternanța celor două faze, haploidă și I. Faza haploidă
diploidă în ciclul de viață la om. Răspunde în scris la următoarele întrebări. Ovul
1. De cine sunt reprezentate cele două faze?

2. Care dintre ele predomină?
Spermatozoid
Meioză Fecundație
Rețin Ovar Testicul

• Mitoza determină formarea de celule cu același număr de
Zigot
cromozomi ca și celula mamă, asigură creșterea organismelor și Mitoză diploid
regenerarea țesuturilor distruse.
• Meioza asigură formarea gameților haploizi și variabilitatea II. Faza diploidă
genetică a acestora prin realizarea recombinării genetice intra- și
Ciclul vital al organismului
intercromozomale. uman (Fig. 8)
• Meioza și fecundația sunt două fenomene contrare, care se succed
cu regularitate în ciclul vital al unui organism: meioza duce la DICȚIONAR
apariția stării haploide, caracteristică celulelor reproducătoare, iar Mitoza (din gr. mitos) = fir (cu
fecundația reface starea diploidă, caracteristică celulelor somatice. fus de diviziune)
Meioza (din gr. meion) = mai
puțin, a se reduce
Aplic Fus de diviziune = ansamblu

de filamente proteice, de
Lucrăm în perechi: formă elipsoidală, care apare la
I. Analizează figurile 2 și 4 cu faze ale diviziunii mitotice și ale meiozei. începutul diviziunii și ia parte la
Identifică trei asemănări și trei deosebiri. Completează tabelul cu datele distribuirea cromozomilor spre
identificate: polii celulei
Deosebiri
Asemănări
II. Alege varianta corectă de răspuns: 2. Mitoza se finalizează cu formarea a:

1. Prin diviziunea meiotică a unei celule a. două celule diploide
2n = 18 se formează celule care conțin: b. două celule haploide
a. 2n=18 c. n = 9 c. patru celule diploide
b. 2n=9 d. n = 18 d. patru celule haploide
Portofoliul meu
• Realizează un colaj care să conțină imagini microscopice ale mitozei,
meiozei, fecundației și dezvoltării embrionare la om.
27
1.5 Determinismul genetic al principalelor
caractere fenotipice umane
Introducere
Ai realizat o investigație în familia ta. Ai ales trei trăsături fizice prezente

în fenotipul tău, cum ar fi culoarea ochilor, a părului, grupa sangvină și ai
observat aceste aspecte la frații, părinții, bunicii, chiar și verișorii, unchii și
mătușile tale. Ai notat datele obținute în fișele pentru portofoliu.
1. Care este frecvența asemănărilor?
2. La ce concluzii ai ajuns?
Învăț
• Ce sunt genele alele și care este modul în care acestea se manifestă.
Culoarea pielii, a ochilor,
• Cum poate fi genotipul.
gropița mentonieră, caractere
• Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane. transmise ereditar (Fig. 1)
Dacă în celulele corpului cromozomii se găsesc sub formă de perechi, fiind

jumătate de la mamă și jumătate de la tată, atunci și genele care sunt plasate
liniar pe cromozomi se găsesc tot sub formă de perechi. Poziția ocupată
de genă în cromozom se numește locus. Locus-ul unei gene se poate afla
pe autozomi sau pe heterozomi. Fiecare tip de genă ocupă același locus pe
cromozomii omologi. În populația umană, genele dintr-o pereche pot avea
mai multe forme sau versiuni. Fiecare dintre aceste forme este numită alelă și
fiecare individ moștenește o combinație de două alele de la părinții săi. Lungimea și densitatea
Atunci când genele alele care determină caracterele sunt identice (AA, aa), sprâncenelor, forma ochilor,
genotipul este pur din punct de vedere genetic și se numește homozigot. caractere transmise ereditar
Atunci când genele alele care influențează același caracter sunt diferite, (Aa), (Fig. 2)
genotipul este impur din punct de vedere genetic și se numește heterozigot.
Informația genetică primită de la cei doi părinți este diferită cel puțin pentru o
pereche de gene alele. Observă imaginea din fig. 3.
În stare heterozigotă, genele alele interacționează între ele pentru
a se exprima fenotipic. În general, una este dominantă și cealaltă recesivă.
Gena dominantă se notează cu literă mare și se exprimă fenotipic atât
în stare homozigotă (AA), cât și în stare heterozigotă (Aa). Gena recesivă
se notează cu literă mică și se poate exprima fenotipic doar sub formă
homozigotă (aa). Poziționarea genelor
Caracterele fenotipice umane pot fi determinate de o singură pereche de pe cromozomi (Fig. 3)
28
gene alele (monogenic) sau de mai multe perechi de gene alele (poligenic) și Fenotip Genotip
pot fi dominante sau recesive. 0 (I) ll
Gropița mentonieră, forma ochilor, lungimea și densitatea sprâncenelor A (II) L L și LAl
A A
sunt caractere umane monogenice. Grupele sangvine, culoarea ochilor, a B (III) LBLB și LBl
părului, sexul sunt caractere umane poligenice. AB (IV) LA LB
Determinismul genetic al grupelor de sânge Fig. 4
Grupele de sânge (fenotipul) la om sunt determinate genetic prin
combinația celor trei gene alele: l, LA și LB ce se găsesc în populația umană.
DICȚIONAR
Identifică în tabelul din figura 4 relațiile interalelice dintre cele trei gene.
Homozigot = din gr. homoios
Compară concluziile tale cu explicațiile date.
– asemănător, zygotos –
Genele LA și LB sunt dominante față de gena l și determină grupele împreunat.
sangvine A(II) și B(III) atât în formă homozigotă (LA LA, LBLB), cât și în formă Heterozigot = din gr. heteros –
heterozigotă (LAl, LBl), iar împreună determină o nouă grupă de sânge, AB (IV). altul, zygotos – împreunat.
Gena l este recesivă. Ea se manifestă numai sub formă homozigotă (ll). Caracter = din gr. kharakter –
semn distinctiv.
Determinismul genetic al culorii ochilor
Există trei gene alele care determină culoarea ochilor: Ebr (gena ochilor Gameți = din gr. gamete – soție,
gametes – soț.
negri sau căprui), Egr (gena ochilor verzi) şi Ebl (gena ochilor albaştri). Ebr
este dominantă faţă de Egr şi Ebl. Prin urmare, gena ochilor negri/căprui este
dominantă faţă de gena ochilor albaştri sau verzi. Egr este dominantă faţă de
Ebl, deci gena ochilor verzi este dominantă faţă de gena ochilor albaştri, care
este recesivă față de amândouă. Prin combinarea celor trei gene, luate câte
două, rezultă culoarea ochilor (albaștri, verzi sau căprui).
Determinismul genetic al culorii părului
Culoarea părului diferă în funcție de cantitatea de pigmenți care este
determinată genetic de două perechi de gene. Culoarea închisă a părului
(brunet, șaten) este determinată de o genă dominantă, notată cu M, în timp
ce culoarea deschisă a părului (blond, roșcat) este determinată de o genă
recesivă, notată cu R, fiecare dintre ele având mai multe alele. Astfel, seria
care controlează producția de melanină cuprinde gene Mbd, Mbw, Mbk, iar din
seria care controlează producția de pigment roșu, fac parte genele R+ și R-.
Din combinarea alelelor și însumarea efectelor lor rezultă fenotipuri variate
concretizate în marea diversitate de nuanțe de păr, de la blond foarte deschis
până la negru închis.
29
Determinismul genetic al sexelor ȘTIAI CĂ:
Sexul este un caracter ereditar determinat de gene situate pe heterozomii • Culoarea pielii omului variază
între alb și negru, fiind
X și Y.
condiționată de existența unor
Heterozomul X (Fig. 5) conține gene de importanță majoră în dezvoltarea
perechi de gene nealele care
embrionului și gene care determină sexul femeiesc, dar numai în absența intervin în pigmentarea pielii.
cromozomului Y. Femeile prezintă doi cromozomi X între care se realizează Astfel, cantitatea de melanină
procesul de crossing-over. Ele produc ovule care conțin un heterozom X. din piele este determinată de
Heterozomul Y (Fig. 6) conține gene care determină masculinitatea, iar efectul cumulativ al genelor
prezența lui alături de heterozomul X determină sexul bărbătesc. Bărbații P1p1 și P2p2. În funcție de modul
de exprimare al acestora
produc în mod egal două tipuri de spermatozoizi, jumătate conțin heterozomul
există următoarele fenotipuri:
X și jumătate heterozomul Y. Cromozomii X și Y nu sunt omologi (nu conțin negri, mulatri închiși, mulatri
gene perechi) și între ei nu se realizează procesul de crossing-over. La bărbat, propriu-ziși, mulatri deschiși,
toate genele de pe cromozomii X și Y (aflate într-un singur exemplar) se vor albi.
manifesta fenotipic indiferent că sunt dominante sau recesive. • Genele nealele sunt perechi
În procesul de reproducere, dacă ovulul va fi fecundat de un spermatozoid de gene situate în locus-uri
ce conține cromozomul X, copilul va fi fetiță; dacă ovulul va fi fecundat de un diferite pe autozomi sau
spermatozoid ce conține cromozomul Y, copilul va fi băiat (Fig. 7). heterozomi, care pot coopera
în realizarea unui caracter
Mamă Tată complex.
• Ecogenetica se ocupă cu
studiul efectelor diferiților
factori agresivi din mediu
asupra indivizilor, prin analiza
genotipului individual și a
Fiică Fiu
modului în care individul
Cromozomul X (Fig. 5) Cromozomul Y (Fig. 6) Determinismul genetic
interacționează cu agenții
al sexelor la om (Fig. 7)
ambientali periculoși pentru
sănătate (alcool, fumat etc.).
Descopăr
Privește și identifică în imaginile din figurile 8, 9 și 10 caracterele
fenotipice umane determinate monogenic care au fost prezentate în tabel.
Precizează în caiet numărul imaginii în care ai identificat caracterul fenotipic și
modul în care acesta se manifestă (dominant sau recesiv).
Caracter monogenic Dominant Recesiv

Forma capului Capul rotund Capul alungit
Lobul urechii Lobul urechii liber Lobul urechii lipit
Pistrui pe față Prezența pistruilor Absența pistruilor
30
Rețin
• Genele alele sunt genele perechi, situate în același locus

cromozomal, influențează aceeași însușire a organismului, dar
determină caractere contrastante.
• Organismele care prezintă gene alele identice în fiecare pereche
sunt pure din punct de vedere genetic și se numesc homozigote.
Descendenții sunt identici între ei, dar și cu părinții.
• Organismele care prezintă gene alele diferite cel puțin într-o
pereche sunt impure din punct de vedere genetic și se numesc
heterozigote. Descendenții nu sunt identici cu părinții și nici
între ei.
• Gena dominantă se exprimă fenotipic în stare homozigotă și
heterozigotă.
• Gena recesivă se exprimă fenotipic numai în stare homozigotă. Lobul urechii, caracter
Aplic
I. Recunoaște în imaginile din figurile 8, 9 și 10 trei caractere fenotipice
poligenice și precizează genotipurile posibile care le determină.
II. Transcrie pe caiet tabelul de mai jos și completează-l cu datele identificate
după modelul dat:
Forma capului, caracter
Însușirea Caracterul poligenic Genotipul posibil
Culoarea ochilor Ochi verzi Egr Egr sau Egr Ebl
III. Alcătuiește un minieseu format din trei-patru fraze, intitulat „Rolul

heterozomilor în determinismul genetic al sexelor”, folosind informaţia
ştiinţifică adecvată.
Pistruii, caracter transmis

ereditar (Fig. 10)
Portofoliul meu
• Realizează o scurtă descriere a determinismului genetic al inteligenței la om.
• Identifică și prezintă pe scurt trei caractere monogenice și trei caractere
poligenice observate la colegii tăi.
31
1.6 Transmiterea ereditară
a unor caractere normale
Introducere
1. Doi părinţi cu ochii negri sau căprui pot avea copii cu ochi albaştri sau Generația 1
verzi?
2. Dacă ambii părinţi au ochi albaştri, ce culoare vor avea ochii copiilor lor?
TT tt
Îmi amintesc Gameți T t
• Transmiterea caracterelor ereditare se realizează în procesul reproducerii. Generația 2

T t
Tt
• Genele alele sunt genele perechi care influențează aceeași însușire a
organismului, dar care determină caractere contrastante. Acestea sunt X
situate în același locus cromozomal. Tt Tt
Gameți T t T t
• Genele alele pot fi dominante sau recesive. Gena dominantă se exprimă
Generația 3 T T
fenotipic în stare homozigotă (AA) și heterozigotă (Aa). Gena recesivă se t TT t
Tt Tt
exprimă fenotipic numai în stare homozigotă (aa). tt
Învăț
TT Tt Tt tt
• Care sunt legile mendeliene ale eredității. Transmiterea caracterelor
• În ce constau legea purității gameților și legea segregării la mazăre (Fig. 1)
independente a perechilor de caractere.
• Comportamentul genelor dominante și recesive.
• Modul de transmitere a unor caractere normale.
Legile mendeliene ale eredității sunt legea purității gameților și legea
segregării independente a perechilor de caractere. Ele au fost formulate de
Gregor Mendel în urma experimentelor de hibridare la mazăre și au fost
publicate în 1865. Mendel a arătat că transmiterea caracterelor ereditare se
realizează prin intermediul unor factori ereditari (gene), care se găsesc sub
formă de perechi în celulele corpului și sub formă simplă în gameți.
Privește imaginea din figura 1 și identifică modul în care s-a produs
transmiterea caracterelor la mazăre.
Gameții se formează prin meioză, diviziune în care are loc separarea
cromozomilor din perechi, deci și a genelor, așa încât fiecare gamet va primi un Gregor Mendel (Fig. 2)
singur cromozom din fiecare pereche (o singură genă din pereche). Acest aspect
a fost definit de Mendel (fig. 2) ca legea purității gameților.
32
Separarea cromozomilor din perechi este urmată de migrarea lor spre cei
doi poli. Această deplasare se face în funcție de poziția cromozomilor în centrul
celulei. Apare astfel posibilitatea amestecării cromozomilor materni cu cei
paterni, proces numit recombinare intercromozomală (Fig. 4). Mendel a definit
acest aspect ca legea segregării independente a perechilor de factori ereditari.
În procesul de fecundație, gameții de sex opus se unesc pe bază de
probabilitate, fiecare gamet femeiesc având șansa de a se uni cu oricare dintre
gameții bărbătești și viceversa.
Urmărind modul în care s-au manifestat la descendenți factorii ereditari,
Mendel a arătat că întotdeauna, în cazul genitorilor (părinților) homozigoți
diferiți (AA, aa), în prima generație, F1, descendenții manifestă fenotipic
caracterul dominant, iar genotipic sunt 100% heterozigoți. În a doua generație,
F2, 75% din descendenți prezintă caracterul dominant și 25% caracterul recesiv,
raportul de segregare după fenotip pentru o pereche de factori ereditari fiind
de 3 la 1.
Legile mendeliene sunt universale în lumea vie și ele arată că întotdeauna
un caracter dominant se transmite în raport de ¾, iar un caracter recesiv în Recombinare
raport de ¼. Să urmărim ce grupe sangvine vor avea copiii unui cuplu, în care intercromozomală (Fig. 4)
mama are grupa de sânge A(II) cu genotipul homozigot (LA LA), iar tatăl are
grupa de sânge O(I) și ce grupe au copiii dacă ambii părinți au grupa de sânge DICȚIONAR
A(II) cu genotipul heterozigot (LA l). (Fig. 3)
Hibridare = încrucișarea
organismelor care se deosebesc
părinți prin una sau mai multe perechi
de caractere ereditare.
LA LA ll LA l LA l
Codominanța = fenomenul de
interacțiune dintre două gene
alele distincte și dominante
gameți (LA și LB), care duc împreună la
L A
L A
l l LA l LA l apariția unui nou fenotip: grupa
de sânge AB (IV).
copii
25% LAl 25% LAl 25% LAl 25% LAl 25% LALA 50% LAl 25% ll
Transmiterea grupei sangvine de la părinți la copii (Fig. 3)
33
Descopăr
Lucrăm pe grupe
Determinismul genetic al culorii ochilor (Fig. 5).
Formați grupe de câte patru elevi. Răspundeți la întrebările inițiale:
1. Doi părinţi cu ochii negri sau căprui pot avea copii cu ochi albaştri sau
verzi?
2. Dacă ambii părinţi au ochi albaştri, ce culoare vor avea ochii copiilor lor?
Modul de lucru
• Fiecare grupă primește fișa de lucru care Egr (gena ochilor verzi) şi Ebl (gena ochilor
conține una dintre combinațiile posibile albaştri). Ebr este dominantă faţă de Egr
de genotipuri ale părinților cu ochi negri şi Ebl. Egr este dominantă faţă de Ebl, care
sau căprui, respectiv albaștri: este recesivă față de amândouă.
• Grupa 1, genotipul părinților Ebr Ebr, Ebr Ebr. • Se precizează pe fișa de lucru fenotipul
• Grupa 2, genotipul părinților Ebr Ebr, Ebr Egr. descendenților.
• Grupa 3, genotipul părinților Ebr Ebr, Ebr Ebl. • Se prezintă rezultatele și se identifică
Grupa 4, genotipul părinților Ebr Egr, Ebr Egr. genotipurile părinţilor cu ochii negri sau
• Grupa 5, genotipul părinților Ebr Egr, Ebr Ebl. căprui ce pot avea copii cu ochi albaştri
• Grupa 6, genotipul părinților Ebr Ebl, Ebr Ebl. sau verzi.
• Grupa 7, genotipul părinților Ebl Ebl, EblEbl. • Se precizează ce culoare vor avea ochii
• Realizați schema transmiterii ereditare, copiilor dacă părinţii au ochii albaştri.
știind din lecția anterioară că există • Fiecare grupă va alege un reprezentant
trei gene alele care determină culoarea care va prezenta în fața clasei rezultatele
ochilor: Ebr (gena ochilor negri sau căprui), obținute, iar fișele de lucru se adaugă la
portofoliu.
Rețin
• Conform primei legi mendeliene, legea purității gameților, gameții

sunt întotdeauna puri din punct de vedere genetic, adică nu conțin
decât unul din factorii ereditari pereche.
• Conform celei de-a II-a legi, legea segregării independente a
perechilor de caractere, fiecare pereche de factori ereditari segregă
independent de alte perechi de factori ereditari, astfel încât
raportul de segregare după fenotip, pentru o pereche de factori Culoarea ochilor, caracter
ereditari este de 3 dominant: 1 recesiv.
• Întotdeauna la descendenți, genele dominante se manifestă în
raport de ¾, iar cele recesive în raport de ¼.
• Caracterele monogenice umane se transmit conform legilor
mendeliene.
• Numărul de combinații genetice diferite de gameți care apar
ca urmare a segregării independente a perechilor de caractere
(cromozomi) este 2n, unde n este numărul perechilor de cromozomi.
34
Aplic
I. Culoarea pielii umane este condiționată de existența unor perechi de gene ȘTIAI CĂ:
nealele, P1p1 și P2p2, care intervin în pigmentarea pielii. Astfel, cantitatea de • Datorită particularităților
melanină din piele este determinată de efectul cumulativ al acestor gene, iar în ființei umane, cea mai utilizată
funcție de modul lor de exprimare există următoarele fenotipuri: negri, mulatri metodă în genetica umană este
observația, nu experimentul,
închiși, mulatri propriu-ziși, mulatri deschiși, albi. Știind că genotipul pentru
care a fost interzis din motive
culoare neagră este P1P1P2P2, iar pentru culoarea albă este p1p1p2p2, scrie câte un etice. De aceea, una dintre
genotip posibil pentru celelalte fenotipuri: mulatri închiși, mulatri propriu-ziși, tehnicile cel mai des folosite
mulatri deschiși (Fig. 6). este urmărirea unui caracter
sau a unei afecțiuni genetice
II. 1. Un bărbat cu grupa sangvină AB (IV) se căsătoreşte cu o femeie cu grupa sangvină de-a lungul a mai multe
B(III), genotip heterozigot. Stabilește următoarele: generații. O astfel de tehnică
a. genotipurile părinţilor; b. fenotipurile posibile ale copiilor. este analiza pedigriului,
Răspuns: Răspuns: prin care este prezentată
Bărbatul L L , femeia L l
A B B moștenirea unui caracter
Gameți LA LB într-un șir de generații
LB LALB LBLB succesive.
l LA l LBl
2. Într-o familie, mama are grupa sangvină 0(I), iar copiii nu pot avea decât grupa A(II).
Stabilește următoarele:
a. genotipurile mamei şi ale copiilor; b. genotipul tatălui.
Portofoliul meu
Transmiterea culorii pielii (Fig. 6)

• Identifică un caracter monogenic în familia ta. Observă în ce mod s-a
transmis de-a lungul generațiilor și realizează o schemă simplă care să
ilustreze aceasta, asemănătoare exemplului dat (Fig. 7).
Străbunicul Străbunica
Bunicul Bunica Bunicul Bunica
Mătușa Mătușa Tata Mama
Diana Fratele
Transmiterea ereditară a culorii ochilor în familia Dianei (Fig. 7)
35
1.7 Factorii mutageni, consecințele
mutațiilor genetice
Introducere
1. Ordinea nucleotidelor în macromolecula de ADN poate fi modificată?

2. Dacă da, ce consecințe pot să apară?
Îmi amintesc
• În cazul tuturor organismelor, ordinea nucleotidelor din ADN reprezintă
înscrierea informației genetice necesară sintezei proteice, propriei sinteze
și transmiterii caracterelor ereditare de-a lungul generațiilor.
• Prin proteinele sintetizate se manifestă și se transmit caractere ereditare,
cum ar fi: culoarea pielii, a ochilor, gropița mentonieră, forma ochilor,
lungimea și densitatea sprâncenelor etc.
Învăț
• Ce sunt mutațiile genetice.
• Care sunt factorii mutageni.
• Factorii care stau la baza clasificării mutațiilor.
• Cum apar mutațiile genetice și consecințele lor.
Mutația genetică (Fig. 1, Fig. 2, Fig. 3) reprezintă o modificare a structurii și
a funcției materialului genetic care nu este o consecință a recombinării genetice.
Poate să apară fie în timpul sintezei ADN-ului, fie în urma acțiunii unor factori
mutageni. Procesul prin care apar mutațiile se numește mutageneză. Mutații genetice genice (Fig. 2)
Genele (fragmente de ADN din cromozomi)

Cromozom codifică informația pentru sinteza de proteine specifice
Gena A este o secvență de ADN ce codifică proteina A

ADN Gena B este o secvență de ADN ce codifică proteina B
Gena A
O genă mutantă are o eroare în secvența de ADN ce
Gena B duce la sinteza unor proteine mutante (cu structură
modificată)
Mutația genetică (Fig. 1)
36
Greșelile care apar în timpul sintezei ADN-ului pot fi corectate prin
acțiunea unor enzime. În unele cazuri însă, aceste enzime nu reușesc să repare
modificările apărute. Se produc mutații genetice permanente cu efect asupra
caracterelor umane și a modului în care informația genetică este transmisă de
la o generație la alta. Foarte puține sunt folositoare, unele fiind chiar letale.
Factorii mutageni pot fi:
• fizici - radiațiile neionizante (ultravioletele) și ionizante (x, gama, alfa,
beta) Mutații la flori (Fig. 3)
• chimici - acidul azotos, nicotina, cofeina, alcoolul, unele medicamente,
pesticidele, coloranții alimentari, conservanții etc.
ȘTIAI CĂ:
• biologici - virusurile, unele microorganisme.
• În urmă cu cincizeci de ani,
Clasificarea mutațiilor se face în funcție de anumiți factori: sedativul talidomida a fost
1. în funcție de cantitatea de material genetic afectat, există mutații: retras de pe piaţă după ce mii
• numeric cromozomale - afectează numărul cromozomilor de mame au născut copii cu
• structural cromozomale - afectează structura cromozomilor malformaţii. Membrele au fost
• genice - afectează una sau mai multe gene. principalele părţi ale corpului
afectate.
2. în funcție de modul în care mutația se manifestă în cazul eredității,
există mutații: • Sindromul sirenei sau
• dominante sirenomelia este un defect
de naştere în care cele două
• recesive
membre inferioare ale
3. după localizarea pe cromozomi, există mutații:
nou-născutului sunt
• autozomale, localizate pe autozomi; împreunate.
• heterozomale, plasate pe heterozomi (cromozomii sexuali);
4. după modul de apariție, pot fi mutații;
• naturale sau spontane;
• artificiale, provocate de om.
5. după tipul de celule în care apar, mutațiile pot fi:
• gametice - sunt mutații ereditare ce vor fi observate la descendenți,
(nu neapărat la descendenții următoarei generații, pot sări una sau două
generații);
• somatice - care nu se transmit la descendenți.
La om, în multe cazuri mutațiile sunt letale, împiedicând dezvoltarea unui
organism anormal. De exemplu, aproximativ 20% din sarcini sunt avortate
spontan înainte de 12 săptămâni și dintre acestea 50% prezintă anomalii
genetice.
37
Descopăr
Lucrăm în perechi ȘTIAI CĂ:

• Principala cale de prevenire
Cromozom a maladiilor ereditare este
profilaxia lor. Este necesară
Puncte de
Material evitarea factorilor mutageni:
ruptură Material
genetic genetic radiația provenită de la
deletat duplicat sursele artificiale și naturale,
substanțele chimice mutagene
Deleție (Fig. 4) Duplicație (Fig. 6) din mediul ambiant, bolile
Înainte de translocație După translocație virotice și infecțioase. În
același timp este important
Cromozom 20 să se utilizeze substanțe
derivat
antimutagene, ca de exemplu
Cromozom 20
vitaminele.
Cromozom 4 derivat
Cromozom 4 • Diferite studii arată că stresul
este un factor mutagen,
Translocație reciprocă (Fig. 5) Inversie (Fig. 7)
deci soluțiile de combatere
a acestuia ne protejează în
Observă cu atenţie imaginile din figurile 4, 5, 6 și 7 în care sunt prezentate
ultimă instanță ADN-ul.
tipuri de mutații care afectează structura cromozomilor. Notează în fișele tale
răspunsurile la următoarele întrebări:
1. Care sunt tipurile de mutații cromozomale din fiecare imagine?
2. În ce constau?
Compară răspunsul tău cu cel al colegului de bancă. Transcrie tabelul pe
caietul tău și completează-l după modelul dat.
Numărul imaginii Tipul de mutație Caracteristici

Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
Fig. 7
Mutațiile sunt considerate o sursă a variabilității genetice, alături de

recombinările genetice.
În general, mutațiile au un efect dăunător asupra organismului purtător,
unele fiind chiar letale (incompatibile cu viața). Foarte puține mutații sunt
folositoare.
La om, mutațiile au rol atât în procesele biologice normale (dezvoltarea
sistemului imunitar), cât și în cele patologice, fiind responsabile de maladiile
genetice, cromozomale și genice (ereditare și neereditare) și de apariția
diferitelor forme de cancer.
De asemenea, cei mai mulți factori mutageni sunt și teratogeni, producând
malformații ale embrionului în timpul dezvoltării intrauterine.
38
Rețin
• Orice modificare în structura și funcția materialului genetic ce nu DICȚIONAR
este o consecință a recombinării genetice, poartă numele de mutație Cancer = boală care apare atunci
genetică. Ele apar spontan sau sunt induse de factori mutageni și când genele care controlează
diviziunea și creșterea celulelor
dacă sunt compatibile cu viața, se transmit în descendență.
devin mutante. Celulele se divid
• Factorii mutageni sunt fizici, chimici și biologici. excesiv și formează tumori.
• În funcție de cantitatea de material genetic afectat, mutațiile pot Celulă Diviziuni celulare
fi: genice, structural cromozomale și numeric cromozomale. normală necontrolate
• Mutațiile genetice au efect asupra caracterelor ereditare și

Mutații la nivelul ADN -ului
a modului în care informația genetică este transmisă de la o
generație la alta.
Transformarea celulelor
normale în celule canceroase
(Fig. 8)
Aplic
Enzimă = substanță de natură
I. Alege variantele corecte de răspuns: proteică cu rol de biocatalizator:
1. Mutațiile structural cromozomale se 2. La om, mutațiile sunt responsabile de: influențează sensul, ordinea și
produc prin: a. dezvoltarea sistemului imunitar viteza de desfășurare a reacțiilor
a. pierderea unui segment din cromozom b. maladiile genetice ereditare biochimice din celule.
b. translocație reciprocă c. diferitele forme de cancer Virus = agent patogen invizibil
c. inversii d. maladiile genetice neereditare la microscopul optic, care nu are
d. recombinare genetică capacitatea de autoreproducere,
ci este multiplicat de celula
II. Completează spaţiile libere din afirmaţiile următoare, astfel încât acestea să parazitată. Acesta provoacă
fie corecte: diverse boli infecțioase numite
viroze.
Mutația genetică este o ____________________________ în structura și ____________________________ ADN-ului, care nu este
o consecință a recombinării genetice.
Mutațiile somatice ____________________________ la descendenți, în timp ce mutațiile ____________________________ se
transmit la generațiile următoare.
III. Alcătuiește un minieseu format din trei-patru fraze, intitulat „Factorii

mutageni”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
Portofoliul meu
• Documentați-vă și realizați un proiect cu tema „Influența radiațiilor
emise de telefoanele mobile asupra ADN-ului uman”.
• Identifică în mediul tău de viață prezența unor factori cu potențial
mutagen și teratogen și găsește soluții pentru evitarea lor. Prezintă
rezultatele colegilor.
39
1.8 Transmiterea ereditară a unor
caractere umane patologice
Introducere
1. Dacă într-o familie, unul dintre bunici prezintă o maladie genică
autozomală, care sunt șansele ca ea să se manifeste și la nepoți?
2. Dar dacă maladia genică este heterozomală?
Îmi amintesc
• Mutațiile genetice au efect asupra caracterelor umane și a modului în care
informația genetică este transmisă de la o generație la alta.
Sindromul DOWN (Fig. 1)
• La om, ele au rol atât în procesele biologice normale (dezvoltarea
sistemului imunitar), cât și în cele patologice, fiind responsabile de
maladiile genetice, cromozomale și genice (ereditare și neereditare) și de
apariția diferitelor forme de cancer.
1 2 3 4 5 6 7 8
• În funcție de cantitatea de material genetic afectat, mutațiile pot fi:
genice, structural cromozomale și numeric cromozomale.
9 10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 XXX
Învăț Sindromul Trisomia X (Fig. 2)
• Ce sunt maladiile genetice.

• Care sunt cele mai frecvente maladii cromozomale autozomale și
heterozomale. 1 2 3 4 5 6 7 8
• Modul de transmitere a unor caractere patologice autozomale și
heterozomale, dominante și recesive. 9 10 11 12 13 14 15 16
Orice boală care are la origine o modificare a informației genetice este 17 18 19 20 21 22 XXY
considerată o maladie genetică, iar dacă se transmite și la descendenți, o
Sindromul Klinefelter (Fig. 3)
maladie ereditară.
În funcție de nivelul la care se petrece alterarea materialului genetic,
maladiile genetice pot fi: cromozomale, genice sau metabolice.
I. Maladiile cromozomale 1 2 3 4 5 6 7 8
Cele mai multe sunt anomalii numerice care nu se transmit ereditar.

9 10 11 12 13 14 15 16
Acestea se datorează neseparării cromozomilor perechi în timpul meiozei,
ceea ce va duce la formarea de gameți neechilibrați genetic. Prin fecundarea 20
17 18 19 21 22 XO
acestora se formează organisme care prezintă cromozomi în plus (trisomii) sau
Sindromul Turner (Fig. 4)
în minus (monosomii), determinând afecțiuni grave cunoscute sub numele de
sindroame. Anomaliile numerice pot afecta atât autozomii, cât și heterozomii.
40
a. Maladii cromozomale autozomale
Sindromul Down - Se produce nesepararea cromozomului 21 în timpul
meiozei. Rezultă un gamet cu un cromozom suplimentar şi unul cu un
cromozom lipsă. Din unirea unui gamet cu 24 de cromozomi cu un gamet
normal (23 cromozomi) rezultă un zigot cu 47 cromozomi, respectiv trisomia 21
sau sindromul Down (Fig. 1 - pag. 40).
b. Maladii cromozomale heterozomale Polidactilie (Fig. 5)
Sunt mult mai frecvente decât cele autozomale și au drept cauză
nesepararea cromozomilor X în cursul meiozei. Prin fecundarea ovulelor
formate de spermatozoizi normali rezultă diferite sindroame: trisomia X,
sindromul Klinefelter, sindromul Turner. (Fig. 2, 3 și 4 - pag. 40).
II. Maladiile genice
Mutațiile genice pot afecta genele în totalitate sau numai anumite perechi
de nucleotide, determinând efecte diferite: apariția unor anomalii morfologice,
sinteza unor proteine anormale (afectând funcția unde acestea sunt implicate), Sindactilie (Fig. 6)
declanșarea bolilor metabolice ereditare. Ele pot fi:
a. Maladii genice autozomale
Se manifestă cu frecvență egală la cele două sexe și sunt determinate de
mutații dominante sau recesive ale unor gene situate în cromozomii autozomi.
Cele dominante sunt reprezentate de:
• Polidactilia - degete suplimentare la mâini și/sau picioare (Fig. 5)
• Sindactilia - unirea degetelor de la mâini și/sau picioare (Fig. 6)
• Prognatismul - mărirea anormală a buzei inferioare însoțită de Prognatism (Fig. 7)
aplatizarea transversală a craniului (Fig. 7).
În transmiterea autozomală dominantă a unei boli genetice, alela
dominantă este anormală, iar alela recesivă este normală. Indivizii afectaţi
au de regulă un părinte bolnav. Dacă alela este sub formă homozigotă, toți
descendenții vor fi bolnavi; dacă alela este sub formă heterozigotă, șansele de
a avea copii bolnavi sau sănătoși sunt egale.
Cele recesive sunt reprezentate de:
• Albinismul - absența pigmentului melanic din piele și păr (Fig. 8) Albinismul la om (Fig. 8)
• Anemia falciformă - globulele roșii ale sângelui au formă de seceră
(Fig. 10).
41
În transmiterea autozomală recesivă a unei boli genetice, alela anormală
este recesivă, iar alela normală este dominantă. Dacă părinţii sunt sănătoși,
dar poartă alela recesivă (heterozigoți), riscul de a suferi de această boală este
de 1:4 (25%) pentru fiecare posibilă viitoare naştere.
b. Maladii genice heterozomale
Sunt determinate de mutații ale unor gene situate în cromozomii sexului
(heterozomi) și se manifestă fenotipic, predominând la bărbați, deoarece Anemia falciformă (Fig. 10)
genele de pe cromozomii X și Y se găsesc într-un singur exemplar. Majoritatea
genelor sunt recesive. Cele mai cunoscute sunt hemofilia și daltonismul, care
sunt determinate de gene recesive de pe cromozomul X.
Hemofilia reprezintă incapacitatea sângelui de a se coagula.
Daltonismul constă în incapacitatea de a deosebi anumite culori între ele,
de obicei verdele de roşu. Femeile manifestă boala numai în stare homozigotă
XhXh/ XdXd. În stare heterozigotă, XXh / XXd, femeia este purtătoare sănătoasă.
Descopăr
Lucrare de laborator
Alcătuirea arborelui genealogic la om
Testul Ishihara folosit în
• Arborele genealogic este o reprezentare grafică a legăturilor de rudenie între diagnosticarea daltonismului
membrii unei familii, pe parcursul a mai multe generații. Acesta permite (Fig. 11)
stabilirea modului de transmitere a caracterelor ereditare normale și
patologice.
Modul de lucru: 2. Realizarea arborelui genealogic
1. Ancheta familială: (pedigriul):
• discută cu un coleg de clasă (poți folosi și • utilizează semne convenționale și
datele obținute din investigația familială realizează arborele genealogic:
realizată de tine și trecute în fișele pentru I Nn nn
portofoliu);
• culege de la subiect date de interes legate
II
de transmiterea unor caractere ereditare
Nn NN NN Nn
normale sau patologice;
Căsătorie
• înregistrează informațiile în fișa III consangvină
personală; NN NN Nn Nn NN
• reconstituie ascendența pe linie:
- directă: părinți, bunici, străbunici; IV
- colaterală: frați, unchi, mătuși și NN NN nn nn Nn
descendența lor; bărbat bolnav bărbat sănătos
• stabilește modul de transmitere a femeie bolnavă femeie sănătoasă
bărbat purtător căsătorie
caracterului ereditar urmărit. femeie purtătoare căsătorie consangvină
N= genă normală n = genă mutantă
Arborele genealogic al unei boli
cu transmitere autozomal recesivă (Fig. 9)
42
Rețin
• Orice boală care are la origine o modificare a ADN-ului este DICȚIONAR
considerată o maladie genetică, iar dacă aceasta se transmite și la Sindrom = totalitatea semnelor
descendenți, o maladie ereditară. și simptomelor (ce au aceeași
cauză) care apar în cursul unei
• Maladiile cromozomale apar ca urmare a erorilor din timpul stări patologice.
diviziunii meiotice (majoritatea nu se transmit la descendenți). Letal = care determină moartea.
• Maladiile genice autozomale se manifestă în mod egal la cele două Metabolism = totalitatea
sexe și pot fi dominante sau recesive. transformărilor biochimice și
energetice care au loc în celulele
• Maladiile genice heterozomale se manifestă predominant la sexul
unui organism.
bărbătesc deoarece genele de pe cromozomii X și Y se găsesc
într-un singur exemplar (în mod obligatoriu ele se manifestă Proband = primul membru de
familie afectat, care solicită
fenotipic).
îngrijiri medicale pentru o
• Maladiile genice heterozomale determinate de mutații ale genelor tulburare genetică.
de pe cromozomul Y se transmit numai la bărbați.
ȘTIAI CĂ:
• Prin căsătoriile consangvine
Aplic (căsătoriile dintre rude)
poate avea loc homozigotarea
Lucrăm în perechi
unor gene recesive, care se
I. Analiză de pedigri II. Într-o familie, tatăl are hemofilie, iar vor manifesta în fenotip. În
Analizați și explicați următorul arbore mama este purtătoare de daltonism. aceste familii, apariția unor
genealogic. Stabiliţi următoarele: boli psihice și a altor anomalii
a. genotipurile părinţilor; ereditare este mai frecventă.
b. fenotipul posibil al copiilor;
c. precizați o caracteristică a maladiilor
genice heterozomale.
III. Adriana se căsătorește cu Mihai care este
bolnav de albinism. Știind că tatăl Adrianei
suferă de aceeași maladie ca Mihai, stabiliți
următoarele:
Femeie bolnavă Femeie sănătoasă
a. genotipul lui Mihai și al Adrianei;
Bărbat bolnav Bărbat sănătos
b. fenotipul posibil al copiilor;
Căsătorie
c. precizați o caracteristică a maladiilor
Arborele genealogic (Fig. 12)
genice autozomale.
Portofoliul meu
• Realizează un colaj care să conțină trei cariotipuri patologice umane.
• Realizează fișe cu maladiile cromozomale și maladiile genice metabolice
prezentate și precizează la fiecare minimum trei manifestări fenotipice.
43
Recapitulare
I. Descrie obiectul de studiu al geneticii, explicând noțiunile din schema de mai jos.
GENETICA
EREDITATEA VARIABILITATEA
GENE ADN STRUCTURA

VARIAȚII VARIAȚII
CHIMICĂ
EREDITARE NEEREDITARE
+ FUNCȚII
DOMINANTE RECESIVE
PROTEINE RECOMBINAREA GENETICĂ CONDIȚII

MUTAȚIILE GENETICE DE MEDIU
FIBRE DE
CROMATINĂ
CROMOZOMII
CARIOTIP
AUTOZOMI HETEROZOMI
II. Folosind schema de mai jos, explică procesele ce asigură transmiterea caracterelor ereditare de la o generație la alta.
44
III. Mutațiile sunt considerate o sursă a variabilității genetice, alături de recombinările genetice.
În general, mutațiile au un efect dăunător asupra organismului purtător, unele fiind chiar letale (incompatibile cu
viața). Foarte puține mutații sunt folositoare.
Descrie grupele de factori mutageni și consecințele mutațiilor, explicând noțiunile din următoarea schemă:
FIZICI
FACTORI MUTAGENI CHIMICI
BIOLOGICI
AUTOZOMALE
MALADII
CONSECINȚELE MUTAȚIILOR
CROMOZOMALE
HETEROZOMALE
AUTOZOMALE
MALADII GENICE
HETEROZOMALE
AUTOEVALUARE - Pe o scară de la 5 la 1, notează nivelul pe care l-ai atins prin parcurgerea acestei unități de învățare,
evaluând următoarele criterii:
5 4 3 2 1
La sfârșitul acestei unități: În foarte mare În mare În oarecare În mică În foarte
măsură măsură măsură măsură mică măsură
Mi-am însușit cunoștințele despre GENETICĂ.
Pot să comunic într-un mod creativ

cunoștințele însușite.
Pot să aplic cunoștințele dobândite în
viața de zi cu zi.
45
Evaluare
I. Completează spaţiile libere din afirmaţia următoare, V. Cristina prezintă sindactilie. Ea se căsătorește cu Alin,
astfel încât aceasta să fie corectă. 8 p care este sănătos. Stabilește următoarele: 14 p
Într-o macromoleculă de ADN, o bază azotată ____________________________ a) genotipul lui Alin și al Cristinei;
se leagă întotdeauna de o bază azotată ____________________________ . b) fenotipul posibil al copiilor.
II. Numește cele două tipuri de diviziune celulară; scrie în VI. Citește următoarele afirmaţii numerotate cu cifre de
dreptul fiecărui tip câte o caracteristică. 12 p la 1 la 5. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată, scrie
III. Alege varianta corectă de răspuns: 12 p în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare litera A. Dacă
apreciezi că afirmaţia este falsă, scrie în spaţiul din dreptul
1. Factorii de coagulare lipsesc în cazul persoanelor cu:
cifrei corespunzătoare litera F şi modifică parţial afirmaţia
a) sindromul Turner
pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosește în acest
b) sindromul Down
scop, informaţia ştiinţifică adecvată.
c) hemofilie
Nu se acceptă folosirea negaţiei. 18 p
d) daltonism
1. Sinteza ADN-ului (replicarea) se realizează după
2. Caracter uman poligenic este:
modelul semiconservativ.
a) densitatea sprâncenelor
2. La femeie, cromozomii sexului sunt X,Y.
b) gropița mentonieră
3. Ciclul celular este constituit din interfază și
c) forma ochilor
diviziunea propriu-zisă.
d) culoarea părului
4. Gena dominantă se exprimă fenotipic în stare
3. O persoană cu grupa sanguină AB (IV), are genotipul:
homozigotă și heterozigotă.
a) LALB
5. R
adiațiile neionizante (ultravioletele) sunt factori
b) LAl
mutageni chimici.
c) ll
d) LBl
4. Este maladie cromozomală heterozomală:
a) albinismul
b) sindromul Klinefelter
c) polidactilia
d) trisomia 21
IV. Genetica studiază ereditatea și variabilitatea
organismelor. 26 p
a) precizează semnificaţia termenului „ereditate”;
b) explică afirmaţia următoare: „Gameţii sunt puri din
punct de vedere genetic“;
c) construiește patru enunţuri afirmative, câte două Din oficiu: 10 p
pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul ştiinţific Timp de lucru: 30 minute
adecvat.
Folosiţi în acest scop informaţii referitoare la următoarele
conţinuturi:
- caractere ereditare dominante;
- cariotipul uman.
46
II. Evoluționism
Teorii despre originea și evoluția vieții

Dovezi ale evoluției (directe și indirecte)
F actori ai evoluției (ereditatea, variabilitatea, suprapopulația, lupta pentru
existență, selecția naturală)
Evoluția omului
47
2.1 Teorii despre originea vieții
Introducere
1. Ce este viața și unde o întâlnim?

2. Cum a apărut Universul și ce legătură există între apariția și evoluția vieții
pe planeta noastră și evoluția Universului?
Îmi amintesc
• Celula este unitatea structurală și funcțională a vieții. Ea se formează
întotdeauna din alte celule prin diviziune.
• Organismele pot fi unicelulare sau pluricelulare și indiferent de
complexitatea lor, acestea se caracterizează prin schimburi permanente de
substanțe, energie și informație cu mediul înconjurător.
Învăț
• Că oamenii de știință nu au găsit încă un răspuns unanim acceptat
în ceea ce privește originea și evoluția Universului, precum și
originea și evoluția vieții pe planeta noastră.
• O prezentare succintă a teoriilor despre apariția Universului și
despre originea și apariția vieții pe pământ din ambele perspective,
cea evoluționistă și cea creaționistă.
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii și-au pus problema originii vieții
și a Universului pe care au încercat să o explice prin emiterea diferitelor
teorii. Teoriile existente sunt rezultatul celor două moduri de cunoaștere
umană: cunoașterea intelectuală, care necesită distingerea cu multă atenție a
faptelor științifice de prejudecăți filosofice sau ideologice și cunoașterea prin
experiență directă, trăită.
Imagini din spațiul cosmic
I. Cum a apărut Universul? Ce anume face Universul să existe?
(Fig. 1)
a. Teoria Big Bang
În anul 1927, fizicianul și preotul belgian Georges Lemaître a fost primul
care a emis teoria conform căreia Universul s-a format pornind de la o explozie
a unui „atom primordial“.
În anul 1929, astronomul Edwin Hubble a demonstrat experimental că
galaxiile se îndepărtează unele de altele cu viteze uriaşe, toate având acelaşi
48
punct de origine și propune modelul unui Univers în expansiune. ȘTIAI CĂ:
În anul 1940, fizicianul George Gamow și colaboratorii săi au susținut ideea
• Într-o scrisoare către fiica
de explozie incandescentă de energie și lumină la începuturile Universului. sa, Leiserl, Albert Einstein
Acesta a fost începutul a tot ce există, al Universului, al spaţiului, al timpului și dezvăluie care este forța
al legilor ştiinţifice pe care le observăm. supremă din Univers. Există
”
Nimic din ceea ce vedem azi nu exista înainte de acel moment. Mai mult, o forţă extrem de puternică,
ceea ce a provocat apariţia universului era în afara timpului, în afara spaţiului pentru care, cel puţin până în
prezent, ştiinţa nu a găsit o
şi în afara materiei.
explicaţie formală. Este forţa
Astrofizicianul Robert Jastrow afirmă: „În acea primă clipă a fost plantată care include şi guvernează
sămânţa a tot ce s-a întâmplat în Univers; toate stelele, toate planetele şi totul, este chiar în spatele
toate fiinţele vii au apărut în urma evenimentelor puse în mişcare în momentul oricărui fenomen care are
exploziei cosmice. A fost, la propriu vorbind, momentul Creaţiei… Atunci a loc în Univers şi încă nu
apărut universul şi nu putem afla ce anume i-a provocat apariţia.” a fost identificată de noi.
Această forţă universală este
b. Religia și apariția Universului IUBIREA. Când cercetătorii
„Minunata organizare și armonie a Universului nu se poate să fi fost au investigat o teorie unificată
realizată decât conform planului unui Creator Atotputernic” - Isaac Newton a universului, au uitat cea
mai puternică forţă nevăzută.
(savantul englez care a descoperit legea gravitației universale).
Iubirea este Lumina, care îi
Majoritatea religiilor din zilele noastre sunt monoteiste (creștinismul,
luminează pe cei ce o oferă
mozaismul, mahomedanismul). Adepții acestor religii cred într-un singur şi o primesc. Iubirea este
Dumnezeu care a creat universul, omul și celelalte forme de viață. gravitaţie, deoarece îi face
II. Originea vieții pe unii oameni să se simtă
atraşi de alţii. Iubirea e
„Originea vieții pare să fie un miracol, atât de multe sunt condițiile ce putere, deoarece multiplică
trebuie reunite pentru a-l realiza” - Francis Crick (biolog molecular britanic și tot ce avem mai bun şi oferă
biofizician care împreună cu James Watson a descoperit structura ADN-ului). umanităţii şansa de a nu
Teorii moderne privind originea vieții pieri în propriul egoism orb.
Iubirea expune şi revelează.
1. Ipoteza panspermiei dirijate
Pentru iubire noi trăim şi
Elaborată de Crick și Orgel (1973, 1983), ipoteza spune că viața ar fi apărut murim. Iubirea e Dumnezeu şi
pe o altă planetă din Univers, care a beneficiat de condiții asemănătoare Dumnezeu este Iubire“.
sau chiar mai bune pentru apariția ei. Pământul și probabil alte planete
sterile au fost „însămânțate”, în mod deliberat cu forme vii elementare, de
tipul microorganismelor actuale, de către ființe inteligente, aparținând unor
civilizații avansate, care trăiesc în sisteme solare a căror perioadă de evoluție
a fost cu câteva miliarde de ani anterioară celei a planetei noastre. Argumente
aduse: dacă viața ar avea originea pe Pământ, ar fi apărut în mai multe locuri
49
simultan, iar în acest caz nu poate fi explicat caracterul universal al codului
genetic.
2. Teoria Oparin - Haldane
Autorii acestei teorii au împărțit drumul de dezvoltare până la materia vie
în trei etape. În primele două a avut loc evoluția chimică (Fig. 2), iar în a treia
evoluția biologică (Fig. 3).
În prima etapă, din substanțele anorganice existente în atmosfera
primitivă, sub influența razelor ultraviolete, a descărcărilor electrice și a
vulcanismului s-au format în apele oceanelor substanțe organice simple Apa - leagănul vieții (Fig. 2)
precum: aminoacizi, acizi grași, baze azotate etc.
În a doua etapă, prin polimerizarea substanțelor simple au rezultat Substanțe organice
substanțe complexe cum ar fi proteinele, polinucleotidele etc. Astfel de
substanțe organice s-au descoperit însă și în spațiul cosmic.
Evoluția biologică începe cu apariția în diverse medii acvatice a
Energie
coacervatelor, complexe de natură proteică, care aveau capacitatea de a
îngloba substanțe organice macromoleculare aflate în mediul înconjurător
și de a face schimb de energie. Se consideră că aceste coacervate reprezintă
trecerea treptată spre primele forme ale materiei vii (Fig. 4). Un argument
adus în sprijinul acestei teorii: în Groenlanda s-au descoperit roci în care se
aflau urme de protobionte, asemănătoare coacervatelor, vechi de 3,7 miliarde
de ani. Aminoacizi Proteine
Coacervat
Descopăr
Formarea substanțelor
Lucrăm pe grupe organice complexe și apariția
coacervatelor (Fig. 3)
• Formați grupe de câte 5 elevi. Stabiliți care este colegul care va expune
concluziile în fața clasei.
• Consultați-vă și răspundeți la următoarele întrebări:
1. Ce este viața?
2. Care sunt caracteristicile viului?
Rețin
• Evoluționismul este o concepție potrivit căreia Universul, Pământul
Forme celulare primitive
și ființele vii trec printr-un proces istoric de dezvoltare, astfel că
(Fig. 4)
speciile de organisme se transformă unele într-altele de la simplu la
complex, excluzându-se existența unui creator.
• Creaționismul este credința care afirmă că Universul, omul și
celelalte forme de viață au fost create de Dumnezeu.
50
Aplic
I. Privește cu atenție imaginea, identifică și precizează ce procese evolutive, DICȚIONAR
conform teoriei Oparin - Haldane, sunt notate cu cifrele de la 1 la 5. Codul genetic = un ansamblu de
reguli care permite traducerea
informaţiiilor conţinute în
1. materialul genetic al celulelor
2. 5. vii, pentru a sintetiza proteinele
3. 4.
constitutive ale celulelor.
Polimerizare = procesul de
unire a două sau mai multe
molecule simple (exemplu:
aminoacizii) în molecule
II. Asociază noțiunile din coloana A cu definițiile din coloana B, pentru a complexe (exemplu: proteină).
identifica teoriile privind originea și evoluția universului și a vieții. În coloana B
un element va rămâne neasociat.
Coloana A Coloana B
1. teoria Big-Bang A. ființe inteligente, aparținând unor
2. ipoteza panspermiei dirijate civilizații avansate, de pe alte planete care
au influențat apariția vieții.
3. creaționismul
B. Universul s-a format pornind de la o
explozie a unui „atom primordial”.
C. drumul de dezvoltare până la materia vie
a parcurs trei etape.
D. Universul, omul și celelalte forme de
viață au fost create de Dumnezeu.
III. Împărțiți clasa în trei grupe. IV. Completează spaţiile libere din
Prima reprezintă oamenii de știință, afirmaţia următoare, astfel încât
a doua teologii, a treia moderatorii. aceasta să fie corectă.
Organizați o dezbatere cu tema: În a doua etapă a evoluției chimice,
„Știința și Dumnezeu”, în care primele prin polimerizarea ____________________________au
două grupe prezintă argumente rezultat ____________________________ cum ar fi
pentru teoria evoluționistă și proteinele, polinucleotidele.
teoria creaționistă, iar a treia grupă IV. Alcătuiește un minieseu format
urmărește identificarea aspectelor din șapte fraze, cu tema „Întâlnire
comune. intergalactică!”
Portofoliul meu
• Proiect: construiți în cadrul unor grupe de lucru un scenariu asupra viitorului
omenirii și al planetei. Prezentați-l în fața clasei.
51
2.2 Teorii despre evoluția vieții
Introducere
Unitatea și diversitatea lumii vii reprezintă componentele inseparabile ale

procesului evoluției biologice.
1. Cine asigură unitatea vieții?
2. Prin ce este exprimată diversitatea lumii vii?
Îmi amintesc
• Toate ființele de pe planetă au fost împărțite în cinci grupe principale
(regnuri): bacterii, protiste, fungi, plante și animale.
• Teoriile privind evoluția vieții pe planeta noastră pot fi grupate în teorii
evoluționiste și creaționiste.
Învăț
• În ce constă evoluția biologică.
• Principalele teorii ale evoluției vieții.
• Care sunt factorii darwiniști ai evoluției.
Natura se caracterizează prin ordine, armonie și frumusețe (Fig. 1).
Multitudinea de medii de viață determină marea diversitate a viețuitoarelor,
care și-au dezvoltat mecanisme de supraviețuire dintre cele mai spectaculoase.
De-a lungul timpului, atât mediile de viață, cât și viețuitoarele care le-au
populat s-au transformat. Astfel, putem spune că acestea au evoluat împreună.
Evoluţia biologică este fenomenul ireversibil prin care o populație de
organisme vii își transformă treptat caracterele fizice și comportamentul,
pierzând anumite caractere sau obiceiuri, și concomitent căpătând caractere și
obiceiuri noi. Astfel, speciile fie dispar, fie se transformă (apariția de noi specii).
Speciile actuale derivă din specii care au existat în trecutul geologic. Toată
viața de pe Pământ are un ultim strămoș comun universal care a trăit în urmă
cu aproximativ 3,5 - 3,8 miliarde de ani, reprezentat de organisme unicelulare.
Teorii cu privire la evoluția vieții Armonia și frumusețea naturii
(Fig. 1)
1. Teoria darwinistă clasică a evoluției
Meritul de a fi descoperit mecanismele evoluției revin naturalistului englez
Charles Darwin (1809-1882), descrise în lucrarea „Originea speciilor” (1859).
52
Factorii darwinişti ai evoluţiei sunt: ereditatea, variabilitatea,
suprapopulaţia, lupta pentru existenţă și selecţia naturală.
Ereditatea
Ce este ereditatea? Cine stochează informația genetică a celulelor? (Fig. 2)
În concepţia lui Charles Darwin, ereditatea este un factor esenţial al
evoluţiei. Darwin considera transmiterea ereditară a oricărui caracter drept
o regulă, iar netransmiterea ereditară drept o excepţie. Ereditatea este Secvență ADN (Fig. 2)
conservatoare deoarece asigură stabilitatea speciilor prin transmiterea
caracterelor, dar în același timp este și labilă, deoarece transmite și caractere
noi. Aceasta a fost pentru vremea de atunci o observaţie empirică, deoarece
Darwin nu cunoştea bazele genetice ale fenomenului eredităţii. a a A A
B B b b
Variabilitatea
Ce este variabilitatea? Observă și identifică în figurile 3 și 4 principalele a a A A
mecanisme ale variabilității genetice. B b B b
Darwin a sesizat că indivizii din cadrul unei specii sau chiar al unei rase de Recombinarea genetică (Fig. 3)
animale sau soi de plante diferă uneori între ei, mult mai pregnant chiar decât
indivizii din două specii diferite.
Cromozom inelar Material genetic
Există două tipuri de variaţii: deletat
a. Variaţii definite – sunt reacţii uniforme ale indivizilor la aceleași Puncte

de Fuziune
condiţii de mediu, indiferent de descendenţă. ruptură
Toţi caii aduşi de pe continent în insulele mici produc descendenţi de talie
Material genetic
mică. deletat
Toate plantele lemnoase care cresc la munte, în zona alpină, sunt de talie Mutațiile genetice (Fig. 4)
mică şi au tulpini culcate la sol (Fig. 5).
2. Variaţii nedefinite – sunt reacţii neuniforme ale indivizilor din aceeaşi
descendenţă față de condiţiile de mediu.
În aceleaşi condiţii de mediu, plantele cresc şi se dezvoltă diferit.
Suprapopulaţia
Suprapopulaţia reprezintă creşterea excesivă a numărului de indivizi.
Natura produce mai multe organisme decât poate suporta spațiul dat.
De exemplu: la plante se produc mai mulţi indivizi decât rezerva de săruri
minerale şi cantitatea de lumină solară ce cade pe suprafaţa terestră. Plante lemnoase de talie mică
Darwin consideră că suprapopulația duce la lupta pentru existență. (Fig. 5)
53
Lupta pentru existenţă
Poate fi definită ca suma eforturilor unui organism de a supravieţui şi de a
lăsa urmaşi.
Variaţiile utile indivizilor unei specii vor contribui la menţinerea indivizilor
respectivi şi vor fi transmise la descendenți. Lupta pentru existență este mai
puternică între indivizii care aparţin aceleiaşi specii (intraspecifică), deoarece
prezintă aceleaşi cerinţe faţă de mediu, decât între indivizii care aparţin altor Lupta intraspecifică la plante
specii. Acest tip de luptă pentru existenţă întăreşte specia prin înlăturarea pentru sol și lumină (Fig. 6)
indivizilor slabi, cu diferite anomalii ereditare, neadaptabili.
Selecţia naturală
Selecţia naturală este definită ca ansamblul de mecanisme ce acţionează
în direcţia creşterii continue a gradului de adaptare a populaţiilor la condiţiile
de mediu pentru supravieţuirea organismului. Variaţia care a supravieţuit
Fungi
produce cu precumpănire urmaşi, populaţia din generaţia următoare fiind
astfel purtătoare a caracterelor respective. După mai multe generaţii, variaţia
poate deveni o specie nouă.
2. Teoria sintetică modernă a evoluției
Plante
Conform teoriei sintetice, unitatea de bază a evoluţiei este populaţia, Animale
asupra căreia acționează toţi factorii evoluţiei. Potrivit noii teorii, care
îmbogățește teoria selecţiei naturale a lui Charles Darwin cu descoperirile din
domeniul geneticii, nu este importantă în primul rând supravieţuirea indivizilor
Protiste
purtători de variaţii utile, ci participarea diferitelor genotipuri individuale la
procesul de reproducere. Evoluţia este rezultatul interacţiunii dintre fondul
ereditar şi mediu.
Procariote
Descopăr
Evoluția grupelor de
Arborele filogenetic este diagrama ce reprezintă grafic relațiile de rudenie organisme (Fig. 7)
dintre diferite organisme (specii, regnuri etc.) în funcție de strămoșii lor
comuni. Această reprezentare realizează o clasificare științifică a organismelor,
ținând cont de rezultatele cercetărilor în diferite domenii ale biologiei.
Aspectul grafic al acestei scheme este cel mai adesea al unui arbore în care
trunchiul este reprezentat de organismul sau grupul de organisme strămoș, iar
ramurile de organismele ce au în comun acest strămoș.
Privește cu atenție în fig. 7 evoluția grupelor de organisme și identifică
relațiile de rudenie dintre cele cinci regnuri. Construiește un arbore filogenetic
al celor cinci regnuri folosind plastilină sau pastă de modelaj de culori diferite,
autocolante, marker, polistiren.
54
Rețin
• Evoluţia biologică este fenomenul ireversibil prin care o populație DICȚIONAR
de organisme vii își transformă treptat caracterele fizice și Specia = o categorie sistematică
comportamentul, ducând la apariția de noi specii. care cuprinde organisme cu
trăsături și însușiri comune ce se
• Speciile actuale derivă din specii care au existat în trecutul geologic. pot reproduce sexuat între ele,
• Viața de pe Pământ are un ultim strămoș comun universal iar descendența este fertilă.
reprezentat de organismele unicelulare. Regn = cea mai mare categorie
sistematică.
• Arborele filogenetic este diagrama ce reprezintă grafic relațiile de
rudenie dintre diferite organisme (specii, regnuri etc.) în funcție de Ireversibil = fenomene/
strămoșii lor comuni. transformări care se pot produce
într-un singur sens; nu se pot
întoarce la starea inițială.
Labil = instabil
Aplic
I. Completează spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să ȘTIAI CĂ:
fie corectă.
• Există deosebiri între
Factorii darwinişti ai evoluţiei sunt: ereditatea ____________________________ suprapopulaţia,
substanțele rezultate prin
____________________________ și ____________________________ .
experimente de laborator și
Mecanismele variabilității genetice sunt ____________________________ și ____________________________ . cele întâlnite în natură. Astfel,
în materia vie se întâlnesc
II. Asociază noţiunile din cele două coloane:
aminoacizi L (levogiri -
orientează lumina spre
A B
stânga), pe când în proteinele
1. Variaţii definite a. în aceleaşi condiţii de mediu, plantele cresc şi se artificiale, aminoacizii sunt D
2. Variaţii nedefinite dezvoltă diferit (dextrogiri - orientează lumina
b. toţi indivizii unei descendenţe reacţionează uniform spre dreapta).
c. talie mică la caii aduși pe insulele mici • Profesorul Ulf-G. Meißner
d. indivizii aceleiaşi descendenţe reacţionează (fizician nuclear german)
neuniform afirmă în noul său studiu
că „Universul în care trăim
III. Documentează-te asupra teoriei sintetice a evoluției şi alcătuiește este caracterizat de anumiți
un minieseu format din trei-patru fraze, intitulat „Factorii evoluției din parametri care au anumite
perspectivele teoriei sintetice”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. valori specifice ce par a fi
extrem de fin reglate pentru
a permite apariţia vieţii,
inclusiv pe Pământ“.
Portofoliul meu
• Documentează-te asupra teoriilor evoluționiste şi realizează arborii
filogenetici pentru regnul Plante și regnul Animal.
55
2.3 Dovezi ale evoluției
Introducere
1. Ce este necesar să se petreacă la nivelul organismului ca anumite caractere
ereditare să dispară, iar unele noi să apară?
2. Ce amploare ar fi necesar să aibă acest fenomen pentru a se face trecerea
evolutivă de la pești la amfibieni?
Îmi amintesc
• La toate organismele, ordinea nucleotidelor din ADN reprezintă înscrierea
Musculița de oțet (Fig. 1)
informației genetice necesară sintezei proteice, propriei sinteze și
transmiterii caracterelor ereditare de-a lungul generațiilor.
• În meioză au loc recombinări genetice intra- și intercromozomale prin
care se asigură variabilitatea genetică a gameților, iar în timpul sintezei
ADN-ului sau în urma acțiunii unor factori mutageni se produc mutațiile
genetice.
Învăț
• Dovezile evoluţiei pot fi grupate în două categorii: directe și
indirecte.
• Care sunt dovezile directe ale evoluției.
• Cine furnizează dovezile indirecte ale evoluției. Biston betularia (Fig. 2)
I. Dovezile directe ale evoluției

Sunt furnizate de observaţiile şi datele experimentale ale geneticii
și surprind procesul evolutiv în plină desfăşurare. În acest sens putem
exemplifica:
• experienţele de laborator cu populaţii de microorganisme şi de
drosofile (musculița de oțet - Fig. 1) transformate ireversibil sub acţiunea unor
substanţe chimice mutagene şi a radiaţiilor;
• evoluţia la nivelul populaţiilor, urmărită la fluturele „Biston betularia” Industralizarea (Fig. 3)
din Anglia care prezintă forme deschise și închise la culoare (Fig. 2). În mai
puţin de 100 de ani, formele închise la culoare au devenit majoritare –
fenomen corelat cu industrializarea masivă ce a întunecat peisajul (Fig. 3).
În aceste condiţii noi, formele deschise la culoare erau uşor descoperite de
păsările răpitoare, pe când cele închise erau avantajate.
56
II. Dovezile indirecte ale evoluției Citoplasmă
Sunt furnizate de diferite ştiinţe: Mitocondrii
Nucleu Nucleol
• chimia şi biochimia - există o unitate biochimică a lumii vii reprezentată Ribozomi ADN
la toate organismele prin: prezența acizilor nucleici, universalitatea codului
genetic și prin componenta structurală.
• citologia - subliniază unitatea de structură şi funcţie a tuturor
organismelor. Toate ființele, de la bacterie până la om, sunt alcătuite din
celule cu aceeași organizare și funcționare, dar și cu particularități specifice Perete celular
(Fig. 4). Membrană celulară
• anatomia comparată - la grupe diferite de viețuitoare, ca rezultat al ADN
Ribozomi Perete celular
adaptării speciilor ce trăiesc în același mediu, pot apărea organe asemănătoare
ca formă și funcție, dar diferite ca organizare anatomică, numite organe
analoage. Exemplu: aripile de la liliac și aripile fluturilor (Fig. 5). În comparație
cu organele analoage, organele omoloage există la viețuitoare înrudite, care
trăiesc în condiții de mediu diferite. Ele sunt diferite ca formă și funcție, dar
au o structură asemănătoare. Exemplu: mâna omului (apucat, mânuit unelte),
membrele anterioare ale liliacului (zbor), paletele balenei (la înot), membrele Flagel
Membrană celulară
pisicii - mers și alergat - (Fig. 6).
Comparație între celula
eucariotă (sus) și celula
procariotă (jos)(Fig. 4)
DICȚIONAR
Citologia = ramura biologiei
care studiază structura și
funcțiile celulelor.
Organe analoage Organe omoloage
Embriologia = ramura biologiei
Aripile la liliac și fluturi (Fig. 5) Membrele anterioare la om, pisică,
care studiază dezvoltarea
balenă și liliac (Fig. 6)
individuală a organismului, de
• embriologia - ne arată asemănarea între stadiile embrionare ale unor la stadiul de celulă-ou și până la
naștere.
animale și stadiul adult al altor animale mai puțin evoluate. Aceasta a dus
la următoarea concluzie: „șirul de forme pe care îl parcurge un organism Areal = aria specifică de
individual în timpul dezvoltării sale de la celula-ou până la starea adultă răspândire a unei specii.
reprezintă, în parte, stadiile prin care a trecut specia căreia îi aparține, în cursul
dezvoltării sale istorice” (Fig. 7).
57
ȘTIAI CĂ:
Pești (rechin) Amfibieni Reptile Păsări Om
• Primele informații despre
fosile ne-au rămas de la
Leonardo da Vinci (1452-1519).
• Inima fătului uman se
perfecționează trecând
treptat prin fazele bicamerală,
tricamerală și apoi
tetracamerală.
• Există organisme foarte
vechi ale căror caractere
diferă pregnant de cele ale
Embrionii diferitelor clase de vertebrate (Fig. 7)
organismelor actuale, numite
• paleontologia - se ocupă cu studiul rămășițelor viețuitoarelor dispărute fosile vii. Exemple de fosile vii:
peștele crossoptergian numit
în diferite epoci geologice, prin analizarea fosilelor excavate din straturi de rocă
Latimeria chalumnae, șopârla
și conexiunile lor cu viețuitoarele actuale (Fig. 8). uriașă hatteria și pasărea
• sistematica vegetală şi animală stabileşte înrudirea dintre organisme, hoatzin.
alcătuind veritabili arbori filogenetici, în nodurile cărora se situează grupe care
reunesc proprietăți comune.
• biogeografie - studiază arealele de răspândire pe Glob ale diferitelor
specii în legătură cu evoluția lor. Exemplu: peștii dipnoi (cu vezica înotătoare
transformată în plămân) din America de Sud, Africa și Australia au avut un
strămoș comun al cărui areal a fost fragmentat prin separarea continentelor în
urma scindării vechiului supercontinent Gondwana (Fig. 9).
Descopăr Fosilă (Fig. 8)
Reptilă Observă imaginea din fig. 10 și

Pește
răspunde în scris la următoarele
întrebări:
1. În ce medii de viață trăiesc aceste
organisme?
2. Care organe sunt analoage și de ce?
Amfibian
3. Care organe sunt omoloage și de ce?
Compară răspunsul tău cu cel al colegului Pește dipnoi (Fig. 9)
Mamifer de bancă și corectează dacă este necesar.
Pasăre
Prezentați răspunsurile voastre colegilor.
Fig. 10
58
Rețin
• Dovezile evoluţiei pot fi grupate în două categorii: directe și ȘTIAI CĂ:
indirecte. • Fosilele celui mai mare

papagal de până acum au fost
• Dovezile directe ale evoluției sunt furnizate de observaţiile şi descoperite în Noua Zeelandă.
datele experimentale ale geneticii și surprind procesul evolutiv în Pasărea uriaşă, estimată că
plină desfăşurare. ar fi cântărit aproximativ
7 kg a fost numită Heracles
• Dovezile indirecte sunt furnizate de diferite ştiinţe precum: inexpectatus. Echipa a crezut
chimia, biochimia, citologia, anatomia comparată, embriologia, inițial că fosilele aparțin unui
paleontologia, sistematica și biogeografia. vultur uriaș.
• Paleontologia poate să confirme sau să infirme anumite ipoteze ale
teoriei evoluționiste.
Aplic
I. Alege variantele corecte de răspuns:
1. Dovezi directe ale evoluției sunt: 2. Unitatea biochimică a lumii vii este
a. fosilele descoperite de paleontologi asigurată de:
a. prezența acizilor nucleici
b. experienţele de laborator cu populaţii de O reconstrucție a lui Heracles
microorganisme şi drosofile b. procesele metabolice identice inexpectatus (Fig. 11)
c. asemănările embrionilor în diferite stadii c. universalitatea codului genetic
de dezvoltare d. organizarea celulară
d. cele care surprind procesul evolutiv în
plină desfăşurare
II. Completează spaţiile libere din afirmaţiile următoare, astfel încât acestea să
fie corecte.
Dovezile evoluţiei pot fi grupate în două categorii: ____________________________ și ____________________________
Dovezile indirecte sunt furnizate de diferite ştiinţe precum: biochimia, ____________________________
anatomia comparată și ____________________________ .
III. Alcătuiește un minieseu format din trei-patru fraze, intitulat „Dovezi ale
anatomiei comparate”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
Portofoliul meu
• Documentează-te pe Internet și în diverse publicații (enciclopedii, reviste)
despre fosilele vii și redactează o lucrare cu tema „Fosilele vii de pe Terra”.
59
2.4 Evoluția omului
Introducere
1. Cine suntem? De unde venim?
2. Care este menirea noastră? Încotro ne îndreptăm?
Îmi amintesc
• Biologic, omul este un mamifer placentar din grupa primatelor.
• Animalele care ne seamănă cel mai mult sunt maimuțele, mai ales
cimpanzeul și gorila.
Învăț
• Prin ce se aseamănă omul cu maimuțele antropoide.
• O prezentare succintă a teoriilor privind evoluția omului.
• Prin ce se diferențiază omul de maimuțele antropoide.
Oamenii din toate rasele fac parte din specia Homo sapiens sapiens („omul
înțelept”). Ei se pot căsători între ei, iar descendența lor este fertilă.
Asemănarea omului cu maimuțele antropoide (Fig. 2) constă în:
• caractere morfologice - lipsa părului de pe față, de pe palme și tălpi;
opozabilitatea degetului mare la membrele superioare.
• caractere fiziologice - boli și paraziți asemănători.
• caractere comportamentale - manifestarea bucuriei și a tristeții.
Biologic, omul se diferențiază de maimuțele antropoide (Fig. 1) prin:
• mersul biped;
• neopozabilitatea degetului mare la membrele inferioare;
• o mai mare dezvoltare a encefalului.
Cimpanzei - caractere morfologice și comportamentale Scheletul la om și cimpanzeu

asemănătoare omului (Fig. 2) (Fig. 1)
60
1. Teorii privind evoluția omului DICȚIONAR
Omul și maimuțele aparțin aceluiași grup de mamifere numite primate, Maimuțele antropoide =
care a apărut acum 70 milioane de ani. Acest grup include animale adaptate maimuțe superioare care se
la viața arboricolă, cu membre prehensile cu degetul mare opozabil și creierul aseamănă cu omul.
bine dezvoltat în raport cu volumul corpului. Evoluția primatelor a condus la Prehensile = care pot apuca.
primele forme antropoide, acum 35 milioane de ani (Fig. 3).
Hominide = unitate de
clasificare utilizată în biologie,
care conține mai multe specii,
din care face parte și specia
Loris Lemur Tarsius Platirinieni Cercopitec Gibon Urangutan Gorilă Cimpanzeu Om umană.
Ere glaciare = perioade de
răcire a climei și de instalare a
ghețarilor.
Antropoizi
Prosimieni ȘTIAI CĂ:
Primate
• Un vechi schelet de
Arborele filogenetic al primatelor (Fig. 3)
australopitec a fost descoperit
în anul 1974 în Etiopia și
Pe baza unor date științifice se presupune că omul și maimuțele
datează de 3,2 milioane de ani.
antropoide ar avea un strămoș comun. Din studiul fosilelor (schelete, dentiție)
El aparține unei femei numită
s-a constatat că evoluția omului s-a desfășurat în mai multe trepte succesive. de cercetători Lucy, având talia
Ele nu derivă unele din altele în linie dreaptă. Fiecare dintre ele este o ramură de 1,05 m.
laterală (Fig. 4).
Arborele filogenetic al omului (Fig. 4)

61
Etapa umană în această evoluție începe odată cu producerea și
folosirea uneltelor. Se crede că primele ființe care au folosit diferite obiecte
(oase, coarne de animale, dinți, pietre) pentru a se apăra sau vâna au fost
australopitecii. Ei au trăit în Africa de Sud și India, acum 4 milioane de ani.
Unii oameni de știință admit că după 2 milioane de ani a apărut Homo
habilis. Acesta își confecționa unelte utilizând pietre de pe malul apelor.
O altă specie care a apărut a fost Homo erectus, la care poziția verticală
s-a perfecționat, talia și capacitatea craniană au crescut. Cunoștea focul,
practica ritualuri religioase și nu avea vorbire articulată. Australopithecus
Homo sapiens a apărut acum 250 000 de ani. Cu el a coexistat o perioadă
Omul de Neanderthal (resturile fosilelor s-au găsit în valea Neander din
Germania) și Omul de Cro-Magnon (primele fosile s-au găsit în sudul Franței, în
localitatea cu același nume).
Omul de Neanderthal confecționa unelte din piatră și era vânător. A trăit
acum 115 000 de ani în Europa și Asia în cursul erelor glaciare.
Omul de Cro-Magnon prezenta trăsături morfologice și anatomice
asemănătoare omului actual și a fost creatorul artei rupestre.
De 35 000 de ani, evoluția omului s-a desfășurat pe plan cultural și social, Homo erectus
ceea ce a permis dezvoltarea fiziologică a creierului (Fig. 5).
Rețin
• Oamenii din toate rasele fac parte din specia Homo sapiens sapiens
(omul înțelept). Ei se pot reproduce, iar descendența lor este fertilă.
Homo sapiens
• Evoluția omului s-a desfășurat în mai multe trepte. Ele nu derivă neanderthalensis
unele din altele în linie dreaptă, fiecare fiind o ramură laterală.
• De 35 000 de ani, evoluția omului s-a desfășurat pe plan cultural și
social.
Descopăr
Lucrăm pe grupe Homo sapiens
• Formați grupe de câte cinci elevi. Stabiliți care este colegul care va expune
Evoluția craniului la
concluziile în fața clasei. Hominieni (Fig. 5)
• Consultați-vă și răspundeți la următoarele întrebări:
1. Stăpânește omul pământul cu tot ce există?
2. Care sunt capacitățile care îi permit acest lucru și prin care el se
diferențiază de maimuțele antropoide? Dați o definiție a omului.
62
Aplic
I. Alege răspunsurile corecte la III. Citește afirmaţiile următoare ȘTIAI CĂ:
următoarea întrebare: numerotate cu cifre de la 1 la 3.
• Oamenii de știință au
1. Homo erectus: Dacă apreciezi că afirmaţia este reconstituit întregul genom
a. avea vorbire articulată adevărată, scrie în spaţiul din dreptul al unei femei (Lola) din guma
b. a folosit focul cifrei corespunzătoare litera A. Dacă de mestecat de 5 700 de ani.
apreciezi că afirmaţia este falsă, Reconstrucția a fost posibilă
c. practica ritualuri religioase
scrie în spaţiul din dreptul cifrei datorită analizei ADN-ului
d. a trăit acum 4 milioane de ani
găsit într-o bucată de smoală
corespunzătoare litera F şi modifică
2. Australopitecii: de mesteacăn. Nu există niciun
parţial afirmaţia pentru ca aceasta să fel de rămășițe fizice ale femeii
a. au trăit în Africa de Sud și India
devină adevărată. Folosește, în acest în cauză.
b. își confecționau unelte
scop, informaţia ştiinţifică adecvată.
c. aveau capacitatea craniană crescută • În mod uimitor, această
Nu se acceptă folosirea negaţiei. bucățică lipicioasă a fost
d. au fost creatorii artei rupestre
1. Omul de Cro-Magnon prezenta trăsături suficientă pentru a ne vorbi nu
3. Mamiferele din grupa primate: morfologice și anatomice asemănătoare doar despre faptul că femeia
a. sunt animale adaptate la viața arboricolă omului. a umblat cândva pe Pământ,
b. au membrele prehensile 2. Oamenii din toate rasele fac parte din dar şi pentru a ne sugera
c. din ele au evoluat primele forme specia Homo sapiens sapiens. numeroase indicii despre
antropoide 3. Homo habilis cunoștea focul, practica identitatea ei.
d. au degetul mare neopozabil ritualuri religioase și nu avea vorbire • Oamenii străvechi foloseau
articulată. smoala de mesteacăn ca adeziv
4. Omul de Neanderthal:
Model: 3. F - Homo erectus cunoștea focul, la uneltele şi armele din piatră,
a. a trăit în sudul Franței
practica ritualuri religioase și nu avea iar uneori o mestecau pentru
b. confecționa unelte din piatră vorbire articulată. a o utiliza pe post de clei,
c. era vânător precum şi ca medicament sau
IV. Prezintă succint originea și evoluția
d. a trăit în Europa și Asia în perioada chiar în scop recreativ, la fel ca
omului din perspectiva propriei religii guma de mestecat modernă.
glaciară
sau, la alegere, din perspectiva uneia
II. Completează spaţiile libere din din cele cinci religii mari: creștinism,
afirmaţia următoare, astfel încât iudaism, islamism, budism și
aceasta să fie corectă. hinduism.
1. Asemănarea omului cu maimuțele
V. Documentează-te şi alcătuiește
antropoide constă în unele caractere
____________________________ fiziologice și ____________________________ .
un minieseu format din maximum
2. Biologic, omul se diferențiază de
zece fraze coerente, intitulat „Arta
maimuțele antropoide prin ____________________________ și rupestră”, folosind informaţia
____________________________ . ştiinţifică adecvată.
Portofoliul meu
• Realizează arborele filogenetic al omului.
• Documentează-te și descrie într-o lucrare cel puțin trei boli/paraziți întâlniți
la om și maimuțe.
63
Recapitulare
ORIGINEA
UNIVERSULUI VIEȚII
IPOTEZA
PANSPERMIEI DIRIJATE
TEORIA TEORIA
BIG BANG CREAȚIONISTĂ
TEORIA
OPARIN HALDANE
EVOLUȚIA VIEȚII
EVOLUȚIA OMULUI
TEORIA SINTETICĂ
TEORIA MODERNĂ
DARWINISTĂ CLASICĂ
Lucrăm pe grupe
I. Formați opt grupe de elevi. Grupele, conform schemei de mai sus, vor avea de rezolvat următoarele cerințe:
a) specifice:
Grupa 1. Descrieți succint teoria științifică cea mai Grupa 6. Documentați-vă și prezentați teoria sintetică
acceptată privind originea universului. Aduceți cel puțin un modernă a evoluției vieții
argument în sprijinul acestei teorii. Grupa 7. Prezentați evoluția omului din perspectiva
Grupa 2. Prezentați teoria creaționistă privind originea teoriilor științifice.
universului. Aduceți cel puțin un argument în sprijinul Grupa 8. Explicați evoluția vieții și a omului din
acestei teorii. perspectiva teoriei creaționiste.
Grupa 3. Explicați teoria panspermiei dirijate privind
b) comune:
originea vieții. Documentați-vă și aduceți cel puțin două
argumente în susținerea ei. Descrieți care sunt principalele caracteristici ale omului,
Grupa 4. Prezentați teoria Oparin-Haldane privind care-l diferențiază de celelalte viețuitoare.
originea vieții. Documentați-vă și aduceți cel puțin două Prezentați perspectiva voastră asupra acestor aspecte,
argumente în favoarea ei. știindu-se că de natura concepției despre lume și viață
Grupa 5. Descrieți succint teoria darwinistă clasică a pe care o îmbrățișează omul depinde întregul său
evoluției vieții. comportament moral.
64
DOVEZILE EVOLUȚIEI
DIRECTE INDIRECTE
CHIMIA ȘI BIOCHIMIA
BIOGEOGRAFIA
CITOLOGIA
SISTEMATICA VEGETALĂ ȘI
SISTEMATICA ANIMALĂ
ANATOMIA COMPARATĂ
PALEONTOLOGIA
EMBRIOLOGIA
II. Urmărind schema de mai sus, rezolvă următoarele cerințe:

1. Precizează care sunt dovezile directe ale evoluției.
2. Explică de cine este asigurată unitatea biochimică, structurală și funcțională a lumii vii.
3. Descrie organele analoage și omoloage.
4. Explică de ce embriologia, paleontologia, sistematica vegetală și animală și biogeografia aduc dovezi în favoarea
evoluției.
evaluând următoarele criterii.
5 4 3 2 1
La sfârșitul acestei unități: În foarte mare În mare În oarecare În mică În foarte mică
măsură măsură măsură măsură măsură
Mi-am însușit cunoștințele despre EVOLUȚIE.

viața de zi cu zi.
Lucrez mai bine în echipă
65
Evaluare
I. Completează spaţiile libere din afirmaţia următoare, IV. Citește afirmaţiile următoare numerotate cu cifre
astfel încât aceasta să fie corectă. 8 p de la 1 la 5. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată,
Conform teoriei lui Oparin - Haldane, drumul de scrie în spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare litera
dezvoltare până la materia vie a fost împărțit în trei A. Dacă apreciezi că afirmaţia este falsă, scrie în spaţiul
etape: în primele două a avut loc evoluția ____________________________, iar din dreptul cifrei corespunzătoare litera F şi modifică
în a treia evoluția ____________________________ . parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată.
Folosește în acest scop informaţia ştiinţifică adecvată. Nu
II. Numește două teorii privind originea universului; scrie
se acceptă folosirea negaţiei. 18 p
în dreptul fiecărei teorii câte o caracteristică. 12 p
1. Teoriile privind originea și evoluția Universului și
III. Alege variantele corecte de răspuns: 12 p
a vieții pe planeta noastră pot fi grupate în teorii
1. Factorii darwiniști ai evoluției sunt: evoluționiste și creaționiste.
a) lupta pentru existență 2. Variaţiile nedefinite sunt reacţiile uniforme
b) ereditatea ale indivizilor din aceeaşi descendenţă față de
c) factorii ecologici condiţiile de mediu.
d) variabilitatea 3. Speciile actuale derivă din specii care au existat în
2. Populația este unitatea de bază a evoluției, conform trecutul geologic.
teoriei: 4. Oamenii din toate rasele fac parte din specia
a) darwiniste Homo sapiens sapiens.
b) panspermiei 5. Aripile de la liliac și aripile fluturilor sunt organe
c) sintetice omoloage.
d) atomului primordial
V. Dovezile evoluţiei pot fi grupate în două categorii:
3. Dovezi indirecte ale evoluției sunt:
directe și indirecte. 26 p
a) fosilele descoperite de paleontologi
a) precizează semnificaţia termenului „evoluție”;
b) experienţele de laborator cu populaţii de drosofile
b) explică afirmaţia următoare: „Omul este o ființă
c) asemănările embrionilor în diferite stadii de
spirituală“;
dezvoltare
c) construiește patru enunţuri afirmative, câte două
d) cele care surprind procesul evolutiv în plină
pentru fiecare conţinut, utilizând limbajul ştiinţific
desfăşurare
adecvat.
4. A fost creatorul artei rupestre:
Folosește în acest scop informaţii referitoare la
a) omul de Cro-Magnon
următoarele conţinuturi:
b) omul de Neanderthal
- paleontologia;
c) Homo habilis
- citologia.
d) Homo erectus
VI. Alcătuiește un minieseu format din trei-patru fraze,
intitulat „Evoluția omului”, folosind informaţia ştiinţifică
adecvată. 14 p
Din oficiu: 10 p
Timp de lucru: 30 minute
Artă rupestră (Fig. 1)
66
III. Sănătatea omului și a mediului
C alitatea aerului, a apei și a solului

Boli influențate de factori de mediu și de propriul comportament: alergii,
astm, boli nutriționale, cancer (de piele, pulmonar, de colon) –
cauze, prevenție, comportament sănătos
Omul și tehnologia - avantaje, riscuri
Resurse energetice ale planetei
Importanța păstrării biodiversității
Dezvoltarea durabilă
67
3.1 Calitatea aerului
Introducere
1. Observă imaginea din fig. 1! Descrie-o în câteva cuvinte.

2. Cum reacționează organismul în urma expunerii la factori toxici sau iritanți
din mediul înconjurător?
Îmi amintesc
• Respirația este procesul în urma căruia este eliberată energia la nivel
celular.
• Oxigenul utilizat în respirația aerobă provine din procesele de fotosinteză
realizate de organismele autotrofe fotosintetizatoare.
Fig. 1
Învăț Azot
• Care este compoziția aerului.

• Care sunt principalele surse de poluare a aerului.
• Cum influențează calitatea aerului starea de sănătate.
• Cum îmbunătățim calitatea aerului respirat. CO2 O2
Învelișul de gaze al Pământului poartă numele de atmosferă sau, mai Principalele gaze din aer (Fig. 2)
simplu, aer. Compoziția aerului s-a modificat de-a lungul timpului, iar acest
proces are loc și în prezent.
Observă diagrama din fig. 2 și identifică care sunt principalele gaze din aer.
Acțiunea umană asupra atmosferei Pământului a existat de când oamenii
au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor,
însă în timpul revoluției industriale (secolele XVIII și XIX), poluarea aerului a
devenit o problemă majoră.
Deși poluarea aerului poate fi și naturală (erupțiile vulcanice - Fig. 3), omul
prin acțiunile lui este principalul responsabil de deteriorarea calității aerului. În
funcție de natura agentului poluant, poluarea aerului poate fi: fizică (termică,
Erupţie vulcanică (Fig. 3)
sonoră, radioactivă), chimică (cu dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particule în
suspensie, monoxidul de carbon, oxizi de azot, plumb, mercur), biologică (cu
microorganisme patogene).
O parte dintre poluanții chimici se adună în atmosferă, în timp ce alții
se combină cu ploaia și formează ploile acide care afectează ecosistemele
terestre și acvatice.
68
Observă în imaginea din fig. 4 modul de formare al ploilor acide.Propune o
soluție pentru limitarea acestora.
Poluarea sonoră (acustică sau fonică) este produsă de zgomote. Sursele H2O
acestui tip de poluare sunt transporturile rutiere, mediile industriale, H2SO4

HNO3
NO SO
zonele rezidențiale. Zgomotul stă la originea unor boli sau disfuncții precum:
insomnia, problemele de învățare, infarctul, stresul, degradarea auzului etc.
În ultimii ani, o atenție din ce în ce mai mare a fost acordată aerului din
interiorul clădirilor. Calitatea aerului din interiorul imobilelor este legată de
sănătate, confort și de abilitatea de a lucra. Poluarea aerului interior este
cauzată de surse din interiorul clădirilor, dar poate fi cauzată și de factori
externi. De exemplu, poluarea este cauzată de operaţiunile de curăţenie sau
Formarea ploilor acide (Fig. 4)
de combustibilul folosit pentru gătit şi încălzire, dar și de fumat. Chiar şi
materialele de construcţii, la fel ca igrasia, ventilaţia inadecvată sau poluarea
DICȚIONAR
aerului exterior pot fi cauzele unei calităţi slabe a aerului din interiorul clădirilor.
Respirarea unui aer de calitate este foarte importantă pentru menținerea Atmosferă = (din gr. atmos –
stării de sănătate fizice și psihice. În respirația obișnuită, de repaus, în plămânii ceață, abur și sfaira – sferă),
desemnează învelișul de aer sau
noștri intră 7-10 l de aer/minut. Oxigenul difuzează în sânge și este transportat
alte gaze al Pământului sau al
către țesuturi unde este folosit în procesele de oxidare a substanțelor organice altui corp ceresc.
cu eliberare de energie. Energia eliberată este folosită pentru desfășurarea
Poluare = contaminarea aerului,
proceselor vitale de creștere, sinteză, refacere și de reparare. Este stimulată
apei, solului cu substanțe
circulația sângelui, digestia, metabolismul și funcționarea sistemului nervos. reziduale, deșeuri, cu efecte
Unele țesuturi sunt mari consumatoare de oxigen (țesutul nervos, țesutul dăunătoare asupra organismelor
muscular), lipsa acestuia sau diminuarea lui având efecte negative asupra vii și a echilibrului natural.
lor: dureri de cap, stare de oboseală, ochi uscați, lipsa puterii de concentrare, Presiunea atmosferică =
afecțiuni respiratorii. În Europa, calitatea aerului s-a îmbunătățit semnificativ în presiunea exercitată de aerul
urma politicilor și măsurilor privind calitatea aerului pe care Uniunea Europeană din atmosferă asupra scoarței
le-a introdus în ultimii ani. terestre.
Deoarece ne petrecem cea mai mare parte a timpului în spații închise Meteosensibilitate = reacția
trebuie să ne asigurăm că aerul pe care îl respirăm este de calitate. De multe organismului la modificările
ori, aerul din interiorul clădirilor este mai poluat decât aerul din exterior. meteorologice.
Putem îmbunătăți calitatea aerului respirat prin: aerisirea încăperilor de mai
multe ori pe zi, chiar și în sezonul rece, creșterea plantelor care au capacitatea
de a elimina factorii nocivi din mediu, îndepărtarea prafului de câte ori este
nevoie, reducerea umezelii care poate provoca mucegai și igrasie, folosirea de
materiale nepoluante.
69
Descopăr
În imaginea din fig. 5 observăm emisiile de NO2 măsurate de-a lungul Ziua 1
a șapte ani de către opt stații aflate în zone aglomerate din București și Calitatea aerului
împrejurimi.
Temperatura
Presiunea atmosferică
140
Umiditatea
120 2004
100 2005 Ziua 2
80 2006
60 2007 Calitatea aerului
40 2008
2009 Temperatura
20 2010
00 Presiunea atmosferică
r i ști ii i
ilit
a vu a n
ere ele or en
iB
ra Tit b ote gur M erc Umiditatea
lM Ta a l ă cu
l B
rcu iha mu
l B M La Ziua 3
Ce M u
Dr
...................................... ................
Ziua 31
Valoarea concentrațiilor din atmosferă (Fig. 5)
...................................... ................
Prag de alertă 400 µg/m - măsurat timp de trei ore consecutive, în puncte
3
Fig. 6
reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel
puțin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare
dintre acestea este mai mică. ȘTIAI CĂ:
Valori limită 200 µg/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecția sănătăţii • Presiunea atmosferică are
umane valoarea normală de 760
40 µg/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii mmHg. Modificările conduc
umane la amețeli, dureri de cap,
Nivel critic 30 µg/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației creșterea tensiunii arteriale.
• Valorile normale ale umidității
dintr-o locuință sunt cuprinse
Lucrăm pe grupe între 40 -60%.
Se formează nouă grupe. Grupele 1 - 5 înregistrări în toți anii în care s-au făcut • Într-un minut respiri nouă litri
analizează valorile din graficul de mai măsurători? de aer, adică 12 960 litri zilnic.
sus și răspund la întrebări. Grupele • Grupa 5 – Care sunt stațiile unde s-au
atins valorile limită anuale pentru • În 1976 a fost descoperită o
6 – 9 se informează și răspund la bacterie din grupul Legionella,
protecția sănătății umane?
întrebări. • Grupa 6 – Care sunt efectele nocive ale în conexiune cu un caz atipic
• Grupa 1 – În ce an s-au înregistrat cele aerului viciat asupra stării de sănătate? de pneumonie care a afectat
mai mari valori? La ce stație? • Grupa 7 – Cum îmbunătățim calitatea veteranii Legiunii Americane
• Grupa 2 – În ce an s-au înregistrat cele aerului în sala de clasă? ce erau cazați la un hotel din
mai mici valori? La ce stație? • Grupa 8 – Cum îmbunătățim calitatea Philadelphia. Mass-media a
• Grupa 3 – La ce stație s-au înregistrat numit-o boala legionarilor“,
aerului din locuința noastră? ”
valori mai mari față de celelalte • Grupa 9 – Care sunt principalele cauze iar agentul patogen a primit
înregistrări în toți anii în care s-au făcut ale degradării calității aerului în propria denumirea de Legionella
măsurători? locuință? pneumophilia. Ea se transmite
• Grupa 4 – La ce stație s-au înregistrat pe calea aerului, fiind inhalată
valori mai mici față de celelalte cu ușurință.
70
Rețin
• După volum, aerul conține: 78% azot, 21% oxigen, 1% alte gaze ȘTIAI CĂ:
(0,04% dioxid de carbon). • Una dintre cele mai mari
• Calitatea aerului influențează starea noastră de sănătate, calitatea probleme cauzate de poluarea
aerului este încălzirea globală,
vieții și sănătatea ecosistemelor.
o creștere a temperaturii
• Principalii poluanți atmosferici provin din activitatea umană: Pământului cauzată de
monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, particule în acumularea unor gaze
suspensie. atmosferice cum ar fi dioxidul
de carbon. Dioxidul de carbon
• Multe boli se transmit pe cale aeriană. și alte gaze, cunoscute sub
denumirea de gaze de seră,
reduc căldura disipată de
Pământ, dar nu blochează
Aplic radiațiile Soarelui. Din cauza
efectului de seră se așteaptă
I. Astmul poate fi declanșat atât de 2. Au efect pozitiv asupra calității aerului:
ca temperaturile globale să
factori care țin de gazdă, cât și de a. pădurile crească cu 1,4° C până la 5,8° C,
factorii de mediu. b. gazele de eșapament până în anul 2100.
Identifică în fig. 7 factorii de mediu cu c. uzinele • Petrecem 60-90% din viaţa
potențial declanșator. d. radiațiile noastră în interiorul clădirilor.
Sport III. Completează spaţiile libere din • Conform Organizaţiei

Animale Polen afirmaţiile următoare, astfel încât Mondiale a Sănătăţii,
acestea să fie corecte. concentrațiile de pulberi fine
Acarieni
în suspensie au cauzat 428 000
Stres După natura agentului poluant, aerul poate
de decese premature în 41 de
fi contaminat ____________________________, ____________________________
țări europene în anul 2014.
sau ____________________________ .
Poluare Chimicale La nivel celular, oxigenul este folosit • Pentru a funcționa normal,
Aer rece pentru ____________________________ de energie necesară creierul are nevoie de
Fum de țigară minimum 20% din cantitatea
____________________________ vitale.
Fig. 7 totală de oxigen și 15% din
IV. Alcătuiește un minieseu format din cantitatea de sânge care circulă
II. Alege răspunsurile corecte la trei-patru fraze, intitulat „Calitatea prin organism.
următoarele întrebări: aerului în zona*”, folosind informaţia
1. În aerul atmosferic, oxigenul reprezintă: ştiinţifică adecvată.
a. 25% c. 21% (*zona în care locuiți)
b. 78% d. 1%
Portofoliul meu
• Realizează o fișă (Fig. 6) în care să notezi calitatea aerului în zona în care
locuiești. Notează zilnic, pentru o perioadă de o lună, informațiile pe care
le observi singur, dar și pe cele aflate pe site-urile specializate, panourile
publice sau din mass-media.
71
3.2 Calitatea apei
Introducere
1. Observă Fig. 1. și răspunde la întrebarea: Ce proprietăți are apa potabilă?

2. De unde provine apa pe care o consumați?
Îmi amintesc
• Apa intră în alcătuirea tuturor organismelor vii.
• În interiorul celulelor, apa intră în alcătuirea citoplasmei, formând mediul
de dispersie în care se află micelele organice, iar în afara celulelor intră în
alcătuirea mediului intern. Apă potabilă (Fig. 1)
Învăț Apă dulce 3% Altele 0,04%

Apă subterană
Apă 31,4%
• Cum este distribuită apa pe Pământ. sărată
(din Calote
• Sursele/Tipurile de poluare a apei. oceane) glaciare
97% și ghețari
• Cum influențează calitatea apei starea de sănătate. 68,3%
Apa este una dintre substanțele indispensabile vieții pe Pământ, fiind un

factor important care a dus la răspândirea organismelor vii în diferitele medii Rezerva de apă a Apă dulce
Pământului
de viață. Aceasta se regăsește atât în alcătuirea tuturor organismelor vii,
Râuri 2%
făcând parte din procesele care au loc în interiorul acestora, cât și în mediul Mlaștini 11%
extern, formând hidrosfera.
Apa acoperă aproximativ 70% din suprafaţa Pământului. Cu toate acestea,
97,5% din apa de pe întreaga planetă este apă sărată. Din cei 2,5% rămași, Lacuri 87%
peste două treimi sunt în stare solidă, sub formă de gheţari, aproape o treime
din restul de apă dulce se află în subteran sau se regăseşte sub formă de
umiditate a solului sau în mlaştini. Asta înseamnă că mai puțin de 1% din
totalul resurselor de apă dulce pentru oameni şi ecosisteme este disponibil, și Apă de suprafață 0,3%
anume aproximativ 0,01% din totalul apei de pe Pământ (Fig. 2).

Distribuția rezervelor de apă ale
Apa care este potrivită consumului uman se numește apă potabilă.
Pământului (Fig. 2)
Poluarea apei poate fi clasificată:
1. După modul de apariție: a. Naturală: inundații
b. Artificială
2. După perioada de acțiune: a. Accidentală
b. Permanentă
72
3. După natura agentului poluant: a. Fizică: apele de răcire DICȚIONAR
b. C himică: reziduuri petroliere,
Potabil = care se poate bea; bun
detergenți, pesticide etc. de băut.
c. Biologică: bacterii,
Epurare = operație de
viermi paraziți, fungi etc.
îndepărtare din apele uzate,
Astfel, calitatea apei se determină în funcție de caracteristicile menajere, industriale, de
organoleptice (miros, gust), fizice (culoare, temperatură), chimice, biologice și canal etc. a substanțelor care
bacteriologice (bacterii prezente în apă). le fac improprii anumitor
În corpul uman, apa reprezintă 70% din masa corporală a unui adult. întrebuințări.
Aceasta este principalul suport al vieții, în lipsa apei nu există viață. Cu cât
organismul este mai tânăr, cu atât cantitatea de apă este mai mare. Reducerea
cantității de apă cu mai mult de 1% din masa corporală declanșează senzații
de sete. Apa este necesară pentru desfășurarea tuturor funcțiilor corpului
omenesc. În sânge, apa are rol în transportul substanțelor și al gazelor spre/
dinspre celule, transportă vitamine, hormoni, are rol în reglarea temperaturii
corpului, în digestie, în absorbția nutrimentelor, dar și în eliminarea toxinelor.
Apa este un agent de spălare și curățare pentru organism. Ea ușurează
transportul toxinelor de la celule și eliminarea lor prin urină și transpirație.
Hârtie de test pentru
Omul consumă apă și pentru alte nevoi individuale: curățenia corporală, determinarea pH-ului apei
spălarea alimentelor, prepararea mâncărurilor, salubritatea articolelor (Fig. 3)
de îmbrăcăminte și de încălțăminte, a locuinței și pentru nevoi colective:
salubritatea localităților, producerea de bunuri etc.
Cantitatea totală astfel obținută formează amprenta de apă a unui
individ.
Descopăr
Analize fizico-chimice asupra unor probe de apă
• Se formează grupe de 3 - 4 elevi. Grupele 1 - 4 determină o caracteristică a
apei potabile prelevată pentru analiză (rețeaua publică, apă de izvor, apă
îmbuteliată). Se determină indicatori fizico-chimici: temperatură, culoare,
turbiditate, pH.
• Grupele 5 - 8 adună informații și răspund la întrebări.
73
Grupa 1 – temperatura 1. Apă transparentă; • Treceți rezultatele în buletinul
Materiale necesare: 2. Apă cu opalescenţă slabă; de analiză a apei (fig. 4).
• proba de apă, termometru de laborator, 3. Apă cu opalescenţă medie;
pahar Berzelius de 100 ml, caiet de notițe, 4. Apă puţin tulbure;
Buletin de analiză a apei
creion; 5. Apă tulbure;
Mod de lucru: 6. Apă foarte tulbure. Data
• Într-un pahar Berzelius adăugăm 80 ml Grupa 4 – determinarea pH-ului
de apă; Materiale necesare: Sursa de apă
• Se introduce termometrul de laborator în • proba de apă, benzi de testare pentru pH,
paharul de sticlă; caiet de notițe, creion; Localitatea
• Temperatura optimă este de 8-120C. Mod de lucru:
Grupa 2 – culoarea • Introduceți hârtia de test pentru o Indicatori Rezultat
Materiale necesare: secundă în eprubeta cu apa de testat,
• proba de apă, cilindru de sticlă plat - culoarea obținută se compară cu scala Gust
gradat, apă distilată, caiet, creion; colorimetrică din trusă (Fig. 3).
Mod de lucru: • pH-ul este determinat de concentrația Miros
• Proba de testat se filtrează și se lasă în ionilor de hidrogen din apă care exprimă
repaus 2 ore; aciditatea sau bazicitatea acesteia, Temperatură
• Cilindrul se instalează pe o hârtie albă punctul 7 fiind neutru. Apa potabilă are
și se umple cu un strat de apă de 10 cm. un pH cuprins între 6,5 și 8,5.
Culoare
Determinarea culorii se efectuează vizual Grupa 5
la iluminare suficientă, dar dispersă. • De ce este necesar să consumăm o apă de Transparență
Pentru control se ia aceeaşi cantitate de calitate?
apă distilată și se toarnă în alt cilindru • Referiți-vă la rolul apei în organism,
pH
care se pune alături și se studiază prin procesele în care este implicată, funcțiile
stratul de apă de sus. În cazul coloraţiei pe care le asigură.
pronunţate a probei de apă se va adăuga Fig. 4
Grupa 6
apă distilată până când culoarea apei în • Ce măsuri putem lua pentru a păstra
cilindrul cu proba se apropie după culoare calitatea apei potabile în natură?
de proba de control. Raportul dintre • Căutați informații despre stațiile de
înălţimea stratului de apă cercetată şi apa epurare a apelor uzate, acțiuni de
distilată indică gradul de diluţie a apei şi ecologizare a cursurilor de apă, campanii
de câte ori apa cercetată depăşeşte norma de informare a cetățenilor cu privire la
după coloraţie. importanța păstrării calității apei.
• Colorația este dată de substanțele
Grupa 7
organice în descompunere sau de prezența
• Cum putem îmbunătăți calitatea apei
diferitelor minerale.
consumate în propria locuință?
Grupa 3 – transparența • Căutați informații cu privire la filtrele
• Este produsă de materia insolubilă ce pot fi utilizate pentru a îmbunătăți
care este prezentă în apă sub forma calitatea apei, avantajele și riscurile
particulelor în suspensie. folosirii lor.
Materiale necesare:
Grupa 8
• proba de apă, pahar gradat, apă distilată,
• Care sunt principalele cauze de reducere
caiet de notițe, creion;
a calității apei potabile în zona unde
Mod de lucru:
locuiți?
• Pentru indicarea gradului de transparenţă
• Identificați principalele surse de poluare a
se foloseşte următorul nomenclator:
apei din localitatea voastră.
74
Rețin
• Calitatea apei poate fi afectată în urma unor procese naturale sau ȘTIAI CĂ:
ca rezultat al activității umane, astfel încât poate deveni mai puțin • Pe 28 iulie 2010, Adunarea
adecvată utilizărilor sale. Generală a Naţiunilor Unite
a recunoscut în mod explicit
• Poluarea apei poate fi clasificată în funcție de natura substanțelor
prin Rezoluţia 64/292 faptul
poluante ca fizică (datorată apelor de răcire), chimică (ca rezultat că accesul la apă potabilă
al deversării reziduurilor petroliere, detergenților, pesticidelor sau şi la salubritate reprezintă
a altor substanțe chimice specifice diverselor industrii), biologică drepturi ale omului şi a admis
(rezultată din contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, totodată faptul că apa potabilă
protozoare patogene, viermi paraziți, bacterii saprofite, fungi, alge, şi salubritatea sunt esenţiale
crustacei etc.) și radioactivă. pentru îndeplinirea tuturor
drepturilor umane.
• Apa este suportul vieții. Ea asigură mediul necesar desfășurării
tuturor funcțiilor organismului: digestie, absorbție, circulație,
respirație, excreție etc.
Aplic
Stație de epurare
I. Alege răspunsurile corecte la II. Completează spaţiile libere din a apelor uzate (Fig. 5)
următoarele întrebări: afirmaţiile următoare, astfel încât
1. Apa potabilă reprezintă: acestea să fie corecte. • 40% dintre locuitorii lumii
nu au apă curată, suficientă
a. Aproximativ 70% din cantitatea de apă de 1. Apa este un lichid incolor, ____________________________ și
____________________________ .
pentru o igienă minimală.
pe Glob
b. Apa din mări și oceane 2. Pentru a fi potabilă, apa trebuie să • Agricultura este responsabilă
fie ____________________________ din punct de vedere de consumarea a aproximativ
c. 1/3 din apa existentă pe Pământ
microbiologic. 92% din cantitatea totală de
d. Apa care poate fi consumată de om
apă dulce folosită la nivel
2. Contaminarea chimică a apei se poate III. Alcătuiește un minieseu format
global, iar aproape o treime
realiza cu: din trei-patru fraze, intitulat „Rolul din această cantitate este
a. bacterii patogene stațiilor de epurare a apei”, folosind utilizată în producerea de
b. protozoare patogene informaţia ştiinţifică adecvată. alimente de origine animală.
c. îngrășăminte chimice
d. substanțe radioactive
Portofoliul meu
• Realizează o anchetă pentru identificarea unor soluții noi la problema
păstrării calității apelor.
• Centralizează soluțiile găsite.
• Realizează un poster/afiș/pliant prin care să împărtășești și altora soluțiile
găsite.
75
3.3 Calitatea solului
Introducere
1. Ce lucrări agricole se realizează pe terenurile cultivate (Fig. 2)?

2. Cum avem grijă de plantele de apartament?
Îmi amintesc
• Categoriile trofice din ecosistem.
• Rolul descompunătorilor în natură.
• Procesul de fotosinteză și importanța lui.
Lucrări agricole (Fig. 2)
Învăț
• Ce este solul.
• Care este compoziția solului.
• Care sunt tipurile de soluri.
• Cum influențează calitatea solului sănătatea umană.
• Principalele cauze de degradare a solurilor.
Solul este partea superioară a litosferei cu o grosime variabilă (10 – 120
Deșeuri (Fig. 3)
km) și care se află într-un permanent proces de evoluție sub acțiunea factorilor
pedogenetici.
DICȚIONAR
Litosfera = (din gr. lithos ‒
piatră și sferă) partea solidă de la
Strat vegetal
exteriorul planetei.
Strat de humus
Pedologie = (din gr. pedon ‒
Argilă
sol, pământ și logos ‒ știință)
Nisip este știința care se ocupă cu
studiul genezei, evoluției și
Rocă
distribuției solurilor, precum
și cu identificarea constituției
Straturile scoarței terestre (Fig. 1) lor fizice, chimice și biologice,
în scopul stabilirii gradului de
Alături de apă și aer, solul contribuie la întreținerea vieții pe Pământ, fiind fertilitate și a posibilității de
necesar pentru creșterea majorității plantelor și în producția de substanțe ridicare a acestuia.
organice.
76
În compoziția solului intră apă, substanțe minerale, materii organice,
organisme vii (Fig. 1). Mineralele din componența solului sunt reprezentate
de silicați, fier, aluminiu, calciu, potasiu, magneziu etc. Materia organică
este reprezentată de humus, rezultatul descompunerii resturilor vegetale
și animale și al organismelor moarte. Conținutul de humus din sol este un
criteriu important pentru caracterizarea acestuia, pentru proprietățile solurilor
și pentru evitarea proceselor de degradare. Organismele vii din sol sunt, în Administrarea de
principal, microorganisme: bacterii, ciuperci microscopice și alge, însă întâlnim îngrășăminte (Fig. 4)
și plante și animale (viermi, insecte). În funcție de raportul dintre substanțele
organice și cele minerale din compoziția lor, solurile se împart în următoarele
categorii:
a) sol humifer
b) sol calcaros
c) sol argilos
d) sol nisipos
e) sol lutos Insecticid (Fig. 5)
Practicile agricole necorespunzătoare (Fig. 4), industrializarea, urbanizarea,

turismul au condus la degradarea solurilor, cu efecte negative multiple inclusiv
asupra sănătății umane.
Agricultura se axează pe terenurile cultivate (Fig. 6), astfel încât
productivitatea acestora să crească și să satisfacă nevoile de consum. În scopul
obținerii unor producții ridicate se folosesc substanțe chimice (îngrășăminte
sintetice) care să crească fertilitatea solului (insecticide (Fig. 5), ierbicide, raticide
etc.) care să elimine plantele concurente și dăunătorii culturilor. Aceste substanțe Culturi intensive (Fig. 6)
se acumulează în sol, sunt absorbite și depozitate de plante, apoi trec către

consumatori. Acumularea de contaminanți în organismele vii poartă numele de
bioacumulare. Un organism aflat pe un nivel superior al piramidei trofice are un
grad de bioacumulare mai mare. Pentru a evita expunerea la substanțe toxice
trebuie să consumăm alimente aflate la începutul lanțurilor trofice. Vegetalele
conțin mai puține substanțe toxice decât organismele animale.
Poluarea solului poate fi: fizică (compactare), chimică (poluare cu
substanțe chimice folosite, în principal, în agricultură: pesticide, fungicide,
ierbicide, insecticide), biologică (poluare cu germeni patogeni, inclusiv paraziți
intestinali). Alte cauze ale degradării solurilor sunt: eroziunea, excesul de apă,
deșeurile, defrișarea pădurilor, supraexploatarea etc. (Fig. 3).
77
Descopăr
Analize fizico-chimice asupra unor probe de sol
• Pentru analizele asupra solului ne vom deplasa în natură, în grădina școlii

sau în apropiere, unde avem permisiunea să ne desfășurăm activitatea.
• Se formează patru grupe, fiecare având de determinat un parametru al
solului.
Grupa 1 – Grosimea și tipul straturilor • Grupa 3 – Determinarea pH-ului

de sol solului
Materiale necesare: Materiale necesare:
• probă de sol, cazma, ruletă, caiet de • probă de sol, cazma, hârtie indicatoare de Îmbunătățirea solului
notițe, creion; pH, pahar de sticlă, apă distilată, hârtie de către râme (Fig. 7)
Mod de lucru: de filtru, caiet de notițe, creion;
• cu ajutorul cazmalei săpați o groapă cu Mod de lucru: ȘTIAI CĂ:
adâncimea de 50 de cm; • luați o probă de sol (15-20 g) și cerneți-o;
• DDT este un insecticid
• examinați marginile gropii; • puneți proba într-un pahar și turnați
care a fost folosit din anii
• măsurați cu ajutorul ruletei stratul mai peste aceasta 100 ml de apă distilată;
1940 ca un toxic de contact.
închis la culoare de la suprafață (acesta • amestecați din când în când, iar după 30
Datorită acțiunii eficiente
este stratul fertil). de minute filtrați conținutul;
în combaterea insectelor
Grupa 2 – Textura solului • îmbibați hârtia de pH în apa filtrată și
și toxicității reduse față de
Materiale necesare: citiți rezultatul;
mamifere, precum și costul
• probă de sol, cazma, caiet de notițe, • pH-ul ideal pentru majoritatea plantelor
relativ redus de producție a
creion; este de 6,5 – 7.
DDT-ului, acesta a fost folosit
Mod de lucru: Grupa 4 – Determinarea temperaturii
pe scară largă timp îndelungat.
• luați o probă de pământ; solului
• strângeți în pumn o bucată de pământ Materiale necesare: • În decursul timpului s-a
umed. Dacă este ca mușchiul sau turba, • probă de sol, cazma, termometru, caiet constatat că în compoziția
acesta are un conținut organic ridicat; de notițe, creion; DDT-ului intră unele
• frecați puțin sol între degetul mare Mod de lucru: substanțe chimice rezultate
și vârfurile degetelor. Dacă e grunjos, • folosiți un termometru de laborator; prin descompunerea lui, ce
înseamnă că are nisip în compoziție; • introduceți termometrul în sol la o cauzează tulburări endocrine.
• frământați o bucată de pământ și adâncime de 30 de cm, așteptați 10 S-a presupus că ar avea și un
încercați să modelați o bilă; dacă reușiți, minute; efect cancerigen. În anii 1970,
înseamnă că are lut în compoziție. • citiți valoarea determinată și notați-o. toate aceste efecte secundare
nedorite au dus la interzicerea
Îmbunătățirea calității solului cu ajutorul râmelor utilizării DDT-ului în țările
• Aveți nevoie de: vas de sticlă (acvariu), pământ, resturi vegetale, nisip, râme; industrializate, iar din anul
• Calitatea oricărui sol de grădină poate fi îmbunătățită de humus. Humusul este produs 2004 s-a interzis folosirea lui
de organismele din sol, în special de râme. Un număr mare de râme în sol constituie pe tot globul în agricultură.
un indicator al unui sol de calitate. Râmele afânează și fertilizează solul, stimulează Este în continuare folosit
activitatea microbiană, asigură un mediu favorabil creșterii rădăcinilor. pentru combaterea insectelor,
• Într-un vas de sticlă (acvariu) puneți straturi diferite de pământ, iar deasupra un strat care sunt vectori ai unor boli
vegetal. Adăugați câteva râme pe care le-ați adus într-o cutie cu puțin pământ umed. transmisibile, precum malaria
Capacul cutiei trebuie să aibă găuri; sau tifosul exantematic.
• Puteți adăuga în vas și pâine, coji de fructe sau de legume, hârtie;
• Vă asigurați că pământul din vas rămâne umed, pulverizându-l zilnic cu apă;
• După 2-3 săptămâni se poate observa că amestecul pus în vas a devenit omogen. În
acvariu avem doar pământ și râme (Fig. 7).
78
Rețin
• Solul este partea superioară și afânată a litosferei. DICȚIONAR
• În alcătuirea solului intră minerale, substanțe organice, apă, gaze și Vermicompostarea =

organisme vii. procesul de descompunere
a materiei organice în care
• Conţinutul de humus constituie un criteriu important pentru râmele în interacțiune
caracterizarea solului și pentru determinarea proprietăților sale, dar cu microorganismele
și în evitarea proceselor degradaţionale. descompunătoare, produc un
material numit vermicompost.
• Poluarea solului poate fi chimică, fizică și biologică. Acesta are un procent ridicat
de substanțe nutritive în forme
ușor asimilabile de plante, o
porozitare și o capacitate de
Aplic reținere a apei ridicată și poate
fi folosit ca îngrășământ organic
I. Alege răspunsul/răspunsurile corecte În compoziția solului se află: substanțe
în grădină și la producerea de
la următoarele grile: minerale, ____________________________ , ____________________________ și
răsaduri.
____________________________ .
1. Solul intră în alcătuirea:
Fertilitatea solului =
a. Atmosferei c. Litosferei III. Alcătuiește un minieseu format
caracteristica dobândită de
din trei-patru fraze, intitulat
b. Hidrosferei d. Biosferei scoarța terestră, mărunțită, de
„Descompunătorii și rolul lor a întreține procese complexe de
2. Poluarea chimică a solului se face cu:
în producția agricolă”, folosind natură vitală, chimică și fizică,
a. Pesticide c. Ciuperci
informaţia ştiinţifică adecvată. acumulatoare de biomasă,
b. Bacterii d. Substanțe radioactive
IV. Realizează o schemă conceptuală humus și săruri minerale.
3. Putem preveni degradarea solurilor prin:
cu următorii termeni: sol, biologică,
a. Creșterea cantității de apă din sol
minerale, litosfera, degradare, tipuri
b. Reducerea cantității de substanțe chimice ȘTIAI CĂ:
utilizate în agricultură
de sol, poluare, substanțe organice,
• În urma procesului de
chimică, apă, gaze, dezvoltare
c. Defrișarea pădurilor fotosinteză, plantele absorb
durabilă, fizică, conservare, alcătuire,
d. Lucrări complexe de urbanizare CO2 din atmosferă și îl
microorganisme. Extinde schema și folosesc pentru producerea
II. Completează spaţiile libere din cu alți termeni, astfel încât să ai o substanțelor organice. Prin
afirmaţia următoare, astfel încât imagine de ansamblu asupra lecției. rădăcinile lor, o parte din
aceasta să fie corectă. compușii organici sunt
eliberați în sol alimentând
microorganismele sau
formând compuși organici
Portofoliul meu stabili care blochează carbonul
în sol. Reducerea materiei
• Care sunt metodele tradiționale de păstrare a calității solului? Identifică organice din sol duce la
soluții noi prin care menținem calitatea acestuia. eliberarea CO2 cu impact
• Care sunt avantajele fertilizării solurilor cu îngrășăminte naturale? major asupra schimbărilor
• Care sunt principiile unei culturi agricole ecologice? climatice.
• Discutați bioacumularea substanțelor toxice de-a lungul lanțurilor trofice.
• Materialele biodegradabile: avantaje și dezavantaje.
79
3.4 Boli influențate de factorii de mediu
Introducere
1. Este bine să facem băi de soare? (Fig. 1)

2. Care sunt regulile pe care trebuie să le respectăm când facem plajă? De ce?
Îmi amintesc
• Între factorii de mediu și organismul uman există o strânsă
interdependență.
• Unii factori de mediu pot avea efect mutagen asupra materialului genetic.
• Mutația reprezintă o modificare a structurii și a funcției materialului Baie de soare (Fig. 1)
genetic care nu este o consecință a recombinării genetice.
Învăț
• Ce sunt factorii sanogeni din mediu.
• Care sunt principalii factori patogeni.
• Boli frecvente cauzate de factorii de mediu. Umiditate (Fig. 2)
Sănătatea omului este strâns legată de factorii de mediu. În funcție de
rolul lor asupra stării de sănătate, factorii de mediu pot fi împărțiți în două
categorii: sanogeni și patogeni. Factorii sanogeni sunt cei care au o acțiune
benefică, contribuind la menținerea sănătății și fortificarea organismului: aer
curat, apă potabilă, alimente de calitate. Factorii patogeni sunt cei care duc
la alterarea stării de sănătate acționând direct sau indirect asupra omului,
efectele acțiunii lor fiind observate de multe ori după un timp îndelungat,
fiind dificil de asociat un factor patogen cu o afecțiune declanșată. De aceea,
cunoașterea acestor factori și a rolului lor ne ajută în găsirea unor mijloace de Poluare (Fig. 3)
reducere a acestora și de prevenire a îmbolnăvirilor.
Factorii de mediu care acționează asupra organismului uman pot fi grupați
în factori: - fizici (temperatura, radiațiile, umiditatea - Fig. 2);
- chimici (substanțe chimice ce se găsesc în natură sau cele rezultate
în urma acțiunii omului - Fig. 3).
- biologici (virusuri, bacterii etc. - Fig. 4).
Aceștia sunt prezenți în mod natural sau pot fi rezultatul acțiunii omului
asupra mediului. Cel mai mare impact negativ al omului asupra mediului îl
reprezintă poluarea. Virusuri (Fig. 4)
80
Potrivit unui studiu realizat în 2006 de Organizația Mondială a Sănătății
(Fig. 5), 24% dintre afecțiunile cauzatoare de moarte sunt determinate de
factorii de mediu. Deteriorarea mediului afectează în principal persoanele
vulnerabile: copiii și vârstnicii. Cele mai frecvente sunt bolile respiratorii
și alergice, bolile cardiovasculare, bolile de nutriție, cancerul și bolile
neuropsihice.
Astmul este o afecțiune cronică caracterizată prin inflamația căilor
aeriene. În ultimii ani, numărul cazurilor de astm a crescut, cu precădere Sigla Organizației Mondiale a
în rândul copiilor. Factorii declanșatori includ substanțe naturale cum Sănătății (Fig. 5)
ar fi praful, polenul, părul de animale, dar și substanțe iritative chimice
(parfumuri, vopsea, vapori de benzină). O altă afecțiune a sistemului
respirator este bronșita, boală infecțioasă de origine virală sau bacteriană,
dar care poate fi cauzată și de inhalarea anumitor substanțe chimice sau de
fumul de tutun.
Cancerul reprezintă una dintre principalele cauze ale mortalității. Factorii
declanșatori sunt numeroși și variați, de la factori endogeni (interni) la cei
exogeni (externi). Pentru multe tipuri de cancer s-a stabilit o legătură între Shigella dysenteriae (Fig. 6)
toxinele din mediu și boală. Fumul de țigară (cancerul pulmonar), radiațiile
ionizante și neionizante (cancerul de piele), infecțiile (cancerul de col uterin),
DICȚIONAR
poluanții din mediu (pesticide, ierbicide, particule în suspensie) sunt printre
cauzele bolii canceroase. Epidemiologia = (din gr. epi –
asupra şi de la demos – popor)
Dizenteria este o boală intestinală cauzată, în principal, de infecția
studiază factorii care determină
bacilară (Fig. 6) sau amibiană (cu organismul unicelular Entamoeba histolitica). apariția, frecvența, transmiterea
Se manifestă prin diaree și crampe abdominale, dar poate avea și manifestări și evoluția bolilor și aplicarea
mai severe. De regulă, aceasta apare ca urmare a nerespectării regulilor de metodelor de prevenție.
igienă și se transmite cu ușurință în cadrul unui grup (familie, școală, loc de Patogen = care provoacă boli
muncă) prin alimentele sau apa contaminate. (din gr. pathos – boală,
Bolile cardiovasculare cum ar fi ateroscleroza și bolile inflamatorii ale gennan – a produce).
inimii pot fi cauzate și de o expunere pe termen lung la pulberi în suspensie, Etiologie = ramură a medicinei
materiale sintetice, adezivi, plastic, odorizante de cameră, produse pentru care studiază cauzele bolilor
curățat casa, pesticide, toate acestea răspândesc substanțe de care lumea se și factorii care influențează
lovește în fiecare zi. apariția diverselor boli.
Bolile neuropsihice afectează sentimentele și comportamentul. Ele pot fi
cauzate de factori genetici, biologici, dar și de factorii de mediu. De exemplu,
depresia poate fi declanșată de expunerea la frig.
81
Descopăr
Ambrozia (iarba de paragină) este o plantă anuală originară din America

de Nord și care se răspândește rapid. În România a fost semnalată în 1910, iar în
prezent este larg răspândită. Polenizarea se face prin împrăștierea grăuncioarelor
de polen duse de vânt. Polenul de ambrozie (Fig. 7) este responsabil de apariția
unui număr semnificativ de persoane care dezvoltă alergie.
• Care sunt zonele în care această plantă este prezentă în România (Fig. 8)?
• Adună informații și despre alte plante care pot determina apariția alergiilor.
Ambrozia (Fig. 7)
ȘTIAI CĂ:
• Ecosocioepidemiologie
reprezintă abordarea
integrativă a celor trei
componente ale ecosistemului
uman (natură, societate, om)
prin folosirea asociativă a
metodelor și metodologiilor
de care dispun ecologia,
sociologia și epidemiologia.
• Scopul ecosocioepidemiologiei
este identificarea și
valorificarea factorilor care
contribuie la promovarea
sănătății, precum și depistarea
și neutralizarea factorilor
Zone de răspândire a ambroziei în România (Fig. 8)
de risc proveniți în urma
Lucrăm pe grupe activității umane.
• Se formează patru grupe. Fiecare grupă identifică factorii din mediul apropiat care pot
declanșa boli.
• Grupa 1 – Astm; Grupa 2 – Cancer; Grupa 3 – Dizenterie; Grupa 4 – Boli neuropsihice.
Rețin
• După influența pe care o au asupra stării de sănătate, factorii de

mediu se împart în sanogeni și patogeni.
• În categoria factorilor patogeni intră radiațiile, nicotina, alcoolul,
unele medicamente, pesticidele, coloranții alimentari, conservanții,
virusurile, unele microorganisme etc.
• Majoritatea factorilor de risc pentru sănătate rezultă în urma
activității umane.
82
Aplic
I. Alege răspunsul/răspunsurile corecte pot produce ____________________________. în structura ȘTIAI CĂ:
la următoarele grile: materialului ____________________________, responsabile de
• Particulele în suspensie
1. Factorii de mediu cu efect benefic asupra apariția ____________________________ .
reprezintă un complex de
sănătății se numesc: III. Ce modificări apar la nivelul căilor particule foarte mici (de
a. Patogeni aeriene în timpul crizelor de astm? (Fig. 9) ordinul micronilor) și picături
b. Patologici Astmul bronșic
de lichid. Sursa acestor
particule poate fi:
c. Sanogeni
d. Mutageni • naturală:
2. Factorii patogeni: – erupții vulcanice;
a. Contribuie la menținerea stării de – furtuni de nisip;
sănătate
– polen;
b. Pot fi microorganisme patogene
c. Sunt reprezentați doar de bacterii • antropică:
1. 2. 3.
d. Sunt prezenți doar în exteriorul 1. Căi aeriene normale 2. Căi aeriene la – traficul rutier;
locuințelor astmatici (în afara crizei) 3. Căi aeriene la
astmatici (în criza de astm) – activitatea industrială (Fig. 9);
3. Astmul:
(Fig. 9) – centralele termoelectrice.
a. este o tulburare digestivă
IV. Asociază următorii factori de mediu Efectele asupra sănătății:
b. apare la toți tinerii
cu un efect al lor asupra stării noastre • Din cauza dimensiunilor
c. este un tip de cancer
de sănătate: mici, aceste particule străbat
d. afectează sistemul respirator
a. Polen căile aeriene și ajung până la
4. Cancerul poate fi cauzat de: nivelul alveolelor pulmonare
b. Temperaturi ridicate
a. infecții virale provocând inflamații și
c. Fum de țigară
b. fumat intoxicări, înrăutățesc
d. Păr de animale simptomele astmului, iar
c. expunerea la radiații
e. Microorganisme patogene expunerea pe termen lung
d. particulele în suspensie
V. Explică de ce nu se îmbolnăvesc toți poate cauza cancer.
II. Completează spaţiile libere din
oamenii expuși la aceiași factori din
afirmaţia următoare, astfel încât
mediu.
aceasta să fie corectă.
VI. Alcătuiește un minieseu format din
Radiațiile ____________________________ și neionizante
trei-patru fraze, intitulat „Influența
mediului asupra sănătății”.
Portofoliul meu
(Fig. 10)
• Realizează un chestionar cu privire la factorii de mediu cu potențial nociv din
regiunea în care locuiești.
• Întrebările să fie scurte și clare.
• Aplică chestionarul la un număr cât mai mare de persoane.
• Centralizează rezultatele.
• Formulează concluziile.
83
3.5 Prevenirea bolilor cauzate de
factorii de mediu
Introducere
1. Ce legătură există între factorii de mediu și starea de sănătate?

2. Care sunt factorii de mediu cu potențial de risc asupra sănătății umane?
3. Putem evita bolile cauzate de factorii de mediu?
Îmi amintesc
• Factorii de mediu influențează răspândirea caracterelor morfologice și
fiziologia organismelor vii.
• După natura lor, factorii de mediu pot fi: abiotici și biotici.
• Fiecare organism viu (inclusiv omul) prezintă adaptări la variațiile
factorilor de mediu. Sigla AEM (Fig. 1)
Învăț
• Care sunt organismele internaționale și europene cu atribuții în
domeniul protecției mediului și a sănătății publice.
• Ce instituții din România se ocupă cu protecția mediului și a
sănătății publice.
Fostul reactor al centralei
• Cum prevenim bolile transmise prin factorii de mediu. nucleare de la Cernobîl (Fig. 2)
Aproape un sfert dintre bolile apărute în lume sunt cauzate de mediul
înconjurător. În domeniul protecției mediului și a sănătății publice există un
număr mare de organizații globale, regionale, naţionale sau locale care au
atribuții în acest sens.
La nivel internațional, Organizația Mondială a Sănătății, Direcţia Generală
Mediu (una dintre cele 40 de direcţii generale şi servicii specializate ale
Comisiei Europene), Agenția Europeană de Mediu (Fig. 1) sunt câteva dintre
instituțiile care, printre altele, se ocupă cu prevenirea bolilor cauzate de mediu
deoarece măsurile trebuie să fie generale și aplicate unitar pentru a avea efect. Sigla INSP (Fig. 3)
Factorii de mediu responsabili de apariția bolilor nu acționează pe o zonă
limitată, nu se opresc la graniță, iar într-un interval scurt se pot răspândi pe
o suprafață foarte mare. De exemplu, în urma accidentului de la Centrala
Nucleară de la Cernobîl (Fig. 2), din 26 aprilie 1986, norul radioactiv format a
contaminat trei sferturi din Europa.
În România, începând cu anul 1996, Strategia Naţională de Mediu a fost
84
concepută în concordanţă cu cea comunitară, europeană, atât ca principii şi
priorităţi, cât şi ca obiective. De asemenea, Institutul Național de Sănătate
Publică (Fig. 3) urmărește, printre altele, monitorizarea sănătății în relație cu
mediul.
Este important să cunoaștem factorii de risc din mediu și să-i combatem,
astfel încât numărul îmbolnăvirilor să fie redus. Prevenția trebuie să fie
principala măsură de menținere a sănătății, iar educația în acest sens trebuie
făcută cât mai devreme.
Curs de apă contaminat (Fig. 4)
Deși prevenirea bolilor cauzate de factorii de mediu ține de organizații și
instituții abilitate, la nivel individual putem lua următoarele măsuri:
a) Prevenirea bolilor cauzate de poluarea solului:
• să consumăm mai multe fructe și legume (știind că la nivelul
consumatorilor se acumulează substanțe toxice prin fenomenul de bioacumulare);
• să nu aruncăm deșeuri pe terenurile publice;
• să încurajăm fermierii și agricultorii să folosească metode tradiționale
de cultivare și fertilizare a terenurilor;
• să evităm consumul de apă din pânza freatică de suprafață (Fig. 4). Perdele vegetale de protecție
Cea mai bună cale de prevenire a bolilor cauzate de factorii de mediu este (Fig. 5)
să înțelegem că sănătatea mediului și sănătatea omului nu pot fi separate.
„Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ține seama de legile ei” spunea DICȚIONAR
Grigore Antipa.
Prevenție = ansamblu de măsuri
b) Prevenirea bolilor transmise prin apă: menite să evite apariția unei
• Contactul cu apele uzate, contaminate sau netratate trebuie evitat. boli, a unui accident etc.
Acestea nu trebuie băute, dar nici folosite pentru spălarea fructelor sau
Zgomot = Sunet supărător sau
legumelor, prepararea alimentelor, spălarea hainelor, igienizarea locuințelor, amestec de sunete discordante,
îmbăiere etc. În cazul în care alimentarea cu apă potabilă în condiţii de puternice, nocive.
siguranţă a fost perturbată, apa destinată preparării alimentelor ar trebui să
fie fiartă.
c) Pentru prevenirea bolilor cauzate de aerul poluat chimic, sonor, termic,
se recomandă:
• evitarea expunerii la fumul de tutun;
• evitarea locurilor aglomerate;
• izolarea termică și fonică a locuințelor cu materiale de calitate;
• plantarea de copaci și extinderea spațiilor verzi (fig. 5);
• folosirea mijloacelor de transport cu grad scăzut de poluare.
85
Descopăr
În orașe, traficul rutier este una dintre principalele surse de poluare fonică. ȘTIAI CĂ:
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea pe termen lung la aceste
• Poluarea fonică este cel mai
niveluri ridicate de zgomot poate duce la creșterea tensiunii arteriale, tulburări frecvent factor de mediu care
de somn, stres, hipoacuzie sau la apariția infarctului miocardic. duce la pierderea auzului.
1. Identifică sursele de zgomot din zona unde locuiești. • Expunerea la zgomote în
2. Cât timp durează expunerea la zgomot? perioade critice precum
3. Care sunt efectele asupra ta? învăţarea ar putea afecta
potenţialul de dezvoltare
şi au un efect negativ pe tot
parcursul studiului.
• Infrasunetele sunt vibrații
cu frecvența cuprinsă între
SCARĂ DECIBELI 0,001Hz și 20Hz și nu pot fi
și durata maximă de expunere auzite de urechea umană. Ca şi
ultrasunetele sunt percepute
de sugari și de animale. La
100 dB
140 dB
105 dB
110 dB
80 dB
88 dB
90 dB
60 dB
48 dB
30 dB
58 dB
65 dB
35 dB
75 dB
adulţi infrasunetele produc

ameţeală, vomă, un fals efect
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8 9. 10. 11. 12. 13. 14. de euforie sau chiar efecte
1. Foșnet de frunze 2. În casă,noaptea 3. Cișmigiu ziua 4. Loc de joacă pentru copii cumulate.
5. Aer condiționat 6. Conversație 7. Trafic în oraș 8. Aspirator 9. Metrou 10. Mașină de tuns iarba
• Ultrasunetele au frecvențe
11. Motocicletă 12. Concert amplificat 13. Drujbă 14. Motor avion
de 20 000Hz - 1 miliardHz.
Scară decibeli (Fig. 6) Sunt produse în natură, în
industrie sau în aparatura
Lucrăm pe grupe
electrocasnică. La om,
• Se formează patru grupe. În lecția anterioară ați identificat cauzele unor boli frecvente
ultrasunetele distrug globulele
cauzate de mediu. Pentru aceleași boli, informați-vă și prezentați măsurile de prevenire a
roşii din sânge, apar migrene,
acestor îmbolnăviri.
greaţă sau chiar pierderea
• Grupa 1 – Astm • Grupa 3 – Dizenterie echilibrului.
• Grupa 2 – Cancer • Grupa 4 - Boli neuropsihice • Urechea umană percepe sunete
cu o intensitate cuprinsă între
0 – 140 dB (Fig. 6).
Rețin
• Nivelul maxim de zgomot este
• Aproximativ un sfert din numărul îmbolnăvirilor sunt cauzate de reglementat prin lege, astfel:
factorii de mediu. pentru zonele industriale
zi/noapte este de 65 dB, pentru
• Prevenirea bolilor cauzate de factorii de mediu este realizată zonele comerciale este de 65
de instituții și organizații internaționale, naționale și locale care dB, iar pentru locuințe este de
monitorizează factorii de risc și stabilesc măsuri de combatere 50 dB ziua și 40 dB noaptea.
a lor.
• Majoritatea factorilor de mediu care afectează sănătatea au
caracter antropic, de aceea ține și de noi să reducem impactul
negativ al acțiunilor noastre asupra ecosistemelor.
86
Aplic
I. Alege răspunsul/răspunsurile corecte III. Completează spaţiile libere din ȘTIAI CĂ:
la următoarele grile: afirmaţiile următoare, astfel încât
• În fiecare an, pe 31 mai, este
1. Prevenirea bolilor cauzate de factorii de acestea să fie corecte. marcată Ziua Mondială fără
mediu se realizează prin: Principala măsură pentru reducerea Tutun. Campania reprezintă o
a. asigurarea apei de calitate bolilor cauzate de factorii de mediu este oportunitate pentru creșterea
b. reducerea suprafețelor împădurite ____________________________ Organizațiile ____________________________, gradului de conștientizare
____________________________ și ____________________________ stabilesc în rândul populației privind
c. reducerea zonelor de vegetație în marile
măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor cauzate efectele nocive ale consumului
orașe
de mediu. de tutun și ale fumatului pasiv,
d. creșterea nivelului de zgomot
precum și pentru descurajarea
2. Nivelul maxim de zgomot pentru locuințe
IV. Alcătuiește un minieseu format din
utilizării acestuia sub orice
nu trebuie să depășească pe timpul nopții: trei-patru fraze, intitulat „Sunt ceea formă (Fig. 9).
a. 30 dB c. 50 dB ce respir, mănânc și beau“.
b. 40 dB d. 60 dB
II. Observă imaginile din figurile 7 și 8. Enumeră cel puțin două măsuri prin care
instituțiile publice pot preveni bolile cauzate de apa nepotabilă și de aerul
viciat.
Fumatul interzis (Fig. 9)
• Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) estimează că
aproximativ 40% din populaţia
Apă nepotabilă (Fig. 7) Aer viciat (Fig. 8)
UE este expusă zgomotului din
traficul rutier la niveluri care
depăşesc 55 dB (A) şi că peste
30% din aceeaşi populaţie este
Portofoliul meu expusă unor niveluri care
• Realizează o hartă fonică pentru zona în care locuiești. Folosește un depăşesc 55 dB (A) pe timpul
nopţii.
sonometru. Poți folosi aplicațiile gratuite care se instalează pe telefonul
mobil. Măsoară intensitatea sunetului în câteva zone fixe (acasă, școală,
stradă, parc etc.) și la aceleași ore timp de o lună. Fă schimb de informații cu
colegii de clasă, astfel încât să puteți acoperi cât mai multe zone.
• Formulează concluzii făcând referire la următoarele aspecte:
1. Care sunt zonele cu un nivel crescut de zgomot?
2. Care sunt zonele cu nivel scăzut de zgomot?
3. Care sunt intervalele orare cu cele mai ridicate valori de zgomot?
87
3.6 Boli provocate de propriul comportament
Introducere
1. Cât timp acordați exercițiilor fizice într-o zi?
Oboseală
2. Ce este mâncarea de tip fast food? extremă
Sete Nivelul
3. Care sunt principalele cauze ale oboselii? excesivă zahărului
în sânge
Îmi amintesc
• Igiena este o ramură a medicinei care elaborează norme de apărare a
sănătății oamenilor pe baza studiului interdependenței între sănătate și Vindecarea
mediul înconjurător, condițiile de trai și relațiile sociale. lentă Pierderea
a rănilor greutății
• Nerespectarea regulilor de igienă duce la deteriorarea stării de sănătate și
la instalarea bolilor. Simptomele diabetului (Fig. 1)
Învăț
• Care sunt comportamentele de risc care pot declanșa boli. 46%
• Cele mai frecvente afecțiuni declanșate de propriul comportament. 21%

• Efectele unui comportament nesănătos asupra individului și Europa
societății.
În România, aproape jumătate dintre îmbolnăviri au cauze ce derivă din
propriul comportament. Principalele cauze sunt sedentarismul, alimentația
dezechilibrată, consumul de substanțe toxice (tutun, alcool, droguri etc). 19% 60%
Printre bolile moderne se află obezitatea, afecțiunile cardiovasculare,
afecțiunile psihice, diabetul și cancerul. România
Diabetul zaharat - Survine în momentul în care pancreasul nu mai
Cauze de deces în România
produce suficientă insulină, moment ce determină acumularea glucozei comparativ cu mediile
în sânge. Printre factorii ce favorizează apariția diabetului se numără: Comunității Europene (Fig. 2)
sedentarismul, alimentația hipercalorică, obezitatea. Conform cercetărilor, LEGENDĂ:
exercițiile fizice intensive pot îmbunătăți semnificativ capacitatea Boli cardiovasculare
organismului de a controla cantitatea de zahăr din sânge (Fig. 1). Cancer
Bolile de inimă - Un stil de viață sedentar încetinește circulația sângelui, Boli digestive
iar vasele de sânge devin rigide și se pot bloca. În cazurile grave, acest lucru Boli respiratorii
duce la ateroscleroză și stop cardiac (Fig. 2). Infecții
Obezitatea – Creșterea în greutate (peste 25% față de greutatea normală) Accidente/Intoxicații
bazată pe calorii consumate ce nu se ard și care sunt depozitate în organism Altele
88
în țesutul subcutanat și în jurul viscerelor sub forma grăsimii în exces. Oamenii ȘTIAI CĂ:
sunt considerați obezi atunci când indicele de masă corporală (IMC), o mărime
• Efectele consumului de
obținută prin împărțirea greutății unei persoane (exprimată în kilograme) la substanțe nocive se manifestă
pătratul înălțimii acelei persoane (exprimată în metri) este mai mare de rapid, dar își pun amprenta
30 kg/m2. și pe termen lung asupra
individului.
Greutate (kg)
IMC =
[Înălțime (m)]2 Alcoolul:
La copii, greutatea optimă variază în funcție de vârstă și sex. La copii și • alcoolismul cronic;
adolescenți, obezitatea nu este definită ca un număr absolut, ci în conexiune • afectarea creierului;
cu un grup istoric normal.
• malnutriție;
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că supraponderalitatea
• gastrită cronică, ulcer cronic
și obezitatea ar putea înlocui curând unele preocupări tradiționale de
sau duodenal;
sănătate publică precum subnutriția și bolile infecțioase, reprezentând o
cauză semnificativă atunci când este vorba de starea de sănătate. Obezitatea • suferințe cardiace;
constituie o problemă de sănătate publică și de politică datorită costurilor și • risc crescut de accidente prin
efectelor asupra sănătății. lipsa de orientare în timp și în
Un număr alarmant de mare de copii suferă consecințele alimentației spațiu;
deficitare și ale unui sistem alimentar care nu răspunde necesităților acestora, • comă alcoolică;
a avertizat UNICEF într-un nou raport cu privire la copii, alimentație și nutriție. • deces.
Raportul Starea copiilor lumii 2019: Copii, alimentație și nutriție constată:
Tutunul:
cel puțin 1 din 3 copii cu vârsta mai mică de cinci ani (peste 200 de milioane)
este fie subnutrit, fie supraponderal. • boli cardiovasculare;
Pe măsură ce copiii cresc, expunerea lor la alimente nesănătoase ia • cancer pulmonar;

proporții alarmante, în mare parte din cauza marketingului și a reclamei • scăderea capacității de
excesive, abundenței de alimente ultraprocesate în orașe, dar și în mediul rural, concentrare;
precum și a accesului sporit la fast food și băuturi cu un conținut mare de • bronșită cronică.
zahăr (riscul de obezitate crește cu 60% la copiii care beau zilnic suc de fructe
și alte băuturi dulci). De asemenea, sedentarismul (Fig. 3) este unul dintre
factorii ce contribuie la instalarea obezității, orele petrecute zilnic în fața
calculatorului, a telefonului și a televizorului duc la creștere în greutate, chiar
dacă aportul caloric al respectivului copil este mai mic decât al unui copil activ.
Un copil supraponderal va deveni un adult cu probleme de greutate
deoarece obiceiurile alimentare se formează în copilărie. În timp, obezitatea
evoluează cu o serie de complicații ale sistemului circulator (hipertensiune),
respirator, locomotor, nervos care se răsfrâng asupra calității vieții.
89
Consecințele consumului de droguri, alcool, tutun și cafea ȘTIAI CĂ:
Alcoolul, cafeaua și tutunul sunt cele mai răspândite așa-zise droguri. • Alte substanțe nocive pentru
Consumul lor în rândul tinerilor se întâlnește de la vârsta de 13 - 14 ani sau organism sunt:
chiar mai puțin. De aceea, informarea tinerilor cu privire la efectele lor asupra Cafeaua
sănătății trebuie să se facă din timp, accentul punându-se pe prevenirea
• tulburări de ritm cardiac;
consumului.
Alcoolul nu trebuie consumat de tineri indiferent de cantitate. În această • tulburări ale tranzitului
perioadă, creierul este în plin proces de dezvoltare, iar cele mai importante intestinal;
modificări au loc la nivelul unor zone asociate cu motivația, controlul • oboseală, somnolență,
impulsivității și dependența. Apar pierderi de memorie, tulburări cognitive, iar adinamie și chiar epuizare
fizică.
atenția, capacitatea de concentrare și memorare scad.
O categorie specială de substanțe nocive o reprezintă drogurile. În această Drogurile
categorie intră substanțe de origine naturală sau sintetică cu efect psihotrop, • tulburări mentale grave;
halucinogen, psihodisleptice și care pot duce la deces.
• oboseală intelectuală;
Efectele consumului de substanțe toxice sunt enumerate în coloana din
• reducerea numărului de celule
partea dreaptă a paginii.
nervoase.
Afecțiunile psihice sunt semnalate la un număr tot mai mare de oameni
care nu au un istoric de boli psihice în familie. Cauzele pot fi psihologice sau
sociale (stresul, evenimente de viață negative, ostilitatea mediului etc.),
consumul de alcool, droguri, utilizarea excesivă a telefoanelor, tabletelor,
calculatorului, toate ducând la izolare socială. Printre cele mai întâlnite
afecțiuni se află depresia (stare de oboseală, apatie, viziune pesimistă asupra
viitorului) și anxietatea (teama irațională).
Descopăr Sedentarismul (Fig. 3)
Formați șase echipe. Calculați IMC pentru o persoană în vârstă de 20 de

ani. Stabiliți în ce categorie de greutate se încadrează folosind valorile din IMC Clasificare
tabelul alăturat (Fig. 4). < 20 subponderal
20 - 25 greutate normală
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 Grupa 5 Grupa 6
Înălțime 1,55 1,74 1,58 1,64 1,60 1,70 25 - 30 supraponderal
(m) 30 - 35 obezitate clasa I
Greutate 52 60 55 50 52 56
35 - 40 obezitate clasa II
(Kg)
IMC > 40.0 obezitate clasa III
Clasificare Fig. 4
Activitate independentă
• Identifică cel puțin trei obiceiuri nesănătoase din propriul comportament.
• Pentru fiecare comportament identificat, precizează efectele asupra stării de sănătate.
90
Rețin
• Sedentarismul, alimentația dezechilibrată și consumul de substanțe DICȚIONAR:

toxice sunt cauze a numeroase boli. Psihotrop = (din gr. psykhe –
• Printre afecțiunile frecvente din ultimii ani se află: obezitatea, suflet, spirit și topos – loc) care
bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, anxietatea. influențează starea psihică.
Halucinație = tulburare psihică
• Cunoașterea factorilor de risc ne ajută să prevenim aceste boli.
constând în perceperea unui
obiect sau a unui fenomen fără
ca acesta să existe în realitate.
Aplic Halucinogen = Substanță/
medicament care provoacă
I. Alege răspunsul/răspunsurile corecte 1. Care este procentul adolescenților băieți halucinații.
la următoarele grile: subponderali din România?
Psihodisleptice = care are
1. Sedentarismul reprezintă: 2. În România, problemele de greutate
acțiune hipnotică, sedativă și
afectează într-o măsură mai mare fetele sau
a. lipsa activității fizice neuroleptică.
băieții?
b. consumul de substanțe toxice
3. Cum se situează România față de restul
c. expunerea la poluare țărilor europene? ȘTIAI CĂ:
d. alimentația dezechilibrată
Procentul adolescenților subponderali (anul 2014) • Cei mai importanți factori de
2. În obezitate, indicele de masă corporală 25
este de: 20
19,7 19,5 19,3 deces și proporția lor
16,7
15 11,6
9,9 11,4 10,9 (% din totalul deceselor) sunt
a. 10% c. 15% 10
5
3,9 5,2 hipertensiunea arterială
b. 30% d. 20% 0 (31,8%), fumatul (16,3%),
Ungaria Bulgaria Polonia UE 28 România
II. Completează spaţiile libere din Băieți Fete
hipercolesterolemia (14,4%),
afirmaţia următoare, astfel încât Fig. 5 indicele de masă corporală
crescut (13,9%), consumul
aceasta să fie corectă. Procentul adolescenților obezi (anul 2014) excesiv de alcool (12,4%),
În categoria substanțelor toxice se află aportul scăzut de fructe și
8,0
____________________________ care poate sta la originea
7,0
6,0 legume (7,1%) și inactivitatea
cancerului pulmonar. 4,0 3,2
fizică (6,6%).
3,0 3,0 2,3 2,7 2,9
2,0 1,4
III. Răspunde la următoarele întrebări 0,0 0,4 0 • Fumul de țigară conține
folosind datele din figurile 5 și 6: UE 28 Ungaria Polonia România Bulgaria
peste 7 000 de substanțe
Băieți Fete
chimice, dintre care 250 sunt
Fig. 6 considerate periculoase, iar
aproximativ 70 au potențial
Portofoliul meu cancerigen:
• Realizează un chestionar cu tema „Stilul de viață vs. sănătatea”. Chestionarul – arsenic;

este anonim, iar pentru prelucrarea lui folosește o casetă (cu sexul și vârsta – benzen;
respondentului). Prelucrează datele și formulează concluzii (ex: procentul – cadmiu;
respondenților care nu cunosc legătura dintre propriul comportament și
– plumb;
starea de sănătate, cei care cunosc aceste informații, dar le ignoră, cei care le
cunosc și acționează pentru a promova starea de sănătate). – crom;
– nichel etc.
91
3.7 Comportament sănătos
Introducere
1. Care sunt sporturile tale preferate?

2. Câte mese principale ai într-o zi?
3. Câte ore dormi noaptea? De la ce oră?
Îmi amintesc
• Din punct de vedere chimic, alimentele conțin: apă, minerale, substanțe
organice (proteine, lipide, glucide, vitamine).
• Organismul are nevoie de odihnă pentru a se reface după perioadele de
activitate.
• Exercițiile fizice contribuie la sănătatea sistemului nervos, la cea a
sistemului circulator și la cea a sistemului locomotor.
Învăț Exerciții fizice (Fig. 1)

• Ce este sănătatea.
• Care sunt principiile unei alimentații sănătoase.
• Cum influențează exercițiile fizice starea de sănătate.
• Cum corelăm activitățile zilnice cu odihna.
Sănătatea este: „o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal, cât și
social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților” (conform Organizației
Mondiale a Sănătății). Mai târziu a fost inclusă în această definiție și
Somnul - neceSar pentru
„capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”. Sănătatea se regenerarea organismului
definește în mod curent ca starea unui organism la care funcționarea tuturor (Fig. 2)
organelor se face în mod normal și regulat.
Un stil de viață sănătos se formează în copilărie și include alimentația echili-
brată, practicarea sportului (Fig. 1), evitarea substanțelor dăunătoare, odihna (Fig.
2). Dintre factorii enumerați, alimentația este factorul cu cel mai mare impact.
Pentru menținerea sănătății și creșterea capacității de muncă fizică și
intelectuală este important ca alimentația zilnică să cuprindă toate cele trei
principii alimentare de bază: proteine, glucide, lipide, dar și vitamine, săruri
minerale, fibre și apă, în cantități suficiente și într-un anume raport.
Necesarul zilnic de calorii pentru un adolescent de 15-19 ani este de
3 000-3 900 în cazul băieților și de 2 000-3 000 pentru fete.
92
Proteinele sunt substanțe organice complexe, formate din aminoacizi și
cu rol plastic în construcția celulară (Fig. 3).
Moleculă de oxigen Proteină din structura

hemoglobinei
Hem
Alimente bogate în glucide

(Fig. 4)
Moleculă de hemoglobină
Globulă roșie/eritrocit/hematie
Proteină din structura hemoglobinei (Fig. 3)
Proteinele trebuie să reprezinte în perioada de creștere circa 14-16%

din totalul rației calorice a unui copil. Lipsa sau insuficiența proteinelor din
alimentația copiilor duce la întârzierea creșterii și la scăderea rezistenței
organismului la infecții. Alimente bogate în lipide
(Fig. 5)
Glucidele (denumite și carbohidrați) constituie principalul factor energetic
al organismului și trebuie să reprezinte 50-60% din compoziția rației alimentare
zilnice (Fig. 4). Consumul redus de carbohidrați poate determina: hipoglicemia,
întârzierea creșterii, modificări ale dispoziției, tulburări metabolice severe.
Excesul lor poate determina dezechilibre nutritive severe, carii dentare,
obezitate sau chiar unele boli degenerative cronice.
Lipidele (denumite și grăsimi) sunt constituenți importanți ai rației
alimentare prin valoarea calorică ridicată și capacitatea de a se depozita
în țesutul gras. Necesarul zilnic de lipide este de 20-35% din rația zilnică, Săruri (Fig. 6)
aproximativ 30-40 g/zi (Fig. 5). Absența sau insuficiența lipidelor din
alimentație determină oprirea creșterii, căderea părului și scăderea rezistenței
la infecții. Excesul de grăsimi duce la obezitate, hipertensiune arterială sau la
ateroscleroză.
Sărurile minerale joacă un rol hotărâtor în structura unor țesuturi și
organe, în special calciul, fosforul, sodiul, potasiul și fierul (Fig. 6).
Vitaminele (constituenți indispensabili ai alimentației) reprezintă factori
biologici necesari funcției normale a tuturor celulelor și țesuturilor. Ele au rol în
hrănirea acestora, în multiplicarea celulară și în dezvoltarea organismului și a Vitamine (Fig. 7)
93
funcțiilor sale. Din aceste motive, nevoia de vitamine este crescută în copilărie, DICȚIONAR:
comparativ cu necesarul la adulți (Fig. 7). Calorie = unitate de măsură
Nevoile zilnice de calorii la copii variază mult în funcție de vârstă și pentru energia termică egală cu
sex, de felul și de intensitatea activității depuse și de condițiile mediului cantitatea de căldură necesară
ambiant. Copiii și adolescenții consumă mai multă energie decât adulții, pentru a ridica temperatura
deoarece organismul lor este în plină dezvoltare, iar celulele și țesuturile au un unui gram de apă distilată de la
19,5° la 20,5°C; unitate de măsură
metabolism celular mai rapid și mai intens.
care indică valoarea energetică a
Nu putem vorbi despre sănătate în lipsa mișcării fizice. Ideal ar fi ca zilnic
unui aliment.
să facem 60-75 de minute de exerciții fizice. Efectul mișcării fizice asupra stării
Ateroscleroză = boală cronică
de sănătate depinde de intensitatea, durata și frecvența lui. Acest lucru se
degenerativă produsă prin
poate încadra în rutina zilnică, făcând lucruri cum ar fi: mersul pe jos către/
depunerea de grăsimi și
de la școală, ciclismul, să renunțăm la folosirea liftului, exerciții de înviorare colesterol în peretele intern
dimineața, jocuri în aer liber cu prietenii etc. al arterelor, determinând
O activitate fizică moderată, îndrumată și executată corect, practicată rigidizarea acestora.
zilnic, poate îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții prin:
• îmbunătățirea capacității de concentrare, echilibrului, creativității și
performanței intelectuale;
• reducea riscului bolilor cardiovasculare;
• dezvoltarea fizică armonioasă în perioada de creștere;
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
• îmbunătățirea imaginii de sine și a sentimentului de încredere;
• îmbunătățirea sistemului imunitar;
• îmbunătățirea calității somnului.
Oboseala este un fenomen general de apărare care se întâlnește la
toate ființele vii și în toate țesuturile acestora. Oboseala este însoțită de
instabilitate, depresie, frică, lipsă de inițiativă sau apatie. Oboseala fiziologică
este îndepărtată prin odihnă. Odihna activă se realizează prin: plimbări în aer 1. Dulciuri
2. Carne, lactate și brânzeturi
liber, lectură, activități educative, însă forma cea mai eficientă de odihnă este 3. Legume și fructe
somnul. În timpul somnului se reface capacitatea de muncă, iar numărul orelor 4. Cereale
de somn scade odată cu înaintarea în vârstă (adolescenții au nevoie de 9 ore). 5. Apă
Piramida alimentelor (Fig. 8)
Descopăr
• Lucrați în echipe de câte cinci elevi. Fiecare echipă va alcătui un meniu pentru
o zi, pentru un adolescent, compus din trei mese principale și două gustări.
Țineți cont de proporția și cantitatea alimentelor (Fig. 8)
• La final, toate echipele își prezintă meniul, se fac aprecieri și completări unde
este cazul.
94
Rețin
• Sănătatea cuprinde toate aspectele fizice, psihice și sociale ale ȘTIAI CĂ:
individului. • Termenul de vitamină a fost
• Alimentația sănătoasă, mișcarea, odihna și evitarea fumatului folosit pentru prima dată de
biochimistul polonez Casimir
contribuie la menținerea stării de sănătate.
Funk în 1912. Vita, în limba
• Bazele unui comportament sănătos se pun în copilărie. latină, înseamnă viață, iar
sufixul -amină se folosește
pentru amine; la momentul
respectiv se credea că toate
Aplic vitaminele sunt amine. Astăzi
însă se știe că acest fapt nu este
I. În imaginea din fig. 9 observăm II. Alege răspunsul/răspunsurile
corect.
principalele tipuri de vitamine și corecte la următoarele grile:
• Conform Organizației
sursa unde le găsim. Răspunde la 1. Necesarul de calorii al unui adolescent
Mondiale a Sănătății, stilul
următoarele întrebări: depinde de:
de viață al unei persoane are
1. Care sunt sursele alimentare pentru a. vârstă o influență de 50% asupra
vitamina A? b. sex sănătății sale, în timp ce
2. Ce alimente sunt mai bogate în vitamine, c. activitatea fizică mediul înconjurător și factorul
cele de origine vegetală sau animală? ereditar au o însemnătate de
d. consumul de apă
3. Ce vitamine conțin legumele? doar 20% pentru sănătatea
2. Exercițiile fizice asigură:
persoanei, iar medicina are o
a. creșterea în greutate contribuție de 10% la sănătatea
b. întărirea imunității acesteia.
c. creșterea performanțelor intelectuale
d. creșterea depozitelor de lipide
III. Completează spaţiile libere din
afirmaţiile următoare, astfel încât
acestea să fie corecte.
Adolescenții au nevoie de ____________________________ ore
de somn. Pentru un somn de calitate trebuie
să vă culcați cel târziu la ora ____________________________
În timpul somnului are loc ____________________________
Fig. 9 celulelor și țesuturilor. Odihna poate fi și
____________________________ .
Portofoliul meu
• Realizează un program zilnic personalizat care să includă și regimul alimentar
în funcție de tipul de activitate, vârstă și sex. Ține cont de principiile unei
alimentații sănătoase (număr de mese, orarul lor, proporția dintre alimente,
calitatea și cantitatea lor), de alternarea perioadelor de activitate cu cele de
odihnă și de acordarea timpului pentru exercițiile fizice. Discută programul
cu părinții și profesorul. Notează modificările sesizate.
95
3.8 Omul și tehnologia
Introducere
1. Cât timp petreci pe zi în fața calculatorului (Fig. 1), telefonului, televizorului?

2. Care sunt principalele activități la care folosești telefonul/calculatorul?
3. Cât din timpul petrecut în fața calculatorului/telefonului este în scop
educativ?
Îmi amintesc
• Sedentarismul stă la originea a numeroase boli digestive, cardiovasculare,
nervoase. Fig. 1
• O componentă a sănătății o reprezintă relațiile sociale, interpersonale din
cadrul unui grup. Mi-e teamă de ziua când
”
• Pentru o dezvoltare armonioasă fizică și psihică, tinerii au nevoie de tehnologia va înlocui
mișcare în aer liber, sport și joacă. interacțiunea umană. Lumea va
avea o generație de idioți“.
Albert Einstein
Învăț
• Care sunt beneficiile tehnologiei în viața omului. ȘTIAI CĂ:
• Ce efecte negative are tehnologia asupra omului. • Mecanismul de la Antikythera

(Grecia) este considerat un
• Impactul tehnologiei asupra tinerilor. calculator mecanic antic
realizat pentru calculul
Tehnologia este prezentă în viața noastră de la vârste fragede. De-a
pozițiilor astronomice.
lungul timpului au existat o mulțime de discuții și dezbateri pe tema influenței Perioada sa de construcție a
tehnologiei asupra sănătății și dezvoltării noastre. Cele mai multe cercetări fost estimată a fi între 150 și
s-au concentrat asupra gândirii de la care pleacă atitudinile, comportamentele 100 î.Hr. Tehnologia care a stat
și evoluția noastră. Gândirea este funcţia congnitivă care ne-a adus ca specie la baza acestui mecanism nu
în punctul de a fi capabili să înțelegem, să comunicăm, să interpretăm, să este cunoscută.
creăm, să construim, să evoluăm și să fim civilizaţi. De mici copii observăm,
învăţăm, ne amintim, ne întrebăm, discutăm în contradictoriu și acţionăm, iar
această funcţie este modelată încă de la cele mai fragede vârste, sub influenţa
diverșilor stimuli înconjurători la care suntem expuși în familie, la școală sau
oriunde în societate. Dacă tehnologia este „bună” sau „rea” pentru felul în care
copiii gândesc, nu putem spune sigur, dar putem spune cu siguranţă că aceasta
influenţează în mod direct felul în care creierul copilului se dezvoltă. Pentru că
la vârsta copilăriei creierul este încă în dezvoltare, deci maleabil, acesta este
puternic influențat de informațiile primite din diferite surse.
96
Cu siguranță, tehnologia are numeroase beneficii dacă știm cum să ȘTIAI CĂ:
profităm de ele:
• Circa 50% dintre tinerii cu
1. Descoperiri în toate domeniile vârste cuprinse între 12 și 35
de ani (adică 1,1 miliarde de
a. Progresele tehnologice permit oamenilor să găsească o modalitate mai
persoane) sunt expuși riscului
eficientă de a face lucrurile, iar aceste procese oferă rezultate pozitive. De de pierdere a auzului din
exemplu, educația a avansat pe scară largă datorită progreselor în tehnologia cauza expunerii prelungite și
computerelor. O lume întreagă devine accesibilă elevilor, fără să fie nevoie ca excesive la sunete puternice.
aceștia să părăsească sala de clasă. Platformele educaționale pun la dispoziția • La nivel mondial peste trei
tuturor resurse educaţionale creative şi variate (lecții, explicații, experimente miliarde de oameni folosesc
virtuale, exerciții, bibliotecă virtuală etc). Internetul. Comparativ
b. Automatizarea agriculturii și eficientizarea costurilor. cu anul 2000, în anul 2015,
numărul de utilizatori ai
c. Descoperirile medicale apar mult mai rapid, datorită faptului că roboții Internetului a crescut
și computerele pot ajuta în procesul de cercetare; ele pot permite cercetarea cu 86%.
din noi perspective a problemelor de natură medicală. • Potrivit unui raport al
2. Eficiența costurilor Comisiei Europene în
România, aproximativ
a. Prin intermediul tehnologiei este posibilă îmbunătățirea proceselor și
69% dintre copii folosesc
descoperirea de noi modalități de realizare a sarcinilor. săptămânal Internetul în
b. Aceasta duce la diminuarea costurilor pentru proprietarii de afaceri, camera lor, iar 79% au un cont
deoarece le permite să investească mai mult în dezvoltarea altor domenii pe Facebook.
de activitate, care, la rândul lor, afectează în mod pozitiv economia în
ansamblu.
3. Acces rapid la informații
a. Accesul la informații relevante în orice moment și în orice loc a devenit
obișnuit.
b. Multe informații sunt publicate și anexate site-urilor online.
c. Dispozitivele mici, cum ar fi telefoanele inteligente și tabletele, permit
utilizatorilor să acceseze cu ușurință informații.
4. O mai bună comunicare
a. Tehnologia modernă a dezvoltat multe instrumente tehnologice
avansate în domeniul comunicării.
b. Aceste instrumente includ e-mail, telefoane mobile, videoconferințe,
aplicații de mesagerie instantanee și aplicații de rețele sociale.
97
5. Îmbunătățirea modului de a călători ȘTIAI CĂ:
Tehnologiile moderne de transport facilitează deplasarea pe distanțe lungi. • Adolescenții care își petrec
„Dacă într-adevăr Internetul are multe de oferit celui care știe ceea ce nopțile pe Internet sunt
caută, același Internet este de asemenea capabil să completeze abrutizarea predispuși depresiei. Timpul
celor care navighează fără busolă” – Laurent Laplante petrecut pe Internet trebuie
limitat, astfel încât aceștia să
Nu degeaba controversele în privința utilizării tehnologiei sunt atât de
beneficieze de odihna necesară
aprinse. Așa cum beneficiile sunt imense, însă și pericolele sunt pe măsură:
în timpul nopții.
• Arme de distrugere în masă - Tehnologia modernă a contribuit la
intensificarea și menținerea multor războaie și conflicte. Ea a ajutat la
fabricarea armelor moderne de război, arme cu impact social devastator.
• Izolarea socială - Oamenii petrec din ce în ce mai mult timp jucând
jocuri video sau învățând cum să folosească tehnologiile moderne. Utilizarea
rețelelor sociale și navigarea pe Internet au înlocuit interacțiunile din viața
reală. Din păcate, consecințele sunt singurătatea și depresia.
• Dependența - Cu cât o societate este mai avansată tehnologic, cu atât
oamenii încep să se bazeze pe computere și alte forme de tehnologie în viața
lor de zi cu zi.
• Reducerea creativității și schimbarea raționamentului - Creșterea
dependenței de instrumentele moderne, cum ar fi calculatoarele, a redus
creativitatea.
Cheia unui comportament sănătos în utilizarea tehnologiei este moderația Avantajele și dezavantajele
internetului (Fig. 2)
și atitudinea responsabilă.
• Utilizați telefonul/calculatorul doar atunci când este nevoie;
• Asigurați-vă că toți prietenii din rețelele de socializare sunt persoane
reale pe care le cunoașteți;
• Fiți atenți când instalați aplicații pe telefon/calculator;
• Navigați doar pe site-urile recomandate pentru vârsta voastră;
• Cereți ajutorul unui adult atunci când sunteți jigniți sau amenințați.
Intimidarea din mediul virtual poartă numele de cyberbulling.
Descopăr
• Realizează o dezbatere Pro și contra utilizării tehnologiei în procesul
instructiv-educativ (Fig. 2).
• Formați două echipe. Echipa 1 adună argumente în favoarea utilizării
telefoanelor/ tabletelor/calculatoarelor în procesul instructiv-educativ, iar
echipa 2 prezintă dezavantajele utilizării lor.
• Fiecare echipă are la dispoziție 10 minute.
98
Rețin
• Tehnologia face parte din viața de zi cu zi. DICȚIONAR
• Efectul benefic sau nociv al tehnologiei asupra noastră depinde de Cyberbullying = hărțuirea prin
timpul petrecut și de activitățile desfășurate. intermediul calculatorului sau al
telefonului mobil. Studii recente
• Preferința copiilor pentru utilizarea mijloacelor tehnologice ar ale organizației Salvați Copiii
trebui valorificată pentru a le spori motivația și implicarea în confirmă că unul din doi copii a
sarcini curriculare și extracurriculare. fost hărțuit în mediul online în
ultimul an.
Virtual = care nu există efectiv,
Aplic ci ca o posibilitate; potențial.
Mediul virtual = lume sintetică,
I. Folosește datele din tabel (Fig. 3) ca să răspunzi la următoarele întrebari: generată de calculator,
oferind utilizatorilor abilități
Mobil Cât timp petrec copiii pe telefon și/sau computer de navigare și interacțiune
PC
5 reciprocă (Fig. 4).
4,5
4
3,5
3
2,5
Nr. de ore
2
1,5
1
0,5
0
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Vârsta
Fig. 3
1. Cât timp petrece un adolescent de 17 ani c. accesul facil la informații

pe telefon? d. dependența Utilizarea tehnologiei (Fig. 4)
2. Cât timp petrece un copil de 5 ani în fața 2. Pentru navigarea sigură pe internet:
televizorului?
a. nu introducem date personale
II. Alege răspunsul/răspunsurile b. nu vorbim cu persoane pe care nu le
corecte la următoarele grile: cunoaștem în realitate
1. Printre avantajele utilizării tehnologiei se c. putem accesa orice site, cu condiția să nu
numără: instalăm programe noi
a. sedentarismul d. nu răspundem la provocări
b. lipsa comunicării directe cu prietenii
Portofoliul meu
• Completează și adaugă la portofoliu.
Utilizarea internetului
În scop educativ Socializare Jocuri Altele
Site-uri/aplicații
Timpul petrecut zilnic
99
3.9 Resurse energetice ale planetei
Introducere
1. Care este sursa de încălzire din locuința voastră (Fig. 1)?

2. De unde provine energia pe care o utilizăm?
3. Care sunt domeniile mari consumatoare de energie?
Îmi amintesc
• În timpul procesului de fotosinteză, plantele înmagazinează energia solară
sub formă de energie chimică la nivelul substanțelor organice.
• Substanțele organice sintetizate de plante sunt folosite de animalele
erbivore/fitofage și mai departe de-a lungul lanțurilor trofice,
energia depozitându-se sub formă de energie secundară în biomasa
consumatorilor.
Energie electrică (Fig. 1)

Învăț
• Clasificarea resurselor energetice.
• Originea și principalele tipuri de resurse neregenerabile.
• Care sunt principalele tipuri de resurse regenerabile de energie.
Primele dovezi ale folosirii controlate a focului de către om au o
vechime de aproximativ un milion de ani (Fig. 2). De atunci, consumul
masiv de combustibili fosili a condus la o criză energetică și, consecutiv, la Folosirea focului (Fig. 2)
identificarea de noi surse de energie, printre care exploatarea fotosintezei în
scopuri energetice, respectiv utilizarea energiei verzi, a biomasei vegetale la
prepararea diferiților combustibili neconvenționali. Toate sursele de energie
prezente pe Pământ (cu excepția celor nucleare și geotermale) au la origine
energia solară. În timpul efectuării fotosintezei, plantele înmagazinează
energia luminii solare sub formă de energie chimică. Plantele nu creează
energie, ci numai o transformă pe cea primită de la soare, „În natură, nimic
nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă.”(Lavoisier). Apariția
industriei energiei regenerabile își are originile la începutul anilor ’70.
Clasificarea resurselor energetice în funcție de istoricul utilizării lor:
• Resursele convenționale sau tradiționale: lemnul, petrolul, gazele
naturale, energia hidraulică.
100
• Resurse neconvenționale: energia nucleară, solară, eoliană, biomasa
(deșeuri de lemn și lemn, deșeuri solide, deșeuri de gaze și biogaz).
Clasificarea resurselor în funcție de capacitatea lor de regenerare:
• Resurse neregenerabile (epuizabile): cărbuni, petrol, gaze naturale;
• Resurse regenerabile (inepuizabile): energia apelor, energia solară.
Resursele neregenerabile
Cărbunii, petrolul și gazele se numesc combustibili fosili (Fig. 4).
Cărbunele (Fig. 3) reprezintă una dintre sursele cele mai importante sub
aspectul rezervelor, producției și al variatelor lui utilizări. Cărbunele este o rocă
sedimentară formată prin carbonizarea resturilor vegetale. Cărbunii se pot
împărți în două mari categorii:
• cărbuni superiori (antracit, huilă);
• cărbuni inferiori (lignit, cărbune brun, turbă).
Acestea pot fi folosite pe termen îndelungat, dacă sunt utilizate raţional.
Combustibili fosili (Fig. 4)
Exploatarea acestora într-un regim care depăşeşte capacitatea de regenerare
duce la diminuarea şi, în cele din urmă, la epuizarea lor.
ȘTIAI CĂ:
Cărbune Era geologică Compoziția Calitatea • Biocombustibilii sunt orice
în C în H2O combustibili obținuți din
Antracit secundar 95 2 superioară materii prime vegetale, cum
ar fi bioetanolul, făcut din
Huilă secundar 80 - 90 2-4 superioară
zahăr, porumb sau alte tipuri
Cărbune brun terțiar 65 - 70 30 - 35 inferioară de amidon sau biodieselul din
Lignit terțiar 50 - 60 40 inferioară uleiuri vegetale sau grăsimi
Turbă actuali 50 - 55 40 - 45 inferioară animale.
Principalele categorii de cărbuni (Fig. 3)
Petrolul sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din
zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța pământului. Teoria
biogenă de formare a zăcămintelor de petrol susține că petrolul ia naștere din
organisme marine (plancton) care după moarte s-au depus pe fundul mării,
fiind acoperite ulterior de sedimente.
Gazele naturale iau naștere prin procese asemănătoare petrolului lângă
care sunt frecvent descoperite. Gazul se formează din organisme microscopice
moarte (alge, plancton) fiind izolat de aerul atmosferic, în prezența unor
101
temperaturi și presiuni ridicate, condiții care au luat naștere prin sedimentarea
pe fundul mărilor fiind acoperite ulterior de straturi impermeabile de pământ.
Resurse regenerabile
Lemnul este resursă regenerabilă, probabil primul combustibil folosit de
om. Puterea calorică a lemnului crește invers proporțional cu conținutul de apă
din compoziția lui (Fig. 5). Speciile cu putere calorică mare sunt: pinul, molidul,
mesteacănul, stejarul, fagul.
Baraj construit pe
kW/Kg Putere calorică hidrocentrală (Fig. 6)
3
2
1
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
volum de apă în %
Panouri solare (Fig. 7)
Raport între puterea calorică a combustibilului şi volumul

de apă în lemn (Fig. 5)
Apa este utilizată ca sursă de energie în hidrocentrale. O hidrocentrală
este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică
produsă de căderea apei în energie electrică (Fig. 6). Hidroenergia a fost
folosită încă din timpuri străvechi pentru a măcina făina, a pompa apa sau
pentru a iriga terenurile agricole. Puterea unei hidrocentrale este determinată
de debitul de apă, de diferența de nivel și de randamentul hidraulic și cel al Moară de vânt (Fig. 8)
echipamentului.
Energie solară este energia emisă de Soare, fiind o sursă de energie
regenerabilă. Aceasta este considerată a fi energia viitorului. Panourile
solare și-au făcut loc și în gospodăriile individuale, statul sprijinind financiar
extinderea acestui tip de captare a energiei (Fig. 7).
Energia nucleară este eliberată prin reacții nucleare de fisiune și de
fuziune sau prin dezintegrare radioactivă. Acest tip de energie se obține prin
utilizarea, în calitate de combustibil, a metalelor radioactive (uraniu, plutoniu).
Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă care folosește forța
vântului. Vântul reprezintă mișcarea maselor de aer datorită diferențelor de
presiune atmosferică între două puncte. Energia vântului a fost folosită din
cele mai vechi timpuri pentru deplasarea vaselor cu pânze și pentru măcinarea
unor produse. Turbine noi de vânt se construiesc azi în toată lumea, energia
eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă creștere din ultimii ani (Fig. 8).
102
Descopăr
Observă imaginea din fig. 9 și răspunde la întrebări: DICȚIONAR
4% 2% 1. Care este principala sursă de Biomasă = cantitatea de materie

Hidroenergie
energie din România? vie pe unitatea de suprafață.
16%
Cărbune
29%
Gaze naturale 2. Ce procent din energia utilizată Monocultură = sistem de
22% Energie nucleară provine din resurse regenerabile? cultivare a unei singure specii de
27%
Energie solară plante mai mulți ani consecutiv,
3. Care este aportul de energie adus
Energie eoliană pe același teren.
de vânt?
Resursele energetice ale
Combustibilii fosili = cărbune,
României (Fig. 9)
petrol sau gaze naturale formate
din rămășițele fosilizate ale
plantelor și animalelor moarte
Rețin în urmă cu milioane de ani.
• Resursele energetice sunt regenerabile și neregenerabile.

• Resursele neregenerabile sunt: cărbunii, petrolul și gazele naturale. ȘTIAI CĂ:
• Energia verde este un
• Resursele regenerabile sunt: energia solară, energia eoliană și
termen care se referă la surse
energia nucleară. de energie regenerabilă şi
nepoluantă. Electricitatea
generată din surse
regenerabile devine din ce în
Aplic mai disponibilă. Prin alegerea
unor astfel de surse de energie
I. Alege răspunsul/răspunsurile corecte Combustibilii fosili sunt reprezentați
de ____________________________ , ____________________________ , regenerabilă, consumatorii
la următoarele grile:
____________________________ . pot susţine dezvoltarea unor
1. Sunt resurse regenerabile: energii curate care vor reduce
Hidrocentralele folosesc ____________________________
a. cărbunii c. gazele naturale impactul asupra mediului
pentru obținerea energiei ____________________________
b. petrolul d. soarele asociat generării energiei
Forța vântului este captată de centralele convenţionale şi vor creşte
2. Sunt cărbuni de calitate superioară: ____________________________ .
independenţa energetică.
a. huila c. turba Energia solară utilizează ____________________________
b. lignitul d. cărbunele brun pentru obținerea de energie.
II. Completează spaţiile libere din III. Oferă două exemple de diferențe
afirmaţiile următoare, astfel încât între sursele regenerabile și cele
acestea să fie corecte. neregenerabile de energie.
Portofoliul meu
• Care sunt principalele plante cultivate în scopul obținerii de biocombustibili?
• Caută informații despre impactul monoculturilor utilizate ca biocombustibili
asupra biodiversității ecosistemelor.
103
3.10 Supraexploatarea
Introducere
1. Care este cauza alunecărilor de teren din zonele de munte?

2. Poate fi prevenit acest proces? Cum?
Îmi amintesc
• Ecosistemele au capacitate de autoreglare.
• Ele sunt sisteme deschise, dinamice aflate într-un permanent schimb de
materie și energie cu mediul. Echilibrul ecologic se menține atâta timp cât
factorii perturbatori nu depășesc anumite limite. Defrișare (Fig. 1)
• Depășirea limitelor duce la deteriorarea echilibrului prin modificarea
structurii și funcționării întregului ecosistem. „Lemnul se poate cumpăra, dar
pădurea nu!“ M. Drăcea
Învăț ȘTIAI CĂ:

Pădurile îndeplinesc mai multe
• Ce este supraexploatarea.
funcţii:
• Principalele tipuri de supraexploatare.
• geochimică – contribuie la
• Care sunt consecințele supraexploatării resurselor naturale circuitul elementelor chimice
în natură.
Explozia demografică și consumul exagerat a dus la o cerere crescută de
bunuri și la o exploatare masivă a resurselor naturale. În prezent se impune • antierozională – rădăcinile
arborilor fixează solul.
găsirea unui echilibru între exploatarea resurselor și capacitatea ecosistemelor
de refacere, deci o valorificare responsabilă a capitalului natural. • p
edogenetică – contribuie la
formarea solului.
1. Defrișarea pădurilor
• hidrologică – frunzişul
Reprezintă acțiunea de tăiere completă a pădurilor pe o anumită arborilor reţine 40-50% din
suprafață de teren, în scopul utilizării lemnului sau pentru utilizarea terenului cantitatea de precipitaţii.
în diferite scopuri (agricultură, construcții, pășunat etc).
• climatică – moderează regimul
Prin despăduririle masive s-au produs dezechilibre majore care au climatic.
contribuit la degradarea solurilor, alunecări de teren, reducerea biodiversității,
• b
iologică – constituie izvoare
intensificarea curenților de aer, dezechilibre hidrice și climatice. Deși în
de biodiversitate.
numeroase locuri de pe Glob s-au făcut reîmpăduriri cu foioase și conifere,
acestea nu rezolvă dezechilibrul creat de tăierile masive din ultimii ani (Fig. 1).
România adăpostea cele mai vaste păduri primare din zona temperată a
Europei, în care trăiesc aproximativ 13 000 de specii. Cu toate acestea, din 2005
până în prezent au mai rămas mai puțin de jumătate din suprafețele estimate
104
acum 14 ani. Pădurile din România reprezintă cam 60% din pădurile virgine
europene. Din cele 120 000 de hectare de păduri virgine care au mai rămas în
țara noastră, doar 30 000 de hectare se află sub protecție strictă. În România,
suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând
azi la aproximativ un sfert din teritoriu. Astfel, ne aflăm sub media UE de 33% și
considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 45%.
În prezent, jumătate din suprafața împădurită este în proprietatea publică
Suprapășunatul (Fig. 2)
a statului, iar cealaltă jumătate este proprietate privată. Dintre speciile
forestiere, răşinoasele sunt pe primul loc din volumul total de masă lemnoasă
ȘTIAI CĂ:
recoltată, urmate de fag, stejar, diverse esențe tari (salcâm, paltin, frasin, nuc
etc.) şi diverse esențe moi (tei, salcie, plop etc). Alte funcții ale pădurilor sunt:
2. Suprapășunatul (Fig. 2) • f uncția antipoluantă:

arborii reţin praf și alte gaze
Covorul vegetal dintr-un ecosistem poate fi distrus din cauza procesului poluante.
de pășunare intensivă de către animalele erbivore. Acest lucru se întâmplă în
• f uncția educativă: înfiinţarea
cazul animalelor domestice care rămân un timp îndelungat pe un teritoriu,
de arii naturale protejate.
vegetația nu are timp să se refacă, solul se erodează și apare deșertificarea.
• funcția estetică: în funcţie de
În mod tradițional, în România s-a practicat transhumanța, o practică
anotimp, pădurile oferă un
a păstoritului care consta în deplasarea sezonieră a turmelor de vite între
peisaj mereu în schimbare.
locurile de văratic, în general în zonele de relief cu pășuni bogate și locurile de
• f uncția socio-economică:
iernatic, în general în zonele de șes și cu climă mai blândă. Deplasarea turmelor
pădurea oferă numeroase
permitea refacerea pășunilor de la un an la altul. Tradiția transhumanței s-a resurse regenerabile dacă sunt
diminuat mult începând cu secolul XX din cauza agriculturii industriale. exploatate durabil.
3. Supraexploatarea faunei terestre
Acțiunile necontrolate și abuzive ale omului au afectat și populațiile de
animale terestre, în special, mamiferele și păsările. Vânătoarea excesivă a dus
la scăderea sau la dispariția a numeroase specii. Din România s-au redus sau au
dispărut: bourul, zimbrul, capra neagră, marmota alpină, râsul, dropia și cocoșul
de mesteacăn. În cazul unor specii care dispăruseră de la noi din țară s-au făcut
repopulări cu indivizi aduși din alte zone ale Europei. De exemplu, zimbrul care
dispăruse din România în secolul XVI și a fost reintrodus în 1958 din Polonia.
În prezent, s-au luat măsuri de interzicere a vânătorii intensive și a
braconajului. Una dintre formele de braconaj este folosirea capcanelor
neautorizate. Pentru protejarea unor specii s-au creat parcuri și rezervații
naturale.
105
Vânătoarea avea inițial scopul de procurare a hranei, dar în prezent ea ȘTIAI CĂ:
este practicată în scopul distracției, „victimele” fiind zeci și sute de animale,
• În Dunăre există patru specii
de la păsări cântătoare mici (ciocârlia, scatiul, sticletele), până la mamifere. de sturioni: cega, nisetrul,
Printre speciile vânate în țara noastră se numără: cerbul, căpriorul, mistrețul, păstruga și morunul. În
ursul brun, lupul, pisica sălbatică, iepurele, fazanul, potârnichea, prepelița. perioada de depunere a icrelor,
Perioadele în care este permisă vânătoarea și numărul de exemplare ce pot fi aceștia sunt braconați pentru
vânate sunt stabilite prin lege. icrele negre (caviar) foarte
valoroase, de aceea numărul
4. Supraexploatarea resurselor oceanice exemplarelor a scăzut de-a
Peștele reprezintă o resursă practic inepuizabilă de hrană, dar exploatarea lungul anilor.
lui în mod intensiv a dus la o diminuare substanțială a numărului de indivizi, • Morunul este sursa celui mai
a taliei indivizilor și a speciilor de interes. Printre speciile de pești care și-au căutat caviar.
diminuat numărul se află: heringul, batogul, merlanul, scrumbia albastră, • În România, pescuitul
calcanul, sturionii. În pericol se află și țestoasele acvatice, căutate pentru comercial al sturionilor este
carnea lor, pentru ouă și baga, dar și mamiferele uriașe (cetacee, sirenieni). interzis.
• Șipul și viza sunt două specii de
sturioni considerați dispăruți
Descopăr din Dunăre (Fig. 6 și 7).
Observă imaginile din figurile 3, 4 și 5 și răspunde la întrebări:
1. Care sunt problemele de mediu pe care cele trei imagini le surprind?

2. Cum putem utiliza resursele planetei fără a deteriora mediul?
Șipul (Fig. 6)
Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5
• În tabelul de mai jos este notat volumul de lemn exploatat în România de-a
lungul a 10 ani.
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Mii 11780 11739 14608 13977 13571 14250 16204 16981 16778 16972 Viza (Fig. 7)
m.c.
• Cum a evoluat volumul de lemn tăiat de-a lungul celor 10 ani?

• Formulează o concluzie în urma datelor descoperite.
106
Rețin
• Utilizarea resurselor naturale peste capacitatea ecosistemului de a
DICȚIONAR:
le înlocui se numește supraexploatare.
Deșertificare = transformare a
• Supraexploatarea se realizează prin defrișarea pădurilor, unei regiuni în deșert.
suprapășunat, supraexploatarea faunei terestre și acvatice etc.
Eroziune = proces complex de
• Pentru asigurarea resurselor naturale, astfel încât și generațiile roadere și de săpare a scoarței
viitoare să le poată folosi este necesară o reducere a consumului și terestre prin acțiunea unor
agenți externi.
o utilizare responsabilă a resurselor.
Prohibiție = perioadă în care
este interzisă desfăşurarea unor
activităţi de vânătoare sau de
Aplic pescuit pentru a nu periclita
dezvoltarea durabilă a Fondului
I. Alege răspunsul/răspunsurile corecte II. Completează spaţiile libere din cinegetic naţional şi a celui
la următoarele grile: afirmaţiile următoare, astfel încât piscicol. Încălcarea acestei
1. Defrișarea pădurilor are efectele: acestea să fie corecte. interdicţii poartă numele de
a. eroziunea solului Putem preveni epuizarea resurselor naturale braconaj.
b. alunecări de teren printr-o utilizare ____________________________ Acvacultura = o ramură a

a materiilor prime. agriculturii ce are ca scop
c. fixarea solului
Cauza dispariției unor specii de pești din creșterea de animale și
d. creșterea intensității curenților de aer
Dunăre este ____________________________ . plante acvatice în vederea
2. Supraexploatarea se referă la: comercializării.
Vânătoarea avea inițial scopul de
a. consumul exagerat al resurselor naturale ____________________________ a hranei.
b. acțiunile de protecție a mediului

III. Oferă trei exemple de acțiuni
c. utilizarea responsabilă a resurselor ȘTIAI CĂ:
prin care putem reduce consumul
d. acțiunile de împădurire • Nevoia de lemn ar putea
resurselor naturale.
fi acoperită de copacii cu
creștere rapidă.
• Arborele Paulownia -
Portofoliul meu Copacul-minune, care crește
rapid, nu arde ușor și consumă
• Adună informații și realizează o fișă despre resursele naturale din localitatea
mult CO2.
natală (principalele resurse, modul de exploatare, utilizarea lor, impactul
asupra comunității).
• Notează care sunt avantajele creșterii arborilor Paulownia (fig. 8) în România
și în ce scop putem crește acești arbori?
15 m
12 m
9m Arborele Paulownia (Fig. 9)
2,5 m
Plantare Primul an Al treilea an Al cincilea an Al optulea an - tăiere
Arborele Paulownia (Fig. 8)
107
3.11 Importanța păstrării biodiversității
Introducere
1. Prin ce se deosebesc organismele vii?

2. Cu cine stabilesc relații viețuitoarele?
3. Ce rol au verigile trofice?
Îmi amintesc
• Între factorii biotici și abiotici dintr-un ecosistem se stabilesc relații de
interdependență.
• De asemenea, între organismele vii dintr-o biocenoză se formează legături
interspecifice, în principal relații trofice. De-a lungul lanțurilor trofice
circulă hrana, de la o verigă la alta. Verigile comune mai multor lanțuri
trofice reprezintă noduri într-o rețea trofică.
• Cu cât rețeaua trofică este mai densă, cu atât ecosistemul este mai stabil.
Învăț
• Ce este biodiversitatea.
• Care sunt cauzele reducerii biodiversității.
• Ce consecințe are reducerea biodiversității.
• Care sunt zonele biogeografice din România.
„Biodiversitate” este denumirea varietății de ecosisteme (capitalul
natural), de specii și de gene din lume sau dintr-un anumit habitat și sistemul
socio-economic.
În prezent asistăm însă la un declin constant al biodiversității (Fig. 1) ce
are consecințe profunde pentru lumea naturală și pentru starea de bine a
oamenilor. Principalele cauze ale reducerii biodiversității sunt modificările
antropice aduse ecosistemelor naturale în scopul creșterii producției agricole,
extinderii așezărilor umane, de carierele de exploatare minieră, de exploatarea Biodiversitate (Fig. 1)
excesivă a pădurilor, a oceanelor, a râurilor, a lacurilor și a solurilor, de speciile
alogene invazive, de poluare și, într-o măsură din ce în ce mai mare, de
schimbările climatice globale.
De-a lungul timpului, activitatea umană a modelat biodiversitatea încă
de la răspândirea agriculturii și a creșterii animalelor, cu peste 5 000 de ani
în urmă, însă revoluția agricolă și cea industrială din ultimii 150 de ani au
108
determinat schimbări dramatice și accelerate în ceea ce privește destinația ȘTIAI CĂ:
terenurilor, intensificarea agriculturii, urbanizarea și abandonarea terenurilor.
Zonele umede de importanță
Convenția asupra Diversității biologice (încheiată la Rio de Janeiro, 1992) internațională:
reprezintă structura cadru care fixează obiectivele generale:
• reprezintă teritorii și (sau)
• conservarea diversității biologice (adică a varietății formelor de viață întinderi de apă care includ
care se găsesc pe Pământ); diferite tipuri de ecosisteme
• utilizarea durabilă a componentelor diversității biologice; umede ce reprezintă habitate
• împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea ale păsărilor acvatice.
resurselor genetice. • corespund criteriilor de
Conservarea patrimoniului genetic spontan asigură eficiența circuitelor evidențiere a zonelor umede
naturale ale elementelor chimice și ale energiei, cu păstrarea capacității de de importanță internațională
autoreglare a ecosferei. Speciile florei și faunei spontane sunt surse valoroase ale Convenției Ramsar (tratat
interguvernamental sub egida
de gene pentru plantele cultivate sau animalele domestice, în privința
UNESCO).
rezistenței la boli și dăunători.
Conservarea patrimoniului genetic agricol se face prin banca de gene care • dețin o bogată diversitate
biologică.
reprezintă o colecție de soiuri sau rase cu importanță genetică și economică
actuală sau de perspectivă. • începând din anul 1991, în
Pe teritoriul ţării noastre se reunesc nu mai puţin de cinci regiuni România au fost desemnate
mai multe zone umede de
biogeografice, dintre care regiunea stepică se regăseşte doar în ţara noastră,
importanță internațională,
marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate şi specii la nivelul de exemplu: Delta Dunării
Uniunii Europene. Astfel, România este ţara cu cel mai ridicat număr de regiuni (Fig. 2), Brațul Borcea, Parcul
biogeografice. Cele cinci regiuni biogeografice sunt: • continentală (53%); Natural Comana, Parcul
• alpină (23%); • stepică (17%); • panonică (6%); • pontică (1%). Natural Porțile de Fier,
În literatura de specialitate este subliniat tot mai mult aspectul conservării Dunărea Veche – Brațul Măcin,
Insula Mică a Brăilei, Suhaia.
biodiversităţii, pe bună dreptate de altfel. De exemplu, Raven (1991) apreciază
că aceasta ar trebui să fie ocrotită din trei motive: etice, cu referire la evitarea
extincţiei speciilor; estetice, privitor la protejarea frumuseţii organismelor şi a
peisajelor; economice, biodiversitatea fiind suportul existenţei oamenilor. În
altă ordine de idei, plecând de la aceste studii pot fi elaborate măsuri pentru
recuperarea şi refacerea speciilor ameninţate, la fel şi reintroducerea unora în
habitatele naturale.
Această idee a conservării biologice este o consecință firească a unei
realități pe care o observăm cu toții - degradarea continuă şi tot mai Delta Dunării (Fig. 2)
accentuată a mediului ambiant ca urmare a scăderii biodiversităţii cauzată
de cele mai multe ori de activitatea umană. Prin dispariţia unor specii, cât şi
109
Alpină
Continentală
Pontică
Panonică
Stepică
Parcul Național Piatra Craiului

(Fig. 7)
Distribuţia regiunilor biogeografice pe teritoriul României (Fig. 3)
prin introducerea unor specii străine sunt dezechilibrate procese ecosistemice

esenţiale (fluxurile de materie şi energie); de asemenea, are loc şi modificarea
relaţiilor dintre specii. Foarte mulţi oameni de ştiinţă subliniază rolul real al
biodiversităţii în menţinerea şi evoluţia structural-funcţională a biosferei. Parcul Național Retezat
(Fig. 8)
Astfel, Wilson (1992) afirmă că „biodiversitatea este cheia menţinerii lumii aşa
cum o cunoaştem”.
În concluzie, la nivel de macro şi microsocietate se urmăreşte, prin
nenumărate măsuri, conservarea biodiversităţii ariilor protejate într-o lume
mereu în schimbare din cauza expansiunii populaţiei, modificării climatului,
prezenţei speciilor invazive şi a altor factori.
Parcul Național
Descopăr Cheile Nerei-Beușnița (Fig. 9)
Observă imaginile din figurile 4, 5 și 6 și răspunde la întrebări:
1. În care dintre cele trei ecosisteme biodiversitatea este mai mare?

2. Care sunt factorii care influențează biodiversitatea?
3. Enumerați trei modalități de menținere a biodiversității în localitatea
voastră.
Jungla amazoniană Pajiște Tundră

(Fig. 4) (Fig. 5) (Fig. 6)
110
Rețin
• Biodiversitatea are două componente: capitalul natural și sistemul DICȚIONAR

socio-economic. Genofond = totalitatea
• Conservarea biodiversității are o importanță deosebită în genomurilor aparținând
viețuitoarelor unei populații,
menținerea stabilității ecosistemelor.
între care există schimb genetic
• În scopul conservării biodiversității există strategii la nivel național și recombinări.
și internațional prin care sunt monitorizate speciile și ecosistemele Speciile alogene = specii
vulnerabile. introduse accidental sau voit
într-un ecosistem unde nu
existau inițial.
Aplic
ȘTIAI CĂ:
I. Alege răspunsul/răspunsurile corecte c. poluare
la următoarele grile: d. introducerea de specii noi • Parcul național (Fig. 7, 8, 9)
este un areal relativ întins,
1. Biodiversitatea: II. Completează spaţiile libere din cu multe ecosisteme sau
a. este mare în ecosistemele antropizate afirmaţia următoare, astfel încât complexe de ecosisteme care
b. nu este influențată de om aceasta să fie corectă. nu sunt alterate. În prezent,
c. se referă la numărul indivizilor dintr-o Cele două componente ale biodiversității în România sunt 14 parcuri
populație sunt reprezentate de ____________________________ și naționale.
____________________________ .
d. cuprinde diversitatea ecosistemelor • Rezervațiile naturale
2. Conservarea biodiversității se realizează III. Alcătuiește un minieseu format din sunt teritorii în care sunt
prin: trei-patru fraze, intitulat „Rezervațiile ocrotite prin lege întregul
cadru natural sau anumite
a. supraexploatare naturale din România”.
exemplare floristice,
b. bănci de gene
faunistice, geologice etc.
Portofoliul meu
• Adună informații despre speciile pe cale de dispariție din România.

Notează-le în tabel.
Specii pe cale de dispariție din România

Plante Animale
Inferioare Superioare Nevertebrate Vertebrate
Exemple
111
3.12 Dezvoltare durabilă
Introducere
1. Tu ce faci cu hârtia folosită? (Fig. 1)

2. În familia ta sunt colectate selectiv deșeurile?
3. În apropierea locuinței tale există un loc special unde sunt amplasate
containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor?
Îmi amintesc
• Ce sunt resursele naturale.
Fig. 1
• Care sunt resursele regenerabile și cele neregenerabile.
• Care sunt efectele supraexploatării resurselor naturale.
ȘTIAI CĂ:
• Și americanii au orașele
lor verzi. Un exemplu ar fi
Învăț Chicago unde există sute de
• Ce reprezintă dezvoltarea durabilă. grădini amenajate pe terasele
blocurilor și a altor clădiri,
• Care sunt obiectivele și principiile dezvoltării durabile.
inclusiv pe primărie (Fig. 2).
• Avantajele ecologice, sociale și economice ale dezvoltării durabile.
Dezvoltarea societății omenești și nevoile din ce în ce mai mari de resurse
au impus găsirea unor resurse alternative celor tradiționale, care să fie
regenerabile și nepoluante, dar și o gestionare responsabilă a acestora, astfel
încât ele să fie disponibile și generațiilor viitoare.
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cea dată de
Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare în raportul „Viitorul nostru
Fig. 2
comun”, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: „Dezvoltarea durabilă
este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a
compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. • Copenhaga este demult
recunoscut drept unul dintre
Deși inițial dezvoltarea durabilă avea în vedere doar problemele legate de
cele mai ecologice orașe
mediu, în prezent aceasta include toate aspectele sociale, economice, culturale din lume. Locuitorii de aici
și politice. sunt campioni la mersul pe
Termenul de dezvoltare durabilă s-a impus în vara lui 1992, după bicicletă și la cultivarea de
Conferința privind Mediul și Dezvoltarea, organizată de Națiunile Unite la Rio de legume și fructe organice.
Janeiro (Fig. 4) la care au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state. În plus, turbinele eoliene
furnizează cam 20% din
În 2015, România și celelalte 192 de state membre ale Organizației
energia consumată în toată
Națiunilor Unite adoptă Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care
Danemarca.
cuprinde 17 obiective de dezvoltare durabilă.
112
Printre cele 17 obiective (Fig. 5) se află:
• Sănătate și bunăstare - Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea
bunăstării pentru toţi la toate vârstele.
• Apă curată și salubritate - Asigurarea disponibilității și administrării
sustenabile a apei și salubrității pentru toţi.
• Energie accesibilă și curată - Asigurarea accesului la energie accesibilă,
sigură, sustenabilă și curată pentru toţi.
• Orașe și comunități sustenabile - Orașe și așezări umane inclusive,
sigure, rezistente și sustenabile.
Rio de Janeiro (Fig. 4)
• Consum și producție responsabile - Asigurarea modelelor sustenabile de
consum și producție.
ȘTIAI CĂ:
• Acţiuni asupra climei - Întreprinderea de acţiuni urgente pentru
combaterea modificării climatice și a impactului său. • Vancouver-ul are 200 de
• Viața acvatică - Conservarea și folosirea sustenabilă a oceanelor, mărilor parcuri, iar 90% din energia
folosită provine din surse
și resurselor marine pentru dezvoltarea sustenabilă.
regenerabile.
• Viața terestră – Protejarea, refacerea, menținerea și promovarea
folosirii sustenabile a ecosistemelor terestre, administrarea sustenabilă a • Un alt oraș prietenos cu
mediul înconjurător este
pădurilor, combaterea deșertificării, oprirea degradării solurilor și refacerea
capitala Islandei, Reykjavik.
acestora, oprirea pierderii biodiversității. Încălzirea centralizată este
Obiectivele dezvoltării durabile își propun să echilibreze cele trei cheia în acest ținut îndepărtat
dimensiuni ale dezvoltării durabile – cea economică, cea socială și componenta și rece, iar islandezii au reușit
de mediu (Fig. 3) – prin acțiuni concrete, axate printre altele pe: să furnizeze aproape toată
• demnitate umană căldura necesară celor 120 000
de locuitori printr-un sistem
• stabilitate regională și globală
de țevi de 1 300 de kilometri,
• o planetă sănătoasă
care folosește resursele
• societăți reziliente și echitabile geotermale ale regiunii. Zero
• economii prospere poluare, 100% verde.
Social
Suportabil Echitabil
Sustenabil
Mediu Viabil Economic
Fig. 3
113
Lester R. Brown atrage atenția asupra conflictului dintre civilizația ȘTIAI CĂ:
industrială și mediul ambiant și menționează aspecte precum:
• O tonă de hârtie reciclată
• tendința de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime înseamnă 17 copaci salvaţi.
și de hrană;
• Din 10 sticle din plastic
• consumarea resurselor regenerabile într-un ritm superior capacității lor
reciclate se poate fabrica un
de regenerare; tricou.
• deteriorarea fizică și poluarea unor factori vitali de mediu: apă, aer, sol.
• D
in 50 sticle din plastic
În acest context, Brown punctează importanța reciclării deșeurilor.
reciclate se poate face un
O societate durabilă este o societate care își modelează sistemul economic pulover.
și social, astfel încât resursele naturale globale și sistemele de suport ale vieții
• 70 de sticle din plastic sunt
să fie menținute.
suficiente pentru a se obţine
Fiecare dintre noi, acasă, la școală, la locul de muncă poate contribui la fibrele din care se realizează
dezvoltarea durabilă. Multe fabrici folosesc deșeuri drept combustibil, iar un sac de dormit.
în anumite localități se încearcă implementarea unor sisteme de încălzire Materiale reciclabile:
casnică pe baza arderii deșeurilor. Unele companii au conștientizat importanța
1. Carton, hârtie;
economică (dar și ecologică) a recuperării și refolosirii deșeurilor.
Tipuri de hârtie ce pot fi
reciclate:
• carton duplex, ondulat;
Descopăr
• maculatură;
Lucrați pe grupe
• arhivă;
Răspunde la următoarele întrebări: • hârtie mixtă, ziare, reviste,
cărți etc.
1. Ce ne oferă Planeta?
2. Ce oferim noi Planetei? 2. Deșeuri PET: Reciclarea
sticlelor din material plastic
3. Ce este o comunitate de dezvoltare durabilă?
tip PET a devenit o preocupare
4. Ce acțiuni de dezvoltare durabilă ai identificat în localitatea ta? din ce în ce mai importantă
având în vedere că recipientele
tip PET sunt introduse în tot
mai multe țări.
3. Polietilena de mare (înaltă)
densitate: Acest material
se folosește în special la
îmbutelierea de cosmetice,
șampon, detergent lichid
pentru veselă și lenjerie,
înălbitor, navete, pungi, saci
și sacoșe.
Obiectivele de dezvoltare durabilă (Fig. 5)
114
Rețin
• Conceptul de dezvoltare durabilă este relativ nou și se referă la
DICȚIONAR
utilizarea resurselor, astfel încât acestea să se poată regenera.
Durabil = care durează (de) mult
• Dezvoltarea durabilă necesită un efort comun atât din partea timp; trainic, rezistent; viabil.
noastră, cât și din partea organizațiilor internaționale care au rolul
Sustenabilitate (engl.
de a proteja mediul. sustainable) = calitate a unei
• O componentă importantă a dezvoltării durabile este reciclarea. activități antropice de a se
desfășura fără a epuiza resursele
disponibile și fără a distruge
mediul, deci fără a compromite
Aplic posibilitățile de satisfacere a
nevoilor generațiilor următoare.
I. Se formează trei grupe. Fiecare grupă are la dispoziție 10 minute în care să Conferința mondială asupra
găsească cât mai multe exemple de: reducere, refolosire, reciclare. mediului de la Rio de Janeiro din
1992 a acordat o atenție deosebită
Grupa 1 – Redu
acestui concept, care implică
Consumul de: Acțiuni prin care reducem consumul de: stabilirea unui echilibru între
1. creșterea economică și protecția
mediului și găsirea de resurse
2.
alternative. Când se referă
Grupa 2 – Refolosește la dezvoltarea economică de
ansamblu a unei țări sau regiuni,
Exemple de materiale/produse Acțiuni prin care refolosim:
este de obicei preferat termenul
care pot fi refolosite:
sinonim dezvoltare durabilă.
1.
2.
ȘTIAI CĂ:
Grupa 3 – Reciclează
• Pentru conservarea pădurilor,
Materiale care pot fi reciclate: Reguli de reciclare:
un copac poate filtra până la
1. 27 kg de substanţe poluante
2. din aer în fiecare an.
II. Realizează împreună cu colegii un loc în incinta școlii unde pot fi colectate • Prelucrarea maculaturii
selectiv deșeurile de hârtie, plastic, sticlă, aluminiu. Construiți o campanie consumă de 2-3 ori mai puţină
energie decât fabricarea
în rândul colegilor prin care să-i informați și să-i convingeți de importanța
hârtiei din fibre celulozice.
acestor acțiuni. Luați legătura cu o firmă de colectare care să ridice deșeurile.
Cereți ajutorul cadrelor didactice. • Este nevoie de un copac de 15
ani pentru a produce 700 pungi
de hârtie.
Portofoliul meu
• Documentează-te și realizează un proiect despre „Colectarea selectivă a
deșeurilor în localitatea ta“ (câte centre de reciclare există în localitate, ce se
reciclează, cât de accesibile sunt etc.).
• Realizează un afiș cu tema „Reciclarea“.
115
Recapitulare
SĂNĂTATEA
OMULUI MEDIULUI
BOLI PREVENIRE: CALITATEA PROTECȚIE:

• cauzate de mediu • alimentație • aerului • reducerea poluării
• cauzate de sănătoasă
• apei • conservarea
propriul • exerciții fizice biodiversității
• solului
comportament
• odihnă • utilizarea resurselor
regenerabile
• dezvoltare durabilă
Lucrăm pe grupe
• Constituiți patru grupe de elevi.

• Fiecare grupă va avea de rezolvat următoarele cerințe:
• Grupa I: Care sunt bolile întâlnite frecvent și care sunt cauzele • Grupa III: Explicați legătura dintre calitatea aerului, a apei și a
lor? solului și sănătatea omului.
• Grupa II: Stabiliți un ghid de măsuri pentru un comportament • Grupa IV: Realizați un plan de măsuri de dezvoltare durabilă
sănătos. pentru localitatea voastră.
evaluând următoarele criterii:
5 4 3 2 1
La sfârșitul acestei unități: În foarte mare În mare În oarecare În mică În foarte mică
măsură măsură măsură măsură măsură
Mi-am însușit cunoștințele despre SĂNĂTATEA
OMULUI ȘI A MEDIULUI.
viața de zi cu zi.
Lucrez mai bine în echipă
116
Evaluare
I. Completează spaţiile libere din afirmaţia următoare, Folosește în acest scop informaţii referitoare la
astfel încât aceasta să fie corectă. 8p următoarele conţinuturi:
În funcție de capacitatea lor de refacere, resursele • Dezavantajele folosirii tehnologiei;
energetice se clasifică în ____________________________ și ____________________________ . • Bioacumularea.
II. Numește două boli cauzate de propriul comportament; V. Citește afirmaţiile următoare numerotate cu cifre de la
scrie în dreptul fiecăreia câte o manifestare. 12 p 1 la 5. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată, scrie în
spaţiul din dreptul cifrei corespunzătoare litera A. Dacă
III. Alege variantele corecte de răspuns: 12 p
apreciezi că afirmaţia este falsă, scrie în spaţiul din dreptul
1. Biodiversitatea este importantă pentru: cifrei corespunzătoare litera F şi modifică parţial afirmaţia
a) stabilitatea ecosistemelor pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosește, în
b) rezervele de hrană acest scop, informaţia ştiinţifică adecvată. Nu se acceptă
c) sursele de apă potabilă folosirea negaţiei. 18 p
d) prevenirea schimbărilor climatice
1. Biodiversitatea reprezintă variabilitatea organismelor
2. Supraexploatarea resurselor naturale se realizează prin:
din cadrul ecosistemelor.
a) conservarea biodiversității
2. Cărbunii, petrolul și gazele naturale sunt combustibili
b) utilizarea rațională a resurselor
fosili.
c) suprapășunat
3. Obezitatea, diabetul, tulburările nervoase sunt
d) crearea de rezervații naturale
cauzate de factorii de mediu.
3. Sunt resurse regenerabile:
4. Acumularea de substanțe chimice în sol,cum ar fi
a) petrolul
pesticidele, duc la creșterea calității solului.
b) cărbunii
5. Apa care îndeplinește criteriile de calitate pentru
c) gazele naturale
consumul uman se numește apă potabilă.
d) vântul
VI. Alcătuiește un minieseu format din trei-patru fraze,
4. Dezvoltarea durabilă:
intitulat „Viața în armonie cu natura”, folosind informaţia
a) se realizează printr-un consum exagerat al resurselor
ştiinţifică adecvată. 14 p
naturale
b) presupune un echilibru între exploatarea și refacerea
resurselor
c) se referă doar la resursele abiotice
d) se referă doar la resursele biotice
IV. Organismul este un tot unitar, iar funcționarea
defectuoasă a unui organ se răsfrânge asupra funcționării
întregului organism. 26 p
a) oferă două exemple de boli cauzate de calitatea Din oficiu: 10 p
precară a aerului respirat; Timp de lucru: 30 minute
b) explică afirmația următoare „Apa are gustul vieții“;
c) construiește patru enunţuri afirmative, câte două
adecvat.
117
Recapitulare finală
CUNOAȘTERE
(ai învățat)
ALEGERE
GENETICĂ (aplic zi de zi)
• Ereditatea și variabilitatea;
• Materialul genetic: noțiuni generale
• Înțelegerea modului în
despre cromozomi, gene, ADN,
care se transmit caracterele
cariotip (număr cromozomi,
ereditare și eventualele riscuri
autozomi, heterozomi);
genetice în familia mea.
• Transmiterea materialului genetic:
• Identificarea factorilor
rolul gameților și al fecundației,
mutageni din mediul de viață
caractere dominante și recesive,
și găsirea unor modalități de
transmiterea ereditară a unor
evitare a lor.
caractere normale și patologice,
• Promovarea spiritului științific, a
factori mutageni și consecințele
cunoașterii, formarea propriilor
mutațiilor.
convingeri pe baze morale.
• Păstrarea calității apei,
EVOLUȚIONISM aerului și solului care să îmi
• Teorii despre originea și asigure creșterea, dezvoltarea,
evoluția vieții; menținerea stării de sănătate,
• Dovezi ale evoluției (directe accesul la hrană de calitate și o
și indirecte); viață armonioasă.
• Factori ai evoluției • Respectarea unor reguli simple
(ereditatea, variabilitatea, de igienă, a unei alimentații
suprapopulația, lupta pentru echilibrate, mișcare în aer liber,
existență, selecția naturală);• evitarea poluării, conservarea
• Evoluția omului. resurselor naturale și a
biodiversității care să contribuie
SĂNĂTATEA OMULUI ȘI A MEDIULUI la menținerea sănătății personale
• Calitatea apei, aerului, solului; și a mediului înconjurător.
• Boli influențate de factorii de
mediu și de propriul
comportament;
• Omul și tehnologia; Ești responsabil de viața ta,
• Resursele energetice ale de viața comunității în care trăiești și de întreaga
planetei; Planetă care îți oferă totul.
• Importanța cunoașterii
biodiversității;
• Dezvoltare durabilă.
118
Evaluare finală
I. Completează spaţiile libere din afirmaţia următoare, F olosiţi în acest scop informaţii referitoare la următoarele
astfel încât aceasta să fie corectă. 8p conţinuturi:
Factorii mutageni pot fi ____________________________ chimici și • Calitatea aerului – afecțiuni;
____________________________ . • Calitatea aerului - poluare.
II. Numiţi cele două tipuri de resurse energetice; scrieţi în V. Citiţi afirmaţiile următoare numerotate cu cifre de la
dreptul fiecărui tip câte o caracteristică. 12 p 1 la 5. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi
litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, scrieţi
III. Alege varianta corectă de răspuns: 12 p
litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta
1. Unitatea structurală și funcțională a lumii vii este să devină adevărată. Folosiţi, în acest scop informaţia
asigurată de: ştiinţifică adecvată. Nu se acceptă folosirea negaţiei. 18 p
a) prezența acizilor nucleici
1. Biogeografia studiază rămășițele viețuitoarelor
b) procesele metabolice identice
dispărute în diferite epoci geologice.
c) universalitatea codului genetic
2. Cancerul cauzat de factori de mediu nu poate fi
d) organizarea celulară
prevenit.
2. Printre avantajele tehnologiei este și:
3. Bazele azotate purinice sunt adenina și guanina.
a) posibilitatea de a ne petrece mai mult timp în
4. Biodiversitatea are rol în menținerea stabilității unui
fața calculatoarelor
ecosistem.
b) înlocuirea omului cu roboți în activitățile de creație
5. Gena recesivă se exprimă fenotipic în stare
c) accesul facil la informații
homozigotă.
d) dezvoltarea unor arme perfecționate
VI. Laura prezintă polidactilie fiind heterozigotă pentru
3. O persoană cu grupa sangvină A (II) are genotipul:
acest caracter, iar soțul său este bolnav de daltonism.
a) LALB
Stabiliți următoarele: 14 p
b) LAl
c) ll a) genotipurile celor doi soți;
d) LBl b) fenotipul posibil al copiilor.
4. Supraexploatarea:
a) duce la degradarea ecosistemelor
b) contribuie la regenerarea resurselor
c) este o cale de dezvoltare durabilă
d) contribuie la stabilitatea ecosistemelor.
IV. Sănătatea omului este strâns legată de calitatea apei,
aerului și solului. 26 p
a) dați trei exemple de acțiuni ale omului prin care este
păstrată calitatea solului;
b) explicați proverbul „Apa are gustul vieții”; Din oficiu: 10 p
c) construiţi patru enunţuri afirmative, câte două Timp de lucru: 30 minute
adecvat.
119
Bareme de corectare și sugestii de răspunsuri
EVALUARE Unitatea 1 viețuitoarele actuale. Citologia subliniază unitatea de structură
I. purinică - 4p, pirimidinică - 4p. şi funcţie a tuturor organismelor. Toate ființele de la bacterie
II. mitoza - are loc în celulele corpului - 6p.; până la om sunt alcătuite din celule cu aceeași organizare și
meioza - are loc în celulele organelor de reproducere - 6p. funcționare, dar și cu particularități specifice. - 16p.
III. 1c, 2d, 3a, 4b. - 12p. VI. folosirea adecvată a informației științifice - 14p.
IV. a - Ereditatea este însușirea tuturor viețuitoarelor de
a transmite caracterele ereditare de la părinți la urmași, prin EVALUARE Unitatea 3
intermediul factorilor ereditari.- 5p. I. regenerabile, neregenerabile. 2 x 4p. = 8p.;
b - Gameţii sunt puri din punct de vedere genetic deoarece II. 2 boli x 2p. = 4p.; 2 manifestări x 4p. = 8p.;
nu conțin decât unul din factorii ereditari pereche - 5p. III. 1 a, b, c, d; 2 c; 3 d; 4 b; 4 x 3p. = 12p.
c - Caracterele ereditare umane pot fi dominante sau IV. a - 5p.; b - 5p.; c – 4 propoziții corecte x 4p. = 16p.;
recesive. Prezența pistruilor este un caracter dominant. V. 1A, 2A, 3F, 4F, 5A; 5 x 2p. = 10p; Obezitatea, diabetul,
Cariotipul uman este alcătuit din 46 de cromozomi. Cromozomii tulburările nervoase sunt cauzate de propriul comportament.
sexului la bărbat sunt heterozomii X Y.- 16p. Acumularea de substanțe chimice în sol, de exemplu pesticide,
V. a - Genotipuri: Alin - aa: Cristina- AA, Aa: 9p.; duce la scăderea calității solului. 2 x 4p. = 8p.;
b - Pentru genotipurile aa și AA, toți copii vor avea VI. Folosirea adecvată a informației științifice - 14p.
sindactilie – Aa - 2p.
Pentru genotipurile aa și Aa, 50% din copii vor avea EVALUARE FINALĂ
sindactilie - 3p. I. fizici - 4p; biologici - 4p.
VI. 1A, 2F, 3A, 4A, 5F - 10p.; La femeie, cromozomii sexului II. Tipuri de resurse energetice 2x2p. = 4p.;
sunt X, X - 4p; Radiațiile neionizante (ultravioletele) sunt caracteristici 2x4p. = 8p.
factori mutageni fizici. - 4p. III. 1d, 2c, 3b, 4a. - 4x3p.=12p.
IV. a) 3 exemple corecte x 4p. = 12p.;
EVALUARE Unitatea 2 b) explicație corectă – 10p.;
I. chimică - 4p., biologică - 4p. c) 4 enunțuri corecte x 1p. = 4p.
II. Teoria Big-Bang - Universul s-a format pornind de la o V. 1F, 2F, 3A, 4A, 5A. 5x2p.=10p.
explozie a unui atom primordial. - 6p. Se acordă câte 4 puncte pentru modificarea corectă a
Teoria creaționistă - „Dumnezeu creează, după Voia Sa, afirmației false: 2x4p. = 8p.
Universul prin rostire.“ - 6p. VI. a) Genotipuri: Laura - Aa, XX; Soțul - aa, XdY; 4x2p = 8p.
III. 1a,b,d, 2c, 3a,c, 4a. - 12p. b) Pentru daltonism, toți copiii vor fi sănătoși, dar 50%
IV. 1A, 2F, 3A, 4A, 5F - 10p.; Variaţii nedefinite sunt reacţii vor fi purtători. - 3p.
neuniforme ale indivizilor din aceeaşi descendenţă față de
Gameți X X
condiţiile de mediu - 4p. Aripile de la liliac și aripile fluturilor
X d
XX d
XXd
sunt organe analoage - 4p.
V. a - Evoluţia biologică este fenomenul ireversibil prin Y XY XY
care o populație de organisme vii își transformă treptat Pentru polidactilie, genotipurile Aa și aa, 50% din copii vor
caracterele fizice și comportamentul ducând la apariția de noi fi bolnavi. - 3p.
specii - 5p.;
Gameți A a
b - 5p.;
a Aa aa
c - Paleontologia studiază rămășițele viețuitoarelor
dispărute în diferite epoci geologice. Paleontologia analizează a Aa aa
fosilele excavate din straturi de rocă și conexiunile lor cu
120
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației și Cercetării. Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin
OM Nr. 3393 / 28.02.2017.
116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

8 8
Biologie - clasa a VIII-a

Biologie
clasa a VIII-a
Niculina Badiu
Claudia Ciceu
ISBN 978-606-590-878-9
MN11
Booklet Booklet

Manual Biologie Clasa A 8

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Biologie Clasa A 8

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8 8

Ministerul Educației și Cercetării

Biologie - clasa a VIII-a

Biologie clasa a VIII-a

116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

Biologie clasa a VIII-a

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului*

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

© Editura Booklet Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii

Competențe generale și specifice .................................................................................................................................... 5

UNITATEA I. Noțiuni generale privind ereditatea și variabilitatea la om

UNITATEA II. Evoluționism

Recapitulare finală............................................................................................................................................................. 118

1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor, cu

2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale

Simbolurile folosite în manualul digital:

1. Elemente grafice: 1.2 ADN-ul, baza materială

suplimentare. Îmi amintesc

- curiozități. Radical fosforic

Componentele unei nucleotide (Fig. 2)

- exerciții de alegere Rețin

adevărat sau fals, de

Guanină (G) sunt ____________________________ .

Mărire/micșorare – se mărește sau se micșorează fereastra, pentru o vizualizare adecvată a

Căutare – pot fi efectuate căutări în manualul digital după cuvinte-cheie.

Indicații – se accesează ecranul cu indicații.

2. Ajutor în utilizarea exercițiilor interactive:

3. Ajutor în utilizarea elementelor video:

4. Ajutor în utilizarea elementelor grafice:

BIOTOP Biocenoză producători

terestre: pădure, pajiște, grădină

Monere Protiste Fungi Plante Animale

Celule Țesuturi Organe Sisteme de organe Organism

Funcțiile fundamentale ale organismelor vii

formarea celulelor reproducătoare (gameți)

• Fiecare grupă prezintă una dintre funcțiile organismelor vii.

1. Ce rol are funcția respectivă?

1. Interpretează semnificația proverbului românesc „Ce se naște din pisică,

Realizează o investigație în familia ta, urmând pașii:

Caracteristici Mama Tata Mama Tatăl Mama Tatăl Soră Frate

Rețin • Cea mai veche observație

I. Alege varianta corectă de răspuns: DICȚIONAR

1. Prin ereditate se înţelege: Gena (din gr. Gennao) = a da

2. Însușirea organismelor înrudite de a se deosebi între ele constituie:

IV. Completează spaţiile libere din V. Alcătuiește un minieseu format din

1. Ce reprezintă celula pentru materia vie?

Bază pirimidinică Bază purinică

Radical fosforic Radical fosforic

Componentele unei nucleotide (Fig. 2)

determină formarea unei catene polinucleotidice.

ADN-ul este o substanță macromoleculară, bicatenară, formată din două

că o nucleotidă de pe o catenă, ce conține o bază azotată purinică se va lega

Priviți cu atenție schema replicării biomoleculei de ADN din figura 4. Notați A T

4. Compară răspunsurile cu explicațiile de mai jos. A T

progresiv prin ruperea legăturilor de hidrogen și fiecare funcționează ca

pe cele două catene complementare și, conform modului de lucru și a

1. Ce legătură există între caracterele ereditare și factorii ereditari? Membrană

• Sub ce formă se găsesc moleculele de ADN în nucleu.

Numărul de fibre de cromatină din structura unui cromozom este diferit

• Grupa E, cromozomii 16-18;

de cromozomi după poziția centromerului? Metacentric ‒ centromerul median

Schemă cariotip uman (Fig. 6)

1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor, cu

C alitatea aerului, a apei și a solului