MINISTERUL EDUCAȚIEI

Daniel Păunescu  Claudia-Daniela Negrițoiu  Augustina Anghel  Adina Grigore

EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
ȘI APLICAȚII PRACTICE
C lasa a V-
V-aa
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Manualul școlar este aprobat de Ministerul Educației
prin ordinul ministrului educației nr. 4726/17.08.2022.

Acest manual școlar este realizat în conformitate

cu Programa școlară aprobată prin
Ordinul Ministrului educației și cercetării nr. 3393/ 28.02.2017.

116 111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

 MINISTERUL EDUCAȚIEI

MINISTERUL EDUCAȚIEI
Daniel Păunescu  Claudia-Daniela Negrițoiu  Augustina Anghel  Adina Grigore

EDUCAȚIE
EDUCAȚIETEHNOLOGICĂ
TEHNOLOGICĂ
ȘIȘIAPLICAȚII
APLICAȚIIPRACTICE
PRACTICE
CLASA A V-A
Clasa a V-a
Inspectoratul Şcolar al Judeţului/ Municipiului .............................................................................
Şcoala/ Colegiul/ Liceul ..................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul
Anul Numele elevului Clasa format tipărit format digital
şcolar
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
· Cadrele didactice vor verifica dacă informaţiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
· Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
· Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2022-2023.

Educație tehnologică și aplicații practice-manual pentru clasa a V-a

Daniel Păunescu, Claudia-Daniela Negrițoiu, Augustina Anghel, Adina Grigore
Referenți ştiinţifici:
Conf. univ. dr. Sofia-Loredana Tudor, Universitatea din Pitești
Prof. grad didactic I Manoloiu Gabriel, Școala Gimnazială Alexandru Davila Pitești, jud. Argeș

Copyright © Editura Ars Libri, 2022 ISO 9001: 2015

Toate drepturile rezervate
ISBN: 978-606-36-1918-2 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice : clasa a V-a /
Editura Ars Libri Daniel Păunescu, Claudia-Daniela Negriţoiu, Augustina
Str. Victoriei, bl. Z1, sc. D, ap. 1 Anghel, Adina Grigore. - Buzoeşti : Ars Libri, 2022
oraş Costeşti, judeţul Argeş ISBN 978-606-36-1918-2
Tel: 0248 546 357; 031 82 82 293 I. Păunescu, Daniel
e-mail: arslibri@yahoo.com II. Negriţoiu, Claudia-Daniela
www.edituraarslibri.ro III. Anghel, Augustina
IV. Grigore, Adina
Editor: Adina Grigore 37
Coordonator colecţia „Manuale şcolare”: Prof. Adina Grigore
Redactor-şef: Prof. Cristina Ipate-Toma
Tehnoredactare, grafică şi design: Mihaela Raluca Mihai
Coperta: Mihaela Raluca Mihai, Sorin Opriș
Credite foto: Depositphotos, pixabay.com
Machetare şi prepress: Mihai Ștefănescu
Tipărit la Ars Libri Prof SRL, Costeşti, Argeş

Orice preluare, parţială sau integrală a textului, a graficii sau a formatului digital al acestui manual se face doar cu acordul expres în scris al
Editurii Ars Libri.
Acest manual, în format tipărit şi electronic, este protejat de legile române şi internaţionale privind drepturile de autor, drepturile conexe şi
celelalte drepturi de proprietate intelectuală.
 CUPRINS

Instrucțiuni de utilizare a manualului digital...................................................... 5

Competențe generale și competențe specifice ...................................................... 6

UNITATEA 1 – TEHNOLOGII. ACTIVITĂȚI, OCUPAȚII, MESERII.

DEZVOLTARE DURABILĂ ...................................................................... 7
■ Procese tehnologice simple de cultivarea plantelor .................................... 8
1. Lucrările de pregătire a terenului ................................................................ 8
2. Semănatul și plantatul ...............................................................................11
3. Lucrările de îngrijire ...................................................................................14
4. Recoltarea .................................................................................................16
5. Factori de mediu care influențează cultivarea plantelor .............................18
6. Activități, ocupații și meserii - cultivarea plantelor .....................................19
■ Elemente de tehnologia creșterii animalelor ............................................. 20
7. Hrănirea și îngrijirea animalelor domestice ............................................... 20
8. Hrănirea și îngrijirea animalelor de companie ........................................... 24
9. Factori de mediu care influențează creșterea animalelor ......................... 27
10. Activități, ocupații și meserii - creșterea animalelor ................................. 28
Recapitulare ................................................................................................. 30
Evaluare ....................................................................................................... 32

UNITATEA 2 – DESIGN .......................................................................... 33

■ Elemente de desen geometric (trasarea/construirea de drepte paralele,
perpendiculare, unghiuri, poligoane, cercul) ................................................. 34
1. Elemente de desen geometric .................................................................. 34
2. Elemente de peisagistică ......................................................................... 36
3. Aranjamente florale ................................................................................... 38
4. Aranjarea și decorarea mesei ................................................................... 40
5. Realizarea ambalajelor produselor alimentare ......................................... 43
Recapitulare .................................................................................................. 47
Evaluare ........................................................................................................ 48

3
 UNITATEA 3 – CALITATE, ECONOMIE ȘI ANTREPRENORIAT ...... 49
■ Calitatea produselor alimentare .................................................................... 50
1. Proprietăți organoleptice ............................................................................... 50
2. Valoarea nutritivă, energetică și estetică ....................................................... 54
3. Calitatea serviciilor din alimentație ................................................................ 60
4. Protecția consumatorului .............................................................................. 62
5. Norme de igienă în creșterea animalelor și prepararea hranei ...................... 64
6. Promovarea şi valorificarea producţiei vegetale, animaliere, produselor
alimentare ......................................................................................................... 66
Recapitulare ...................................................................................................... 67
Evaluare ............................................................................................................ 68
UNITATEA 4 – DEZVOLTARE DURABILĂ. TEHNOLOGII ................ 69
■ Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană, alimentaţia echilibrată ....... 70
1. Alimente de origine minerală, vegetală, animală .......................................... 70
2. Alcătuirea meniurilor. Criterii de întocmire. Obiceiurile alimentare ale elevilor ....73
3. Producția și etichetarea produselor ecologice și rolul acestora în asigurarea
sănătății ............................................................................................................. 76
■ Tehnologii de preparare a hranei (gastronomie) ............................................ 78
4. Bucătăria: vase, ustensile, dispozitive, aparate, factori de confort ................ 78
5. Prepararea hranei şi servirea mesei. Conservarea alimentelor ................... 81
6. Tehnologii tradiţionale şi moderne de preparare a alimentelor ..................... 85
7. Factori de mediu care influențează prelucrarea, transportul şi depozitarea
produselor alimentare ........................................................................................ 87
8. Activități, ocupații și meserii - prepararea și servirea alimentelor .................. 88
9. Norme specifice de securitate și sănătate în muncă ..................................... 90
Recapitulare ...................................................................................................... 92
Evaluare ............................................................................................................ 93
Recapitulare finală ............................................................................................. 94
Evaluare finală ................................................................................................... 95
Dicționar ............................................................................................................. 96

Exemple orientative cu privire la dotările minimale:

- unelte de grădinărit, mănuși de protecție, semințe de plante de cultură și flori, sfoară, țăruși, lădițe,
ghivece, saci cu pământ, șorțuri, mănuși de menaj;
- tacâmuri, pahare şi farfurii (din inox/plastic), castroane, set veselă, tocător;
- cântar de bucătărie, mixer, cuptor electric;
- fețe de masă, folie de aluminiu, pungi alimentare, ornamente pentru mese festive;
- foarfeci, lipici, tifon, recipiente cu iod, șervețele.
- planșe (piramida alimentară, plante și animale etc.), atlase.

4
 INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE A MANUALULUI DIGITAL
Conținutul manualului digital cuprinde
integral conţinutul manualului în variantă tipă-
rită, având în plus (sau în locul ilustraţiilor de
pe hârtie) elemente specifice precum: exerciţii
interactive, jocuri educaţionale, animaţii, filme
şi simulări.
Navigarea este consistentă, permite
parcurgerea manualului și revenirea la activita-
tea de învăţare precedentă.
Manualul digital conține activități mul-
timedia interactive de învățare (AMII), după
cum urmează: statice, animate și interactive.
Manualul în format electronic poate fi
accesat și utilizat pe orice PC/ tabletă/ smart-
phone cu procesor minimum de 800 MHz, 512
MB RAM, 1GB spațiu disponibil de stocare.
Sistem de operare - Windows Vista+,
Android 4.03+, Linux (Ubuntu 14.04, Linux Mint
16, Debian GNU/Linux 7.0, OpenSUSE 13.1), OS
X 10.9+, iOS 7.1.X+ sau echivalent.
Browser - Google Chrome 31+ (Win-
dows Vista+, Android 4.03+, Linux, OS X 10.9+,
iOS 7.1.X+) Mozilla Firefox 25+ (Windows Vis-
ta+, Android 4.03+, Linux, OS X 10.9+) Inter-
net Explorer 10+ (Windows 7+) Safari 7+ (OS X
10.9+, iOS 7.1.X+) sau echivalent.
Rezoluție minimum 1024 x 768 pixeli
Rularea aplicației pe calculator, tabletă,
smartphone se realizează online prin accesarea
adresei de web indicată, scrisă în bara de adre-
să a browser-ului.
Butonul Ajutor conține un ghid de
utilizare a butoanelor de navigare prezente în
manual, și anume:
Butonul Cuprins conține titluri-
le unităților și ale subunităților manualului și
pagina la care se află fiecare. Dând clic pe cu-
prins, se poate merge la fiecare dintre acestea
printr-un clic pe tema respectivă.
Saltul direct la o anumită pagină se poate
face prin introducerea numărului de pagină dorit
în caseta din bara de butoane de sus, după care
se apasă tasta Enter.
Pentru a parcurge manualul pagină cu pa-
gină, se dă clic pe butonul pentru a merge îna-
inte, iar pentru a vedea paginile din urmă, se dă clic
pe butonul .
Butonul Ajutor contextual oferă in-
dicaţii despre modul în care trebuie parcurse ac-
tivităţile multimedia interactive de învăţare și se
află poziționat la fiecare dintre acestea.
Butonul Validare este pentru valida-
rea corectitudinii rezolvării unui item.
În cazul în care se dă clic pe acest buton și
apare Felicitări! Ai răspuns corect!, se confirmă re-
zolvarea corectă a itemului.
În cazul în care se dă clic pe acest buton
și apare Ai greșit! Mai încearcă!, itemul este re-
zolvat greșit.
Pentru reluarea unui exercițiu interactiv, se
dă clic pe butonul Reia exercițiul .
Pornire AMII animat
Pauză AMII animat
Stop AMII animat
Închiderea ferestrei curente
AMII static
AMII animat
AMII interactiv
5
 COMPETENȚE GENERALE ȘI COMPETENȚE SPECIFICE
1. Realizarea practică de produse utile și/sau de lucrări creative pentru activități
curente şi valorificarea acestora
1.1 Executarea unor produse/lucrări creative simple pe baza unei fișe tehnologice date,
selectând materiile prime, materialele, uneltele/ustensilele/dispozitivele/aparatele adec-
vate
1.2 Identificarea unor date, mărimi, relaţii, procese şi fenomene specifice matematicii şi
ştiinţelor în realizarea unui produs
1.3 Analizarea produselor pe baza unor criterii stabilite de comun acord

2. Promovarea unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile

2.1 Argumentarea utilizării normelor de igienă, a măsurilor de sănătate și securitate în
muncă, de prevenire și stingere a incendiilor, specifice condițiilor reale de muncă
2.2 Selectarea produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării calității mediului și a
sănătății

3. Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesio-

nale și antreprenoriat în vederea alegerii parcursului şcolar şi profesional
3.1 Identificarea unor modele de profesionişti în domeniile explorate
3.2 Manifestarea abilităţii de a lucra individual şi în echipe pentru rezolvarea unor proble-
me

Fișă de observare sistematică a activității și a comportamentului elevului (mo-

del orientativ) va fi utilizată de către cadrul didactic pe parcursul întregului an școlar.
Caracteristici/comportamente DA NU
1. Atitudinea elevului faţă de sarcinile de lucru
A colaborat cu ceilalți colegi.
A solicitat ajutor la nevoie.
A finalizat activitatea.
2. Asumarea responsabilităţilor în realizarea sarcinilor de
lucru
A avut spirit de iniţiativă.
A respectat regulile pentru îndeplinirea sarcinilor.
3. Corectitudinea realizării sarcinilor
A pus în aplicare achizițiile anterioare.
A remediat problemele/dificultăţile apărute.
A îndeplinit corect sarcinile.
4. Progresul realizat
Cuvintele marcate cu steluță (*) se regăsesc la pagina 96, în dicționar.

6
 TEHNOLOGII.
ACTIVITĂȚI,
OCUPAȚII,
MESERII.
DEZVOLTARE
Conținuturi DURABILĂ
■ Procese tehnologice simple de cultivarea plantelor
1. Lucrările de pregătire a terenului

2. Semănatul și plantatul

3. Lucrările de îngrijire

4. Recoltarea

5. Factori de mediu care influențează cultivarea plantelor

6. Activități, ocupații și meserii - cultivarea plantelor

■ Elemente de tehnologia creşterii animalelor

1. Hrănirea și îngrijirea animalelor domestice

2. Hrănirea și îngrijirea animalelor de companie

3. Factori de mediu care influențează creșterea animalelor

4. Activități, ocupații și meserii - creșterea animalelor

Recapitulare
Evaluare

Amintește-ți! În această unitate de învățare, vei fi evaluat de către cadrul di-

dactic și pe baza fișei de observare sistematică a activității și a comportamentu-
lui elevului, prezentată la pagina 6.

7
7
 Procese tehnologice simple de cultivarea plantelor
1. LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE A TERENULUI
Agricultura, ca ramură a economiei naționale, asigură produsele alimentare
și materii prime pentru industrie.
Cultivarea plantelor este o activitate de bază din cadrul agriculturii, care s-a
practicat din cele mai vechi timpuri și care constă în obținerea produselor alimentare
de origine vegetală.
Tehnologia de cultivare a plantelor, indiferent de suprafața cultivată, presupu-
ne parcurgerea succesivă a următoarelor lucrări: lucrările de pregătire a terenului,
semănatul și plantatul, lucrările de îngrijire a culturii, recoltarea.
Lucrările de pregătire a terenului au rolul de a crea condiții bune de creștere a
plantelor.
Pentru cultivarea plantelor pe suprafețe întinse, pământul trebuie pregătit prin
diverse lucrări agricole: arat, grăpat, discuit și tăvălugit.
Aratul este lucrarea de bază a solului, prin care acesta se mărunțește, se
amestecă, se afânează și se distrug buruienile. Aratul se execută cu plugul tras de
tractor.
Discuitul are rolul de a mărunți pământul și de a-l omogeniza pe o adâncime
mai mare. Se execută cu discul tras de tractor.
Grăpatul constă în mărunțirea bulgărilor de pământ și se execută cu diverse
tipuri de grape (grapa cu colți, grapa cu discuri etc.).
Tăvălugitul se execută pentru anumite culturi și constă în tasarea și nivelarea
solului, precum și punerea în contact a semințelor cu solul. Se execută cu tăvălugul
neted sau inelar.

arat discuit

grăpat tăvălugit
■ Observă imaginile, descrie cum este aspectul pământului după fiecare lucrare agri-
colă efectuată și denumește utilajele folosite pentru aceste lucrări.

8
 Lucrările de pregătire a terenului în vederea cultivării plantelor în grădină,
pe suprafețe mai mici (straturi, răsadnițe, solare, sere), se execută manual cu mo-
tocultorul sau cu ajutorul uneltelor de grădinărit: cazmale sau hârlețe pentru săpat,
greble și sape pentru mărunțit și tăvăluguri pentru nivelat.
Cultivarea unei plante mai mulţi ani la rând pe aceeaşi suprafaţă de teren se
numeşte monocultură. Practicând monocultura, solul sărăceşte în elemente nutritive.
Neajunsurile dispar prin practicarea rotaţiei culturilor, adică rotirea sau alternarea mai
multor plante pe aceeaşi suprafaţă. Prin succesiunea culturilor se înţelege cultivarea
a două sau chiar trei culturi cu o perioadă mai scurtă de vegetaţie, pe acelaşi teren,
în acelaşi an agricol.

sapă

cazma
(hârleț) greblă tăvălug
1. Observă imaginile și enumeră lucrările prezentate în ordinea executării acestora.
2. Denumește uneltele de grădinărit folosite pentru lucrările de pregătire a terenului.

Știați că
Știați că ...

O grădină de legume productivă

trebuie să aibă cel puțin 6 ore de soare
pe zi pentru ca acestea să ajungă la
maturitate?

9
 Aplicăm!

1. Citește, transcrie și încercuiește litera corespunzătoare din dreptul răspunsului corect,

după model.
 Cultivarea plantelor are ca scop obținerea alimentelor de origine:
a. animală; b. minerală; c. vegetală.
 Săpatul pământului se realizează cu:
a. cazmaua; b. tăvălugul; c. grebla.
 Tăvălugitul pământului constă în:
a. mărunțire și sfărâmare; b. tasare și nivelare; c. discuire.
2. Cu ce scop se realizează lucrările de pregătire a pământului?
3. Enumeră lucrările de pregătire a pământului pe suprafețe întinse și utilajele folosite.

Diagrama Venn

4. Completează diagrama cu asemănările și deosebirile dintre modul de pregătire a tere-

nului în zilele noastre și modul de pregătire în trecut, după model.

utilaj din lemn plugul utilaj din diferite materiale

deosebiri asemănări deosebiri

Activitate practică
Alege o plantă pe care să o cultivi în grădina bunicilor. Caută informații despre
modul de pregătire a pământului, în vederea cultivării acesteia.
Mânuiți cu atenție uneltele!

10
 2. SEMĂNATUL ȘI PLANTATUL
După ce terenul a fost pregătit (arat, grăpat, discuit și tăvălugit), urmează lu-
crările de semănat sau plantat. Perioadele de efectuare a acestor lucrări sunt dife-
rite de la o specie la alta, în funcţie de cerinţele plantelor faţă de anumiți factori de
mediu, dar și de spațiile unde se realizează cultura acestora.
Semănatul este lucrarea prin care semințele se introduc în sol pentru a încolți.
Acesta se poate face:
 manual - pe suprafețe mici;
 mecanizat (utilajul folosit se numește semănătoare) - pe suprafețe mari.
Semănatul se poate realiza:
 prin împrăștiere (grâu, ovăz, lucernă etc.);
 în rânduri (porumb, floarea-soarelui, ceapă etc.);
 în cuiburi (dovlecei, fasole, cartofi, mazăre etc.).
Pentru obţinerea de producţii mari şi de calitate, sămânţa trebuie să fie sănă-
toasă, curată şi tratată împotriva atacului la boli şi dăunători.
semănat mecanizat semănat manual

în rânduri în cuiburi
 Care este diferența dintre semănatul mecanizat și semănatul manual?

Plantatul este lucrarea prin care se introduc în sol: rădăcina plantei (răsad)
sau părți ale plantei (lăstar, butaș etc.).
Răsadul se obține în răsadnițe și poate fi plantat manual (cu plantatorul) sau
mecanizat (cu utilaje specializate), după ce se îndepărtează o parte din frunze și ră-
dăcini (fasonare).
Plantatul se poate executa manual, semimecanizat sau mecanizat și presupu-
ne procurarea răsadului, executarea gropilor, distribuirea și plantarea propriu-zisă a
acestuia. Imediat după plantare se asigură udarea.

1 2 3

 Observă și descrie etapele evoluției plantei.

11
 Aplicăm!

1. Realizează corespondența între tipul de semințe și modul de semănare a acestora,

după model.

lucernă mazăre dovlecel porumb ceapă grâu

prin împrăștiere în cuiburi în rânduri

2. Care sunt modalitățile prin care se poate realiza plantarea?

3. Determină necesarul de răsaduri de varză pentru două rânduri cu lungimea de 4,80
m fiecare, știind că distanța între plante trebuie să fie de 40 cm.
COLȚUL VIU
DIN CAMERA MEA
Activitate practică

Alege câteva plante de apar-

tament dintre cele pe care le deține
mama sau bunica și amenajează un
colț verde în camera ta. Pe lângă
aceste plante, poți semăna în jardi-
niere sau ghivece semințe de flori,
poți planta bulbi și astfel vei obține
un spațiu verde pe care să îl îngri-
jești.
Mânuiți cu atenție uneltele!

PORTOFOLIU
Colecționează semințe de legume,
pune-le în punguțe de hârtie pe care să scrii
denumirile acestora și păstrează-le în condiții
optime (în locuri ferite de umiditate și îngheț),
în vederea semănării acestora
în primăvară.

12
 GHIVECIUL CU CONDIMENTE
Indicație (Investigația)
Prin investigație se face o cercetare amănunțită, desfășurată în mod organizat, cu
scopul de a descoperi ceva.
Anunțarea temei
 Tema cercetării este Ghiveciul cu condimente.
 Investigația se va desfășura pe parcursul a șase săptămâni.
Împărțirea sarcinilor de lucru
 Elevii se împart în patru echipe. Se stabilește sarcina pentru fiecare membru al
fiecărei echipe.
 Prin intermediul diferitelor surse (internet, reviste, cărți de specialitate etc.) se
caută informații despre plante aromatice folosite în preparatele culinare (pătrunjel, mărar,
cimbru, mentă, busuioc, rozmarin etc.).
 Fiecare echipă își procură un ghiveci cu pământ și semințele plantei preferate.
 Pe ghiveciul fiecărei echipe se va lipi o etichetă pe care este scrisă denumirea
plantei și denumirea echipei.
 Pământul se stropește cu apă până se umezește, se presară semințe și se aco-
peră cu un strat de pământ, având grosimea de aproximativ un centimetru.
 Ghivecele se așază pe pervazul ferestrei, pentru ca viitoarele plante să benefi-
cieze de lumină și căldură.
 Pe parcursul celor șase săptămâni se va observa evoluția plantelor și se vor
completa fișele de observare.
Fișă de observare
Săptămâna Înălțimea Observații
1

 Fiecare echipă va prezenta planta și rezultatele investigației, conform fișei de

observare.
 Se fac dezbateri cu privire la evoluția fiecărei plante, prin întrebări legate de
factorii care au influențat dezvoltarea acestora.
 Se identifică cauzele și se stabilesc soluții de remediere pentru plantele nedez-
voltate.
Evaluarea elevului de către cadrul didactic
Caracteristici/ componente DA NU
Atitudinea elevului față de sarcinile de lucru
A colaborat cu ceilalți colegi
A finalizat activitatea
A avut spirit de inițiativă
A respectat regulile pentru îndeplinirea sarcinilor
Corectitudinea realizării sarcinilor
A pus în aplicare achizițiile anterioare
A îndeplinit corect sarcinile
Progresul realizat

13
 3. LUCRĂRILE DE ÎNGRIJIRE

Pe lângă lucrările de pregătire a terenului, semănat și plantat, se fac și anumi-

te lucrări de îngrijire, specifice plantelor. Lucrările de îngrijire a culturilor se fac cu
scopul de a crea cele mai bune condiții de creștere și dezvoltare a plantelor.
Lucrările de bază aplicate tuturor culturilor sunt: prășitul, plivitul, răritul, iriga-
rea, combaterea bolilor și dăunătorilor, administrarea îngrășământului.
Prășitul constă în menținerea solului afânat și distrugerea buruienilor exis-
tente. Această lucrare se execută mecanizat pe suprafețe mari, folosind prășitoarea
mecanică, și manual, pe suprafețe mai mici (grădină), cu sapa sau cu săpăliga.
Plivitul constă în smulgerea buruienilor, manual pe suprafețe mai mici și me-
canizat pe suprafețe întinse.
Răritul constă în eliminarea firelor, pentru asigurarea distanței optime între
plante.
Irigarea constă în asigurarea necesarului de apă în sol, în funcție de cerințele
plantelor. Pentru această lucrare se folosesc instalații și sisteme de irigații.
Combaterea bolilor și dăunătorilor constă în stropirea plantelor și a solului
pentru a preveni îmbolnăvirea acestora și pentru îndepărtarea și distrugerea dăună-
torilor.
Administrarea îngrășământului se realizează odată cu semănatul sau în
timpul creșterii plantei. Este de preferat să se folosească îngrășământul natural (gu-
noi de grajd și gunoi de păsări). Acesta se administrează în funcție de tipul solului și
de cultură.

plivit erbicidat
prășit

irigat administrare îngrășământ

 Descrie lucrările de îngrijire a plantelor din imaginile de mai sus.

14
 La anumite plante se aplică, pe lângă lucrările comune, și lucrări specifice,
cum ar fi:
 cârnitul, care constă în ruperea vârfurilor plantelor (roșii, castraveți, flori
etc.);
 copilitul, care constă în îndepărtarea lăstarilor secundari (nepurtători de
rod) de la subsuoara frunzelor (roșii, vinete etc.);
 mușuroitul, care constă în ridicarea pământului de jur-împrejurul tulpinii
plantei cu scopul de a favoriza creșterea unei rădăcini viguroase și a unei plante să-
nătoase;
 protejarea împotriva brumelor prin arderea de substanţe fumigene*;
 susţinerea plantelor în poziţie verticală, pe araci*, pe spaliere* cu sârmă;
 tăierea, care constă în scurtarea crengilor pomilor fructiferi, pentru a se
forma coroana, a permite pătrunderea luminii și a favoriza rodirea. Ca și la pomii
fructiferi, tăierea lăstarilor viței-de-vie favorizează rodirea.

susținere copilit tăiere

Aplicăm!

1. Enumeră uneltele care se folosesc pentru executarea lucrărilor de îngrijire a plante-

lor din imaginile de mai sus.
2. În ce constă copilitul plantelor? Dar tăierea?

Portofoliul constă într-o mapă, în care vei colecta toate lucrările realizate în acest an școlar.
Portofoliul va fi evaluat de către cadrul didactic, în funcție de următoarele criterii: respectarea cerinței,
originalitatea și aspectul general. Aceste rezultate vor fi analizate și apreciate și de către colegi și părinți.
PORTOFOLIU
Culege informații din diferite surse
(reviste, pliante, internet, bibliotecă
etc) și realizează o poveste ilustrată
în care să evidențiezi cum ai reușit să
salvezi o plantă atacată de
dăunători.

15
 4. RECOLTAREA

Recolta oricărei culturi este reprezentată de o producţie principală (fructe,

legume, semințe etc.) şi o producţie secundară (paie, coceni etc.).
Prin recoltare se înţelege strângerea şi depozitarea întregii producţii. Proce-
sul de recoltare se poate realiza mecanizat, semimecanizat sau manual și cuprinde
mai multe etape:
 alegerea momentului potrivit pentru recoltare;
 recoltarea propriu-zisă;
 depozitarea recoltei.
Pentru fiecare cultură trebuie respectată perioada de recoltare proprie a aces-
teia (cartofi - sfârșitul lunii august până în momentul când temperaturile scad sub 00 C
în timpul nopții; grâu - jumătatea lunii iunie până la sfârșitul lunii iulie; caise - iunie/iulie
etc.).
Imediat după recoltare, în vederea depozitării, producția trebuie uscată, cură-
țată, sortată și tratată, pentru păstrare și comercializare.
Depozitarea recoltei se face în locuri special amenajate, care să îndeplineas-
că condițiile necesare (temperatură, lumină, umiditate) păstrării acesteia.
Unele produse se pot păstra pentru o perioadă mai scurtă - cele perisabile*
(legume, fructe), iar altele pentru o perioadă mai lungă (cereale, rădăcinoase, cartofi,
ceapă etc.).
Pentru a fi consumate pe tot parcursul anului, unele produse se pot conserva
prin: uscare, congelare, murare, marinare etc.
recoltat manual

recoltat mecanizat

1. Ce producții sunt prezentate în imaginile de mai sus? Cum credeți că s-au re-
coltat aceste produse?
2. Poate fi recoltată mecanizat orice cultură agricolă?

16
 Aplicăm!

1. Cum se poate realiza recoltarea culturii de porumb?

2. Completează Ciorchinele, după model.

Producția
legume fructe

gogoșari

murare

3. Transcrie pe caiet etapele procesului de recoltare, în ordinea desfășurării acestora.

recoltarea manua- depozitarea alegerea momen-

lă, mecanizată sau recoltei tului optim pentru
semimecanizată recoltare

PORTOFOLIU
Realizează Catalogul fructelor și legu-
melor care pot fi conservate pentru iarnă.
Folosește imagini și informații din di-
verse surse (reviste, cărți de
bucate, site-uri culinare etc.).

17
 5. FACTORI DE MEDIU CARE INFLUENŢEAZĂ
CULTIVAREA PLANTELOR

Poluarea aerului, seceta, grindina și alte fenomene naturale influențează în

mod negativ obținerea unor recolte optime. Astfel, creșterea și dezvoltarea plante-
lor este influențată de factorii de mediu, care constituie cadrul de viață al plantelor.
Unii dintre factorii de mediu pot lipsi, însă anumiţi factori de mediu nu pot lipsi, aceştia
numindu-se factori de vegetaţie.
Apa este unul dintre factorii importanți pentru viața plantei. Ea dizolvă și trans-
portă substanțele hrănitoare de la rădăcină până la frunze, unde acestea sunt trans-
formate în alte substanțe cu care planta se hrănește. Când cantitatea de apă din sol
este insuficientă, omul asigură necesarul de apă prin irigații.
Aerul are un rol important atât la suprafața solului, cât și în interiorul acestuia.
Oxigenul din compoziția aerului este folosit de plantă pentru respirație și transpirație,
iar dioxidul de carbon pentru fotosinteză*. Mărirea cantității de aer în sol este asigu-
rată de om prin lucrări agricole (arat, grăpat, rărit și administrarea de îngrășământ
natural).
Lumina naturală (provenită de la soare) are o importanță deosebită în creș-
terea și dezvoltare plantei, cu ajutorul ei realizându-se fotosinteza (producerea de
substanțe hrănitoare). Necesarul de lumină pentru plante este asigurat și de om prin
lucrări agricole (rărit, plivit, erbicidat).
Temperatura este unul dintre cei mai importanți factori, cu acțiune directă
asupra părților aeriene ale plantelor și indirectă asupra părților din sol ale acestora.
În cazul temperaturilor scăzute, omul intervine pentru protejarea plantelor cu: folie,
frunze, paie, substanțe fumigene etc.
Hrana are un rol important în etapele dezvoltării plantei. Aceasta este prelua-
tă din sol de către plantă, sub formă de substanțe hrănitoare. Pentru îmbunătățirea
aportului de elemente nutritive, omul intervine prin lucrările solului, distrugerea buru-
ienilor, alternarea culturilor, administrarea de îngrășăminte etc.
Alți factori care influențează cultivarea plantelor sunt: relieful, vântul, solul
etc. Solul bun pentru plante trebuie să aibă capacitatea de a pune la dispoziţia plan-
telor apă, hrană şi aer.
■ Completează schema, după model.

apa
Factori de mediu care influențează
cultivarea plantelor

18
 6. ACTIVITĂȚI, OCUPAȚII ȘI MESERII -
CULTIVAREA PLANTELOR
Munca pământului sau agricultura este una dintre cele mai vechi ocupații
ale oamenilor. Oamenii au evoluat și au trecut de la vânătoare, pescuit și culegerea
produselor vegetale la cultivarea de plante și creșterea de animale.
În domeniul cultivării plantelor se întâlnesc diverse ocupații și meserii: agricul-
tor, legumicultor, pomicultor, viticultor, grădinar, ciupercar etc.
Agricultorii și lucrătorii calificați în culturi de câmp și legumicultură planifică,
organizează și efectuează lucrări agricole necesare pentru creșterea și recoltarea
diferitelor tipuri de culturi de câmp, cum ar fi grâu și alte cereale, orez, sfeclă, trestie
de zahăr, floarea-soarelui, alte culturi de câmp, cartofi, varză sau alte legume pentru
consum sau vânzare. Aici întâlnim ocupații, precum: agricultor, grădinar, legumicul-
tor, lucrător calificat în culturi de câmp și legumicultură, agricultor pentru culturi de
câmp ecologice.
Pomicultorii planifică, organizează și efectuează lucrări agricole pentru crește-
rea arborilor, arbuștilor și recoltarea fructelor, cum ar fi: pomii fructiferi, arborii de ceai,
vița de vie, arbuștii de afine, coacăze, zmeură, pentru vânzare sau consum.
Pentru practicarea meseriilor specifice cultivării plantelor, oamenii planifică,
organizează și efectuează lucrări agricole în concordanță cu fișa postului.
Competențele fundamentale cuprinse în fișa postului se referă la munca în
echipă, la comunicare și la respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă
(NSSM), a normelor de protecție a mediului (PM) și a normelor de prevenire a incen-
diilor (PSI).
Pentru lucrările de cultivare a plantelor trebuie să se respecte o serie de nor-
me de protecție a muncii: să se verifice starea uneltelor agricole înainte de utilizare;
să se mânuiască cu atenție uneltele agricole pentru a evita rănirea; să se verifice
starea mașinilor și a utilajelor agricole înainte de folosire; să se folosească mașinile
și utilajele în scopul pentru care acestea au fost fabricate; urcarea și coborârea exe-
cutantului pe mașinile agricole se va face doar când acestea sunt staționate; defecți-
unile mașinilor și ale utilajelor se vor remedia doar de specialiști, în timpul staționării
acestora; în timpul executării lucrărilor agricole, accesul altor persoane este interzis;
înainte de executarea lucrărilor se verifică prinderea utilajelor de mașinile agricole;
prepararea soluțiilor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor se va face în locuri
special amenajate și în recipiente destinate numai în acest scop; persoanele care
folosesc substanțe împotriva bolilor și a dăunătorilor trebuie să poarte echipament de
protecție, iar după executarea lucrărilor să se facă o igienă corporală riguroasă.

1 2 3

 Descrie activitățile desfășurate de persoanele din imaginile de mai sus.

19
 Elemente de tehnologia creşterii animalelor
7. HRĂNIREA ȘI ÎNGRIJIREA
ANIMALELOR DOMESTICE
Prin creşterea animalelor se asigură populaţiei produse de origine animală.
Pe lângă aceste produse alimentare (carne, ouă, lapte), de la animale se pot obţine
şi materii prime (piei, lână, păr, oase, puf, etc.) folosite la confecționarea de bunuri.
Ştiinţa care se ocupă cu studiul creşterii animalelor, sub toate aspectele, se numeşte
zootehnie.

1 2 3

4 5 6

1. Ce foloase ne aduc animalele domestice prezentate în imagini?

2. Denumește alte două animale și foloasele pe care le aduc acestea omului.

Dintre rasele de păsări crescute la noi în ţară, ponderea cea mai mare o au
găinile, urmate de rațe și apoi de gâşte. Păsările reprezintă avantajul că se cresc mai
uşor şi cu cheltuieli mai mici.
Păsările se hrănesc cu: grăunțe (semințe de plante, de cereale), uruială
(amestec din boabe de cereale măcinate), verdeață, amestec de tărâțe (resturi răma-
se în urma măcinării grăunțelor), șroturi de soia sau de floarea-soarelui etc. (resturi
de semințe rezultate după extragerea uleiului) etc.
Îngrijirea acestora constă în: adăparea permanentă (asigurarea necesarului
de apă), curățarea și dezinfectarea spațiului în care se adăpostesc, construirea de
cuibare.

1 2 3
■ Denumește păsările din imagini și spune cu ce se hrănesc acestea.

20
 Creșterea ovinelor reprezintă o îndeletnicire foarte veche. Ovinele se cresc în
zonele de câmpie pentru lână fină și carne, în zonele de deal și de podiș pentru lână
semifină, lapte și carne, iar în zona de munte pentru lână grosieră, lapte și carne.
Rasele românești sunt reprezentate de oaia Merinos, Ţigaie și Ţurcana.
Ovinele (oile), în anotimpurile: primăvara, vara și toamna se scot la păscut,
iar în anotimpul iarna se hrănesc cu fân, nutreț, grăunțe
etc. Oile care pășunează în zonele alpine pot pășuna
circa 3 luni (de la începutul lunii iunie până la sfârșitul
lunii septembrie). Este necesar ca pășunatul să se facă
rațional, pe parcele.
Adăparea este foarte importantă pentru dige-
rarea corespunzătoare a hranei, iar apa trebuie să fie
proaspătă și curată. Pentru asigurarea necesarului de adăpat și hrănire
minerale și stimularea producției de lapte, ovinele au
nevoie de sare, sub formă de bulgăre pentru lins.
Îngrijirea ovinelor constă în: asigurarea curățe-
niei în adăposturi și a așternutului, asigurarea de spații
destinate mulsului (se are în vedere igiena mulsului),
verificarea stării de sănătate, realizarea tunsului în lu-
nile mai-iunie (manual - cu foarfeci, mecanic - cu ma-
șini electrice).
tunsul

Creşterea porcinelor (rasele Marele Alb, Landrace, Duroc, Mangaliţa) este o

îndeletnicire tradiţională, aducătoare de câştig prin produsele obţinute: carne, grăsi-
me și piele.
Porcinele se hrănesc cu furaje preparate în stare umedă sau uscată. Fura-
jarea umedă constă în amestec de furaje fierte și con-
centrate, iar cea uscată constă în amestec de boabe sau
uruială de porumb, grâu, orz, mazăre și făină de pește,
făină de lucernă, șroturi.
Hrănirea porcinelor de carne în ferme durează
6-8 luni, iar în gospodăriile proprii maximum 12 luni, până
ajung la o greutate în jur de 110 kg. adăpost
Îngrijirea porcinelor constă în: asigurarea curățe-
niei adăposturilor și a așternutului, adăparea, castrarea
și plimbarea zilnică. Creșterea porcilor se face în boxe
colective. Boxa trebuie să asigure trei zone bine delimi-
tate, și anume: zona de odihnă, zona de hrănire și adă-
pare, zona de evacuare a dejecțiilor.
Este foarte important ca porcinele să nu fie expu-
se la radiațiile* solare pe termen lung.
hrănire

21
 Taurinele (bovinele), sunt crescute în gospodării sau în ferme, în special, pen-
tru producția de lapte și carne. Principalele rase românești de bovine sunt: Roşie
dobrogeană, Bălţată românească, Pinzgau de Transilvana și Bruna de Maramureș.
Hrănirea vacilor se realizează prin pășunat, din primăvară până în toamnă,
sau la iesle cu nutreț verde. Iarna, hrănirea se face în grajd cu furaje însilozate (de-
pozitate în silozuri), grăunțe, coceni, paie, amestecuri de cereale măcinate etc.
Pentru adăpare, se asigură apă proaspătă și curată, de trei ori pe zi.
Îngrijirea vacilor constă în: asigurarea curățeniei și aerisirii adăpostului, asi-
gurarea așternutului curat și uscat, țesălatul (periatul), scoaterea zilnică din adăpost,
protejarea de caniculă și ploi. Mulsul se poate face manual sau mecanizat, după
igienizarea riguroasă a ugerului, a vaselor în care se colectează laptele și a echipa-
mentelor.
Adăposturile pentru creșterea bovinelor trebuie să asigure un microclimat* co-
respunzător, construcția trebuie făcută din cărămidă, bolțari, lemn, cu căi de acces
pentru administrarea furajelor și evacuarea dejecțiilor, canale de scurgere a dejecții-
lor și așternutul moale de odihnă.

pășunat muls țesălat

Primăvara, vara și toamna, caii se hrănesc cu iarbă verde, fân, furaje, paie
etc., iar iarna cu fân, paie și concentrate.
Adăparea cailor nu se face imediat după ce aceștia au depus efort, când sunt
obosiți și transpirați și nici după ce au consumat concentrate. Necesarul zilnic de apă
este de 30-40 l, adăpatul făcându-se de preferat înainte de hrănire, pentru a se evita
umflarea.
Îngrijirea cailor constă în: asigurarea curățeniei adăpostului, țesălatul zilnic,
potcovitul, scoaterea în aer liber pentru mișcare și dușurile (vara) pentru eliminarea
transpirației și a părului, ori de câte ori este necesar.

pășunat potcovit dușare

22
 Exemple de specii și rase

Specia: găină Specia: oaie Specia: vacă

Rasa: Mătase Japoneză Rasa: Raka Rasa: Angus

Aplicăm!

1. Rezolvă cerințele pe orizontală și descoperă pe verticala A – B, una dintre nevoile de

bază pentru creșterea și dezvoltarea animalelor, după model.
A
1. Știința care se ocupă cu studiul creșterii animalelor.
1 Z O O T E H N I A
2. Folos adus de porcine.
3. Păsările se hrănesc cu ... 2
4. Rasa Mătase Japoneză face parte din specia ... 3
5. Mulsul vacilor se poate face manual sau ... 4
6. Pentru adăparea animalelor se asigură apă proas- 5
pătă și ...
6
7. Principalul folos adus de ovine și bovine este ...
8. Spațiul amenajat pentru ouatul găinilor. 7
8
B
Modelarea
2. Realizează un aritmogrif cu tema Animale, după modelul celui de la exercițiul anterior.

Activitate practică Vizităm, ne informăm!

Programați-vă o vizită la o fermă sau la o cres-

cătorie de păsări. Cereți informații despre activitățile de
creștere și îngrijire a acestora și notați-le într-o fișă.
Folosindu-vă de informațiile din fișă și de imagini
decupate din reviste, realizați povestea O zi la ferma de
păsări, evidențiind activitățile de creștere și îngrijire a
păsărilor.

23
 8. HRĂNIREA ȘI ÎNGRIJIREA
ANIMALELOR DE COMPANIE
Animalele de companie, ca și animalele de gospodărie, sunt animale do-
mestice. Acestea sunt crescute și îngrijite de om din plăcere, fără ca acesta să bene-
ficieze de foloase materiale de pe urma lor.
Creșterea unui animal de companie este o mare responsabilitate, de la mân-
care, vizite la veterinar și până la tot ce ține de igiena acestuia. Cu toate acestea,
animalele de companie cresc semnificativ calitatea vieții stăpânilor.

1 2 3

4 5 6 7

1. Recunoaște și denumește animalele din imagini.

2. Ai un asemenea animal? Ce implică hrănirea și îngrijirea acestuia?
3. Ce animal de companie îți dorești, dacă nu ai unul? De ce? Știi ce responsabilități
presupune creșterea unui astfel de animal?

Câinele, numit și cel mai bun prieten al omului, este unul dintre animalele de
companie preferate. Acesta are nevoie de condiții de dormit, hrană și apă, zgardă
sau lesă, ustensile de îngrijit.
Câinele trebuie să beneficieze de o hrană combinată, diversificată și nu prea
consistentă, formată din hrană principală, produse de
mestecat, gustări și suplimente nutritive.
Hrana principală constă în preparate din carne
(pasăre, pește, curcan, vită etc.), orez, ardei, mor-
covi, lactate, fructe etc. Este de preferat să consume
mâncare procurată din magazin (boabe, conserve,
plicuri), deoarece este preparată în mediu steril și are
în compoziție substanțe nutritive.
În funcție de rasă și de vârstă, cantitatea de hrană diferă. Până la 6 luni pri-
mesc 3-4 mese zilnic, iar după această vârstă 2-3 mese.

24
 Îngrijirea câinilor de companie constă în: asigurarea
igienei corporale (perierea zilnică a blănii, tăierea unghiilor,
toaleta urechilor, îmbăierea); asigurarea unui culcuș, a jucă-
riilor și a obiectelor speciale pentru ros; plimbările zilnice; vi-
zita regulată la veterinar pentru verificarea stării de sănătate
și a vaccinării; asigurarea necesarului de apă (se schimbă
cel puțin de două ori pe zi).
îngrijire

Deși pisicile sunt animale carnivore și consumă carne (pasăre, vită, ficat,
pește, miel, iepure) în stare crudă sau fiartă, acestea se hră-
nesc și cu lactate.
Hrana trebuie adaptată în funcţie de necesităţile spe-
ciale ale pisicii şi trebuie să fie diversificată, deoarece pisicile
sunt gurmande. O alimentaţie optimă a pisicilor este o hrăni-
re variată şi bogată în proteine.
Pentru evitarea infestării cu paraziți și a intoxicațiilor,
este de preferat consumul de carne fiartă. Pentru o alimen-
tație echilibrată și sănătoasă și pentru a avea o blană deasă
și lucioasă, se recomandă hrana umedă și uscată (conserve,
plicuri, boabe) procurată din magazin, fiind o hrană completă
din punct de vedere nutritiv. Cantitatea de hrană zilnică dife-
ră, în funcție de vârstă, talie și nivelul de activitate a acesteia.
Pentru hrana pisicii este de preferat ca bolurile să fie
de ceramică sau inox, deoarece bolurile de plastic rețin mi-
rosurile de mâncare. Acestea trebuie poziționate cât mai de-
parte de litieră (vas cu nisip pentru necesități).
Îngrijirea pisicilor constă în: asigurarea necesarului
de apă proaspătă; asigurarea igienei corporale (perierea zil-
nică a blănii, tăierea unghiilor, curățarea urechilor, îmbăie-
rea - doar dacă este absolut necesar, deoarece ele își fac
singure și foarte des toaleta); asigurarea unui obiect pentru
ascuțirea ghearelor; asigurarea unei litiere cu nisip, mereu
curată; asigurarea unui culcuș și a jucăriilor.

Perușii se hrănesc cu: mâncare specială achiziționată din magazin (amestec

de semințe), legume, frunze de pătrunjel și salată verde, fructe, gălbenuș de ou fiert
tare.
Îngrijirea perușilor constă în: asigurarea unei colivii încăpătoare; recipiente
pentru apă și mâncare; asigurarea cu apă proaspătă în care se adaugă, periodic,

25
 vitamine speciale; os de sepie* pentru ascuțirea ciocului și a
ghearelor; oglindă și jucării; nisip pentru facilitarea digestiei; lă-
sarea păsării liberă pentru a zbura; asigurarea unui vas cu apă
pentru a se spăla săptămânal.
Colivia trebuie ferită de curenții de aer, de frig, de razele
directe ale soarelui și de umezeală. Recipientele pentru apă și
mâncare se spală zilnic, iar tăvița din colivie trebuie curățată și
spălată. Pentru odihnă și somn, peste noapte, colivia trebuie
acoperită cu un material ușor.
peruș

Achiziționarea unui animal de companie este o decizie importantă, deoa-

rece implică anumite griji suplimentare, costuri și sarcini. Pentru a alege un astfel
de animal, este nevoie de informații referitoare la modul cum trebuie îngrijit, hrănit și
iubit. Creșterea animalelor de companie este o mare responsabilitate, dar în același
timp are efecte benefice: pot fi o sursă de distracție, îmbunătăţesc starea de spirit,
dezvoltă un sistem imunitar mai puternic, satisfac unele nevoi de bază (loialitate,
afecțiune etc.), leagă prietenii.
Cele mai cunoscute, dar și preferate animale de companie sunt câinii și pisi-
cile, urmate de păsări (papagali, canari), rozătoare (hamsteri, porcușori de Guineea,
iepuri), pești, reptile (broaște țestoase, șopârle).

Aplicăm!
1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri. Scrie litera A (adevărat) pen-
tru enunţurile adevărate și litera F (fals) pentru cele false, după model.
Animalele de companie sunt animale domestice. A
 Câinele este numit și cel mai bun prieten al omului.
 Pentru o alimentație echilibrată și sănătoasă, hrana
pisicilor trebuie să fie doar umedă.
 Perușii se hrănesc cu amestec de semințe.

Știu-vreau să știu-am învățat

2. Realizează pe caiet un organizator asemănător celui de mai jos și completează-l cu
informații despre peștii de acvariu, după model.
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
Peștii trăiesc în apă. Care este temperatura optimă a apei Temperatura optimă pentru majoritatea
din acvariu? peștilor este cuprinsă între 200-220 C.

26
 9. FACTORI DE MEDIU CARE INFLUENŢEAZĂ
CREȘTEREA ANIMALELOR
Creșterea animalelor este influențată de factori de mediu naturali și factori
de mediu artificiali. Factorii de mediu naturali sunt aceia asupra cărora omul nu poate
acţiona decât în foarte mică măsură. Factorii de mediu artificiali sunt cei care pot şi
trebuie dirijaţi de om pentru a crea animalului un mediu de viaţă potrivit cerinţelor lui.
Factori de mediu care influențează creșterea animalelor:
 naturali
 aerul
 temperatura
 precipitațiile
 radiațiile solare
 artificiali
 adăposturi
 așternutul din
adăposturi
factori naturali factori artificiali

Aerul are un rol important pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a ani-

malelor. Acesta trebuie să fie curat, să fie lipsit de gaze nocive, iar umiditatea să fie
optimă pentru evitarea îmbolnăvirii animalelor.
Temperatura trebuie să fie potrivită, nici prea ridicată (duce la stări de somno-
lență până la decesul animalelor), nici prea scăzută (deoarece aceasta duce la îm-
bolnăvire). Protejarea este asigurată prin construcţia de adăposturi corespunzătoare
şi printr-o hrănire adecvată.
Precipitațiile (ploile, ninsorile, grindina etc.) dăunează sănătății animalelor.
Dacă acestea sunt expuse precipitațiilor, pofta de mâncare a animalelor scade și se
pot îmbolnăvi.
Radiațiile solare sunt favorabile animalelor dimineața, când nivelul acestora
nu este prea ridicat, deoarece ajută la fixarea calciului în oase. Expunerea îndelunga-
tă la soare poate provoca insolaţie (în special la cai), deshidratarea şi uscarea pielii,
diferite îmbolnăviri şi, uneori, chiar moartea.
■ Completează schema, după model.
adăposturi
Factori de mediu care influențează
creșterea animalelor

27
 10. ACTIVITĂȚI, OCUPAȚII ȘI MESERII -
CREȘTEREA ANIMALELOR

În domeniul creșterii animalelor există diverse ocupații și meserii: crescător

de bovine, crescător de păsări, oier, apicultor, piscicultor etc. Zootehnia (creșterea
animalelor), piscicultura (creșterea peștilor) și apicultura (creșterea albinelor) sunt
ramuri ale agriculturii.
Crescătorii de animale (cioban - oier, crescător - îngrijitor de animale domes-
tice pentru producția de lapte și carne, tocător de furaje, crescător bovine, porcine,
caprine, baci montan, oier montan) planifică, organizează și efectuează activități pen-
tru creșterea și îngrijirea animalelor domestice, cum ar fi: vaci, oi, porci, capre, cai,
pentru producția de carne, lapte și alte produse lactate, piei și lână sau pentru utiliza-
rea ca animale de tracțiune și în activități sportive sau recreative, pentru vânzare ori
în scop propriu.
Crescătorii de păsări planifică, organizează și efectuează activități agricole
pentru îngrijirea găinilor, curcanilor, gâștelor, rațelor și a altor păsări de curte, pentru a
produce carne, ouă și material de reproducere a efectivelor de păsări, pentru vânzare
ori consum propriu.
Apicultorii și sericicultorii planifică, organizează și efectuează activități pen-
tru înmulțirea, creșterea și îngrijirea insectelor, cum ar fi: albine, viermi de mătase și
alte specii pentru a produce miere, ceară de albine, mătase și alte produse.
O grupă aparte îi include pe aceia care lucrează în reproducerea, creșterea și
îngrijirea mamiferelor nedomestice, vânatului și altor păsări, melcilor, șerpilor și altor
reptile, precum și diferitelor insecte și animale.
Îngrijitorii de animale de companie hrănesc, dresează și îngrijesc animalele
și asistă medicii veterinari, tehnicienii în sănătatea animală și tehnicienii din cadrul
unităților veterinare, adăposturilor de animale, adăposturilor care se ocupă cu înmul-
țirea animalelor, grădinilor zoologice, laboratoarelor, școlilor de echitație, școlilor de
dresare a câinilor.

1 2 3

 Denumește animalele din imagini. Cum se numesc lucrătorii care le îngrijesc?

28
 Pentru executarea lucrărilor de creștere a animalelor, se vor respecta urmă-
toarele norme de securitate și sănătate în muncă:
 să poarte echipamente individuale de protecție corespunzătoare lucrărilor pe care
le execută cu instalațiile și utilajele din dotare (dezinfecție, deratizare etc.);
 să se afișeze instrucțiuni de folosire a utilajelor și indicatoare de securitate;
 să se verifice starea de funcționare a utilajelor înainte de utilizare, iar eventualele
defecțiuni să se remedieze de persoane calificate;
 să se folosească cu atenție uneltele în timpul hrănirii și îngrijirii animalelor;
 să existe instalații de protecție contra trăsnetului la adăposturi;
 dotarea cu stingătoare și sisteme de alarmare la incendiu;
 dotarea cu mijloace și ieșiri de evacuare;
 instruirea personalului și efectuarea de exerciții periodice în vederea evacuării în
caz de incendiu.

Aplicăm!
1. Realizează corespondența între imaginea cu animale și denumirea ocupației persoa-
nei care le îngrijește.

cioban apicultor piscicultor

Explozia stelară Interviul

Împreună cu un coleg, formulează între- Realizează un interviu cu un apicultor

bări și răspunsuri pe baza informațiilor din sau cu un crescător de păsări, pentru a afla
lecție. Cine? informații despre normele de securitate și
sănătate în muncă, respectate de aceștia
în activitatea specifică desfășurată.
Ce? Când?
Creșterea
animalelor

De ce? Unde?

29
 RECAPITULARE
1. Alegeţi răspunsul sau răspunsurile corecte.
 Recoltarea se poate poate realiza:
a. mecanizat, manual sau electronic;
b. mecanizat, semimecanizat sau manual;
c. mecanizat, semimecanizat sau electronic.
 Oile se cresc cel mai bine:
a. la câmpie;
b. la deal şi la munte;
c. în toate zonele geografice.

 Vaca, porcul, oaia şi calul sunt animale:  Carnea se obţine:

a. sălbatice; a. de la animale în viu;
b. crescute pentru producţia de lapte şi carne; b. de la animale sacrificate;
c. domestice, indispensabile agriculturii. c. de la rase de porci şi vaci mixte.
 Tăvălugitul costă în:  Hrana de bază a animalelor este
a. mărunțirea și sfărâmarea pământului; alcătuită din:
b. tasarea și nivelarea pământului; a. plante furajere;
c. mărunțirea și tasarea pământului. b. plante medicinale;
c. plante aromatice.

2. Scrie pe caiet denumirea animalelor și stabilește legătura dintre acestea şi beneficiile

aduse de acestea.

lână carne ouă miere lapte pază

3. Transcrie pe caiet şi completează spaţiile libere, după model.

a. Copilitul constă în îndepărtarea lăstarilor secundari.
b. Animalele crescute de om în gospodăria sa şi de la care acesta obţine foloase şi pro-
duse se numesc animale ... .
c. Viermii de mătase se hrănesc cu ... dudului.
d. Plantatul este lucrarea prin care se introduc în sol: ... sau ... .
e. Rasele de porci, după producţia obţinută, pot fi de: carne, ..., și ... .
f. Procesul de recoltare cuprinde mai multe etape: ..., ... și ... .
4. Răspunde pe scurt la întrebări.
a. Care sunt factorii de mediu naturali importanţi pentru creşterea animalelor?
b. Ce foloase şi ce produse se obţin de la cai?
c. În ce constă îngrijirea taurinelor?
d. Cum se realizează protejarea împortiva brumelor?
e. Ce rol are temperatura în dezvoltarea plantelor?

30
 Pălăriile gânditoare Animalul meu de companie

Indicație
Grupați-vă în șase echipe. Membrii fiecărei echipe vor alege una dintre cele șase
pălării (albă, roșie, neagră, galbenă, verde, albastră) și vor rezolva cerințele din dreptul
pălăriei alese.

Informează
Ce este un animal de companie și ce animale fac parte din această catego-
rie?
Spune ce simți
Spune ce simți atunci când vezi un animal abandonat.

Aspecte negative
Pentru care motive crezi că nu este bine să deții un animal de companie?

Aspecte pozitive
Enumeră motivele pentru care este bine să adopți un animal de companie.

Idei noi
Ce soluții propui pentru a salva cât mai multe animale abandonate?

Clarifică
Ce îndemn ar fi potrivit pentru a stopa abandonarea animalelor și în același
timp pentru încurajarea adoptării celor abandonate?

Eseul de cinci minute

Scrie, în cinci minute, despre doi fac-

tori de mediu care influențează cultivarea
plantelor.
Schimbă caietul cu al unui coleg și
urmărește dacă cerința a fost respectată.
Apreciază lucrarea acestuia.

31
 EVALUARE
1. Citește, transcrie și încercuiește afirmațiile adevărate.
 Cârnitul plantelor constă în:
a. îndepărtarea lăstarilor secundari;
b. ruperea vârfurilor plantelor;
c. ruperea lăstarilor secundari.
 Persoana care planifică, organizează și efectuează activitățile pentru înmulțirea, creș-
terea și îngrijirea peștilor se numește:
a. apicultor;
b. piscicultor;
c. viticultor.
 Hrana de bază a animalelor este alcătuită din:
a. plante medicinale;
b. plante furajere;
c. plante aromatice. (3x1p=3puncte)

2. Realizează corespondența între unelte/utilaje și denumirile acestora.

tăvălug cazma sapă greblă lopată plug disc

(6x0.5p=3puncte)

3. Completează spațiile libere, astfel încât enunțurile să respecte adevărul științific.

Factorii de mediu care influențează creșterea animalelor sunt naturali și ... .
... este lucrarea prin care semințele se introduc în sol pentru a încolți.
Pentru ... animalelor, se asigură apă proaspătă și curată de trei ori pe zi.
(3x1p=3puncte)
(1punct din oficiu)
Total:10 puncte
Autoevaluare
Sarcinile de lucru au fost realizate: integral/parțial/deloc.
Prin rezolvarea sarcinilor am învățat: ...
Dificultățile pe care le-am întâlnit au fost: ...
Performanța mea va fi îmbunătățită dacă: ...

32
 DESIGN

Conținuturi

■ Elemente de desen geometric (trasarea/construirea de drepte

paralele, perpendiculare, unghiuri, poligoane, cercul)
1. Elemente de desen geometric

2. Elemente de peisagistică

3. Aranjamente florale

4. Aranjarea și decorarea mesei

5. Realizarea ambalajelor produselor alimentare

Recapitulare

Evaluare

Amintește-ți! În această unitate de învățare, vei fi evaluat de către cadrul

didactic și pe baza fișei de observare sistematică a activității și a comporta-
mentului elevului, prezentată la pagina 6.

33
33
 Elemente de desen geometric - trasarea/construirea de drepte
paralele, perpendiculare, unghiuri, poligoane, cercul
1. ELEMENTE DE DESEN GEOMETRIC
Dorinţa de informare şi de comunicare rapidă a dus la apariţia unor scrieri
simplificate, care folosesc diverse simboluri, semne grafice, pictograme sau imagini
pentru reprezentarea obiectelor, a fiinţelor, a acţiunilor şi a conceptelor.
Desenul tehnic este o reprezentare grafică plană, clară, completă şi exactă
a obiectelor din spaţiu, care se realizează în baza unor convenţii şi norme tehnice
stabilite în acest scop.
Schiţa este desenul realizat cu mâna liberă, în creion HB, cu dimensiunile
mărite sau micșorate (la scară) folosită pentru reprezentarea plană a obiectelor din
natură.
În desenul tehnic, instrumentele de bază folosite pentru construcția figurilor
(corpurilor) geometrice sunt:
 rigla gradată - folosită la trasarea liniilor drepte şi măsurarea dimensiunilor;
 echerul - folosit pentru construcţia anumitor unghiuri şi suport pentru riglă;
 raportorul - folosit la construirea unghiurilor;
 trusa de compasuri - folosită la trasarea cercurilor şi a arcelor de cerc, la măsu-
rarea distanţelor;
 teul - folosit pentru trasarea liniilor paralele sau ca suport pentru echere;
 florarul - folosit la trasarea liniilor curbe.

1 2 3
1. Ce instrumente de desen identifici în imaginile de mai sus?
2. Desenul din imaginea a treia este schiță sau desen tehnic? Justifică răspunsul.

Figura geometrică este o reprezentare care este realizată dintr-un element

geometric (în plan sau într-un spațiu) sau combinații de acestea. Punctul, linia dreap-
tă sau linia curbă sunt figuri geometrice liniare folosite în construcția celorlalte figuri
(cerc, triunghi, pătrat, cub, sferă etc.).
Cele mai cunoscute/utilizate figuri geometrice sunt:
 Dreptele paralele (nu au niciun punct comun), iar dreptele perpendiculare
(se unesc într-un punct și formează un unghi de 90 grade);
 Unghiul este figura geometrică formată din două semidrepte care au ace-
eaşi origine. Cele două semidrepte se numesc laturile unghiului, iar originea comună
se numeşte vârful unghiului.

34
  Triunghiul – poligon format din trei laturi, care se întâlnesc două câte două
și formează trei unghiuri interne. Triunghiul poate fi: isoscel, echilateral, dreptunghic,
oarecare;
 Patrulaterul – figura geometrică ce are patru segmente de dreaptă și care
formează între ele unghiuri (pătratul, dreptunghiul, rombul, trapezul);
 Cercul este figura geometrică formată din toate punctele egal depărtate de
un punct fix, numit centru. Raza cercului este segmentul care uneşte centrul cercului
cu un punct de pe cerc;
 Hexagonul – figura geometrică care are cele șase laturi și unghiuri egale.

Aplicăm!

1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.

 La realizarea unei schițe se folosesc:  Raportorul este folosit la construirea:
a. creioane colorate; a. cercurilor;
b. creion HB; b. liniilor curbe;
c. pix. c. unghiurilor.
 Două drepte care formează un unghi drept se numesc:
a. coliniare;
b. paralele;
c. perpendiculare.
2. Recunoaște și denumește doar figurile geometrice din imaginile de mai jos.

a b c d e f g
3. Desenează:
a. două drepte paralele;
b. două drepte perpendiculare;
c. două drepte ce formează un unghi de 45 grade;
d. două cercuri cu razele de 3 cm și 7 cm, având aceeași origine;
e. un triunghi dreptunghic având laturile unghiului drept (catete) de 5 cm, respectiv 10 cm;
f. un pătrat cu latura de 10 cm.

PORTOFOLIU
Realizează un colaj cu
obiecte care redau anumite figuri
geometrice plane, folosind ima-
gini din reviste sau pliante.

35
 2. ELEMENTE DE PEISAGISTICĂ
Arhitectura peisagistică constă în proiectarea și amenajarea spațiilor verzi,
după anumite principii, prin asocierea elementelor naturale (vegetație, apă, sol, roci
etc.) cu elementele artificiale (clădiri, alei, instalații sau alte construcții), cu scopul
de a crea un spațiu care să fie util, frumos, funcțional și să fie în armonie cu mediul
înconjurător.
Arhitectura peisagistică se aplică în dezvoltarea spațiului din jurul casei/blocu-
lui, design urban, amenajarea de parcuri și spații de recreere etc.
Amenajările peisagistice sunt constituite cu specii lemnoase (arbori și ar-
buști) într-o proporție de până la 70%, specii floricole într-o proporție de circa 5 – 10%
din suprafața de spațiu verde, iar restul va fi destinat elementelor construite (alei,
bănci, mobilier, cursuri de apă etc.).
În amenajarea spațiilor verzi, stilul reprezintă modul de armonizare* a ele-
mentelor naturale (relief, apă, vegetație) cu cele artificiale (alei, bazine, fântâni), în
vederea realizării unei ținute artistice distincte, tot aici fiind cantonate* și clădirile sau
edificiile* importante.
Amenajarea peisagistică a spațiilor verzi influențează calitatea vieții oame-
nilor, punând în practică viziunea creativă și o abordare îndrăzneață, în funcție de
dorințele beneficiarilor.

1 2
 Care dintre cele două imagini îți place mai mult? Ce diferențe identifici între ele?

La proiectarea și amenajarea spațiilor verzi trebuie să se țină cont de următoa-

rele principii: funcționalitatea (proporționalitatea volumelor suprafețelor și forma spa-
țiului); compatibilitatea (integrarea în mediul înconjurător); unitatea (obținerea unității
în diversitate); echilibrul (senzația de ordine și de plăcut); repetarea (alternarea re-
gulată a acelorași elemente); armonia (realizarea tuturor elementelor într-un întreg);
proporția (existența unor relații dimensionale ale elementelor).
La amenajarea spațiului verde se construiesc alei și se montează pavaje de
diferite forme și culori pentru asigurarea circulației, trasee sau cursuri de apă.
Lumina artificială poate fi factor de creștere a aspectului estetic, prin utilizarea
unor corpuri de iluminat care să nu iasă în evidență.
Tipul solului folosit trebuie să fie în concordanță cu cerințele vegetației. Solul
poate fi îmbunătățit prin folosirea de compost, turbă, nisip, gunoi de grajd. Mobilierul

36
 pentru grădină trebuie să fie adecvat stilului arhitectural. Acesta poate fi confecționat
din diverse materiale, precum: lemn, piatră, fier, paie, stuf etc.
Spațiile verzi pot fi de mai multe feluri:
 spații verzi cu rol recreativ: scuaruri*, grădini și parcuri publice, păduri-parc,
păduri de agrement, parcuri sportive, spații verzi pentru copii și tineret;
 spații verzi cu profil specializat: grădini botanice, parcuri expoziționale, parcuri
și grădini zoologice, parcuri dendrologice*;
 spații verzi de înfrumusețare, cu rol decorativ: scuarurile decorative, amena-
jările peisagistice de pe lângă instituții administrative, culturale sau de învățământ,
spațiile verzi cu caracter privat aferente locuințelor;
 spații verzi utilitare și de protecție: aliniamentele din lungul căilor de circulație
rutieră sau feroviară, plantațiile de protecție a cursurilor de apă și a acumulărilor des-
chise de apă, plantații cu efect de parazăpezi, perdelele de protecție.

Aplicăm!

1. Transcrie și completează următoarele enunțuri:

 Amenajările peisagistice sunt constituite cu specii …, specii floricole, iar restul este
destinat ... construite.
 Amenajarea spațiilor verzi influențează ... vieții oamenilor.
2. Realizează schița unui spațiu verde din localitatea ta, folosind elemente de desen
geometric.

Lucrăm în echipă

Împărțiți-vă pe grupe și realizați o schiță pentru amenajarea spațiului ver-

de din curtea școlii, ținând cont de principiile care stau la baza amenajări-
lor peisagistice. Expuneți aceste planșe la avizierul școlii și cereți colegilor
să aleagă, prin vot, schița preferată.

Modelarea Mai multe mâini, o singură machetă

3. Realizează o machetă a spațiului verde din curtea școlii, urmărind schița desemnată
câștigătoare în cadrul activității desfășurate în Lucrăm în echipă.
După finalizarea machetei vei avea o imagine (viziune) mai clară, mai reală a viitorului
parc din curtea școlii.

37
 3. ARANJAMENTE FLORALE
Aranjamentul floral este o combinație de diferite elemente: flori, crenguțe de
diferite culori și forme, care alăturate potrivit pot produce un ansamblu cu un efect
vizual atrăgător. Echilibrul unui aranjament floral trebuie să fie observabil atât fizic,
cât și vizual (simetric sau asimetric). Acesta este dat de folosirea corectă a culorilor.

1 2 3 4 5

 Care sunt elementele naturale și artificiale folosite pentru realizarea aranjamentelor

florale din imaginile de mai sus?

Atunci când dorim să realizăm un aranjament floral, buchet sau coroniță, tre-
buie să avem următoarele elemente: flori, accesorii, vaze sau coșuri, materiale și
instrumente.
Florile cele mai închise la culoare și mai mari sunt amplasate la baza aranja-
mentului, urmate de cele mai mici și mai deschise. Mărimea și cantitatea de materiale
vegetale folosite trebuie să țină cont de contrast și armonie, de vasul folosit și de locul
unde este amplasat.
Vazele susțin florile și celelalte materiale vegetale, ajutându-le să trăiască o
perioadă mai lungă de timp. Acestea sunt diferite ca formă, dimensiune și material
(porțelan, ceramică, plastic, lemn, piatră etc.), iar alegerea lor trebuie făcută fără să
influențeze volumul. Se recomandă ca vasul să aibă o treime din înălțimea aranja-
mentului.
Coșurile sunt confecționate din răchită, trestie, paie sau mase plastice și sunt
folosite pentru aranjamente florale mari de tip orizontal. Accesoriile au rolul de a lega
florile și materialul vegetal (frunze, ramuri) și de a forma un întreg.
Instrumentele sunt folosite pentru realizarea operațiilor de lipire, legare, tăie-
re, curățare, fără de care aranjamentul floral s-ar realiza foarte greu.

1 2 3 4
 Din ce materiale sunt realizate obiectele din imagini?

38
 AUTOEVALUARE/INTEREVALUARE/EVALUARE

Realizează un aranjament floral, urmărind etapele de lucru.

1 Materiale necesare: vază, foar- 2 Așezarea buretelui în vas și

fecă, burete pentru flori, plante tăierea codițelor plantelor.
verzi, flori.

3 4
Fixarea plantelor verzi în burete. Alegerea florilor de culoare
închisă și fixarea lor.

5 Așezarea florilor de culoare După finalizarea produsului se va face

deschisă, fixarea lor și obținerea autoevaluarea, interevaluarea (între colegi) și
produsului final. evaluarea (de către profesor).

Autoevaluare Interevaluare Evaluare

(6 etape x 1,5 p = 9 puncte)

1 punct din oficiu
TOTAL: 10 puncte

39
 4. ARANJAREA ȘI DECORAREA MESEI
Aranjarea și decorarea mesei trebuie să insprire eleganță și bucuria de a o
servi.
Indiferent dacă masa este pentru o cină în familie sau o cină cu prietenii,
acasă sau la restaurant, pe lângă un meniu delicios, aranjarea unei mese trebuie să
surprindă plăcut invitații.

1 2
 Mesele din cele două săli sunt pregătite pentru un eveniment special. Dacă ai fi
invitat la cele două evenimente, pe care l-ai alege, ținând cont de felul în care au fost
aranjate și decorate mesele?

Sărbătorile sau evenimentele speciale în familie sau cu prietenii impun pregă-

tirea unor mese festive. Modurile de aranjare a acestora şi servirea au, potrivit celor
care s-au preocupat de stabilirea etichetei, reguli bine stabilite. Decorarea mesei
poate fi o experienţă plăcută şi distractivă, care pune la încercare imaginaţia celui ce
o pregătește.
Tematica mesei poate fi stabilită în funcție de eveniment, de anotimp, de loca-
ție, de personalitatea invitaților.
Aranjarea și decorarea unei mese festive presupune alegerea mesei potrivi-
te (formă și dimensiuni), achiziționarea textilelor (fața de masă, șervețele), a vaselor,
a veselei, a tacâmurilor, a paharelor și a accesoriilor potrivite.
Masa trebuie să aibă un aspect elegant, să nu fie așezată între uși, iar lumina
să nu deranjeze invitații. Distanța dintre persoanele așezate la o masă trebuie să fie
potrivită, astfel încât acestea să poată comunica.
Fața de masă potrivită transformă o masă banală într-o operă de artă, asi-
gurând baza pentru a aranja întregul decor. În afară de culoare și formă, calitatea
materialului este importantă. De aceea, se recomandă folosirea fețelor de masă din
bumbac. Pentru ca efectul să fie unul de masă festivă, se poate adăuga o față de
masă mai îngustă de altă culoare dar de aceeași formă. Ea trebuie să fie spălată, fără
nicio pată, apretată şi călcată. Sunt de preferat cele de culoare albă. Feţele de masă
colorate sau brodate trebuie asortate la culoarea veselei şi a covorului din încăpere.

40
 Materialul, forma și culoarea veselei contribuie la reușita mesei. Se poate
alcătui un degrade de tonuri, farfuria cea mare fiind în culoarea cea mai închisă, pen-
tru a contrasta cu faţa de masă imaculată, iar cea mai mică având culoarea cea mai
deschisă.
Farfuriile, tacâmurile şi paharele trebuie să fie bine şterse, să nu aibă sca-
me sau pete de la clătire. Farfuriile se aşază la distanţe egale una de cealaltă, mai
întâi farfuriile întinse mari şi apoi farfuriile mici pentru gustări sau aperitive. Farfuriile
adânci pentru supă nu se pun la începutul mesei, ci după ce se ridică farfurioarele
pentru gustări.

Tacâmurile se așază după anumite reguli. În partea dreaptă se așază cuţitele

şi lingura, iar în stânga furculiţele, pe un şervet împăturit. Atunci când se serveşte
peşte, la masă se pun trei furculiţe şi trei cuţite. Ordinea aşezării este dinspre interior
spre exterior, astfel: cuţitul de friptură, cel de peşte şi
apoi cel pentru aperitiv. Toate trebuie să aibă partea
ascuţită spre farfurie. Acelaşi mod de aranjare se
aplică şi pentru furculiţele care sunt aşezate cu dinţii
în sus. În faţa farfuriei se aşază tacâmurile pentru
desert. Cuţitul cu tăişul spre farfurie şi mânerul în
partea dreaptă, furculița cu dinţii în sus, cu mânerul
spre partea stângă, iar paralel, la mică distanţă de
cuţit, se așază linguriţa. Dacă la desert lipsesc fruc-
tele, se renunţă la cuţit şi furculiţă.
În faţa tacâmurilor pentru desert se aşază de la stânga la dreapta paharele,
în ordinea mărimii: paharul de apă, cel de vin roşu, cel de vin alb şi apoi cel pentru
aperitive sau alte băuturi.
Suportul pentru șervețele, coșulețul pentru pâine, setul cu recipiente pentru
ulei, oțet, sare, piper și fructierele trebuie să fie în concordanță cu tema mesei.

1. furculiţă peşte 9. platou central

2. furculiţă fel principal 10. cuţit carne
3. şerveţel 11. cuţit peşte
4. lingură desert 12. lingură supă
5. furculiţă desert 13. linguriţă cafea
6. cartelă de loc 14. pahar apă
7. farfurie salată 15. pahar şampanie
8. farfurie supă 16. pahar vin
17. sare
18. piper

41
 Elementele de decor care completează aspectul plăcut al mesei sunt: lumâ-
nările, sfeșnicele (din porțelan, cristal, argint etc.) și aranjamen-
tele florale.
Suportul pentru şerveţele, coşuleţul pentru pâine, setul
pentru ulei, oțet, sare și piper, totul trebuie să fie special și în
concordanță cu tema mesei. Un alt element la care se apelează
des sunt lumânările, sfeșnicele elegante, acestea încălzind at-
mosfera.
Aranjamentele florale dau o notă de eleganță și pros-
pețime mesei. Florile care formează aceste aranjamente trebuie
să fie naturale și se aleg în concordanță cu celelalte elemente.
Aranjamentele florale se așază în dreptul fiecărei persoane sau
în centrul mesei, pentru a nu stânjeni comunicarea vizuală.
elemente de decor

Aplicăm!

1. Care este scopul aranjamentului floral?

2. Care sunt regulile de bază pentru aşezarea tacâmurilor?
3. Citește, transcrie și încercuiește afirmațiile adevărate.
 Furculițele se așază întotdeauna:  La alegerea feței de masă se va avea în vedere:
a. în fața farfuriei și către dreapta; a. ca materialul să fie din plastic (mușama);
b. oriunde permite spațiul; b. să fie spălată, apretată și călcată;
c. în partea dreaptă. c. să fie foarte mare.

PORTOFOLIU
Realizează o fotografie cu tema Cina
în familie, la care să ai în vedere următoare-
le:
• confecționarea de ornamente (florale, șer-
vețelele etc.) pentru masă;
• poziționarea veselei, tacâmurilor
și paharelor;
• accesorii.

42
 5. REALIZAREA AMBALAJELOR
PRODUSELOR ALIMENTARE
Ambalajul reprezintă un material (sau ansamblu de materiale) destinat să
învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia
temporară, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic şi biologic, în scopul menţinerii
calităţii și integrităţii acestora, în decursul manipulării, transportului, depozitării și des-
facerii până la consumator sau până la expirarea termenului de garanţie. El poartă și
denumirea de vânzător mut al produsului.
Un produs alimentar de calitate este un produs ambalat corespunzător.

1 2 3

4 5

1. De ce crezi că produsele alimentare trebuie ambalate?

2. Identifică tipurile de ambalaje din imaginile de mai sus.

Indiferent de produsul alimentar ambalat, materialul din care este realizat am-
balajul trebuie să îndeplinească anumite funcții și cerințe. Astfel, acesta nu trebuie
să fie toxic nici pentru produs și nici pentru mediul exterior, punându-se accent pe
ambalajul ecologic.
Ambalajul trebuie să fie compatibil cu produsul și să nu prezinte miros și gust
propriu. Deoarece cantitatea de ambalaje ce se utilizează este foarte mare, există și
cerințe în acest sens, prin faptul că ambalajul trebuie să aibă masă și volum propriu
reduse.

reciclabil reutilizabil recuperabil

1. Dați exemple de ambalaje alimentare reciclabile.

2. Care sunt metodele de reciclare a unui ambalaj?

43
 Principalele funcții ale ambalajelor sunt:
 protecţia (prevenirea deteriorării fizice şi stoparea sau inhi-
barea* schimbărilor chimice şi biologice în timpul transportului,
manipulării şi depozitării);
 consumul şi reţinerea (facilitarea distribuţiei şi depozitării
unei anumite cantităţi de produs);
 prezentarea/ intensificarea vânzării (pentru adăugarea de
valoare, atragerea vânzărilor, promovare şi imagine);
 identificare şi informare (furnizarea de informaţii despre
produs şi companie, instrucţiuni de utilizare, manipulare şi
depozitare etc.);
 securitate (evitarea desigilării și a contrafacerii produsu-
lui);
 comoditate (modul de deschidere şi de reînchidere, dis-
tribuţie);
 protejarea mediului înconjurător.

Materialele folosite pentru realizarea ambalajelor destinate produselor ali-

mentare sunt:
 hârtie şi carton (biscuiți, ciocolată, fructe etc.);
 sticlă (sucuri naturale, iaurt, compoturi etc.)
 metal (pate, conserve de carne, legume etc.);
 materiale plastice (chipsuri, lapte, înghețată, pâine etc.);
 lemn, înlocuitori din lemn şi împletituri (lăzi pentru mere, butoaie, lădițe pentru
cireșe etc.);
 materiale complexe, acestea sunt obţinute prin asocierea dintre două sau mai
multe straturi de material din acelaşi grup sau din grupuri diferite (dozele de suc, cio-
colata, fursecurile etc.);

1 2 3 4

■ Din ce materiale sunt realizate ambalajele din imagini? La ce sunt folosite aceste
ambalaje?

44
 Obținerea formelor estetice ale ambalajelor se poate realiza numai pe baza
studierii destinației practice a funcției ambalajului dat, acordând atenția cuvenită ma-
terialelor și regulilor tehnice pe baza cărora se execută ambalajul.
Tehnologia de obținere a ambalajului include mai multe etape de realizare,
însă două sunt determinante: prima este legată de obținerea formei acestuia, iar a
doua de realizare a decorului. Aceasta se face în scopul de a oferi informații legate
de promovarea produsului și de a introduce elemente de design, pentru a atrage
cumpărătorii.

1 2 3
1. Enumeră materialele folosite la confecționarea ambalajelor, prezentate în ima-
ginile de mai sus.
2. Ce alimente se pot ambala în ambalajele din imaginile de mai sus? Argumen-
tează răspunsul.

Aplicăm!

1. Prezintă trei tipuri de ambalaje alimentare.

2. Citește, transcrie și încercuiește afirmațiile adevărate.
 Pentru a asigura funcția de protecție,  Ambalajul trebuie:
ambalajul alimentar trebuie: a. să distragă atenția consumatorilor;
a. să fie etanș; b. să mențină integritatea produselor;
b. să fie toxic; c. să nu ofere informații despre producător.
c. să prezinte miros.
3. Analizează ambalajul iaurtului preferat, ținând cont de următoarele cerințe: denumirea
produsului, domeniul de utilizare, materialul folosit, alcătuirea constructivă, schița produ-
sului, modul de prezentare, defectele posibile apărute în utilizare.
PORTOFOLIU
Realizează o fișa tehnologică a
unui ambalaj pentru un alt produs
lactat, ținând cont de cerințele de-
taliate în exercițiul anterior. Conce-
pe o reclamă a acestui
produs.

45
 Activitate practică Cutia de cadouri

■ Realizează un ambalaj-cutie, respectând etapele din fișa de mai jos.

DENUMIREA PRODUSULUI Cutie

CARACTERIZAREA PRODUSULUI • produs folosit pentru ambalarea fructelor

• carton, lipici, creion, foarfecă, riglă, echer, deco-

MATERII ȘI USTENSILE FOLOSITE
rațiuni

a b a b
c

1
b
2

SCHIȚA/ DESENUL PRODUSULUI


a b c

• se stabilesc dimensiunile cutiei în funcție de mă-

OPERAȚII TEHNOLOGICE
CONTROL TEHNIC DE CALITATE
rimea cartonului, astfel încât lungimea acestuia să
fie cu minim 2 cm mai mare decât 2a + 2b;
• cu ajutorul instrumentelor se realizează schița
produsului;
• se decupează, urmărind linia continuă;
• se pliază pe linia punctată;
• se lipește partea hașurată;
• se decorează.
Se verifică modul de realizare și calitatea produ-
sului finit.

46
 RECAPITULARE
1. Transcrie pe caiet varianta corectă de răspuns.
 La amenajarea spațiilor verzi, se folosesc următoarele elemente naturale:
a. alei, bazine, fântâni;
b. clădiri, edificii;
c. relieful, apa, vegetația.
 În aranjarea și decorarea mesei, pot fi elemente de decor:
a. lumânări, sfeșnice, aranjamente florale;
b. pahare, farfurii, aranjamente florale;
c. vesela, flori, aranjamente peisagistice.
 Ambalajul are rolul de:
a. a scădea valoarea produsului;
b. a facilita distribuția și depozitarea;
c. îngreuna vânzarea.
2. Transcrie pe caiet doar enunțurile adevărate.
a. Două drepte care nu au niciun punct comun se numesc drepte paralele.
b. Pătratul este figura geometrică ce are toate cele patru laturi egale.
c. Arhitectura peisagistică constă în proiectarea și amenajarea spațiilor verzi, după anu-
mite principii.
d. Aranjarea și decorarea unei mese presupune alegerea unui meniu modern.
e. Materialele folosite pentru realizarea ambalajelor nu trebuie să fie toxice.
3. Transcrie pe caiet și realizează corespondența, după model.

armonia senzația de ordine și de plăcut

compatibilitatea realizarea tuturor elementelor într-un întreg

echilibrul existența unor relații dimensionale ale elementelor

funcționalitatea obținerea unității în diversitate

proporția alternarea regulată a acelorași elemente

repetarea integrarea în mediul înconjurător

proporționalitatea volumelor suprafețelor și forma

unitatea spațiului

furnizarea de informații utile consumatorului

47
 EVALUARE
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
 Două drepte care formează un unghi drept se numesc:
a. coliniare; b. paralele; c. perpendiculare.
 Sunt spații verzi cu profil specializat:
a. grădinile zoologice; b. parcurile publice; c. scuarurile.
 De preferat sunt fețele de masă de culoare:
a. albă; b. gri; c. negru. (3×0,5p.= 1,5 puncte)

2. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri. Scrie litera A (adevărat) pentru

enunţurile adevărate și litera F (fals) pentru cele false.
a. Arhitectura peisagistică constă în proiectarea și amenajarea spațiilor verzi prin asocie-
rea elementelor naturale cu elementele artificiale.
b. Aranjarea și decorarea mesei presupune alegerea unor feluri de mâncare moderne.
c. Ambalajul mai poartă și denumirea de vânzător mut al produsului. (3×0,5p.= 1,5 puncte)
3. Asociază funcțiile unui ambalaj, precizate în coloana A, cu rolul acestora, indicat în
coloana B.
A B
comoditatea a. evitarea contrafacerii produsului
consumul b. facilitatea distribuției și a depozitării
și reținerea
c. materialul ambalajului
prezentarea
d. modul de deschidere și reînchidere
protecția
e. prevenirea deteriorării fizice, chimice și biologice
securitatea f. promovare și imagine
(5×0,3p.= 1,5 puncte)
4. Completează spațiile libere.
a. Schița este desenul realizat cu mâna liberă, în ..., cu dimensiunile mărite sau micșorate
folosită pentru reprezentarea plană a obiectelor din natură.
b. Amenajarea spațiilor verzi influențează ... oamenilor.
c. Ambalajul trebuie să fie compatibil cu produsul și să nu prezinte ... și gust propriu.
(3×0,5p.= 1,5 puncte)
5. Realizează o schiță care să reprezinte aranjarea și decorarea unei mese de Crăciun,
având în vedere următoarele:
a. schița mesei;
b. vesela, tacâmurile și paharele;
c. elementele pentru decor. (3×1 p.= 3 puncte)
(1 punct din oficiu)
Autoevaluare
TOTAL: 10 puncte
Sarcinile de lucru au fost realizate: integral/parțial/deloc.
Prin rezolvarea sarcinilor am învățat: ...
Dificultățile pe care le-am întâlnit au fost: ...
Performanța mea va fi îmbunătățită dacă: ...

48
 CALITATE,
ECONOMIE
ȘI
ANTREPRENORIAT
Conținuturi
■ Calitatea produselor alimentare
1. Proprietăți organoleptice

2. Valoarea nutritivă, energetică și estetică

3. Calitatea serviciilor din alimentație

4. Protecția consumatorului

5. Norme de igienă în creșterea animalelor și prepararea hranei

6. Promovarea şi valorificarea producţiei vegetale, animaliere,

produselor alimentare
Recapitulare

Evaluare

Amintește-ți! În această unitate de învățare, vei fi evaluat de către cadrul

didactic și pe baza fișei de observare sistematică a activității și a comporta-
mentului elevului, prezentată la pagina 6.

49
 Calitatea produselor alimentare
1. PROPRIETĂȚILE ORGANOLEPTICE
Calitatea produselor alimentare se referă la totalitatea caracteristicilor (însu-
șirilor) și a proprietăților pe care acestea le au și care determină gradul de satisfacție
a consumatorului.
Calitatea produselor alimentare poate fi apreciată identificând proprietățile or-
ganoleptice, valoarea nutritivă, energetică și estetică a acestora.
Proprietățile organoleptice se pot determina la produsele neambalate și
sunt caracteristici stabilite cu ajutorul văzului, mirosului, gustului, pipăitului și auzului.

1 2 3 4
 De ce organ de simț te-ai folosi pentru a descrie aceste produse?

Senzațiile* vizuale (văzul) au un rol important în recunoașterea, aprecierea

și acceptarea alimentului, prin caracteristicile acestuia: formă, culoare, mărime și as-
pect. Se vor alege acele produse care au un aspect plăcut, fără pete și culoarea
specifică alimentului.

1 2 3 4
 Descrie produsele din imagini, din punct de vedere vizual.

Senzațiile tactile (pipăitul) apar în urma contactului pielii cu alimentul, având

rolul de a determina textura acestuia.
Cu ajutorul acestor senzații se poate evidenția o serie de caracteristici ale
produselor alimentare: tare, moale, aspru, lucios, neted, uleios etc.

1 2 3 4

 Caracterizează produsele din imagini, din punct de vedere tactil.

50
 Senzațiile gustative (gustul) sunt determinate de cele patru gusturi principa-
le: dulce, sărat, acru și amar. Preparatele culinare pot avea și combinații de gusturi.
Un gust poate fi: apetisant, delicios, bun sau rău, neplăcut sau plăcut, puternic sau
slab, intens, delicat etc.

1 2 3 4
 Cum ai caracteriza alimentele din imagine dacă le-ai gusta?

Senzațiile olfactive (mirosul) au rolul de a determina mirosul specific alimen-

telor. Produsele care au un miros înțepător, care dau o senzație de respingere, nu se
consumă.

tei mușețel coada șoricelului măceșe mentă

 După ce criteriu identifici plantele din care este făcut un ceai? Argumentează.

Senzațiile auditive (auzul) sunt mai puțin evidente în ceea ce privește deter-
minarea caracteristicilor produselor alimentare.
Cu ajutorul auzului se percepe intensitatea zgomotului la destuparea băuturi-
lor carbogazoase și se identifică formele de fermentare a unor produse (compoturi,
conserve de legume, sucuri etc.).

1 2 3 4
 La destuparea cărui recipient din imagini se produce zgomot? În ce situație s-ar
produce zgomot la destuparea celorlalte recipiente?
Calitatea produselor alimentare, din punct de vedere organoleptic, se poate
deduce cunoscând caracteristicile specifice alimentelor. Pe baza acestor caracteris-
tici se poate stabili, într-un timp scurt, dacă produsele sunt sau nu de calitate și care
ar fi destinația acestora.

51
 Aplicăm!

1. Care este scopul determinării calității produselor alimentare?

2. Pentru care dintre produsele prezentate în imaginile de mai jos pot fi stabilite proprie-
tățile organoleptice?

1 2 3 4

3. Realizează pe caiet un organizator asemănător celui de mai jos, în care să scrii carac-
teristicile organoleptice ale mărului, după model.

CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE
Model:
pipăit pipăit
 elastic
 neted
 nelipicios

gust
gust
 gust de lapte
 bun

miros miros
 plăcut
 fără miros străin
 iz de fum

văz văz
 culoare uniformă
atât la suprafață, cât
și în interior
 lucios la suprafață

52
4. Privește imaginile de mai jos. Ce produse pot fi consumate? Argumentează răspun-
sul.

1 2 3 4

5. Realizează corespondența între organele de simț și caracteristicile care pot fi apreciate

cu ajutorul acestora.

aspru dulce zgomot calitate respingător culoare

PORTOFOLIU
Așază condimentele preferate în
punguțe transparente, lipește-le pe o
filă de portofoliu și scrie sub fiecare
proprietățile (caracteristicile) organo-
leptice. Motivează alegerile
făcute.

Lucrăm în echipă

Organizați un târg de produse alimentare cu

degustare. Grupați-vă în echipe de câte 3-4 mem-
bri, alegeți trei produse prezentate și faceți o anali-
ză a acestora din punct de vedere al proprietăților
organoleptice.

53
 2. VALOAREA NUTRITIVĂ, ENERGETICĂ
ȘI ESTETICĂ
Pentru asigurarea stării de sănătate și a bunei funcționări a organismului, tre-
buie să consumăm alimente care să conțină cantități optime de substanțe nutritive.
Organismul are nevoie de: proteine*, lipide*, glucide*, vitamine și minerale.
Valoarea nutritivă a alimentelor este dată de cantitatea de substanțe nutritive
pe care acestea le dau organismului. Astfel, alimentele trebuie asociate în proporţii
echilibrate, deoarece nu există niciun aliment care să asigure singur necesarul de
substanţe nutritive.
Proteinele au un rol important în regenerarea ţesuturilor organismului (muşchii,
sângele, părul, organele interne etc.), în formarea anticorpilor* și în înlocuirea celulelor
uzate. Acestea sunt digerabile și sunt considerate elementele de bază pentru dezvoltarea
organismului.
Sursele de proteină pot fi complete, cele de origine animală (carne, lapte, ouă) și
incomplete, cele de origine vegetală (cereale, soia, oleaginoase*, mazăre etc.).

1 2 3 4

 Ce alimente bogate în proteine se consumă, de regulă, în familia ta?

Lipidele (grăsimile) au rolul de protejare și de susținere a organelor interne

(inimă, rinichi, ficat etc.) și de a furniza energia necesară organismului.
Deficitul de lipide scade dramatic imunitatea și încetinește creșterea. Un con-
sum prea mare de lipide conduce la creșterea greutății corporale (obezitate), boli
cardiovasculare (boală coronariană, accidentul vascular, anevrism, tromboze etc.) și
scade capacitatea la efort fizic.
Alimentele bogate în lipide sunt: carnea de porc, slănina, untul, uleiul, smân-
tâna, preparatele din carne etc.

1 2 3 4

 Care dintre alimentele bogate în proteine ar trebui reduse cantitativ din dieta per-
sonală? Argumentează.

54
 Glucidele (zaharurile) sunt principala sursă de energie necesară organismu-
lui (peste 50%). Ele ajută la arderea lipidelor, pot participa la formarea proteinelor,
sunt ușor asimilate de organism și sunt singura sursă de energie pentru sistemul
nervos. Printre efectele negative ale consumului în exces de glucide, se numără:
obezitatea, apariția cariilor și diabetul.
Alimentele bogate în glucide sunt: zahărul și produsele din zahăr, legumele
uscate, unele fructe, cereale, produse de cofetărie și patiserie, ciocolata etc.

1 2 3 4

 La care dintre alimentele prezentate în imaginile de mai sus ai reduce consumul?

Argumentează.

Vitaminele sunt substanțe necesare organismului, pentru ca acesta să se

mențină sănătos. Neputând fi produse de organism, ele trebuie obținute din alimente.
Vitaminele se clasifică în două categorii:
a) liposolubile, cele care se dizolvă în grăsimi și care nu sunt eliminate din organism:
vitaminele A, D, E și K.

Vitamina A se găsește în morcov, ficat, brocco-

li etc. și este benefică pentru sănătatea ochilor, ajută în
creștere și la producerea de mucus.

Vitamina D se găsește în ton, somon, ciuperci etc.

și ajută la fixarea calciului în oase.

Vitamina E se găsește în uleiuri, legume verzi, fi-

cat, gălbenuș de ou, nucifere, avocado etc. și are o impor-
tantă acțiune antioxidantă*.

Vitamina K se găsește în spanac, varză, pătrunjel

etc. și are rolul de a coagula* sângele.

55
b) hidrosolubile, cele care se dizolvă în apă și nu rămân pentru mult timp în orga-
nism, fiind eliminate prin urină: vitaminele B și C.
Vitamina B se găsește în legume cu frunze verzi, carne,
semințe, ouă, nucifere, cereale, fructe etc. și are un rol impor-
tant în funcționarea sistemului nervos, în imunitate, în procesele
de contracție musculară, în producerea de colesterol* și grăsimi
etc.

Vitamina C se găsește în citrice, kiwi, struguri etc.,

are rol antioxidant, favorizează creșterea imunității organis-
mului și ajută la cicatrizarea rănilor.

 Pentru a crește rezistența la viroze, ce alimente ar trebui consumate?

Mineralele sunt elemente nutritive necesare organismului pentru a funcționa

corespunzător. Mai importante pentru organism sunt: calciul, fosforul, fierul, iodul și
magneziul.

Calciul și fosforul se găsesc în lapte și produse lactate,

ficat, carne, contribuind la formarea oaselor.

Fierul se găsește în ficat, soia, spanac, cereale integrale

etc. și are rolul de a regenera sângele.

Iodul se găsește în pește, alge, ouă, ceapă, usturoi etc.

și contribuie la dezvoltarea fizică și mentală.

Magneziul se găsește în legume cu frunze verzi, nuci,

semințe, pește gras, banane, ciocolată neagră, fructe uscate
etc. și este necesar pentru menținerea funcționalității musculare
și nervoase a organismului, întărirea sistemului imunitar, regla-
rea ritmului cardiac și consolidarea oaselor.

56
 Apa acționează asupra tuturor proceselor vitale ale
organismului. Aceasta are următoarele roluri:
 transportă oxigenul și elementele nutritive în organism;
 reglează temperatura corpului;
 elimină produșii rezultați din digestie și metabolism.

 Enumeră sursele care asigură organismului necesarul de apă.

Valoarea energetică (calorică) a alimentelor se referă la aportul energetic pe

care îl dau acestea organismului. Aceasta se exprimă în kilocalorii* și este determi-
nată de proteinele, glucidele și lipidele provenite din alimentele consumate.
Organismul nostru are nevoie de o anumită cantitate de energie, care variază
în funcție de mai mulți factori (vârstă, efortul depus etc.). Surplusul de energie este
depozitat de către organism, formându-se țesutul adipos (strat de grăsime).
Pentru un copil cu vârsta de 11-12 ani, necesarul energetic mediu este de
3100 kilocalorii la băieți, iar la fete de 2600 kilocalorii.

Valoarea estetică a alimentelor este dată de aspect, formă și culoare. Produ-

sele alimentare cu un aspect atrăgător nu întrunesc întotdeauna calitățile unui produs
bun din punct de vedere nutritiv.

1 2 3 4

 Descrie produsele alimentare după aspectul lor. Pe care le consideri mai atrăgă-
toare?

Piramida alimentelor este un ghid de orientare cu privire la echilibrul, varie-

tatea și moderația cu care este necesar ca alimentele să fie consumate.
La baza piramidei se află alimentele care pot fi consumate în cantități mai
mari, iar pe măsură ce se urcă spre vârful piramidei, se ajunge la produse care tre-
buie consumate în cantități din ce în ce mai mici.

57
 Piramida alimentelor

AFINE

or iginal

100%
NATURAL
INGREDIENTE

150g

Aplicăm!

1. Cum pot influența culoarea și aspectul calitatea produselor?

2. De cine este determinată valoarea energetică a alimentelor?
3. Alege răspunsul corect.
 Glucidele sunt principala sursă de energie  Consumul de proteine are un rol im-
necesară organismului, adică într-o propor- portant în:
ție de peste: a. creșterea imunității;
a. 20%; b. reglarea temperaturii corpului;
b. 70%; c. regenerarea sângelui.
c. 50%.

58
4. Selectează produsele care au un conținut nutritiv ridicat, ținând cont de faptul că alimen-
tele consumate la micul dejun asigură necesarul de energie pentru întreaga zi.

5. Grupează denumirea alimentelor de mai jos, în funcție de vitaminele pe care le conțin.

6. Calculează valoarea energetică aproximativă pentru 100 g de afine, după modelul de

mai jos. Te poți ajuta de un calculator.
Calcularea valorii energetice/nutritive a alimentelor pe bază de tabele, etichete, am-
balaje.
Produs/ 100g Proteine (P) Glucide (G) Lipide (L)
castravete 0,7 g 3,6 g 0g
afine 0,74 g 14,49 g 0,33 g
smântână 2,8 g 2,9 g 20 g

carne de rață 19,6 g 0g 6g

1g P = 4,1 kcal, 1g G = 4,1 kcal, 1g L = 9,3 kcal

Valoarea energetică V.E. (kcal) = P(g) x 4,1 kcal + G(g) x 4,1 kcal + L(g) x 9,3 kcal
Exemplu:
Calcularea aproximativă a valorii energetice pentru 100 g de castravete
V.E. castravete = 0,7g x 4,1 kcal + 3,6 g x 4 ,1 kcal + 0 g x 9,3 kcal = 2,87 kcal + 14,76 kcal = 17,63 kcal

Activitate practică
Realizează piramida alimentației sănătoase, folosind un carton pe care să lipești
imagini cu alimente decupate din reviste, pliante, ziare etc. Așază aceste imagini, ținând
cont de calitatea nutritivă a alimentelor. Folosește-o ca ghid pentru a te alimenta sănătos.

59
 3. CALITATEA SERVICIILOR DIN ALIMENTAȚIE
Calitatea serviciilor din alimentație reprezintă gradul în care totalitatea ca-
racteristicilor serviciului respectiv satisface nevoile exprimate (proprietăți organolep-
tice, servire, preț) și nevoile implicite (igiena alimentelor, factori nutriționali) ale con-
sumatorului.

1 2 3
 Serviciile oferite de lucrătorii comerciali din imaginile de mai sus sunt de calitate?
Argumentează-ți răspunsul.

Puncte critice în a asigura calitatea preparatelor culinare:

 vesela este necorespunzătoare (pahare ciobite, farfurii pătate, tacâmuri mur-
dare, neşterse etc.);
 ţinuta personalului nu este conform normelor de igienă;
 nerespectarea normelor şi instrucţiunilor de lucru în bucătărie;
 nerespectarea stării de curăţenie a echipamentelor, a spălării alimentelor etc.
Abaterile întâlnite cel mai des la servirea unui meniu sunt legate de:
 operaţiile neconforme normelor de calitate: gramaj necorespunzător, prepara-
te care sunt insuficient gătite sau prea gătite, fără aspect estetic;
 parametrii* calitativi: gramaj, proprietăţi organoleptice, fizico-chimice şi bacte-
riologice*;
 servirea cu întârziere, nu toate persoanele fiind servite în același timp;
 folosirea unor echipamente de servire neigienizate sau defecte.

1 2

 Calitatea produselor din imagini este influențată de modul în care acestea sunt
expuse vânzării?

60
 În timpul depozitării, transportului și vânzării, se pot produce modificări nedori-
te care afectează calitatea mărfurilor alimentare. Spațiile pentru depozitare, fixe sau
mobile, pe termen scurt sau lung, trebuie să prevină alterarea, degradarea, contami-
narea* chimică sau microbiologică*.
Modificările fizice, frecvente la produsele alimentare, sunt determinate de fo-
losirea unor ambalaje necorespunzătoare și de manipularea defectuoasă a acestora.
Aceste modificări sunt cauzate de factorul uman, însă cele mai importante modificări
sunt cauzate de parametrii atmosferici: temperatura și umiditatea.
O temperatură diferită de cea de păstrare duce la apariția unor procese, ca:
înghețarea, topirea, evaporarea etc., care antrenează numeroase efecte și în final
duce la stricarea alimentelor.
Creșterea umidității relative a aerului determină la mărfurile alimentare higro-
scopice* aglomerări sub formă de bulgări, iar scăderea umidității relative sub limita
prevăzută de standarde determină evaporarea apei din alimente, având consecințe
negative asupra calității acestora.

Aplicăm!

1. Răspunde la întrebări.
a. Care sunt abaterile cel mai des întâlnite la servirea unui meniu?
b. Care este factorul care influențează major calitatea untului?
2. Care factori influențează calitatea serviciilor din alimentație? Realizează un grafic ase-
mănător celui de mai jos și completează-l, după model.

Temperatura

CALITATEA
SERVICIILOR
DIN
ALIMENTAȚIE

3. Ce se poate întâmpla cu alimentele dacă nu sunt expuse în spații corespunzătoare?

61
 4. PROTECȚIA CONSUMATORULUI
Pentru a fi comercializate, produsele trebuie să îndeplinească o serie de cerin-
țe. Există însă și situații când anumite produse deteriorate, contrafăcute, cu termen
de valabilitate expirat ajung să fie vândute pe piață.
Legea privind protecția consumatorului a fost elaborată de stat, pentru a veni
în spriijinul consumatorului. Aceasta are un caracter general, nu se referă doar la
produsele alimentare, și prevede:
1. Protecția vieții, sănătății și securității consumatorilor;
2. Protecția intereselor economice ale consumatorilor;
3. Informarea și educarea consumatorilor.
În domeniul alimentației sunt prevăzute o serie de drepturi ale consumatorilor,
cum ar fi:
- dreptul la satisfacerea cerințelor esențiale de viață;
- dreptul la siguranță;
- dreptul de a fi informat;
- dreptul de a fi protejat împotriva informației, publicității, etichetării sau a altor
practici frauduloase, înșelătoare sau false.
- dreptul de a alege;
- dreptul de a fi ascultat;
- dreptul la despăgubire.

Autoritatea care se ocupă cu protecția consumatorilor este Autoritatea

Naţională pentru Protecţia Consumatorului (A.N.P.C.).

A.N.P.C.

siglă

Comisariatul Regional pentru Comisariatul Județean pentru

Protecția Consumatorilor C.R.P.C. Protecția Consumatorilor C.J.P.C.

Alte autorități din domeniul alimentației:

Autoritatea Națională Sanitară
Veterinară și pentru Siguranța Direcția de Sănătate Publică D.S.P.
Alimentelor A.N.S.V.S.A.

Garda Națională de Mediu G.N.M.

62
 În cazul în care o persoană consideră că i-au fost încălca-
te drepturile, aceasta se poate adresa A.N.P.C-ului, formulând o
sesizare (reclamație). Înainte de a face acest lucru, consumatorul
trebuie să discute cu operatorul economic de la care a cumpărat
produsul sau a achiziționat un serviciu, în vederea soluționării pro-
blemei.
Conținutul acesteia trebuie să fie cât mai concis, să reiasă exact problema
care s-a ivit, să facă referire la datele de identificare ale produsului sau serviciului
cumpărat și la modul prin care reclamantul dorește să fie despăgu-
bit.
Pe lângă reclamație, este important să atașăm și copii ale
tuturor documentelor referitoare la problema în cauză. Reclamația
trebuie făcută în nume personal și de aceea, aceasta trebuie să
includă datele de identificare ale reclamantului, respectiv numele și
prenumele, adresa și numărul de telefon.
 Redactează o scrisoare către A.N.P.C. pentru sesizarea unor aspecte referitoare la
calitatea unui produs, urmărind modelul de întocmire a unei sesizări.
Model:

RECLAMAȚIE
1. Numele şi prenumele:

Adresa:

Nr. telefon:

2. Denumirea şi adresa agentului economic care a comercializat produsul sau a prestat

serviciul:

3. Produsul sau serviciul reclamat (elemente de identificare şi caracterizare):

4. Data achiziționării produsului/ serviciului:

5. Detalii cu privire la deficiențele reclamate:

6. Pretențiile reclamantului:

7. Documente probatorii anexate: și, dacă este cazul - de

exemplu, atunci când duceți la sediul comisariatului produse alimentare stricate.

8. Produse predate pentru efectuarea cercetării şi starea calitativă a acestora:

Data Semnătura,

63
 5. NORME DE IGIENĂ ÎN CREȘTEREA
ANIMALELOR ȘI PREPARAREA HRANEI
Igiena se ocupă cu studierea factorilor de mediu asupra sănătății oamenilor,
cu rolul de a preveni îmbolnăvirea și de a crește durata de viață a populației.

1 2
1. În imaginile de mai sus, sunt respectate normele de igienă în prepararea alimen-
telor?
2. De ce trebuie spălate fructele și legumele înainte de a fi consumate?

Toate măsurile care se întreprind și care au ca scop igiena produselor alimen-

tare și cea individuală a lucrătorilor, precum și starea de curățenie a echipamentelor
de lucru și a locului de muncă, formează norme igienice. Acestea trebuie însușite și
respectate, fiind obligatorii la locurile de muncă.
Normele de igienă au ca obiective principale:
 expunerea spre consum a alimentelor să fie făcută astfel încât să fie evitat
orice risc de contaminare și depreciere* a acestora;
 transportul, păstrarea și servirea alimentelor să se realizeze numai în recipi-
ente igienizate corespunzător sau în recipiente de unică folosință;
 alimentele să fie ambalate sau preambalate în cazul în care acestea nu sunt
destinate consumului la fața locului (pentru activitate de catering* sau hrană rece);
 separarea materiilor prime pentru prepararea alimentelor de mâncărurile
deja preparate, în special carnea crudă de vită, porc, pasăre, pește și ouăle;
 alimentele să nu fie păstrate pentru mai mult de 2 ore la temperaturi mai mari
de 32o C, riscul de alterare fiind ridicat.
Personalul din industria alimentară trebuie să fie calificat, instruit periodic și
verificat în mod frecvent asupra igienei personale. Acesta va purta echipament sa-
nitar de protecție (mănuși, botoși, șorturi, măști, acoperitori de cizme și bonete de
unică folosință). Lucrătorul trebuie să spele mâinile ori de câte ori este nevoie.
În ceea ce privește creșterea animalelor, se vor avea în vedere aspecte legate
de mulsul acestora, îmbrăcămintea angajaților, curățenia adăpostului și a animalelor.
Mulsul se va realiza în spații special amenajate, folosind echipamente de lucru (mul-
gătoare, găleți, recipiente) care trebuie sterilizate înainte de mulgerea animalului cu
mâinile curate. După operația de mulgere, vasele vor fi închise etanș, iar transportul
către zonele de prelucrare se va face în cisterne frigorifice.

64
 Nerespectarea normelor de igienă poate duce la comercializarea unor produse,
care să conțină:
 fire de păr, unghii, obiecte personale, nasturi provenind de la personalul angajat;
 aşchii de lemn, cioburi de sticlă sau porţelan, care pot proveni de la ustensile;
 zugrăveală, praf, cioburi de sticlă, care pot proveni de la spaţiul de producţie;
 pământ, nisip, pietriş, aţe, provenind de la materiile prime;
 bacterii, viruşi, paraziţi, din cauza neefectuării controlului veterinar, înainte și după
sacrificarea animalului sau a depozitării necorespunzătoare.
Fiecare tip de materie primă trebuie să fie depozitată în câte un spațiu separat.
Recipientele trebuie să aibă etichete pe care să fie înscrise numele materiei prime, locul
și data expirării. Depozitarea vaselor de bucătărie se va face, de asemenea, separat de
vesela folosită pentru clienți.
Bucătăria unui restaurant trebuie să aibă un sistem de ventilație funcțional, iar
iluminarea trebuie făcută corespunzător în toate spațiile de lucru. Este obligatoriu ca
aceasta să fie dotată cu rețea de apă potabilă, rece și caldă. Deșeurile se vor depozita
în containere cu capac, prevăzute cu saci de unică folosință și vor fi evacuate cât mai
repede. Toate vasele, vesela, ustensilele, aparatele de bucătărie care intră în contact cu
alimentele, atât la prepararea acestora cât și la servire trebuie spălate, să nu prezinte praf
sau alte corpuri străine.

mulgătoare măcelărie vitrină frigorifică

■ În care dintre situații s-au respectat normele de igienă? Argumentează.

Aplicăm!

1. Citește, transcrie și încercuiește afirmațiile adevărate.

 Un bucătar trebuie să:  Normele de igienă se referă la:
a. nu poarte echipamentul de lucru; a. dotarea bucătăriei;
b. poarte asupra sa bijuterii; b. hrănirea animalelor;
c. se spele pe mâini. c. starea de curățenie a locului de muncă.
2. Transcrie pe caiet și completează enunțurile.
a. Expunerea spre consum a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să fie evitat
orice risc de ... și depreciere a acestora.
b. Recipientele trebuie să aibă etichete pe care să fie înscrise numele materiei prime,
locul și data ... .

65
 6. PROMOVAREA ȘI VALORIFICAREA PRODUCȚIEI
VEGETALE, ANIMALIERE, PRODUSELOR ALIMENTARE
Producția principală obținută prin cultivarea plantelor sau creșterea animalelor
ajunge pe piață, pentru a fi valorificată, sub formă de materie primă sau preparate culi-
nare, folosite de oameni pentru a-și satisface nevoia de hrană. Multitudinea alimentelor
din fiecare gamă de produse este atât de mare încât orice detaliu contează în vânzarea
acestora.

1 2 3
■ Crezi că produsele din imagini sunt atrăgătoare pentru cumpărători, din punct de vede-
re vizual? Argumentează.

Valorificarea produselor alimentare se face pentru consumul propriu sau prin

vânzare, prin intermediul comerțului. Comercializarea se face prin magazine cu au-
toservire (market, supermarket, hypermarket, piețe agroalimentare), magazine ali-
mentare sau stradal (standuri, târguri). Comercializarea alimentelor se poate realiza
și prin comenzi telefonice sau folosind internetul (magazine virtuale).
Comercializarea produselor alimentare presupune parcurgerea următoarelor
etape:
1. pregătirea pentru vânzare (sortarea, etichetarea, cântărirea, porționarea, pream-
balarea);
2. promovarea (pliante, afișe, broșuri, mass-media, prospecte, cataloage etc.);
3. vânzarea produselor (autoservire, cu plata la vânzător, pe bază de comandă).
Prin promovarea unui produs se înțelege totalitatea acțiunilor întreprinse cu
scopul informării și atragerii cât mai multor cumpărători către produsele oferite, pen-
tru a putea fi vândute.
Redactarea materialelor promoţionale trebuie să se facă în corelație cu re-
alitatea, iar distribuirea acestora se face în locuri vizibile. Promovarea produselor
şi a serviciilor se face prin tehnici promoţionale: publicitate, promovarea vânzărilor,
vânzarea personală, expoziţii. Materialele promoţionale cel mai des întâlnite sunt:
broşuri, pliante, afişe, panouri publicitare, cataloage etc.

PORTOFOLIU ROADELE NATURII

Simfonii de vitamine
Realizează o reclamă pen-
Pentru tine, pentru mine;
tru un aliment preferat.
Mure, afine, căpșune,
La noi sunt cele mai bune!

66
 RECAPITULARE
1. Răspunde la următoarele întrebări.
a. Ce se înțelege prin promovare? Dar prin valorificare?
b. Ce informații trebuie să conțină o reclamație adresată către Autoritatea Națională
a Protecției Consumatorului?
c. Ce reprezintă calitatea serviciilor din alimentație?

2. Metoda cubului presupune dezbaterea unui subiect din mai multe perspective.
Se prezintă un cub care are șase fețe diferit colorate, în concordanță cu fiecare
culoare de pe treptele piramidei alimentației.
Pe fiecare față a cubului este scris unul dintre cuvintele: descrie, com-
pară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
Se anunță tema pusă în discuție: Piramida alimentației.
Se împarte colectivul de elevi în șase grupe, fiecare dintre ele exami-
nând și rezolvând cerința de pe o față a cubului.

1. Asociază consumul de produse care conțin mult zahăr cu efectele acestuia asupra organis-
mului.
2. Compară două produse cu un conținut ridicat de grăsime, unul de proveniență animală, iar
celălalt de proveniență vegetală.
3. Aplică. Alege un produs cu un conținut ridicat de proteine (ou, carne, pește), combină-l cu le-
gume care stau la baza piramidei, astfel încât să realizezi proporția corectă din punct de vedere
nutritiv, între cele două produse.
4. Analizează două produse lactate, unul solid și unul lichid.

5. Descrie din punct de vedere organoleptic un fruct.

6. Argumentează de ce este important să consumăm cereale.

3. Transcrie doar enunțurile adevărate.

a. Valoarea nutritivă este determinată cu ajutorul organelor de simț.
b. Carnea este principala sursă de proteine în alimentația omului.
c. Consumul zilnic de lapte sau produse lactate contribuie la formarea oaselor,
datorită conținutului de calciu și fosfor.
d. Expunerea spre consum a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să fie
evitat orice risc de contaminare și depreciere a acestora.
e. Laptele este considerat alimentul complet, conținând proteine, lipide, glucide și
minerale.
f. Valoarea energetică a alimentelor este determinată de cantitatea de proteine,
lipide și glucide, pe care acestea le conțin.

67
 EVALUARE
1. Notează pe foaia de lucru litera corespunzătoare răspunsului corect.
 Consumul de proteine are un rol important în:  Vitamina C se găsește în:
a. creșterea imunității; a. citrice;
b. creșterea acțiunii antioxidante; b. legume;
c. regenerarea sângelui. c. uleiuri.
 Normele de igienă în prepararea alimentelor se  Un aliment se poate aprecia din
referă la: punct de vedere tactil atunci când este:
a. dotarea și mărimea bucătăriei; a. amar;
b. modul de utilizare a dispozitivelor; b. neted;
c. starea de curățenie a bucătăriei. c. roșu.
 Rolul stabilirii caracteristicilor organoleptice ale alimentelor este acela de a:
a. determina calitatea;
b. identifica țara de origine;
c. stabili modul de consum. (1,5 puncte)

2. Notează pe foaia de lucru cifra corespunzătoare fiecărui enunț și scrie în dreptul ei

litera A, dacă enunțul este adevărat, sau litera F, dacă enunțul este fals.
a. Prin văz se apreciază forma, culoarea și aspectul alimentelor.
b. Aspectul, forma și culoarea determină valoarea estetică a produselor alimentare.
c. Grăsimile sunt principala sursă de vitamine pentru organismul uman.
d. Vitamina D se găsește în morcovi.
e. Vitamina A este benefică pentru sănătatea ochilor. (1,5 puncte)
3. Răspunde pe scurt la următoarele întrebări.
1. Ce sunt caracteristicile organoleptice?
2. Ce alimente nu trebuie consumate în exces?
3. Ce rol au normele de igienă în prepararea hranei? (3 puncte)
4. Determină proprietățile organoleptice ale unui covrig. Realizează un tabel asemănător
celui de mai jos și completează-l, după model.
Senzații Caracteristici
olfactive miros plăcut specific preparatelor proaspete
vizuale
gustative
tactile
(3 puncte)
Autoevaluare
Sarcinile de lucru au fost realizate: integral/parțial/deloc.
Prin rezolvarea sarcinilor am învățat: ...
(1 punct din oficiu)
Dificultățile pe care le-am întâlnit au fost: ...
TOTAL: 10 puncte
Performanța mea va fi îmbunătățită dacă: ...

68
 DEZVOLTARE
DURABILĂ.
TEHNOLOGII
Conținuturi
■ Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană, alimentația
echilibrată
1. Alimente de origine minerală, vegetală, animală
2. Alcătuirea meniurilor. Criterii de întocmire. Obiceiurile alimentare
ale elevilor
3. Producţia şi etichetarea produselor ecologice şi rolul acestora
în asigurarea sănătăţii
■ Tehnologii de preparare a hranei (gastronomie)
4. Bucătăria: vase, ustensile, dispozitive, aparate, factori de confort
5. Prepararea hranei și servirea mesei. Conservarea alimentelor
6. Tehnologii tradiționale și moderne de preparare a alimentelor
7. Factori de mediu care influențează prelucrarea, transportul și
depozitarea produselor alimentare
8. Activități, ocupații și meserii - prepararea și servirea alimentelor
9. Norme specifice de securitate și sănătate în muncă

Recapitulare
Evaluare
Amintește-ți! În această unitate de învățare, vei fi evaluat de către cadrul
didactic și pe baza fișei de observare sistematică a activității și a comporta-
mentului elevului, prezentată la pagina 6.

69
 Alimentația omului, satisfacerea nevoii de hrană,
alimentația echilibrată
1. ALIMENTE DE ORIGINE MINERALĂ,
VEGETALĂ, ANIMALĂ
Alimentele constituie hrana oamenilor și trebuie să acopere necesitățile nu-
triționale ale fiecărui individ, potrivit particularităților acestuia.
În funcție de proveniența lor, alimentele pot fi de origine animală, vegetală
sau minerală.Unele dintre ele se pot consuma în stare naturală, iar altele necesită
prelucrare.
Alimentele de origine minerală (care provin din scoarța terestră) sunt apa și
sarea.
Apa este elementul vital pentru toate viețuitoarele şi poate fi consumată în
stare naturală (izvoare, fântâni) sau tratată (în instalații speciale). Este absolut ne-
cesar ca apa să fie potabilă, fie că e pentru băut, fie că o folosim pentru prepararea
alimentelor.
Apa constituie, în medie 60% din masa corporală a omului și are multe roluri:
dizolvă și transportă substanțele nutritive, reglează temperatura și transpirația cor-
pului, elimină toxinele din organism și ajută la digestie.
Sarea este considerată unul dintre cele mai vechi și cunoscute condimente.
Ea este extrasă din salină și constituie condimentul de bază în alimentație.
Sarea este o substanță indispensabilă pentru organism, atunci când este
consumată în cantități normale (circa 3g/zi) și contribuie la funcționarea în bune
condiții a sistemului nervos, stimulează contracțiile musculare, îmbunătățește activi-
tatea inimii, ajută la menținerea hidratării corpului și are rol în procesul de creștere.
Consumul de sare în exces duce la tulburări ale funcțiilor organismului.

1 2

1. Care dintre cele două alimente se poate consuma în cantități mari? Argumentează.
2. Enumeră alimente sau produse alimentare care conțin cantități mari de sare.

Alimentele de origine vegetală sunt: fructele, legumele și cerealele.

Fructele sunt alimente cu un conținut ridicat de apă, săruri minerale (fier, cu-
pru, potasiu și fosfor), vitamina C și zaharuri. Aceste alimente nu trebuie să lipsească
din meniul zilnic al omului. Se recomandă un consum zilnic de circa 300g.

70
 Fructele se pot consuma în stare proaspătă sau prelucrate. Din fructe se pot
obține gemuri, dulcețuri, compoturi, sucuri, siropuri etc.
Valoarea alimentară a legumelor constă în conţinutul ridicat de vitamine, să-
ruri minerale și apă. Legumele nu conțin grăsimi și sunt sărace în glucide, lipide și
proteine.
Legumele se pot consuma în stare proaspătă sau prelucrate (fierte, coapte,
murate, conservate etc.). Consumul zilnic de legume trebuie să fie de aproximativ
300-400 g, în special crude și într-o gamă variată:
• rădăcinoase (morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, ţelina, ridichile, sfecla roşie etc.);
• bulbifere (ceapa, usturoiul, prazul etc.);
• vărzoase (varza albă, varza roşie, varza creață, varza de Bruxelles, gulia, cono-
pida, broccoli etc.);
• fructuoase (tomate, ardei, pătlăgele, vinete etc.);
• frunzoase (salata, spanacul, loboda, ţelina, măcrișul etc.);
• păstăioase (mazărea, fasolea, bamele etc.);
• tuberculifere (cartoful, batatul și napii);
• cucurbitacee (castravetele, pepenele, dovlecelul, dovleacul comestibil).
Cerealele sunt o sursă importantă de hrană pentru oameni, deoarece au un
bogat conținut de substanțe hrănitoare care oferă multe beneficii.
Consumul de cereale în exces poate duce la îmbătrânire prematură și crește
riscul de apariție a mai multe boli, cum ar fi artrita*.

1 2 3
■ De ce origine sunt alimentele din imaginile de mai sus? Ce alte alimente din aceas-
tă categorie cunoști? Exemplifică.

Alimentele de origine animală sunt: laptele, carnea și ouăle.

Laptele este unul dintre cele mai hrănitoare alimente prin conținutul de
substanțe nutritive (proteine, vitamine, calciu şi fosfor) care se găsesc în proporții
optime. Acesta este asimilat de organism mai bine decât orice aliment, iar pentru
conţinutul său în calciu şi fosfor este un aliment de bază pentru copii şi bătrâni.
Ouăle sunt o importantă sursă de vitamine (A, D, E, B2), proteine și minerale.
Acestea nu trebuie să lipsească din alimentație, dar este recomandat să se consume
moderat.

71
 Carnea este un aliment important pentru hrana oamenilor, deoarece aceasta
conține: proteine, grăsimi, minerale și vitamine. Pentru o alimentație sănătoasă se
recomandă ca prepararea cărnii să se facă folosind metode termice (fierbere, frigere,
coacere). Raţia zilnică de carne a copiilor între 7 – 12 ani este de 120 – 140 g/zi.
Spre deosebire de carnea mamiferelor și a păsărilor, carnea de pește este
ușor de digerat, fiind sursă de acizi grași, proteine, vitamine și minerale, având nume-
roase beneficii pentru organismul uman. Aceasta trebuie consumată cu moderație.

1 2 3

■ Sub ce formă îți place să consumi alimentele prezentate în imaginile de mai sus?

Aplicăm!

1. Citește, transcrie și încercuiește răspunsurile adevărate.

 Dintre următoarele alimente, nu este cereală:
a. conopida; b. gutuia; c. secara; d. cartoful.
 Care dintre alimente sunt de origine vegetală?
a. ardeiul; b. gutuia; c. laptele; d. pătrunjelul. Metoda ciorchinelui
 Care dintre alimente se consumă doar prelucrate?
a. carnea; b. ouăle; c. fructele; d. porumbul.
2. Completează ciorchinele cu exemple de alimente, în
funcție de originea lor, după model.

Activitate practică
minerală vegetală animală
Realizează un pliant de promovare a unui pro-
dus alimentar, la alegere, care să conțină informații
despre: beneficiile și modul de consum al alimentului;
caracteristicile organoleptice; conținutul de substanțe
sare
hrănitoare.
Distribuie pliantul colegilor din clasă.
Alegeți prin vot pliantele care promovează cel
mai bine produsul prezentat.

72
 2. ALCĂTUIREA MENIURILOR. CRITERII DE ÎNTOCMIRE.
OBICEIURILE ALIMENTARE ALE ELEVILOR
Meniul reprezintă totalitatea felurilor de mâncare care se servesc într-o anu-
mită ordine, la o masă sau pe parcursul unei zile.
La întocmirea unui meniu se ține cont de: tipul mesei, vârsta și starea de să-
nătate, intensitatea activității (fizică sau psihică), necesitățile fiziologice ale organis-
mului, cantitățile de factori nutritivi prin asocierea alimentelor de origine vegetală și
animală, rația calorică a fiecărei mese, compoziția alimentelor, anotimp etc.
Pentru a se asigura o alimentație sănătoasă, trebuie să se realizeze un echi-
libru permanent între necesitățile fiziologice ale organismului și cantitățile de factori
nutritivi.
Pe parcursul unei zile se servesc trei mese principale și două gustări. O mare
importanță în alimentația rațională o are repartizarea meselor pe zi, raportate la can-
titatea calorică a alimentelor, astfel:
• la micul dejun aproximativ 30%;
• la gustări aproximativ 10%;
• la prânz (dejun) aproximativ 40%;
• la cină aproximativ 20%.

1 2 3

4 5 6

7 8 9

■ Denumește produsele și preparatele alimentare din imagini și spune în ce moment

al zilei le consumi.

73
 Micul dejun este considerat cea mai importantă masă a zilei, având rolul de a
asigura energie pentru întreaga zi. Un mic dejun sănătos ar trebui să conțină alimente
bogate în calciu (lapte, unt, iaurt, brânzeturi etc.), cereale integrale, proteine (ouă și
preparate din carne), legume și fructe.
Dejunul (prânzul) este masa principală a zilei și este alcătuit din două feluri de
mâncare și desert. Primul fel de mâncare are rolul de a stimula apetitul, de a pregăti
stomacul în vederea digerării hranei și poate fi format din supe sau ciorbe (de carne,
de legume). Felul doi constituie partea esențială a prânzului, conținând cele mai mari
cantități de substanțe nutritive, numit și felul principal, care poate fi alcătuit din diferite
preparate cu legume și carne (fripturi, soteuri, mâncăruri etc.), iar desertul din fructe,
tarte, plăcinte etc.
Cina, fiind ultima masă a zilei, se recomandă a fi luată cu 2-3 ore înainte de
somn și trebuie să conțină preparate ușor de digerat (pește, orez, legume etc.).
Necesarul zilnic de calorii se calculează în funcție de: vârstă, sex, activitate de-
pusă, greutate și înălțime.
Obiceiurile alimentare ale copiilor se formează în copilărie, urmând modelul
alimentației familiei. Atunci când aceste obiceiuri sunt nesănătoase este important să
se intervină, deoarece acestea ar putea dura toată viața.
La școală sau în colectivitate, elevii descoperă modul de alimentație al celor-
lalți elevi, se deprind cu un program ordonat, sunt puși deseori în fața unor feluri de
mâncare pe care nu le-au întâlnit până atunci sau nu le-au preferat și astfel ajung
să-și diversifice preferințele și modul de alimentație.
Deși, alimentația copilului tinde să se apropie progresiv de cea a adultului prin
prezența proteinelor, mineralelor și vitaminelor, din meniul copilului nu trebuie să lip-
sească laptele, care trebuie consumat în cantitate mai mare decât de către adult.
Necesarul zilnic de calorii este cuprins între 2 000-2 500 kcal și este alcătuit
din 12-15% proteine, 35-40% lipide și 40-50% glucide. Proteine se pot lua din: carne,
lapte, ouă, fasole, nucifere* etc.; lipidele din: unt, smântână, brânză, uleiuri vegetale,
cașcaval, carne etc., iar glucidele din: pâine, făinoase, fructe, cartofi, legume uscate
sau proaspete etc.

1 2 3

1. În care dintre cele trei situații, copilul mănâncă alimente sănătoase?

2. Tu ce alimente consumi la gustare, când ești la școală?

74
 Aplicăm!

1. Cum se numesc mesele principale ale zilei?

2. Care dintre cele trei mese este considerată cea mai importantă?
3. Enumeră alimentele pe care le consumi de obicei la micul dejun. Pe care dintre acestea
le consideri sănătoase și pe care nu? Argumentează-ți răspunsul.
4. Întocmește un meniu pentru o zi, având în vedere o alimentație sănătoasă și echilibrată,
după modelul prezentat în imaginea de mai jos.

Activitate practică
În graficul de mai jos este prezentat numărul de mese la care s-a consumat fiecare
aliment timp de o săptămână pentru o familie.
Realizează și tu un astfel de grafic, în care să prezinți consumul de alimente în
familia ta, tot pe o perioadă de o săptămână.
Stabiliți o întâlnire cu medicul școlii, prezentați fișele și discutați despre eventuale-
le deficite sau excese în ceea ce privește consumul alimentelor.

Legendă
Alimente Numărul de mese
ouă 4
cereale 6
carne 7
lactate 12
fructe 14
legume 16

75
3. PRODUCŢIA ŞI ETICHETAREA PRODUSELOR ECOLOGICE
ŞI ROLUL ACESTORA ÎN ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII
Producția ecologică constă în totalitatea produselor de origine vegetală sau
animală, care au fost obținute fără să se utilizeze substanțe chimice sintetice sau
componente modificate genetic și nu au fost expuse iradierii, iar mediul înconjurător
nu a avut de suferit.
Alimentele ecologice de origine animală (carnea, ouăle și lactatele ecologice)
provin de la animale cărora nu li s-au administrat hormoni de creștere și care au fost
hrănite doar cu hrană ecologică.
Alimentele ecologice de origine vegetală sunt obținute din culturi care nu au
fost tratate cu substanțe chimice (pesticide, fertilizanţi, amelioratori etc.)
Pe sigla de certificare a produselor ecologice românești este scris Agricultura
Ecologică, cu prescurtarea ae.
Agricultura Ecologică este termenul atribuit României de către Uniunea
Europeană (UE) și este similar cu termenii Agricultura biologică sau Agricultura
organică, utilizați în alte țări membre.

Etichetele de pe produsele pe care se află sigla pentru agricultura ecologică

informează consumatorii că sunt produse ecologice și garantează că acestea au fost
obținute respectând cu strictețe regulile de producție, procesare și certificare.
Eticheta produselor ecologice conține următoarele elemente: numele și
adresa producătorului sau prelucrătorului, denumirea produsului, inclusiv metoda de
producție ecologică utilizată, numele și marca organismului de inspecție și certifica-
re, condițiile de păstrare, termenul de valabilitate, interzicerea depozitării în același
spațiu a produselor ecologice alături de alte produse.
Sigla UE pentru produse ecologice, numită și sigla comunitară, poate fi folosi-
tă alături de sigla ae pentru etichetele produselor importate*.
Această siglă oferă consumatorilor garanția că: cel puțin 95% din ingrediente-
le produsului au fost produse după metoda de producție ecologică; produsul respectă
regulile de obținere prin procedee tehnologice; produsul provine direct de la produ-
cător sau procesator, într-un ambalaj sigilat; produsul poartă numele producătorului,
procesatorului sau vânzătorului și numele sau codul organismului de inspecție și
certificare.

76
 Legume uscate
Legume naturale

Din grădina bunicii

ROMÂNIA

Aplicăm!
Certificat de NoName SRL

1. Care dintre siglele de mai jos este a produselor ecologice românești?

a. b. c. d.

Turul galeriei Promovarea produselor eco

2. Realizați postere cu îndemnuri privind promovarea consumului de produse ecologice.

• Elevii sunt împărțiți în 4 grupe.
• Fiecare grupă realizează postere cu îndemnuri privind promovarea consumului de
produse ecologice.
• Posterele se expun într-o galerie.
• Reprezentantul fiecărei grupe prezintă cât mai clar, concis și convingător produsul.
• Fiecare grupă va analiza, pe rând, fiecare exponat exprimând idei și soluții.
• După turul galeriei, grupele își reexaminează propriile produse prin comparație cu
celelalte.
• Cadrul didactic face referiri la modul de lucru al fiecărei echipe.

Activitate practică Producătorul ECO

Realizează propria siglă eco și o etichetă pentru un aliment preferat.

77
 Tehnologii de preparare a hranei (gastronomie)
4. BUCĂTĂRIA: VASE, USTENSILE, DISPOZITIVE,
APARATE, FACTORI DE CONFORT
Bucătăria este spațiul special amenajat cu toate cele necesare pentru asi-
gurarea preparării alimentelor în bune condiții de igienă, pentru păstrarea parțială a
acestora și eventual locul unde poate fi servită masa.
Pentru desfășurarea activităților de preparare a alimentelor, un astfel de spațiu
trebuie să aibă în dotare: vase, ustensile, dispozitive, aparate etc.

■ Recunoaște și denumește obiectele folosite în bucătărie.

Vasele (oale, cratițe, tigăi, ibrice, tăvi etc.) sunt recipiente care se folosesc
la pregătirea și la prepararea alimentelor și sunt confecționate dintr-o gamă variată
de materiale (cupru alimentar, inox, metal emailat, ceramică, sticlă termorezistentă,
metal teflonat etc.), având forme și dimensiuni diferite.

1 2

3 4 5

■ Ce preparate culinare se pot găti în vasele din imaginile de mai sus?

78
 Vesela este formată din totalitatea obiectelor de bucătărie folosite la servirea
felurilor de mâncare (platouri, castroane, boluri, fructiere, farfurii întinse, farfurii adânci,
farfurioare, supiere, sosiere etc.).
Acestea pot fi din porțelan, ceramică, sticlă, cristal sau inox. Forma și dimensiu-
nile acestora trebuie să fie în concordanță cu preparatul servit.
Totalitatea obiectelor de care o persoană se folosește când mănâncă poartă
denumirea de tacâmuri.
Un set de tacâmuri, indiferent de tipul mesei, este important să fie de bună ca-
litate, să corespundă nevoilor celor care le utilizează, pentru a beneficia de acestea
o perioadă cât mai îndelungată. Acestea pot fi din: argint, inox, plastic, lemn etc.
Paharele, ceștile și cănile sunt folosite pentru servirea lichidelor (apă, lapte,
băuturi răcoritoare, ceai etc.), eventual pentru servirea unor aperitive sau deserturi.
Există o gamă vastă de astfel de produse realizate din materiale, precum: sti-
clă, cristal, plastic, porțelan, metal etc.

■ Ce preparate culinare pot fi servite în vasele din imaginile de mai sus?

Ustensilele sunt obiecte folosite la efectuarea operațiilor de preparare și fini-

sare a mâncărurilor (spumieră, paletă, răzătoare, tel, tocător, planșetă, strecurătoare
etc.) și sunt confecționate din metal, lemn, plastic etc.
Dispozitivele sunt obiecte care facilitează și reduc timpul de executare a unor
operații: curățător de cartofi, deschizător de conserve, spărgător de nuci, separator
de sâmbure, pensetă pentru oase de pește etc.

1 2 3

■ Dă exemplu de două ustensile și de două dispozitive din bucătăria ta. La ce pot fi

folosite acestea?

79
 Aparatele sunt obiecte folosite la: prelucrarea alimentelor (mixer, râșniță, ma-
șină de tocat carne etc.); pregătirea termică (aragaz, cuptor cu microunde, grătar
etc.), păstrarea și conservarea alimentelor (frigider, congelator).

1 2 3

■ Denumește aparatele din imagini. La ce se folosesc acestea?

Reuşita preparării mâncării depinde de confortul ambiental pe care îl oferă

bucătăria. Aceasta constituie spaţiul necesar pentru asigurarea, în bune condiţii, a
preparării alimentelor, a depozitării lor parţiale şi, eventual, pentru servitul mesei.
Pentru desfășurarea în bune condiții a activităților în bucătărie, acest spațiu
trebuie amenajat ținând cont de următoarele: pereții să fie placați cu faianță, vopsiți
sau văruiți în culori deschise; pardoseala să fie acoperită cu gresie sau alte materiale
care să faciliteze igienizarea; mobilierul să permită depozitarea eficientă a necesaru-
lui de obiecte utile și să nu aglomereze încăperea; ustensilele, dispozitivele, aparate-
le se vor amplasa în funcție de frecvența utilizării lor; să existe rețea de apă, energie
electrică, lumină, căldură, ventilație etc.; utilarea cu aragaz, chiuvetă, frigider etc.;
lumina trebuie să fie atât naturală, cât şi artificială, temperatura va fi menţinută la o
valoare optimă de 18o C şi se va asigura o permanentă ventilaţie a aerului.

Aplicăm!

1. Transcrie pe caiet doar enunțurile adevărate.

 Bucătăria este spațiul destinat doar pentru servirea mesei.
 Vasele sunt recipiente care se folosesc la pregătirea și prepararea alimentelor.
 Paharele se folosesc la servirea băuturilor răcoritoare.
 Separatorul de sâmburi este o ustensilă.
 Spumiera, răzătoarea și telul sunt dispozitive.
 Frigiderul este aparatul folosit pentru păstrarea alimentelor.
2. Din ce categorie face parte fiecare obiect din imagine?

1 2 3 4 5 6

80
 5. PREPARAREA HRANEI ŞI SERVIREA MESEI.
CONSERVAREA ALIMENTELOR
Prepararea hranei este activitatea prin care materiile prime sunt transformate
și combinate, astfel încât să se obțină preparate culinare cu o valoare nutritivă îmbu-
nătățită.
Pentru a prepara hrana sunt respectate anumite activități premergătoare: spă-
larea, curățarea și tăierea materiilor prime.
Gastronomia este arta de a găti și studiază partea culturală ce are la bază
mâncarea, relația dintre simțuri și mâncare.
Pentru prepararea hranei se folosesc diverse metode:
 mecanice care constau în tăiere, sfărâmare, tocare, feliere, zdrobire, cură-
țare etc.);
 termice care constau în fierbere, frigere, înăbușire, coacere, prăjire etc.;
 biochimice care constau în fermentare pentru a obține pâinea, brânzeturile,
oțetul etc.
Prepararea alimentelor se realizează la cald, când sunt pregătite cu ajutorul
căldurii. Consumul alimentelor preparate la cald reduce riscul infestării cu paraziți și
al unor boli digestive de natură infecțioasă și ajută la o digestie mai ușoară.
Pentru prepararea alimentelor la rece se aplică metode mecanice, obținân-
du-se diferite aperitive, gustări reci, salate de legume sau de fructe, deserturi, sucuri,
sosuri, înghețată etc.

■ Prin ce metode se pregătește carnea pentru prepararea unor mâncăruri? Dar le-
gumele?

81
 Principalele categorii de preparate culinare sunt următoarele:
 Gustările sunt preparate culinare care servesc la începutul mesei şi au rolul
de a deschide pofta de mâncare. Ele pot fi de două feluri: gustări reci şi gustări calde.
 Salatele se servesc ca adaosuri la diferite mâncăruri sau ca desert, când
sunt preparate din fructe.
 Supele şi ciorbele sunt preparate culinare cu un conţinut mare de lichid, care
se servesc calde. Supele se pot prepara din carne sau din diferite legume şi zarzava-
turi. Atât în ciorbe, cât şi în supe, se adaugă, după gust, condimente în cantităţi mici.
 Fripturile sunt preparate culinare din carne, obţinute prin înăbuşire, prăjire,
frigere la grătar, la tigaie sau la tavă. Ele sunt însoţite de alte preparate culinare, care
se numesc garnituri.
 Deserturile se servesc la sfârşitul mesei, de exemplu: sucurile de fructe,
compoturile, cremele, îngheţatele, dulciurile etc.
Preparatele alimentare se servesc în funcție de momentul zilei:
- la micul dejun, de obicei, se consumă preparate la rece: sendvișuri, brânze-
turi, mezeluri, ouă, legume, fructe etc.
- la prânz, de obicei, se consumă preparate la cald: supe, ciorbe, fripturi cu
garnituri din legume pregătite termic sau sub formă de salate, deserturi etc.
- la cină, de obicei, se consumă alimente preparate prin fierbere sau înăbușire,
lactate, salate etc.
Conservarea alimentelor constă în păstrarea alimentelor pe o perioadă de
timp mai îndelungată și se poate realiza prin diverse metode: sterilizare, murare, ma-
rinare, uscare, congelare, afumare, pasteurizare etc.
Alimentele conservate pot fi păstrate în diferite spații: congelatoare, pivnițe,
balcoane, cămări etc.

1 2

3 4
■ Ce metode s-au folosit pentru conservarea produselor?

82
 Aplicăm!
1. Citește, transcrie și încercuiește litera din dreptul afirmației adevărate.
Pentru prepararea hranei se folosesc diverse metode:
a. mecanice, termice, biodinamice;
b. mecanice, termostatice, biochimice;
c. mecanice, termice, biochimice.
2. Adevărat sau fals?
 Metodele mecanice de preparare a alimentelor constau în: tăiere, tocare, sfărâ-
mare, feliere, zdrobire etc.
 Prepararea supelor, fripturilor și cozonacilor se realizează la rece.
 Prepararea alimentelor la cald se realizează cu ajutorul căldurii.

Știu-vreau să știu-am învățat

3. Realizează pe caiet un organizator asemănător celui de mai jos și completează-l cu
informațiile corespunzătoare, după model.
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
Unele alimente se prepară. În ce constă gătitul? Prepararea culinară presupune: ale-
gerea alimentelor, prepararea la rece
a alimentelor, prepararea termică sau
gătitul propriu-zis.

PORTOFOLIU
Caută două rețete cu preparate la cald și două
cu preparate la rece, în cartea de bucate a mamei și a
bunicii sau pe internet.
Ingredientele pe care le conțin două dintre aces-
te rețete să fie de origine vegetală, iar celelalte două
rețete să conțină și ingredinete de origine animală.
Scrie fiecare rețetă pe câte o coa-
lă de hârtie și realizează desenul pro-
dusului.

Activitate practică Cartea mea de bucate

Realizează o carte de bucate, folosind fișele cu cele patru rețete de la portofoliu.

83
 AUTOEVALUARE/INTEREVALUARE/EVALUARE

Realizează o fișă asemănătoare celei de mai jos, cu tema Salată de fructe.

După realizarea acestei sarcini, urmărind punctajul din fișă, se va face autoevalu-
area, interevaluarea (între colegii de bancă) și evaluarea (de către profesor).

DENUMIREA PRODUSULUI Salată de legume Autoevaluare Interevaluare Evaluare

CARACTERIZAREA salată făcută din legume
PRODUSULUI proaspete tăiate felii, cu un
(1 x 1 p = 1 p) conținut ridicat de vitamine;

MATERII PRIME 2 roșii, un castravete, un ar-

dei, o ceapă mică, o lingură de
(1 x 1 p = 1 p) ulei, sare;

VASE, USTENSILE bol pentru preparare, tocător,

ȘI DISPOZITIVE cuțit pentru legume, palete;
(1 x 1,5 p = 1,5 p)

IMAGINEA/ DESENUL
PRODUSULUI

(1 x 1 p = 1 p)
se spală legumele cu multă
apă;
se curăță ceapa de frunze
uscate;
se scoate cotorul ardeiului și
OPERAȚII TEHNOLOGICE se curăță semințele;
se scoate cotorul roșiilor;
se taie capetele castravete-
lui;
se taie legumele;
(7 x 0,5 p = 3,5 p)
se pun toate legumele în bol,
se adaugă sarea, uleiul și se
amestecă.
CONTROL TEHNIC
DE CALITATE
Se va verifica modul de reali-
(1 x 1 p = 1 p) zare și calitatea produsului finit.
(1 punct din oficiu)
TOTAL: 10 puncte

Activitate practică Prepară și tu o salată, urmărind etapele din fișă.

84
 6. TEHNOLOGII TRADIŢIONALE ŞI MODERNE
DE PREPARARE A ALIMENTELOR
Bucătăria tradițională cuprinde preparate culinare realizate prin metode
transmise de la o generație la alta. Principalele tehnologii folosite erau: fierberea și
frigerea cărnii pe jar sau pe pietre încinse, legume și plante fierte în oale de pământ
puse pe jar, pirostrii sau plită, coacerea pâinii pe vatră, în țest sau pe plită.
Preparate reprezentative în bucătăria tradițională românească se întâlnesc în
mod deosebit la pregătirea mesei de Crăciun (cârnați, caltaboș, piftie, sarmale, slăni-
nă etc.), a celei de Paște (drob de miel, stufat de miel, ouă roșii, covrigi, pască etc.)
sau când se prepară deserturile (găluște cu prune, mucenici, cozonaci, Poale în brâu
etc.).
Fiecare zonă a țării noastre are produse tradiționale specifice, căutate și apre-
ciate: bulzul în zona de munte, ciorba de pește din Delta Dunării, preparatele care au
prazul la bază în Oltenia, plăcintele Poale în brâu în Moldova.
Tehnologiile moderne de preparare a hranei au apărut prin evoluția celor
tradiționale, prin apariția vaselor, ustensilelor, dispozitivelor și aparatelor, pentru ușu-
rarea și scurtarea timpului de preparare a alimentelor, dar și pentru îmbunătățirea și
păstrarea calității acestora.
Astfel, carnea și legumele pot fi pregătite mai sănătos, fără grăsime și fără
să se afume sau să se lipească în vase de teflon, de ceramică sau cu aburi; pâinea
se coace în cuptoare (pe gaz sau electrice) sau în aparate speciale pentru preparat
pâine.
Alte aparate moderne care ușurează munca în bucătărie sunt: robotul de bu-
cătărie (toacă și pasează), storcătorul de fructe și legume, mașina de tocat electrică,
mixerul (bate, frământă, amestecă etc.), cuptorul cu microunde (încălzește, deconge-
lează, coace etc.), prăjitorul de pâine, aparatul de sendvișuri, grătarul electric etc.
Tehnologiile moderne de preparare a alimentelor se bazează pe folosirea
unor aparate complexe care au posibilitatea de a efectua mai multe operații (aparatul
de făcut pâine, cuptorul cu microunde, friteusa etc.), de a ușura munca și timpul de
gătire.
Din multitudinea de aparate care folosesc tehnologii pentru bucătărie, putem
menționa: aragazul sau plita electrică, cuptorul cu termometru încorporat, friteuza,
cuptorul cu microunde, blenderul, aparatul de feliat etc.

vatră cuptor electric grătar

■ Prin ce tehnologii s-au preparat alimentele din imaginiile de mai sus?

85
 PREPARATELE ALIMENTARE TRADIȚIONALE
(proiect)
Indicație
Realizarea unui proiect presupune implicarea elevilor în situații asemănătoare ce-
lor din viața reală, având posibilitatea de a analiza, de a cerceta și de a descoperi singur
informații.
Preparatele tradiționale românești, deși au la bază aceeași materie primă, diferă
din punctul de vedere al tehnologiei de realizare, al compoziției, al combinării materiei
prime și al produselor finite, de la o zonă la alta a țării.
Anunțarea temei
Realizați un proiect despre preparate alimentare tradiționale specifice zonelor ro-
mânești.
Împărțirea sarcinilor de lucru
Împărțiți în echipe, alegeți zona din care vreți să faceți parte pentru a prezenta un
preparat specific acesteia.
În vederea realizării proiectului, vă puteți documenta cu ajutorul computerului (soft
educațional, vizionare de filme, internet), la bibliotecă, din reviste etc., despre preparatul
stabilit.
Fiecare echipă va completa o fișă cu denumirea preparatului; caracterizarea pre-
paratului; ingredientele folosite; denumirea vaselor, instrumentelor, dispozitivelor și apa-
ratelor necesare; desenul sau imaginea preparatului; operațiile tehnologice (modul de
preparare).
Cum vom evalua?
După finalizarea proiectelor, echipele vor motiva alegerea făcută în ceea ce pri-
vește preparatul tradițional și zona de unde provine, vor prezenta informațiile din fișă și în
același timp vor evidenția importanța păstrării și transmiterii artei culinare românești.

Autoevaluare Evaluare
Criterii de apreciere Da Nu Criterii de apreciere Da Nu
Am desfășurat toate activitățile din A colaborat cu alți colegi.
proiect. A comunicat eficient.
Am rezolvat dificultățile apărute pe A finalizat corect sarcinile.
parcurs.
A respectat regulile pentru îndeplinirea
Materialele/lucrările proiectului sunt
sarcinilor.
bine realizate.
Și-a pus în aplicare achizițiile anterioare.
Joc de rol
Păstrând echipele formate în cadrul proiectului, confecționați din materiale recicla-
bile costume specifice zonei de proveniență a preparatului alimentar tradițional prezentat
și purtați dialoguri prin care să vă promovați produsul.

86
 7. FACTORI DE MEDIU CARE INFLUENȚEAZĂ
PRELUCRAREA, TRANSPORTUL ȘI DEPOZITAREA
PRODUSELOR ALIMENTARE

Prelucrarea, transportul și depozitarea produselor alimentare sunt influ-

ențate atât de factorii interni, cât și de cei externi, care le pot modifica proprietățile
fundamentale, prin procese de degradare, alterare, contaminare chimică sau micro-
bacteriologică*, impurificare cu substanțe străine etc.
Cei mai importanți factori externi care produc modificări calitative produselor
alimentare în timpul acestor operații sunt: prezența aerului și compoziția acestuia,
parametrii atmosferici ai mediului înconjurător (umiditatea relativă a aerului, tempe-
ratura), radiațiile luminoase, microorganismele* din mediul extern, natura ambalajului
de contact cu marfa, microclimatul și igiena depozitelor, natura produselor învecinate.
Efectele nedorite ale acestor factori de mediu pot fi înlăturate prin folosirea de
ambalaje, iar spațiile de prelucrare și depozitare să fie în conformitate cu cerințele
alimentului (temperatură, umiditate, mediu etc.).
Condițiile și mijloacele de transport sunt stabilite în concordanță cu modul de
ambalare, cu caracteristicile produselor, cu destinația și durata transportului, astfel
încât să fie evitate trepidațiile, contactul direct cu factorii atmosferici, să se asigure o
poziție cât mai corectă a produselor în mijloacele de transport etc.
Spațiile de depozitare asigură condițiile de menținere a integrității produselor
și uneori de îmbunătățire a însușirilor lor calitative (vinul, brânza etc.).

1 2 3

4 5 6

■ În care dintre situațiile prezentate în imagini, prelucrarea, transportul și depozitarea

produselor alimentare se face în condiții optime?

87
 8. ACTIVITĂȚI, OCUPAȚII ȘI MESERII -
PREPARAREA ȘI SERVIREA ALIMENTELOR

Lucrătorii în domeniul serviciilor furnizează servicii personale şi de protecţie

legate de furnizarea de alimente, prezintă şi vând bunuri cu ridicata sau cu amănun-
tul în magazine sau unităţi similare, precum şi la tarabe şi în pieţe.
Bucătarii planifică, organizează, prepară și gătesc mâncarea în hoteluri, resta-
urante și alte locuri unde se poate mânca, la bordul navelor, în trenurile de călători și
în gospodăriile private. Din această categorie fac parte: bucătarul, pizzarul, bucătarul
specialist/vegetarian/dietetician, maestru în arta culinară.
Chelnerii (ospătarii) servesc produse alimentare și băuturi în locuri de luat
masa și băut, cluburi, instituții și cantine, la bordul navelor și în trenurile de călători.
Pe lângă ocupația de chelner, se mai adaugă și cea de ajutor de ospătar.
Barmanii prepară, amestecă și servesc băuturi alcoolice și nonalcoolice, di-
rect clienților, la bar sau la tejghea ori prin intermediul chelnerilor.
Vânzătorii stradali și ambulanți pregătesc și vând alimente calde sau reci pen-
tru consumul imediat pe străzi și în locuri publice.
Munca unui cofetar - patiser este de a face dulciuri, produse de patiserie,
prăjituri și alte produse de cofetărie. Aceștia își desfășoară activitatea în laboratoare
de cofetărie sau în gospodăriile proprii. În activitatea pe care o desfășoară, cofetarii
folosesc cel mai frecvent teluri, recipiente, mașini de tot felul pentru producerea dul-
ciurilor, cuptoare, dispozitive auxiliare și unelte manuale.
O brutărie este un spațiu amenajat unde are loc procesul de realizare a pâi-
nii sau a produselor de panificație, cum ar fi: covrigi, franzele, baghete, gogoși etc.
Aceste produse sunt realizate de brutari, adică de persoane special pregătite și spe-
cializate cu această îndeletnicire de preparare a produselor de panificație obținute
din amestecul de făină albă de grâu, ulei, drojdie etc.

1 2 3

1. Denumește ocupațiile persoanelor din imagini.

2. Descrie activitățile desfășurate de aceste persoane.

88
 Aplicăm!
1. Care sunt activitățile desfășurate de bucătar?
2. Cum se numește persoana care prepară produse de patiserie? Dar cea care prepară
prăjituri?
3. Citește, transcrie și încercuiește litera din dreptul afirmațiilor adevărate.
 Brutarul se ocupă de:
a. prepararea produselor de panificație;
b. preluarea comenzilor;
c. prepararea alimentelor.
 Ocupația din domeniul preparării și servirii alimentelor este:
a. oier;
b. patiser;
c. vânzător.
 Pizzarul face parte din categoria:
a. patiserilor;
b. ospătarilor;
c. bucătarilor.
Activitate practică Micul cofetar
Realizează desertul Bomboane cu nucă de cocos, după rețetă.
Ingrediente:
 200 g lapte praf
 100 g unt
 100 g fulgi de nucă de cocos pentru compoziție
 50 g fulgi de nucă de cocos pentru decor
 un praf de sare
 un plic de zahăr vanilat
 50 g alune nesărate
Veselă și ustensile: cântar, castron, spatulă, farfurie
Mod de preparare:
Se freacă untul într-un castron cu o spatulă și se adaugă pe rând ingredientele enume-
rate mai sus, amestecând până la obținerea unei compoziții omogene.
Se modelează biluțe în care se introduce câte o alună. Se rostogolesc prin fulgi de nucă
de cocos, se așază pe farfurie și se păstrează la frigider.

PORTOFOLIU
Realizează o prezen-
tare a unei meserii din do-
meniul preparării și servirii
alimentelor.

89
 9. NORME SPECIFICE DE SECURITATE
ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Bucătăria trebuie să aibă un sistem de ventilație funcțional, iar iluminarea rea-
lizată corespunzător în toate spațiile de lucru. Personalul va purta echipament sanitar
de protecție, adecvat și igienizat, dar unde este cazul și echipament de unică folosin-
ță (mănuși, botoși, șorturi, măști, acoperitori de cizme și bonete). Nu se acceptă în
bucătărie personal purtând bijuterii, cu unghii lăcuite și părul desfăcut. În permanen-
ță, personalul trebuie instruit, iar igiena acestuia trebuie verificată în mod frecvent.
Cei mai importanți factori de risc în bucătărie sunt:
• tăierea sau înțeparea executantului în timpul operării necorespunzătoare a
uneltelor și sculelor specifice din bucătărie;
• expunerea la suprafețe alunecoase, acoperite cu grăsimi rezultate din proce-
sul tehnologic;
• contactul cu obiecte sau cu suprafețe cu temperatură ridicată;
• expunerea la flacără deschisă;
• expunerea la curenți de aer sau la temperaturi ridicate ale aerului;
• inhalarea de gaze și aburi în timpul preparării hranei;
• menținerea în funcțiune a echipamentelor de muncă defecte sau dotate ne-
corespunzător;
• neutilizarea echipamentelor de protecție și lucru;
• renunțarea la îndeplinirea dispoziţiilor, cerinţelor ce contravin regulilor protec-
ţiei muncii.

Lucrătorul din bucătărie este obligat:

• să utilizeze echipamentul individual de lucru şi echipamentul individual de protecţie
din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat;
• să ţină minte despre răspunderea personală pentru respectarea regulilor protecţiei
muncii;

90
 • să semnalizeze imediat angajatorul despre orice defecţiune sau altă situaţie care
poate constitui un pericol de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
• să menţină locul său de muncă, din punct de vedere al mediului, într-o stare cores-
punzătoare cerinţelor de securitate şi igienă;
• să nu permită ridicarea, deplasarea, distrugerea unui dispozitiv de protecţie;
• să fie în deplină capacitate de muncă pe durata programului de lucru, astfel încât să
nu expună la pericol atât persoana proprie, cât şi pe ceilalţi angajaţi;
• să își însuşească şi să respecte instrucţiunile de protecţie a muncii specifice activi-
tăţii prestate.

1 2

■ Se respectă normele specifice de securitate și sănătate în muncă de către lucrătorii

din imagini? Argumentează-ți răspunsul.

Aplicăm! Joc de rol

Realizează pe caiet o schemă asemănătoare Imaginează-ți un dialog între doi

și completeaz-o, după model. bucătari, unul care beneficiază de
echipament de protecție adecvat și
igienizat, iar altul care nu dispune
de acest echipament.
expunerea la Interpretați aceste roluri, scoțând
flacără
deschisă în evidență riscurile la care pot fi
expuși aceștia.
Factori de risc
în bucătărie

91
 RECAPITULARE

1. Alege răspunsul corect.

 Este dispozitiv în dotarea bucătăriei:  Alimente de origine minerală sunt:
a. răzătoarea; a. morcovul și sarea;
b. tocătorul; b. apa și sarea;
c. deschizătorul pentru cutii de conserve. c. apa și cerealele.
 Este ustensilă folosită în bucătărie:  Vesela are în componență:
a. răzătoarea; a. farfurii;
b. aragazul; b. linguri;
c. deschizătorul pentru conserve. c. pahare.
2. Scrie litera A în dreptul enunțurilor adevărate și litera F, pentru cele false.
a. O alimentație echilibrată trebuie să procure organismului energia necesară și elemen-
tele nutritive de care organismul are nevoie.
b. Persoanele care desfășoară o activitate fizică redusă au nevoie de o alimentație bo-
gată în calorii.
c. Elevii cu vârstele cuprinse între 7 și 12 ani au necesar caloric de aproape 2500 de kcal
pe zi.

3. Întocmește un meniu pentru familia ta, folosind: carne de pasăre, pește, legume, ouă,
ulei, condimente, apă și fructe.
a. Indică felurile de mâncare ce pot fi preparate.
b. Precizează pentru fiecare fel de mâncare care sunt operațiile necesare pentru pregă-
tire și ce obiecte folosiți.
c. Stabilește meniul pentru o zi.

4. Redactează un eseu în care să faci o paralelă între produsele convenționale și produ-

sele ecologice.

92
 EVALUARE
1. Alege răspunsul corect.
 Sunt vase în dotarea bucătăriei:
a. paharele;
b. tigăile;
c. hota.
 Este dispozitiv folosit în bucătărie:
a. spărgătorul de nuci;
b. tocătorul;
c. telul.
 În bucătărie:
a. se păstrează alimentele;
b. să gătește mâncarea;
c. se poate dormi. (3 x 0,5 p = 1,5 puncte)

2. Scrie litera A în dreptul enunțurilor adevărate și litera F, pentru cele false.

a. La întocmirea unui meniu nu se ține seama de asocierea tuturor grupelor de alimente.
b. Pe parcursul unei zile se servesc trei mese principale și două gustări.
c. Laptele, carnea și ouăle sunt alimente de origine animală. (3 x 1 p = 3 puncte)

3. Transcrie și completează.
a. Vasele și ustensilele din bucătărie sunt obiecte folosite la ….. și la ….. alimentelor.
b. Micul dejun este considerat cea mai importantă ..... a zilei, având rolul de a asigura .....
pentru întreaga zi.
c. Conservarea alimentelor se poate realiza prin diverse metode: sterilizare, marinare,
afumare, pasteurizare, ....., ..... etc. (6 x 0,5 p = 3 puncte)

4. Scrie în caiet denumirile vaselor, iar în dreptul lor denumirile preparatelor potrivite.

ciorbă salată mămăligă ceai plăcintă înghețată

(5 x 0,3 p = 1,5 puncte)

Autoevaluare
(1 punct din oficiu)
Sarcinile de lucru au fost realizate: integral/parțial/deloc. Total: 10 puncte
Prin rezolvarea sarcinilor am învățat: ...
Dificultățile pe care le-am întâlnit au fost: ...
Performanța mea va fi îmbunătățită dacă: ...

93
 RECAPITULARE FINALĂ

1. Identifică rolul spațiilor verzi din imaginile de mai jos. Care dintre ele crezi că s-ar potrivi
în localitatea ta?

1 2 3

2. Ce lucrări de pregătire a terenului se realizează cu ajutorul uneltelor din imagini?

1 2 3 4

3. Scrie litera A în dreptul enunțurilor adevărate și litera F, pentru cele false.

a. Sursele de proteină pot fi de origine animală sau vegetală.
b. Zahărul face parte din categoria lipidelor.
c. Laptele, carnea și ouăle sunt alimente de origine animală.
d. Dejunul este masa principală a zilei.

4.Care dintre lucrătorii din imagine respectă normele de securitate și sănătate în muncă?
Argumentează-ți răspunsul.

1 2

94
 EVALUARE FINALĂ
(proiect)

Împărțiți-vă în 5 echipe, alegeți un titlu și stabiliți un logo reprezentativ, plecând de

la cuvintele scrise pe pancarte.

AGRICULTURĂ PEISAGISTICĂ ANTEPRENORIAT

ECOLOGIE MESERII

Fiecare membru al echipei va primi câte o responsabilitate.

Toate lucrările realizate pe parcursul anului școlar, din cadrul portofoliului, se vor
selecta în funcție de tema fiecărei echipe.
Pentru îmbunătățirea resurselor materiale, se vor căuta informații suplimentare și
imagini de pe internet, reviste, cărți de specialitate etc.
Se pot cere informații suplimentare de la profesorul de educație tehnologică și
aplicații practice, atunci când este nevoie.
După colectarea materialelor, se va realiza un colaj cu acestea.
Un reprezentat al fiecărei grupe va prezenta proiectul, evidențiind informațiile esen-
țiale ale temei.

Criterii de evaluare a proiectului:

� titlul proiectului 1,5 puncte
� logo-ul 1,5 puncte
� conținutul științific 1,5 puncte
� imagini sugestive 1,5 puncte
� prezentarea proiectului 1,5 puncte
� concluzii 1,5 puncte
1 punct din oficiu
TOTAL: 10 puncte

95
 Dicționar
anticorp – substanță care se formează în or-
ganism, având rolul de a-l proteja împotriva
microbilor
antioxidant – substanță care apără organismul
de efectele dăunătoare ale unor molecule ce se
acumulează în organism, numite radicali liberi
arac – par lung pentru susținerea plantelor
armonizare – potrivire
artrita – inflamație a unei articulații
bacteriologic – referitor la bacterii, organisme
de foarte mici dimensiuni care pot produce in-
fecţii
a cantona – a rămâne pe loc
catering – serviciu de livrare şi servire de pre-
parate culinare şi băuturi sau de organizare de
evenimente sociale (nunți, aniversări etc.) și
de afaceri (bufete, cocteiluri etc.) în alte locuri
(sedii de firme, instituții) decât restaurantele,
de către unități specializate, la comanda unui
client
a se coagula – (despre lichide, despre sânge)
a se închega
colesterol – substanţă organică regăsită în ce-
lule și țesuturi, care este transportată în sânge
contaminare – infectare, molipsire
dendrologic – (referitor la parc) în care sunt
plantați arbori şi arbuşti de diferite specii, des-
tinată studiului condițiilor de dezvoltare a aces-
tora
depreciere – devalorizare; (despre alimente)
alterare
edificiu – clădire mare, construcție impunătoare
fotosinteză – procesul fiziologic prin care plan-
tele verzi sintetizează substanțele organice din
bioxidul de carbon și apă cu ajutorul luminii so-
lare absorbite de clorofilă și eliberează oxigen
germinare – (despre plante) încolţire, începe-
rea unui nou ciclu de vegetaţie
glucidă – substanță organică care aduce ener-
gie organismului şi are un rol important în refa-
cerea şi creşterea ţesuturilor
higroscopic – care are calitatea de a absorbi
umiditatea din aer
a importa – a aduce în ţara proprie mărfuri stră-
ine prin cumpărare sau prin schimb
96
a impurifica – a schimba compoziția normală a
unui produs prin adăugarea de substanțe vătă-
mătoare; a face impur, a strica
inhibare – încetinire a unui proces
kilocalorie – unitate de măsură pentru energie
termică, egală cu o mie de calorii
lipidă – substanţă grasă care intră în compo-
nența unor produse alimentare şi care contri-
buie la o bună desfăşurare a activității organis-
mului uman, furnizându-i energie și căldură
microbacteriologic – (despre contaminarea ali-
mentelor) referitor la organisme de tipul bacte-
riilor ce nu se pot vedea cu ochiul liber
microbiologic – referitor la organisme de foarte
mici dimensiuni, invizibile cu ochiul liber, care
pot fi nocive pentru organismul în care se dez-
voltă (inclusiv pentru organismul uman)
microclimat – totalitatea condițiilor de climă
(temperatură, umiditate, vânt)
microorganism – organism vegetal sau animal,
vizibil numai la microscop
nucifer – (despre plante) care produce nuci
oleaginoase – care conțin ulei
omologare – (referitor la un produs alimentar)
certificare ce atestă faptul că un produs poate
fi consumat în condiţii de siguranță
parametru – mărime proprie a unui obiect
perisabil – care se strică, se alterează ușor
proteină – substanță organică complexă con-
stituind unul din principalii componenți ai tutu-
ror organismelor vii
scuar – mică grădină publică aflată de obicei la
o încrucişare de străzi sau în mijlocul unei piețe
senzație – impresie pe care lucruri exterioare
ne-o produc datorită simțurilor (văz, auz, miros,
gust, simț tactil)
sepie – viețuitoare marină cu corpul oval
sinuos – (despre căi de circulație) care are o
linie şerpuitoare, plină de cotituri
spalier – suport format din stâlpi între care sunt
întinse, orizontal și paralel, fire de sârmă
radiații – ansamblu de unde sau de particule
emise de un corp
ISBN: 978-606-36-1918-2