Matematica Si Explorarea Mediului Clasa 2 V 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI
Adina Grigore • Augustina Anghel • Claudia-Daniela Negrițoiu • Cristina Ipate-Toma
MATEMATICĂ
ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
CLASA A II-A
Editura Ars Libri

2
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Manualul școalar este aprobat de Ministerul Educației
prin ordinul ministrului educației nr. 6230/06.09.2023.
Acest manual şcolar este realizat în conformitate

cu Programa şcolară aprobată prin
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3418/19.03.2013.
119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor sau
116.111 – număr de telefon de asistență pentru copii
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Adina Grigore • Augustina Anghel • Claudia-Daniela Negrițoiu • Cristina Ipate-Toma
MATEMATICĂ
ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
CLASA A II-A
Editura Ars Libri

2
Inspectoratul Şcolar al Judeţului/ Municipiului .............................................................................
Şcoala/ Colegiul/ Liceul ..................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Aspectul manualului*
Anul Anul
Numele elevului Clasa format tipărit format digital
şcolar
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
· Cadrele didactice vor verifica dacă informaţiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
· Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
· Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2023-2024.
Matematică și explorarea mediului . Manual pentru clasa a II-a

Adina Grigore, Augustina Anghel, Claudia-Daniela Negrițoiu, Cristina Ipate-Toma
Referenți ştiinţifici:
Lect.univ. dr. Tudor Petrescu, Universitatea din Pitești
Prof. grad didactic I Dragoș Dinculescu, Școala Gimnazială Mircea cel Bătrân Pitești, jud. Argeș
ISO 9001: 2015

Copyright © Editura Ars Libri, 2023
Toate drepturile rezervate
ISBN: 978-606-36-2325-7
Editura Ars Libri

Str. Victoriei, bl. Z1, sc. D, ap. 1
oraş Costeşti, judeţul Argeş
Tel: 0248 546 357; 031 82 82 293
e-mail: arslibri@yahoo.com
www.edituraarslibri.ro
Editor: Adina Grigore

Coordonator colecţia „Manuale şcolare”: Prof. Adina Grigore
Redactor-şef: Prof. Cristina Ipate-Toma
Tehnoredactare, grafică şi design: Elena-Luiza Buzatu
Copertă: Oana Voican
Credite foto: Freepik
Machetare şi prepress: Mihai Ștefănescu
Tipărit la Ars Libri Prof SRL, Costeşti, Argeş
Orice preluare, parţială sau integrală a textului, a graficii sau a formatului digital al acestui manual se face doar cu acordul expres în scris al
Editurii Ars Libri.
Acest manual, în format tipărit şi electronic, este protejat de legile române şi internaţionale privind drepturile de autor, drepturile conexe şi
celelalte drepturi de proprietate intelectuală.
CUPRINS
Instrucţiuni de utilizare a manualului digital.................................................................... 6

Competenţe generale şi competenţe specifice................................................................ 8
Ce am învăţat în clasa I. Recapitulare ............................................................................... 9
Evaluare iniţială................................................................................................................. 12
I. EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI ÎN ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI

NUMERE
Numerele naturale 0 - 1000. Plante şi animale
Numerele naturale de la 0 la 100
1. Recunoaşterea, formarea, citirea, scrierea (cu cifre şi litere) a numerelor naturale
de la 0 la 100 ............................................................................................................................ 14
2. Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100................................................. 17
3. Numere pare şi numere impare .............................................................................................. 19
Numerele naturale de la 100 la 1000. Plante şi animale
4. Recunoaşterea, formarea, citirea, scrierea (cu cifre şi litere) a numerelor naturale de la 100 la 1000
Caracteristici comune: reproducerea şi creşterea plantelor ................................................... 20
5. Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 100 la 1000
Caracteristici comune: nevoi de bază ale plantelor................................................................. 24
6. Numere pare şi numere impare...............................................................................................27
7. Recapitulare .............................................................................................................................28
8. Evaluare ....................................................................................................................................30
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 - 1000, fără trecere peste ordin
Probleme. Plante şi animale
9. Adunarea numerelor naturale în concentrul 0 - 1000, fără trecere peste ordin
Caracteristici comune: reproducerea şi creşterea animalelor........................................... 31
10. Scăderea numerelor naturale în concentrul 0 - 1000, fără trecere peste ordin
Caracteristici comune: nevoi de bază ale animalelor ........................................................ 35
11. Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operaţii
Medii de viaţă: balta, iazul, lacul ...................................................................................... 39
12. Recapitulare .............................................................................................................................41
13. Evaluare ....................................................................................................................................43
3
Înmulțirea în concentrul 0 - 100. Probleme. Plante şi animale
14. Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100 .......................................................... 44
15. Înmulţirea când unul dintre factori este 2 .................................................................................... 46
16. Înmulţirea când unul dintre factori este 3
Medii de viaţă: Delta Dunării ............................................................................................ 48
Medii de viaţă: Marea Neagră ......................................................................................... 50
Medii de viaţă: Pădurea .................................................................................................... 52
19. Proiect. Pădurea-plămânul verde..................................................................................... 54
20. Înmulţirea când unul dintre factori este 1 sau 0
Proprietăţi ......................................................................................................................... 55
Medii de viaţă: Deşertul ................................................................................................... 57
22. Înmulţirea când unul dintre factori este 7, 8 sau 9
Medii de viaţă: Polul Nord ................................................................................................ 59
Medii de viaţă: Polul Sud .................................................................................................. 61
24. Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operaţii........................................... 63
25. Recapitulare.............................................................................................................................. 65
26. Evaluare.....................................................................................................................................67
Împărțirea cu rest 0 în concentrul 0 - 100. Fracții. Corpul omenesc. Pământul
27. Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100
Menţinerea stării de sănătate: dieta şi exerciţiul fizic...................................................... 68
28. Împărţirea la 2
Igiena personală ............................................................................................................... 71
29. Împărţirea la 3.......................................................................................................................... 74
30. Împărţirea la 4.......................................................................................................................... 75
31. Împărţirea la 5.......................................................................................................................... 76
32. Împărţirea la 6. Împărţirea la 7
Boli provocate de virusuri: Metode de prevenţie şi tratare............................................. 77
33. Împărţirea la 8. Împărţirea la 9................................................................................................ 79
34. Proba înmulţirii. Proba împărţirii
Pământul: uscat, apă, atmosferă ...................................................................................... 80
35. Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operaţii........................................... 82
36. Fracţii: 12– (jumătate, doime)
Câmpii............................................................................................................................... 84
37. Fracţii: 14– (sfert, pătrime)
Dealuri............................................................................................................................... 86
38. Fracţii echivalente ( 12– = 24–)
Munţi ................................................................................................................................ 88
39. Recapitulare.............................................................................................................................. 89
40. Evaluare..................................................................................................................................... 92
4
II. EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI ȘI ÎN ȘTIINȚELE FIZICII
FIGURI ȘI CORPURI GEOMETRICE
Figuri plane/2D. Corpuri/3D. Universul. Forțe şi mişcare
1. Triunghiul
Planetele Sistemului Solar......................................................................................................... 94
2. Pătratul...................................................................................................................................... 96
3. Dreptunghiul
Ciclul zi-noapte.......................................................................................................................... 97
4. Cercul, semicercul..................................................................................................................... 99
5. Axe de simetrie......................................................................................................................... 100
6. Cubul
Forţe exercitate de magneţi..................................................................................................... 101
7. Cuboidul.................................................................................................................................... 102
8. Cilindrul şi sfera......................................................................................................................... 103
9. Conul......................................................................................................................................... 104
10. Recapitulare.............................................................................................................................. 105
11. Evaluare.................................................................................................................................... 106
III. EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE FIZICII. MĂSURĂRI. DATE

Lungime. Forme şi transfer de energie. Capacitate. Masă. Timp. Bani
Organizarea şi reprezentarea datelor
1. Metrul, centimetrul, milimetrul (unităţi standard).Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie,
panglica de croitorie, ruleta........................................................................................................ 108
2. Litrul, mililitrul (unităţi standard)
Corpuri şi materiale care conduc electricitatea....................................................................... 110
3. Kilogramul, gramul (unităţi standard). Instrumente de măsură: cântarul, balanţa................. 112
4. Ora. Instrumente de măsură: ceasul
Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria sunetelor......................................................................... 113
5. Investigaţie. Cât de tare se aude?............................................................................................ 117
6. Ziua, săptămâna, luna, anul. Anotimpurile.............................................................................. 118
7. Leul şi euro. Schimburi echivalente valoric.............................................................................. 121
8. Tabele, grafice cu bare.............................................................................................................. 123
9. Recapitulare.............................................................................................................................. 125
10. Evaluare.................................................................................................................................... 127
11. Recapitulare finală.................................................................................................................... 128
12. Evaluare finală.......................................................................................................................... 134
13. Evaluarea portofoliului ............................................................................................................ 136
5
Instrucțiuni de utilizare a manualului digital
Conținutul manualului digital cuprinde integral Saltul direct la o anumită pagină se poate face
conţinutul manualului în variantă tipărită, având în plus prin introducerea numărului de pagină dorit în
(sau în locul ilustraţiilor de pe hârtie) elemente speci- caseta din bara de butoane de sus, după care se
fice precum: exerciţii interactive, jocuri educaţionale, apasă tasta Enter.
animaţii, filme și simulări. Pentru a parcurge manualul pagină cu pagină,
Navigarea este consistentă, permite parcurgerea se dă clic pe butonul pentru a merge înainte,
manualului și revenirea la activitatea de învăţare iar pentru a vedea paginile din urmă, se dă clic pe
precedentă. butonul .
Manualul digital conține activități multimedia inter- Butonul Ajutor contextual oferă indicaţii
active de învățare (AMII), după cum urmează: statice, despre modul în care trebuie parcurse activităţile
animate și interactive. multimedia interactive de învăţare și se află pozi-
ționat la fiecare dintre acestea.
Manualul în format electronic poate fi accesat și
utilizat pe orice PC/ tabletă/ smartphone cu procesor Butonul Validare este pentru validarea
minimum de 800 MHz, 512 MB RAM, 1GB spațiu dis- corectitudinii rezolvării unui item.
ponibil de stocare. În cazul în care se dă clic pe acest buton și apare
Sistem de operare - Windows Vista+, Android 4.03+, Felicitări! Ai răspuns corect!, se confirmă rezolva-
Linux (Ubuntu 14.04, Linux Mint 16, Debian GNU/Linux rea corectă a itemului .
7.0, OpenSUSE 13.1), OS X 10.9+, iOS 7.1.X+. În cazul în care se dă clic pe acest buton și
apare Ai greșit! Mai încearcă!, itemul este rezol-
Browser - Google Chrome 31+ (Windows Vista+,
vat greșit.
Android 4.03+, Linux, OS X 10.9+, iOS 7.1.X+) Mozilla
Firefox 25+ (Windows Vista+, Android 4.03+, Linux, Pentru reluarea unui exercițiu interactiv, se dă clic
OS X 10.9+) Internet Explorer 10+ (Windows 7+) pe butonul Reia exercițiul .
Safari 7+ (OS X 10.9+, iOS 7.1.X+) sau echivalent.
Rezoluție minimum 1024 x 768 pixeli. Pornire AMII animat
Rularea aplicației pe calculator, tabletă, smartphone Pauză AMII animat
se realizează online prin accesarea adresei de web
Stop AMII animat
indicată, scrisă în bara de adresă a browser-ului.
Butonul Ajutor conține un ghid de utilizare a Închiderea ferestrei curente
butoanelor de navigare prezente în manual, și anume:
AMII static
Butonul Cuprins conține titlurile unităților
și ale subunităților manualului și pagina la care AMII animat
se află fiecare. Dând clic pe cuprins, se poate
merge la fiecare dintre acestea printr-un clic pe AMII interactiv
tema respectivă.
6
Simboluri
Observă! Știai că ...? Activitate practică
Joc Informații! Experiment
Portofoliu Autoevaluare/
Interevaluare Lucrează în echipă�
Portofoliul constă într-o mapă, în care vei păstra toate lucrările indicate la această rubrică
pe parcursul activităţilor de învăţare.
Portofoliul va fi evaluat de către cadrul didactic, în funcţie de următoarele criterii:
respectarea cerinţei, originalitatea şi aspectul general.
Aceste rezultate vor fi analizate şi apreciate şi de către colegi şi alte persoane din jurul tău.
Fişa de observare sistematică a activității şi a comportamentului elevului (model orientativ)

va fi utilizată de către cadrul didactic pe parcursul întregului an şcolar.
Comportamentul şi implicarea ta în cadrul orelor de curs, colaborarea cu alţi colegi,

îndeplinirea sarcinilor, respectarea regulilor vor fi observate şi consemnate de către cadrul didactic
în Fişa de observare sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului. Acest fapt constituie
o modalitate de evaluare a implicării tale în activităţi.
Caracteristici/ comportamente DA NU
1. Atitudinea elevului faţă de sarcinile de lucru
A colaborat cu ceilalţi colegi.
A solicitat ajutor la nevoie.
A finalizat activitatea.
2. Asumarea responsabilităților în realizarea sarcinilor de lucru
A avut spirit de iniţiativă.
A respectat regulile pentru îndeplinirea sarcinilor.
3. Corectitudinea realizării sarcinilor
A pus în aplicare achiziţiile anterioare.
A remediat problemele/ dificultăţile apărute.
A îndeplinit corect sarcinile.
4. Progresul realizat
7
COMPETENŢE GENERALE ȘI COMPETENȚE SPECIFICE
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare şi/sau
grupare ori de câte ori este necesar
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţă, rest,
descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea
şi/sau compunerea de probleme
2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător

2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţă dat,
folosind sintagmele învăţate
2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte
3. Identificarea unor fenomene/relații/ regularități/structuri din mediul apropiat

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor modele sau
regularităţi din mediul apropiat
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social
4. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică

4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii
logici „ şi”, „sau”, „nu”
4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x,
în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice
6. Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsurări şi estimări

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor, lungimilor şi
capacităţilor
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea duratelor unor
evenimente variate
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi nonstandard
şi prin utilizarea banilor în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul,
centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate
8
CE AM ÎNVĂȚAT ÎN CLASA I
RECAPITULARE
1. Ordonează crescător numerele de pe mere, iar descrescător numerele de pe gutui.
72
9
84 75 81
26
27
97
45
62
39
3
2. Scrie numerele formate numai din zeci.
9
3. Desenează o siluetă a corpului omenesc şi poziţionează casete în dreptul organelor
majore, ca în imaginea de mai jos, apoi scrie:
• cel mai mare număr impar format din două cifre, în caseta din dreptul inimii;
• cel mai mic număr impar format din două cifre, în caseta din dreptul creierului;
• cel mai mare număr par format din două cifre, în caseta din dreptul stomacului;
• cel mai mic număr par format din două cifre, în caseta din dreptul rinichilor;
• cel mai mare număr format din două cifre identice, mai mic decât 50, în caseta din
dreptul plămânilor.
4. Compară numărul 52 cu fiecare dintre numerele scrise în casetele de la exerciţiul 3.

5. Calculează operaţiile de pe etichete. Rezultatele obţinute reprezintă ora pentru fiecare
ceas. Desenează ceasurile şi acele acestora, astfel încât să indice această ora.
35 – 29 53 – 44 81 – 79
10
6. Află suma numerelor de pe fiecare corp geometric şi verifică rezultatul prin operaţie
inversă.
45
22 65
78 18 54
36 27
7. Numeşte unităţile de măsură potrivite pentru fiecare obiect.
8. Câţi centimetri are lungimea drumului pe care îl parcurge furnica până la muşuroi?
1 cm
m
1c
2c
3c
m
m m
m
2c
2c
4 cm
9. Mioara are 35 de bile roşii în colecţia sa, iar Mihai are cu 5 bile verzi mai multe decât ea.
Câte bile au cei doi copii împreună?
MIOARA MIHAI
11
EVALUARE INIȚIALĂ
1. Scrie denumirea
CREIER
fiecărui organ major al
omului, iar în dreptul
acestuia desenează
bulina în culoarea
corespunzătoare,
după model.
2. Calculează:
• suma numerelor scrise pe tricourile sportivilor;
• diferenţa numerelor scrise pe tricourile sportivilor;
• cu cât este mai mică diferenţa celor două numere decât suma lor.
3 Mama plăteşte 12 lei pe morcovi şi 24 de lei pe

fructe.
Ce rest primeşte de la o bancnotă de 50 de lei?
Descriptori de performanță
Item Suficient (S) Bine (B) Foarte bine (FB)
1 două denumiri trei denumiri patru denumiri
2 un rezultat două rezultate trei rezultate
3 o operaţie cu un rezultat corect două operaţii cu un rezultat corect rezolvarea problemei
AutoevaluareÎţi poţi verifica evaluarea, folosind grila cu simboluri ( ).

InterevaluareÎţi poţi schimba caietul cu al unui coleg şi vă puteţi verifica reciproc,
folosind grila cu simboluri ( ).
12
12
I. EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE
VIEȚII ȘI ÎN ȘTIINȚELE
PĂMÂNTULUI. NUMERE
• Numerele naturale 0-1000. Plante şi animale
• Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000,

fără trecere peste ordin. Probleme
Plante şi animale
• Înmulțirea în concentrul 0-100. Probleme

Plante şi animale
• Împărțirea cu rest 0 în concentrul 0-100. Fracții

Corpul omenesc. Pământul
13
EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI ÎN ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI. NUMERE
I NUMERELE NATURALE 0 – 1000. PLANTE ȘI ANIMALE
NUMERELE NATURALE DE LA 0 LA 100
1. RECUNOAȘTEREA, FORMAREA, CITIREA, SCRIEREA
(CU CIFRE ȘI LITERE) A NUMERELOR NATURALE DE LA 0 LA 100
Zece unități formează o zece
1 cifra zecilor
0 cifra unităților
SE SCRIE
CU CIFRE 11 12 14 17 18 19
unsprezece doisprezece paisprezece şaptesprezece optsprezece nouăsprezece
SE SCRIE CU LITERE ȘI SE CITEȘTE
Numerele de la 11 la 19 se scriu cu litere într-un singur cuvânt.
14
SE SCRIE
CU CIFRE 20 30 50 60 80 90
douăzeci treizeci cincizeci şaizeci optzeci nouăzeci
SE SCRIE CU LITERE ȘI SE CITEȘTE
Numerele formate numai din zeci (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90)
se scriu cu litere într-un singur cuvânt.
Numărul 43 este format din 4 zeci şi 3 unități.
43 = 40 + 3
40 + 3 = 43
15
1. Scrie în caiet numerele reprezentate în desene, apoi descompune-le, după model.
2. Citeşte numerele scrise pe legume, apoi scrie-le cu cifre şi cu litere.
3. Scrie toate numerele naturale formate din două cifre, care au cifra zecilor egală cu cea
a unităţilor.
4. Descoperă regula şi completează şirurile de numere.
5. Scrie toate numerele formate din două cifre, care au cifra unităţilor 8.
16
I 2. COMPARAREA ȘI ORDONAREA
NUMERELOR NATURALE DE LA 0 LA 100
2 zeci
3 zeci
5 unități
2 unități
mai mare
Comparăm cifrele zecilor 3 > 2 32 > 25
5 zeci 5 zeci
3 unități 6 unități
mai mic
Comparăm cifrele zecilor 5 = 5

Comparăm cifrele unităților 3 < 6 53 < 56
3 zeci 3 zeci
8 unități 8 unități
egal
Comparăm cifrele zecilor 3 = 3
Comparăm cifrele unităților 8 = 8 38 = 38
17
1 .Grupează elementele în zeci şi unităţi, scrie numerele formate şi compară-le.
2. Compară numerele, folosind unul dintre semnele <, > sau =.
3. Scrie vecinii numerelor cuprinse între 78 şi 83.
4. Ordonează crescător numerele scrise pe păsările domestice şi descrescător numerele

scrise pe păsările sălbatice.
5. Scrie vecinii numerelor mai mari decât 57 şi mai mici decât 64.
Există şapte specii

de lebede în lume.
18
I 3. NUMERE PARE ȘI NUMERE IMPARE
Numerele care au cifra unităţilor 0, 2, 4, 6, 8 sunt numere pare.

Numerele care au cifra unităţilor 1, 3, 5, 7, 9 sunt numere impare.
1. Desenează axa numerelor şi încercuieşte numerele pare cu albastru, iar numerele

impare cu roşu.
2. Desenează axa şi completează cu numerele pare.
3. Desenează axa şi completează cu numerele impare.
4. Scrie în ordine descrescătoare doar numerele pare.
19
I NUMERELE NATURALE DE LA 100 LA 1000
PLANTE ȘI ANIMALE
4. RECUNOAȘTEREA, FORMAREA, CITIREA, SCRIEREA (CU CIFRE ȘI
LITERE) A NUMERELOR NATURALE DE LA 100 LA 1000
CARACTERISTICI COMUNE: REPRODUCEREA ȘI CREȘTEREA PLANTELOR
Caracteristici comune: reproducerea şi creşterea plantelor
panseluţă dovleac ceapă zambilă muşcată măr

Plantele se reproduc (înmulţesc) prin seminţe (mărar, castravete, fasole etc),
prin bulbi (ceapă, lalea, zambilă etc), prin lăstari (pomi şi unele flori).
Etapele de dezvoltare a unei plante
Pentru a se dezvolta (a creşte), planta trece prin următoarele etape:

• din sămânţă ia naştere planta;
• rădăcina fixează planta în pământ şi absoarbe apa şi substanţele hrănitoare;
• tulpina transportă apa şi substanţele hrănitoare spre frunze către plantă;
• frunza ajută la prepararea hranei şi la transpiraţie;
• din floare se formează fructul;
• seminţele se află în interiorul fructului.
20
10 unități = o zece
10 zeci = o sută
10 sute = o mie
1000 = 10 sute = 100 zeci = 1000 unități
o mie
200 + 80 + 4 = 284
Numărul reprezentat pe numărătoare are 2 sute, 8 zeci şi 4 unități.

Se scrie cu cifre 284.
Se citeşte şi se scrie cu litere două sute optzeci şi patru.
CLASA UNITĂȚILOR
Numărul ordinului
SUTE ZECI UNITĂȚI Numele ordinului
Caută informaţii
despre cifre,
pe Internet, la
Unitățile sunt de ordinul 1. bibliotecă etc. şi
Zecile sunt de ordinul 2. notează-le pe o filă
Sutele sunt de ordinul 3. de portofoliu.
21
1. Realizează corespondenţa dintre plantă şi părţile cu rol de înmulţire, după model.
Model: 1-d
2. Scrie numerele reprezentate pe numărători.
3. Citeşte:
• numerele formate 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190
numai din sute; 200 210 220 230 240 250 260 270 280 290
• numerele care au 300 310 320 330 340 350 360 370 380 390
cifra sutelor 8; 400 410 420 430 440 450 460 470 480 490
• numerele care au 500 510 520 530 540 550 560 570 580 590
cifra sutelor egală 600 610 620 630 640 650 660 670 680 690
cu cifra zecilor;
700 710 720 730 740 750 760 770 770 790
• numerele care au
cifra zecilor 9. 800 810 820 830 840 850 860 870 880 890
900 910 920 930 940 950 960 970 980 990
22
4. Scrie cu litere numerele: 300, 450 şi 777.
5. Scrie numerele reprezentate prin simbolurile următoare, după model.
sute zeci unităţi
6. Transcrie şirul numerelor de mai jos şi subliniază:

• cifra sutelor cu mov; • cifra zecilor cu roşu;
• cifra unităţilor cu verde.
406 815 370 692 555 941
7. Numără:
• din 1 în 1 de la 489 la 510; • din 2 în 2 de la 650 la 634;
• din 5 în 5 de la 835 la 880.
8. Desenează un tabel asemănător celui dat şi completează-l cu numere care îndeplinesc

cerinţele, după model.
• numărul care are cifra 5 la ordinul sutelor, cifra 0
la ordinul zecilor şi cifra 6 la ordinul unităţilor;
• numărul care are cifra 4 la ordinul 1, cifra 6 la
ordinul 2 şi cifra 7 la ordinul 3;
• numărul care are cifra 9 la zeci, cifra 4 la ordinul 3
şi cifra 0 la ordinul 1;
• numărul care are cifra 6 la ordinul sutelor, cifra 2
la ordinul zecilor şi cifra 9 la ordinul unităţilor.
23
I 5. COMPARAREA ȘI ORDONAREA
NUMERELOR NATURALE DE LA 100 LA 1000
CARACTERISTICI COMUNE: NEVOI DE BAZĂ ALE PLANTELOR
Caracteristici comune: nevoi

de bază ale plantelor
Pentru a se dezvolta armonios, majoritatea plantelor au nevoie de apă,

aer, lumină, căldură şi hrană.
Comparăm cifrele de ordinul 3.

6>5
Numărul 624 este mai mare
decât numărul 531.
624 > 531

4=4
4<5
Numărul 447 este mai mic
447 < 451
24
7=7
1=1
6>4
Numărul 716 este mai mare

5=5
6=6
2=2
Numărul 562 este egal cu
numărul 562.
Vecinii numărului 562 sunt numerele 561 şi 563.

Vecinul mai mic (561) se numeşte predecesor.
Vecinul mai mare (563) se numeşte succesor.
561 562 563
PREDECESOR SUCCESOR
1. Identifică nevoile de bază ale plantelor şi scrie-le pe etichete asemănătoare celor de

mai jos.
aer căldură
suc pahar
lumină substanţe hrănitoare
umbră apă
25
2. Scrie şi compară numerele reprezentate prin simboluri.
sute zeci unități
3. Scrie numerele reprezentate pe numărători şi compară-le.
4. Compară vecinii numerelor formate numai din sute, mai mici decât 500, utilizând
semnele <, > sau =.
5. Scrie numerele mai mari decât 395 şi mai mici decât 405.
6. Compară perechile de numere de pe frunzele de acelaşi fel.
7. Compară numărul pomilor de acelaşi fel.

Compune numărul total de pomi din fiecare livadă şi compară aceste numere.
26
I 6. NUMERE PARE ȘI NUMERE IMPARE
Numerele de pe axă sunt numere consecutive, adică formează un şir neîntrerupt de

numere.
Numerele care au cifra de ordinul 1 (cifra unităţilor) 0, 2, 4, 6, 8 sunt numere pare.
Numerele care au cifra de ordinul 1 (cifra unităţilor) 1, 3, 5, 7, 9 sunt numere
impare.
1. Citeşte numerele şi scrie-le doar pe cele pare.
2. Scrie numerele pare cuprinse între 824 şi 842.

3. Scrie numerele impare de la 715 la 731.
4. Scrie vecinii pari ai numerelor 372, 248 şi 650.
5. Scrie numerele impare care au cifra 9 la ordinul 3 şi cifra 5 la ordinul 2.
6. Desenează o axă asemănătoare şi completează cu numere impare.
7. Citeşte:
• numerele impare mai apropiate de 650 decât de 660;
• numerele pare mai apropiate de 660 decât de 650.
27
7 . RECAPITULARE
1. Ordonează etapele de dezvoltare a plantei.
2. Citeşte denumirea plantelor care nu au dus lipsă de apă, aer, lumină, căldură sau hrană.
MUȘCATĂ BRAD CIREȘ NARCISĂ
3. Scrie cu cifre numerele:

• 3 sute 4 zeci şi 8 unităţi; • opt sute optzeci şi 8;
• cinci sute unsprezece; • 4 sute unu;
• 9 sute douăzeci şi doi; • şase sute şaisprezece.
4. Identifică numerele pare şi ordonează-le crescător.
28
5. Compară numerele de pe etichetele păsărilor de acelaşi fel.
6. Care sunt numerele mai apropiate de numărul 310 decât de 320.
7. Desenează numărători asemănătoare celor de mai jos şi reprezintă numerele, după

model.
8. Transcrie numerele şi subliniază cu mov cifrele sutelor, cu roşu cifrele zecilor şi cu

verde cifrele unităţilor.
903 247 350 798 664 440
9. Scrie opt numere consecutive, ştiind că primul este 399.
10. Scrie vecinii numerelor de ordinul 3, care au cifrele egale, după model.
110 111 112
Porumbeii au o memorie
foarte bună, fiind capabili să
recunoască feţele oamenilor.
29
8 . EVALUARE
1. Citeşte şi scrie nevoile de bază ale plantelor, notate pe etichete.
lumină umbrelă căldură zăpadă hrană

aer lapte apă vânt
2. Scrie cu cifre numerele:
• 4 sute 5 zeci şi 3 unităţi; • nouă sute optzeci şi şase;
• 2 sute treizeci şi doi; • opt sute cincizeci şi 9.
3. Identifică şi scrie numerele pare.
4. Ordonează crescător numerele.
5. Compară numerele, folosind unul dintre semnele <, > sau =.
1 trei nevoi de bază patru nevoi de bază cinci nevoi de bază
2 două numere trei numere patru numere
3 două numere trei numere toate numerele
4 două numere trei numere patru-cinci numere
5 două comparări trei comparări patru comparări

30
ADUNAREA ȘI SCĂDEREA ÎN CONCENTRUL 0 - 1000,
I FĂRĂ TRECERE PESTE ORDIN. PROBLEME
PLANTE ȘI ANIMALE
9. ADUNAREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL 0 – 1000,
FĂRĂ TRECERE PESTE ORDIN
CARACTERISTICI COMUNE: REPRODUCEREA ȘI CREȘTEREA ANIMALELOR
Caracteristici comune: reproducerea şi creşterea animalelor
Animalele se
reproduc (înmulţesc)
prin naşterea puilor vii (oaia,
vaca, pisica, elefantul, porcul
mistreţul, delfinul etc) sau prin
ouă, din care ies pui (găina, raţa,
curcanul, struţul, rândunica,
broasca ţestoasă etc.).
Deşi elefantul
este cel mai
mare animal
terestru, acestuia
îi este frică
de albine.
31
423 + 264 = 687
TERMEN TERMEN SUMĂ (TOTAL)
PLUS EGAL
(ADUNAT) SZU
423 +
264
+ = 687
Se adună unităţile 3 + 4.
423 + 264 = 687 Rezultatul 7 se scrie la unităţi.
Se adună zecile 2 + 6.
Rezultatul 8 se scrie la zeci.
Adunarea prin descompunere Se adună sutele 4 + 2.
423 + 264 = 687 Rezultatul 6 se scrie la sute.
Se obţine rezultatul 687.
Se verifică rezultatul prin inversarea
400 + 20 + 3 + 200 + 60 + 4 (schimbarea) locului termenilor adunării.
.
600 + 80 + 7 PROBA PRIN ADUNARE
687 264 + 423 = 687
1. Prin ce se reproduc animalele din imagine?
2. Scrie numerele reprezentate în desen şi calculează suma.
+ =
+ =
32
3. Calculează adunările prin descompunerea termenilor, după model.
Model: 514 + 273 = 787 609 + 370 =
450 + 529 =
500 + 10 + 4 + 200 + 70 + 3
372 + 416 =
700 + 80 + 7 809 + 190 =
787 751 + 226 =
4. Află suma numerelor de pe fiecare animal şi puiul său, apoi verifică rezultatele prin
schimbarea ordinii termenilor.
5. Calculează suma numerelor şi verifică rezultatele, după model.
221 + 316 + 430 = 967 221 + 316 + 430 = 967

Realizează o
537 + 430 221 + 746 filă de portofoliu
967 967 cu informaţii
despre animalele
504 + 321 + 163 = 413 + 436 + 150 = care se înmulţesc
prin ouă.
6. Află numerele cu 311 mai mari decât: 311, 113, 131.
Struţul este cea mai mare pasăre de pe Terra.

Deşi aceasta are aripi, ea nu poate zbura.
33
7. Calculează operaţiile de adunare․
823 + 455 + 684 + 736 + 342 +

105 213 304 201 536
8. Calculând suma numerelor de pe fiecare animal, vei descoperi cu ce se hrăneşte acesta․
PLANTE ANIMALE PLANTE ȘI ANIMALE
9. Scrie denumirea fiecărui animal din imagine şi modul de înmulţire al acestuia.
prin naşterea puilor vii prin ouă
34
I 10. SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE
ÎN CONCENTRUL 0 – 1000, FĂRĂ TRECERE PESTE ORDIN
CARACTERISTICI COMUNE: NEVOI DE BAZĂ ALE ANIMALELOR
Caracteristici comune: nevoi de

bază ale animalelor
Pentru a trăi, animalele au nevoie de aer, apă, hrană, lumină şi căldură․

Ele sunt adaptate la mediul în care trăiesc, as�el depind mai mult sau mai
puţin de unele dintre aceste nevoi․
Animalele domestice sunt îngrijite de om, pe când cele sălbatice îşi poartă
singure de grijă․
1. Denumeşte animalele care îşi procură singure hrană şi animalele îngrijite de om․
35
Calculul în scris
638 – 315 = 323 SZU
DESCĂZUT SCĂZĂTOR DIFERENȚĂ 638 –
(REST) 315
MINUS EGAL
(SCĂZUT) 323
Se scad unităţile 8 – 5.
Rezultatul 3 se scrie la unităţi.
Se scad zecile 3 – 1.
Rezultatul 2 se scrie la zeci.
Se scad sutele 6 – 3.
638 – 315 = 323 Rezultatul 3 se scrie la sute.
Se obţine rezultatul 323.
Se verifică rezultatul prin operație de scădere.
Scăderea prin descompunere PROBA PRIN SCĂDERE
638 – 315 = 323 638 – 323 = 315
600 + 30 + 8 – 300 + 10 + 5
Se verifică rezultatul prin operație inversă.
300 + 20 + 3
323 PROBA PRIN ADUNARE
323 + 315 = 638
315 + 323 = 638
1. Scrie numerele reprezentate în desen şi calculează diferenţa.
– =
– =
36
2. Scrie numerele reprezentate pe fiecare numărătoare şi află diferenţa acestora․
3. Calculează scăderile, prin descompunerea termenilor, după model․

Model: 786 – 352 = 434 999 – 451 =
700 + 80 + 6 – 300 + 50 + 2 782 – 670 =
594 – 322 =
400 + 30 + 4
673 – 431 =
434
4. Află diferenţa numerelor de pe pasăre şi puiul său, apoi verifică rezultatele prin scădere
şi prin adunare․
5. Cu cât este mai mic numărul 352 decât 876?
6. Cu cât este mai mare numărul 876 decât 352?
Dropia este cea mai grea pasăre care se poate

înălţa în zbor․ Aceasta este pe cale de dispariţie
în ţara noastră․
37
7. Ajută fiecare animal să ajungă la adăpostul său․
679 – 558
427 – 107 948 – 536

753 – 222
8. Completează tabelul․
DESCĂZUT 396 848 567 478
SCĂZĂTOR 154 317 205 426
DIFERENȚĂ
9. Calculează diferenţa numerelor şi verifică prin operaţie inversă.

493 şi 271 914 şi 503 671 şi 320
10. Din ce număr scazi 718 pentru a obţine diferenţa 210?
11. Descăzutul este 685, iar diferenţa este 324․
Cât este scăzătorul?
12. Calculează scăderile şi află câte animale din fiecare fel se găsesc în rezervaţie․
898 – 128 = – 260 =
– 210 =
Antilopele gnu deseori pasc împreună cu zebrele,

ceea ce le măreşte şansele de a identifica posibili
prădători․
38
I 11. PROBLEME CARE SE REZOLVĂ PRIN UNA, DOUĂ SAU
MAI MULTE OPERAȚII. MEDII DE VIAȚĂ: BALTA, IAZUL, LACUL
Medii de viață: balta, iazul, lacul
lac
iaz
Balta, lacul şi iazul sunt întinderi de apă stătătoare, formate în urma ploilor, a
inundaţiilor sau a topirii zăpezii․
Lacul este o întindere de apă mai mare şi mai adâncă decât balta․
Iazul poate fi creat şi de om, fiind folosit pentru creşterea peştilor sau pentru irigaţii․
Aceste ape stătătoare sunt medii de viață pentru anumite plante (trestie, salcie, papură
etc․) şi animale (peşti, broaşte, şerpi, raci, scoici, melci, libelule, raţe sălbatice etc.)․
39
Într-un iaz sunt 454 de crapi şi cu 120 mai puţin bibani․
Câţi peşti sunt în iaz?
Florile de
nufăr se
închid noaptea․
Trestia şi papura
se folosesc la
1. Pe un lac sunt 296 de nuferi înfloriţi şi cu 193 mai puţini confecţionarea de
nuferi neînfloriţi․ frânghii, coşuri şi
Câţi nuferi sunt pe lac? papuci․
2. Pe marginea unui lac sunt 222 de fire de papură şi cu 123
mai multe fire de trestie․
Câte fire de papură şi de trestie sunt în total?
3. Elevii clasei a II-a au realizat fotografii cu plante şi animale

care au ca mediu de viaţă lacul․
Clasa a II-a A a realizat 101 de fotografii, clasa a II-a B a
realizat cu 31 de fotografii mai multe, iar clasa a II-a C a realizat
fotografii cât primele două clase la un loc․
Câte fotografii au realizat cele trei clase în total?
40
12 . RECAPITULARE
1. Aflând rezultatele operaţiilor de pe animale, vei descoperi modul de înmulţire a

acestora․
131 +
510 742 –
234 + 969 – 101
625 110
PRIN OUĂ PRIN NAȘTEREA PUILOR
2. Selectează şi scrie nevoile de bază ale animalelor․
AER FAMILIE APĂ
LUMINĂ CĂLDURĂ HRANĂ
3. Recunoaşte animalele al căror mediu de viaţă este lacul․
41
4. Calculează şi verifică rezultatele prin operaţie inversă․
568 + 420 = 892 – 561 =
234 + 645 = 978 – 428 =
5. Află suma numerelor 205 şi 491 354 şi 234 617 şi 172
6. Află diferenţa numerelor 743 şi 310 855 şi 533 696 şi 273
7. La diferenţa numerelor de pe insecte, adaugă suma numerelor de pe plante․
8. La un atelier de împletituri s-au confecţionat 211 de coşuri din trestie, cu 122 mai
multe mese, iar decoraţiuni cu 202 mai puţine decât mese․
Câte obiecte s-au confecţionat în total?
Grupaţi-vă în perechi şi ajutaţi-l pe Iepurilă să ajungă la hrană․

+ 673
–5
–4
75
80
15
+2
42
13 . EVALUARE
1. Selectează şi scrie denumirea animalelor care se reproduc prin
naşterea puilor․
2. Află suma numerelor şi verifică rezultatele prin operaţie inversă,

după model․
347 + 250 = 597 535 + 261 =
PROBA 446 + 343 =
597 – 250 = 347
821 + 156 =
3. La o fermă de păsări sunt 486 de

găini şi cu 285 mai puţini pui de găină․
Câte păsări sunt în total la fermă?
1. două denumiri trei denumiri toate denumirile
2. trei rezultate patru-cinci rezultate şase rezultate
3. o operaţie două operaţii cu un rezultat corect rezolvarea problemei

43
I ÎNMULȚIREA ÎN CONCENTRUL 0 - 100. PROBLEME
PLANTE ȘI ANIMALE
14. ÎNMULȚIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL 0 - 100
Câţi pui are găina?
+ + + +
Se află prin adunare repetată de termeni egali․
2 + 2 + 2 + 2 + 2 = 10 pui
de 5 ori
Numărul 2 se repetă de 5 ori în adunare․
Deci, numărul 5 se înmulțeşte cu 2. Se scrie 5 • 2 sau 5 × 2․
2 + 2 + 2 + 2 + 2 = 5 • 2 = 10 SE CITEȘTE:
FACTOR FACTOR 5 înmulţit cu 2 este egal cu 10
ORI PRODUS sau
(ÎNMULȚIT) 5 ori 2 este egal cu 10
Primul factor (5) ne arată de câte ori se repetă al doilea factor․

Al doilea factor (2) este numărul care se repetă․
Produsul (10) este rezultatul înmulțirii.
Câte ouă sunt în cuiburi?
4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 = 6 • 4 = 24 ouă
de 6 ori
Înmulțirea este o adunare repetată de termeni egali․
44
1․ Află câte broaşte sunt pe frunzele de nuferi, prin adunare repetată de termeni egali şi
prin înmulţire․
2․ Află câţi pui are fiecare pasăre, după model․ 2+2+2=3•2=6
2•5 3•2 4•1 3•3
3․ Alege operaţia corespunzătoare pentru a afla câte picioare au în total animalele din
fiecare fel․
6•2
6+2
5•4
5+4
4․ Scrie înmulţirile ca adunări repetate de termeni egali․
1•5 7•3 8•1 4•5
5․ Desenează şi grupează elemente pentru a reprezenta înmulţirile, apoi calculează,

folosind adunarea repetată de termeni egali, după model.
3•9 3•6=
10 • 4 =
2•9=
8•5=
3 • 9 = 9 + 9 + 9 = 27
45
I 15. ÎNMULȚIREA CÂND UNUL DINTRE FACTORI ESTE 2
MARA MIHAI
Mara are în acvariu 2 peşti, iar
Mihai are de 2 ori mai mulţi․
Câţi peşti are Mihai?
2 + 2 = 4 peşti
de 2 ori
Un număr de Mara are în acvariu 2 peşti, iar

Mihai are dublul numărului de Dublul unui număr
două ori mai mare
peşti pe care îl are Mara․ se află înmulțind cu
se află adunând acel
Câţi peşti are Mihai? 2 acel număr sau
număr cu el însuși
2 + 2 = 4 peşti adunând acel număr
sau înmulțind acel
cu el însuși․
număr cu 2․ 2•2=2+2=4
6 8
4 10
12
14
16
18 20
46
1․ Află câte aripi au rândunicile, folosind adunarea repetată de termeni egali․
2․ Câte frunze au lalelele în total?
3․ Câte cireşe sunt pe crenguţă?
4․ Află produsul numerelor, folosind adunarea repetată de termeni egali․
FACTOR 2 3 4 5 6 7 8 9 10
FACTOR 2 2 2 2 2 2 2 2 2
PRODUS
5․ Câţi elevi sunt în total?
6․ Calculează prin adunare repetată․ 7․ Transformă adunările repetate în înmulţiri․

3•2= 4•2= 2+2+2+2+2=
6•2= 7 •2 = 2+2+2+2=
2+2+2+2+2+2+2=
8•2= 2•2=
47
MEDII DE VIAȚĂ: DELTA DUNĂRII
Medii de viață: Delta Dunării
Delta Dunării este cel mai tânăr pământ românesc․ Acesta a fost numit Paradisul
păsărilor, datorită multitudinii de specii de păsări: egrete, pelicani, cormorani, lopătari,
pescăruşi, berze, raţe cu gâtul roşu etc․
Aici trăiesc şi foarte multe animale: cai sălbatici, castori, şerpi, porci mistreţi,
pisici sălbatice etc․, dar şi peşti: sturion, cegă, somn, biban,
calcan, scrumbie etc․ Pelicanul
Pe lângă aceste vieţuitoare există şi o mare varietate de mănâncă în
plante: stuf, salcie, papură, nufăr etc․ jur de 1000 de peşti
în cele 6 luni cât stă
1․ Identifică în imaginea de mai sus vieţuitoarele marcate cu în Delta Dunării․
numere.
egretă pelican cegă
sturion cormoran cal sălbatic
lopătar castor somn
48
MARA Mara are în albumul său 3 imagini din Delta MIHAI
Dunării, iar Mihai are de 5 ori mai multe imagini․
Câte imagini are Mihai în albumul său?
3 + 3 + 3 + 3 + 3 = 15 imagini
de 5 ori
3 + 3 + 3 + 3 + 3 = 5 • 3 = 15
Dacă se înmulțește un număr cu 3, se
obține un număr de 3 ori mai mare.
9 12
6
15
18
21
24
30
27
1․ Află, prin adunare repetată de termeni egali, câţi nuferi sunt pe apă․
2․ Calculează prin adunare repetată de 3․ Află produsul numerelor․

termeni egali․
FACTOR 2 6 4 10
3•3= 8•3= 2•3=
FACTOR 3 3 3 3
5•3= 9•3= 7•3= PRODUS
49
MEDII DE VIAȚĂ: MAREA NEAGRĂ
Medii de viață: Marea Neagră
Marea Neagră este o întindere mare de apă sărată şi stătătoare․ Este un

mediu de viaţă prielnic pentru plante şi vieţuitoare․
Dintre cele mai cunoscute animale care trăiesc în Marea
Din categoria
Neagră sunt: căluţul de mare, meduza, delfinul, crabul, midia,
peştilor face parte
pescăruşul etc․
şi căluţul de mare,
În apa mării există câteva tipuri de alge․
deşi are cu totul
1․ Identifică în imaginea de mai sus vieţuitoarele marcate cu altă formă․
numere.
rapană algă chefal
calcan lişiţă raţă moţată
păstrugă delfin meduză
50
Mihai are 4 scoici, iar Mara are de 5 ori mai multe․
Câte scoici are Mara?
MIHAI
MARA 4 + 4 + 4 + 4 + 4 = 20 scoici
de 5 ori
4 + 4 + 4 + 4 + 4 = 5 • 4 = 20
8
12
16
36
20
24 28 32
40
1․ Câte meduze sunt în mare? Află prin adunare repetată de termeni egali․
2․ Câţi pui are căluţul de mare?
3․ Află produsul numerelor․

4•4= 3•4= 6•4= 8•4= 5•4= 9•4= 2•4= 7•4=
51
MEDII DE VIAȚĂ: PĂDUREA
Medii de viață: Pădurea
Pădurea este un mediu de viaţă prielnic atât pentru plante Ce crezi că s-ar
(ciupercă, ferigă, stejar, muşchi, brad etc․), cât şi pentru animale întâmpla dacă nu ar
(cerb, bursuc, privighetoare, mierlă, urs, vulpe etc․)․ mai exista pădure?
Realizează un poster
1․ Identifică în imaginea de mai sus vieţuitoarele marcate cu în care să evidenţiezi
numere. efectele negative
bursuc cerb mierlă apărute în urma
dispariţiei pădurii․
stejar ciocănitoare cuc
privighetoare lup urs
Pădurea este numită şi Plămânul verde al

Pământului, datorită faptului că purifică aerul prin
producerea de oxigen, care este indispensabil vieţii.
52
Mihai a cules din pădure 5 ciuperci,
iar Mara a cules de 3 ori mai multe․
Câte ciuperci a cules Mara?
MIHAI
MARA 5 + 5 + 5 = 15 ciuperci
de 3 ori
5 + 5 + 5 = 3 • 5 = 15
15 10
20
25 30
35
40
50
45
1․ Câte mure oferă bunica celor şase nepoţi, în total? Află prin adunare repetată de
termeni egali․
2․ Câte petale au florile de fragi în total?
3․ Află produsul numerelor․
8•5 4•5 7•5 2•5 9•2
53
19. PROIECT
PĂDUREA - PLĂMÂNUL VERDE
Indicație
În realizarea acestul proiect, vei aplica în echipă cu colegii ce ai învăţat despre pădure.
1․ Ce vom face?
Vom realiza un poster cu reguli ce negative şi pozitive constatate cu privire
trebuie respectate în pădure. la păstrarea unui mediu curat şi sănătos.
• vor realiza fotografii sugestive în care
2․ Ce urmărim? vor surprinde aspectele constatate.
Identificarea consecinţelor unor În a treia etapă vor realiza câte un
acţiuni ale omului asupra pădurii şi poster, folosindu-se de informaţiile
stabilirea regulilor ce trebuie respectate strânse în urma activităţilor desfăşurate
pentru protejarea acestui mediu de viaţă. în primele două etape.
Vor scrie reguli şi îndemnuri cu privire
3․ Cum procedăm? la păstrarea unui mediu curat şi sănătos;
Proiectul se desfăşoară pe parcursul vor lipi imagini sau fotografiile realizate;
a patru săptămâni. vor desena elemente reprezentative
Prin tragere la sorţi se alcătuiesc trei acestui mediu de viaţă.
echipe. Acestea îşi aleg câte o denumire.
În prima etapă fiecare echipă va colecta 4․ Cum vom evalua proiectul?
informaţii cu privire la acţiunile negative ale Fiecare echipă îşi va prezenta
omului asupra mediului, din diverse surse posterul şi se vor iniţia dezbateri cu
(reviste, Internet, pliante etc). privire la regulile stabilite, evidenţiindu-se
A doua etapă constă în efectuarea importanţa pădurii - Plămânul verde al
unor drumeţii la pădure, unde membrii planetei.
fiecărei echipe:
• vor observa şi vor nota aspectele
Interevaluare: se vor face sugestii între echipe, cu privire la modul de realizare a posterului.
Autoevaluare Evaluarea elevului de către cadrul didactic

Criterii de apreciere DA NU Am colaborat cu alţi
colegi din echipă.
A colaborat cu ceilalţi colegi din echipă.
M-am implicat în
S-a implicat în activităţile proiectului. activităţile proiectului.
Și-a pus în aplicare achiziţiile Sunt mulţumit de
anterioare. rezultatele proiectului.
54
I 20. ÎNMULȚIREA CÂND UNUL DINTRE FACTORI ESTE 1 SAU 0
PROPRIETĂȚI
• Câte alune are veveriţa?
1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 = 6 alune
de 6 ori
1+1+1+1+1+1=6•1=6
1 1•1 1 2 3 4
1+1 2•1 2 1 5
1+1+1 3•1 3
1+1+1+1 4•1 4
6
1+1+1+1+1 5•1 5 7
1+1+1+1+1+1 6•1 6
1+1+1+1+1+1+1 7•1 7
8
1+1+1+1+1+1+1+1 8•1 8 9
1+1+1+1+1+1+1+1+1 9•1 9
10
1+1+1+1+1+1+1+1+1+1 10 • 1 10
Dacă unul dintre factori este 1, atunci produsul este egal cu celălalt factor․
• Câte conuri sunt pe ramurile bradului?
Fructul bradului
se numeşte con․
0 + 0 + 0 = 0
de 3 ori
0+0+0=3•0=0
Dacă unul dintre factori este 0, atunci produsul este 0․
55
• Câte ciuperci sunt în poieniţă?
5 + 5 = 2 • 5 = 10 2 + 2 + 2 + 2 + 2 = 5 • 2 = 10
Dacă se schimbă ordinea factorilor, se obţine acelaşi produs․
factor 1 factor 2 factor 1 factor 2
2•5=5•2
produs 10 = 10 produs
• Câte ciuperci sunt în poieniţă?
2•3 2•3 2•3 2•3
de 4 ori
4•2 4•2 4•2 2 • 3• 4 = 24
6 •4
24
4 • 2 • 3 = 24
8 •3
24
de 3 ori
Într-o înmulţire cu mai mulţi factori, oricum am grupa factorii, produsul este acelaşi․
1․ Află produsul numerelor․ Reprezintă factorii, desenând şi grupând cerculeţe․
4•2= 5•1•3= 7•1=
2•4= 2•2•3= 1•7=
56
MEDII DE VIAȚĂ: DEȘERTUL
Medii de viață: Deşertul
Deşertul este o întindere mare de nisip, unde plouă foarte rar․

Din cauza lipsei apei, în acest mediu de viaţă s-au adaptat puţine plante (palmier,
cactus) şi vieţuitoare (cămilă, scorpion, şarpe, şopârlă, gândaci etc․)․
1․ Identifică în imaginea de mai sus plantele şi vieţuitoarele marcate

cu numere. Caută
informaţii
cămilă palmier şarpe despre
cactus scorpion şopârlă cămilă, din
diferite surse
şi notează-le
Realizează un colaj în care să evidenţiezi caracteristicile deşertului,
pe o filă de
folosind materiale din natură, hârtie colorată, material textil, mălai etc․ portofoliu.
57
Mara are 6 fotografii cu specii de cactuşi, MIHAI
iar Mihai are de 3 ori mai multe fotografii․
Câte fotografii are Mihai?
MARA 6 + 6 + 6 = 18 fotografii
de 3 ori
6 + 6 + 6 = 3 • 6 = 18 fotografii
6 1•6 6
6
6+6 2•6 12 12
6+6+6 3•6 18
18
6+6+6+6 4•6 24
6+6+6+6+6 5•6 30 60
24 54
6+6+6+6+6+6 6•6 36
6+6+6+6+6+6+6 7•6 42
6+6+6+6+6+6+6+6 8•6 30 48
48
6+6+6+6+6+6+6+6+6 9•6 54
36 42
6+6+6+6+6+6+6+6+6+6 10 • 6 60
1․ Află câţi cactuşi sunt, folosind adunarea repetată şi înmulţirea․
2․ Scrie numărul 36 ca sumă de doi termeni egali şi ca produs de doi factori egali․
3․ Transcrie coloanele de exerciţii, calculează şi realizează corespondenţa între cele care
au aceleaşi rezultate․
6+6+6= 5•6=
6+6+6+6+6= 4•6=
6+6+6+6+6+6= 3•6=
6+6+6+6= 6•6=
58
I 22. ÎNMULȚIREA CÂND UNUL DINTRE FACTORI ESTE 7, 8 SAU 9
MEDII DE VIAȚĂ: POLUL NORD
Medii de viață: Polul Nord
Polul Nord este o mare întindere de gheaţă, unde temperaturile sunt foarte scăzute․
Animalele care trăiesc aici au un strat gros de grăsime sub piele, pentru a supravieţui
frigului․ Majoritatea animalelor sunt de culoare albă, pentru a se camufla şi pentru a
se apăra de prădători․
1․ Identifică în imaginea de mai sus vieţuitoarele marcate cu numere.
bufniţă de zăpadă fulmar cod

vulpe arctică balenă albă presură de iarnă
urs polar crevete morsă
59
Mihai are 7 cartonaşe cu animale polare,
iar Mara de 8 ori mai multe․
MARA Câte cartonaşe are Mara? MIHAI
7 + 7 + 7 + 7 + 7 + 7 + 7 + 7 = 56 cartonaşe
de 8 ori
7 + 7 + 7 + 7 + 7 + 7 + 7 + 7 = 8 • 7 = 56 cartonaşe
obține un număr de 7 ori mai mare. 7 14 21 28
35
• 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 42
49
7 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 56
63
Dacă se înmulțește un număr cu 8, se 70
obține un număr de 8 ori mai mare. 8
80 16
• 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 72
24
8 8 16 24 32 40 48 56 64 72 80 32 64
40 56
Dacă se înmulțește un număr cu 9, se 48
obține un număr de 9 ori mai mare. 36 45
27 54
• 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
18 63
9 9 18 27 36 45 54 63 72 81 90 9
72
81
90
1․ Schimbă ordinea factorilor şi află produsul, după model․ 5 • 7 = 7 • 5 = 35
8•7= 9•7= 6•9=

6•8= 8•9= 6•7=
2․ Află produsul numerelor: 4 şi 7; 3 şi 7; 4 şi 7; 5 şi 8; 4 şi 9; 3 şi 9․
3․ Câte picioare au în total 9 urşi polari?
60
MEDII DE VIAȚĂ: POLUL SUD
Medii de viață: Polul Sud
Polul Sud este un mediu de viaţă unde uscatul şi apa Singura insectă
sunt îngheţate în cea mai mare parte a anului․ de la Polul Sud
La Polul Sud este mult mai rece decât la Polul Nord․ se numeşte
Pinguinii sunt păsări adaptate acestui mediu, care au Belgica antartica․
două straturi de pene scurte şi un strat de grăsime sub
piele․ Aceştia nu pot zbura, dar sunt foarte buni înotători
şi scufundători․
La Polul Sud trăiesc cele mai mari balene․
Focile sunt atât de bine adaptate la acest mediu, încât
adesea sunt nevoite să se arunce în apă pentru a se răcori․
1․ Identifică în imaginea de mai sus vieţuitoarele marcate cu numere.

focă orca delfin
balenă pinguin albatros
61
1․ Câţi pinguini sunt pe cei patru gheţari?
10 + 10 + 10 + 10 = 40 pinguini
de 4 ori Dacă se înmulțește un
10 + 10 + 10 + 10 = 4 • 10 = 40 pinguini număr cu 10, se obține
un număr de 10 ori mai
10 1 • 10 10
mare.
10 + 10 2 • 10 20
10 + 10 + 10 3 • 10 30 60
20
10 + 10 + 10 + 10 4 • 10 40 10
70
10 + 10 + 10 + 10 + 10 5 • 10 50 30
10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 6 • 10 60 100
10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 7 • 10 70 40 80
10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 8 • 10 80
10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 9 • 10 90 50 90
10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 10 • 10 100
2․ Desenează o axă asemănătoare şi completează cu numerele corespunzătoare․

Ce observi?
+ 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10
3․ Transcrie exerciţiile şi scrie A pentru relaţiile adevărate sau F pentru cele false, după
model․
8 • 10 = 10 • 8
80 80
7 • 10 = 10 + 10 + 10 + 10 + 10
10 + 10 + 10 +10 + 10 + 10 = 6 • 10 Pinguinul nu
se întâlneşte
4 • 10 = 10 + 10 + 10 +10
niciodată cu
0 • 10 = 10 + 10 ursul polar․
9 • 10 = 9 + 10
62
I 24. PROBLEME CARE SE REZOLVĂ PRIN UNA, DOUĂ
SAU MAI MULTE OPERAȚII
Pe un canal al Deltei Dunării sunt 8 pelicani şi de 3 ori mai mulţi cormorani․

Câte păsări sunt pe acel canal?
DATELE PROBLEMEI
ȘTIM sunt 8 pelicani
sunt de 3 ori mai mulţi cormorani
NU ȘTIM Câte păsări sunt?
REZOLVARE
ÎNTREBARE 1․ Câţi cormorani sunt?
3 • 8 = 8 + 8 + 8 = 24 (cormorani)
2․ Câte păsări sunt?
8 + 24 = 32 (păsări)
RĂSPUNS: 32 păsări
1․ Irina a adunat 10 alune, iar Andrei a adunat de 2 ori mai multe․

Câte alune a adunat Andrei?
2․ Într-o oază se odihneau 7

cămile şi de 4 ori mai multe cămile
se adăpau․
Câte cămile erau în acea oază?
3․ Pe un ghețar sunt 6 urşi, iar pe

altul sunt de 2 ori mai mulți․
Formulează întrebarea, astfel
încât problema să se rezolve prin
două operații․
63
4․ Într-o rezervaţie sunt 9 pui de urs,
de 4 ori mai mulţi urşi adulţi şi cu 6 mai
multe căprioare decât urşi․
Câte animale sunt în rezervaţie?
5․ Într-o pepinieră sunt 3 rânduri a câte 7 stejari

pe rând, 6 rânduri a câte 4 frasini pe rând şi
8 rânduri a câte 5 mesteceni pe rând․
Câţi pomi sunt în total?
6․ O veveriţă strânge provizii pentru iarnă, într-o săp-

tămână, câte 5 alune pe zi, iar altă veveriţă strânge
câte 6 alune pe zi, timp de o săptămână․
Câte alune strâng cele două veveriţe într-o săptâmână?
7․ Un tren de marfă are 2 vagoane․ În fiecare vagon sunt câte 10 saci cu cereale․
Știind că trenul face patru curse, transportând de fiecare dată acelaşi număr de saci,
află câţi saci transportă trenul în total․
NU Mesteacănul este
TĂ IAȚ I printre cei mai
folosiţi copaci pentru
CO PA CII ! decorarea parcurilor,
fiind considerat un
arbore elegant․
8․ Clasa a II-a A a realizat 8 postere cu îndemnuri de
protejare a pădurilor, clasa a II-a B a realizat de două
ori mai multe, iar clasa a II-a C cât celelalte două clase
la un loc․
Câte postere au realizat cele trei clase?
64
25 . RECAPITULARE
1․ Scrie adunările repetate ca produs de doi factori․
4+4+4+4+4+4= 1 + 1 +1 + 1 + 1 +1 + 1 =
6+6+6+6+6+6+6= 3 + 3 + 3 + 3 +3 =
7+7+7+7+7= 9+9+9=
2․ Scrie produsele ca adunări repetate de termeni egali․

2•9= 6 • 4= 4• 3=
9•2= 9•8= 3• 6=
5•8= 1•7= 8 • 10 =
3․ Alege picătura de ploaie corespunzătoare fiecărui nor․
8•3
5•5
7•6 9•4 32
25 16 24
15 20
24 36 27
42 36 63
4․ Ajută delfinii să-şi găsească puii․
7•7 3•3 9•9 5•5
5․ Scrie fiecare dintre numerele 64 şi 16 ca sumă de doi termeni egali şi ca produs de doi
factori egali․
6․ Scrie fiecare dintre numerele 8 şi 27 ca un produs de trei factori egali․
65
7․ Animalele s-au rătăcit․ Ajută-le să-şi găsească mediul de viaţă․
8․ Află câte:
• coarne au 7 cerbi; • picioare au 10 vulpi;
• urechi au 6 urşi; • picioare au 9 ciocănitori․
9․ Află:
• dublul numărului scris pe animalul care trăieşte la Polul Nord;
• numărul de 3 ori mai mare decât numărul scris pe animalul care trăieşte în deşert;
• numărul de 2 ori mai mare decât numărul scris pe animalul care trăieşte în Delta
Dunării;
• produsul numerelor scrise pe animalele care trăiesc în Marea Neagră․
10․ Află suma a trei numere, ştiind că primul număr este 3, al doilea este de 9 ori mai
mare, iar al treilea este cu 23 mai mare decât al doilea․
66
26 . EVALUARE
1․ Identifică şi denumeşte vieţuitoarele
care trăiesc în mediul de viaţă prezentat în
imagine․
2․ Scrie adunările repetate ca produs de doi factori.

2+2+2+2+2+2+2=
8+8+8+8+8+8=
1+1+1+1+1=
3․ Află produsul numerelor: 3 şi 6; 4 şi 9; 2 şi 10,
prin adunare repetată de termeni egali․
4․ Află numerele de 5 ori mai mari decât: 8, 2 şi 7․
5․ La concursul Protejăm natura au participat 8 fete şi de 2 ori mai

mulţi băieţi․
Câţi copii au participat la concurs?
1․ o vieţuitoare două vieţuitoare toate vieţuitoarele
2․ un produs două produse trei produse
3․ un produs două produse trei produse
4․ un număr două numere trei numere
5․ o operaţie cu un rezultat corect două operaţii cu un rezultat corect rezolvarea problemei

67
I ÎMPĂRȚIREA CU REST 0 ÎN CONCENTRUL 0 – 100. FRACȚII
CORPUL OMENESC. PĂMÂNTUL
27. ÎMPĂRȚIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL 0 - 100
MENȚINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE: DIETA ȘI EXERCIȚIUL FIZIC
Menținerea stării de sănătate: dieta şi exercițiul fizic
O alimentaţie echilibrată şi exerciţiul fizic contribuie la menţinerea stării de

sănătate şi la desfăşurarea cu uşurinţă a activităţilor zilnice specifice vârstei copiilor․
Consumul de alimente diversificate: fructe, legume, lactate, ouă, peşte, carne,
cereale integrale conferă energie, protejează sănătatea şi ajută la creştere․
Este important să se consume zilnic legume şi fructe․
Trebuie respectate cele trei mese principale, precum şi un consum suficient de
apă․
Evită excesul de zahăr, sare şi grăsimi în alimentele pe care le consumi!
68
Bunicul are 15 pere şi dăruieşte câte 5 fiecărui nepot․
Câţi nepoţi are bunicul?
Se află prin scădere repetată de termeni egali․

15 – 5 – 5 – 5 = 0 SE CITEȘTE:
de 3 ori 15 împărţit la 5 este egal cu 3
15 : 5 = 3 CÂT sau
5 se cuprinde în 15 de trei ori․
DEÎMPĂRȚIT ÎMPĂRȚITOR
ÎMPĂRȚIT
Numărul 5 se repetă de 3 ori în scădere, până se obţine rezultatul 0․
Deci, numărul 15 se împarte la 5 (15 : 5) şi se obţine rezultatul 3․
Deîmpărțitul (15) este numărul care se împarte․
Împărțitorul (5) este numărul la care se împarte․
Câtul 3 este rezultatul împărțirii․
Împărțirea este o scădere repetată de termeni egali․
• Iustina primeşte 3 mere de la bunica sa şi mănâncă zilnic câte unul․

În câte zile mănâncă Iustina cele 3 mere?
3 – 1 – 1 – 1= 0
de 3 ori Împărțirea la
0 nu are sens,
3 : 1 = 3 zile
deoarece orice
Dacă se împarte un număr la 1, număr înmulțit cu
se obține același număr. 0 dă rezultatul 0.
69
1․ Identifică şi denumeşte, în imaginile de mai jos, alimentele sănătoase․
2․ Andrei execută 90 de exerciţii fizice în 9 zile․

Câte exerciţii face Andrei zilnic?
Calculează, folosind scăderea repetată de termeni egali․
3․ Transformă operaţiile de scădere în operaţii de împărţire․
16 – 4 – 4 – 4 – 4 = 0 32 – 8 – 8 – 8 – 8 = 0
30 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0 21 – 7 – 7 – 7 = 0
4․ Află câtul numerelor, folosind scăderea repetată de termeni egali․

36 : 9 = 63 : 7 = 18 : 6 = 24 : 8 =
Împreună cu un coleg, scrieţi operaţia de împărţire corespunzătoare

imaginii şi calculaţi prin scădere repetată de termeni egali․
70
I 28. ÎMPĂRȚIREA LA 2
IGIENA PERSONALĂ
Igiena personală
Igiena personală joacă un rol deosebit de important pentru sănătate․

Ea constă în respectarea mai multor reguli․
Igiena mâinilor
Spală-te pe mâini:
• înainte de a mânca; Igiena dinților
• după ce vii de la joacă; Spală-te pe dinţi după ce serveşti
• după ce foloseşti toaleta; cele trei mese principale�
• după ce vii de la şcoală;
• după orice activitate desfăşurată�
Igiena corporală
Igiena părului Fă-ţi duş zilnic,
Spală-ţi părul săptămânal iar baie săptămânal�
şi perie-l zilnic�
Igiena unghiilor NU împrumutați:

Taie-ţi unghiile de câte ori este • periuța de dinți;
nevoie, pentru a le avea cât mai scurte� • prosopul personal;
• peria de păr;
Igiena hainelor
• batista;
Schimbă-ţi lenjeria intimă zilnic
şi poartă haine curate� • forfecuța de unghii etc․!
71
1. Alege obiectele de igienă personală pe care nu trebuie să le împrumuţi․
În cadrul concursului Păstrează dinții sănătoși! s-au oferit 10 periuţe

de dinţi celor două echipe câştigătoare, în mod egal․
Câte periuţe de dinţi primeşte fiecare echipă?
10 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 = 0 10 : 2 = 5 periuţe de dinţi
de 5 ori • 10 împărțit la 2 este
egal cu 5
• 2 se cuprinde în 10
2–2 2:2 1 de 5 ori
4–2–2 4:2 2
6–2–2–2 6:2 3
8–2–2–2–2 8:2 4
10 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 10 : 2 5 • Dacă se împarte
12 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 12 : 2 6 un număr la 2, se
14 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 14 : 2 7 obține un număr de
16 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 16 : 2 8 2 ori mai mic sau
18 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 18 : 2 9 jumătatea lui.
20 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 20 : 2 10
Diana are 6 pachete cu şerveţele nazale şi

oferă fratelui său jumătate din ele․
Câte pachete cu şerveţele primeşte fratele Dianei?
6:2→6–2–2–2 Împărţind numărul 6 la 2, se obţine jumătatea
numărului 6․
de 3 ori
Jumătatea unui număr se află împărţind acel
6 : 2 = 3 pachete cu şerveţele număr la 2․
72
2. Transformă împărţirile în scăderi repetate şi află rezultatele․
10 : 2 = 6:2= 12 : 2 =
14 : 2 = 4:2= 18 : 2 =
3. Transformă scăderile în împărţiri şi calculează․
12 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 = 0 16 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 = 0
8–2–2–2–2=0 10 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 = 0
4. Află jumătatea numerelor de pe obiectele de igienă personală care nu se împrumută․
5. De câte pahare este nevoie dacă cele 12 tuburi cu pastă de dinţi se vor aşeza câte două
în pahar? Află prin scădere repetată de termeni egali․
6. Află câtul numerelor de pe obiectele de igienă de acelaşi fel․
7. Scrie operaţiile de împărţire corespunzătoare desenelor․
73
De câte suporturi este nevoie pentru a aşeza 12 periuţe de dinţi,

câte 3 în fiecare suport?
12 – 3 – 3 – 3 – 3 = 0 12 : 3 = 4 suporturi
de 4 ori • 12 împărţit la 3 este
egal cu 4.
3–3 3:3 1 • 3 se cuprinde în 12
de 4 ori․
6–3–3 6:3 2
9–3–3–3 9:3 3
12 – 3 – 3 – 3 – 3 12 : 3 4
15 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 15 : 3 5
18 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 18 : 3 6 • Dacă se împarte
21 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 21 : 3 7 un număr la 3, se
24 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 24 : 3 8 obţine un număr
27 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 27 : 3 9 de 3 ori mai mic.
30 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 30 : 3 10
1. Află numerele de 3 ori mai mici decât: 3 , 6, 9, 18 şi 27․

2. Repetă acelaşi termen al scăderii pentru a obţine rezultatul zero, după model․ De câte
ori ai scăzut termenul? Scrie operaţia de împărţire corespunzătoare․
18 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 = 0 18 : 3 = 6
de 6 ori
12 – 3 – 3 ․․․․ 21 – 3 – 3 ․․․
3. Află câtul numerelor: 6 şi 3; 15 şi 3; 30 şi 3; 21 şi 3․

4. Transformă împărţirile în scăderi repetate de termeni egali şi află rezultatul․
15 : 3 = 24 : 3 = 30 : 3 = 9:3=
74
De câte cutii este nevoie pentru a aşeza 12 săpunuri,

câte 4 în fiecare cutie?
12 – 4 – 4 – 4 = 0
de 3 ori
12 : 4 = 3 cutii
• 12 împărţit la 4 este
egal cu 3.
4–4 4:4 1
• 4 se cuprinde în 12 de
8–4–4 8:4 2
3 ori․
12 – 4 – 4 – 4 12 : 4 3
16 – 4 – 4 – 4 – 4 16 : 4 4
20 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 20 : 4 5
24 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 24 : 4 6 • Dacă se împarte
un număr la 4, se
28 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 28 : 4 7
obţine un număr
32 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 32 : 4 8 de 4 ori mai mic
36 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 36 : 4 9 sau sfertul acelui
40 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 40 : 4 10 număr.
1. Află numerele de 4 ori mai mici decât: 8, 28, 36 şi 16․

2. De câte ori se cuprinde 4 în numerele: 40, 24, 12 şi 32?
Află prin scădere repetată de termeni egal․
4. Află sfertul numerelor: 8, 28, 4 şi 20․

20 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 = 0 36 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 = 0
12 – 4 – 4 – 4 = 0 28 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 = 0
75
De câte vaze este nevoie pentru a aşeza câte 5 flori în fiecare vază,
ştiind că în total sunt 20 de flori?
20 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0
de 4 ori
20 : 5 = 4 vaze
• 20 împărţit la 5 este
5–5 5:5 1 egal cu 4.
10 – 5 – 5 10 : 5 2 • 5 se cuprinde în 20
15 – 5 – 5 – 5 15 : 5 3 de 4 ori․
20 – 5 – 5 – 5 – 5 20 : 5 4
25 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 25 : 5 5
30 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 30 : 5 6 • Dacă se împarte
35 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 35 : 5 7 un număr la 5, se
40 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 40 : 5 8 obţine un număr
45 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 45 : 5 9 de 5 ori mai mic.
50 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 50 : 5 10
1. Află numerele de 5 ori mai mici decât: 30, 20, 10 şi 40․

2. De câte ori se cuprinde 5 în numerele: 35, 25, 15 şi 45?

35 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0 25 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0
45 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0 30 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0
5. Scrie operaţia de împărţire sugerată de axa numerelor․
76
I 32. ÎMPĂRȚIREA LA 6. ÎMPĂRȚIREA LA 7
BOLI PROVOCATE DE VIRUSURI: METODE DE PREVENȚIE ȘI TRATARE
Boli provocate de virusuri: metode de prevenție şi tratare
Există mai multe

tipuri de virusuri care se
răspândesc cu uşurinţă
în aerul pe care îl respirăm,
de pe obiecte contaminate şi Pentru tratarea bolilor provocate de aceste
de pe mâini nespălate․ virusuri este recomandat să mergi la medic şi
Cel mai des întâlnite printre copii să urmezi tratamentul indicat de acesta․
sunt: virusul gripal, răceala
şi virusurile digestive․
Pentru a preveni îmbolnăvirea, Spală-te des Nu-ţi atinge
trebuie respectate pe mâini ochii, nasul
anumite reguli․ cu apă şi şi gura, dacă
săpun! nu ai mâinile
curate!
Acoperă-ţi
nasul şi gura
când strănuţi
sau tuşeşti!
Foloseşte masca
Nu lua de protecţie
medicamente dacă eşti răcit
fără sau dacă te afli
recomandarea în apropierea
medicului! oamenilor
bolnavi!
77
Elevii claselor a doua au primit 42 de pliante cu reguli de
prevenire a îmbolnăvirilor․
• Câte clase sunt, ştiind că fiecare clasă a primit câte 6 pliante?
42 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 = 0 42 : 6 = 7 clase
de 7 ori
• 42 împărţit la 6 este egal
6–6 6:6 1 cu 7.
12 – 6 – 6 12 : 6 2 • 6 se cuprinde în 42 de 7
18 – 6 – 6 – 6 18 : 6 3 ori․
24 – 6 – 6 – 6 – 6 24 : 6 4
30 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 30 : 6 5
36 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 36 : 6 6
42 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 42 : 6 7 • Dacă se împarte un
48 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 48 : 6 8 număr la 6, se obţine un
54 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 54 : 6 9 număr de 6 ori mai mic.
60 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 60 : 6 10
• Dar dacă fiecare clasă ar primi câte 7 42 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 = 0

pliante, câte clase ar fi? de 6 ori
7–7 7:7 1 42 : 7 = 6 clase
14 – 7 – 7 14 : 7 2 • 42 împărţit la 7 este egal
21 – 7 – 7 – 7 21 : 7 3
4
cu 6.
28 – 7 – 7 – 7 – 7 28 : 7
35 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 35 : 7 5 • 7 se cuprinde în 42 de 6
42 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 42 : 7 6 ori․
49 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 49 : 7 7
• Dacă se împarte un
56 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 56 : 7 8
63 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 63 : 7 9 număr la 7, se obţine un
70 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 – 7 70 : 7 10 număr de 7 ori mai mic.

2. Repetă acelaşi termen al scăderii pentru a obţine rezultatul zero․ De câte ori ai scăzut
termenul? Scrie operaţia de împărţire corespunzătoare․
30 – 6 – 6 ․․․ 18 – 6 – 6 ․․․ 70 – 7 – 7 ․․․
54 – 6 – 6 ․․․ 21 – 7 – 7 ․․․ 49 – 7 – 7 ․․․
78
I 33. ÎMPĂRȚIREA LA 8. ÎMPĂRȚIREA LA 9. ÎMPĂRȚIREA LA 10
Elevii claselor a doua participă la concursul Fii sănătos!, fiind împărţiţi în 8 echipe․
Câţi elevi sunt în fiecare echipă, ştiind că au participat 72 de elevi?
72 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 = 0
de 9 ori
72 : 8 = 9 elevi
• 72 împărţit la 8 este egal cu 9.
• 8 se cuprinde în 72 de 9 ori․
• Dacă se împarte un număr la 8, se

obţine un număr de 8 ori mai mic.
8–8 8:8 1
16 – 8 – 8 16 : 8 2
24 – 8 – 8 – 8 24 : 8 3
32 – 8 – 8 – 8 – 8 32 : 8 4
40 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 40 : 8 5
48 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 48 : 8 6
56 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 56 : 8 7
64 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 64 : 8 8
72 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 72 : 8 9
80 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 80 : 8 10
9–9 9:9 1 10 – 10 10 : 10 1
18 – 9 – 9 18 : 9 2 20 – 10 – 10 20 : 10 2
27 – 9 – 9 – 9 27 : 9 3 30 – 10 – 10 – 10 30 : 10 3
36 – 9 – 9 – 9 – 9 36 : 9 4 40 – 10 – 10 – 10 – 10 40 : 10 4
45 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 45 : 9 5 50 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 50 : 10 5
54 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 54 : 9 6 60 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 60 : 10 6
63 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 63 : 9 7 70 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 70 : 10 7
72 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 72 : 9 8 80 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 80 : 10 8
81 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 81 : 9 9 90 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 90 : 10 9
90 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 90 : 9 10 100 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 – 10 100 : 10 10
56 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 = 0 40 – 10 – 10 – 10 – 10 = 0
63 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 = 0 45 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 = 0
79
I 34. PROBA ÎNMULȚIRII. PROBA ÎMPĂRȚIRII
PĂMÂNTUL: USCAT, APĂ, ATMOSFERĂ
Pământul: uscat, apă, atmosferă
N
Planeta Pământ numită şi Terra are
formă sferică, turtită la cei doi poli
USCAT (Polul Nord şi Polul Sud)․
Suprafaţa apei de pe planeta
noastră este două ori mai mare decât
APĂ TERRA a uscatului․ De aceea Terra mai este
numită şi Planeta Albastră․
De jur-împrejurul Terrei există un
S strat de aer numit atmosferă․
ATMOSFERĂ
1. Citeşte şi transcrie doar enunţurile adevărate․

• Planeta Terra are formă cilindrică․
• Planeta Pământ este numită şi Planeta Verde․
• Suprafaţa de uscat de pe planeta noastră este de două ori mai mare decât suprafaţa
de apă․
• Terra este înconjurată de un strat de aer․
• Câţi ghiocei sunt în total? Avem 3 buchete cu câte 5 ghiocei․
3 • 5 = 15 (ghiocei)
FACTOR FACTOR PRODUS
VERIFICĂM REZULTATUL
PROBA PRIN PROBA PRIN
ÎNMULȚIRE ÎMPĂRȚIRE
• schimbăm • împărţim produsul
ordinea factorilor la unul dintre factori
5 • 3 = 15 15 : 3 = 5
15 : 5 = 3
80
• Daria a cules 27 de zambile şi doreşte să facă buchete cu câte 9 fire․
Câte buchete de zambile face Daria?
Avem 27 de zambile VERIFICĂM REZULTATUL

pe care le împărţim în PROBA PRIN ÎMPĂRȚIRE PROBA PRIN ÎNMULȚIRE
grupe de câte 9 fire․ Deîmpărţit : Cât = Împărţitor Cât • Împărţitor = Deîmpărţit
27 : 9 = 3 (buchete) 27 : 3 = 9 3 • 9 = 27
DEÎMPĂRȚIT ÎMPĂRȚITOR
CÂT Împărţitor • Cât = Deîmpărţit
9 • 3 = 27
2. Calculează şi verifică rezultatele prin operaţie inversă․
36 : 9 = 7•7= 54 : 6 =
8•3= 40 : 8 = 4•5=
Grupaţi-vă în perechi şi calculaţi operaţiile. Verificaţi rezultatele prin
aceeaşi operaţie şi identificaţi unde ajunge fiecare rachetă․
81
35. PROBLEME CARE SE REZOLVĂ PRIN UNA, DOUĂ
I SAU MAI MULTE OPERAȚII
Elevii claselor a doua au confecţionat 36 de rachete din hârtie reciclată, elevii

claselor a treia de patru ori mai puţine, iar elevii claselor a patra de două ori mai
multe decât elevii claselor a treia․
Câte rachete au confecţionat elevii în total?
DATELE PROBLEMEI
• elevii claselor a doua 36 de rachete
• elevii claselor a treia de 4 ori mai puţine decât ale elevilor din clasa a doua
• elevii claselor a patra de 2 ori mai multe decât ale elevilor din clasa a treia
• rachete ? în total
REZOLVARE
1. Câte rachete au confecţionat elevii claselor a treia?
36 : 4 = 9 (rachete)
2. Câte rachete au confecţionat elevii claselor a patra?
2 • 9 = 18 (rachete)
3. Câte rachete au confecţionat elevii în total?
36 + 9 + 18 = 63 (rachete)
RĂSPUNS: 63 rachete
1. Află suma a trei numere, ştiind că primul este 32, al

doilea este de 8 ori mai mic, iar al treilea este de 2 ori
mai mare decât al doilea․
2. În grădina bunicii sunt 24 de narcise, de patru ori mai

puţine lalele şi de 6 ori mai puţini ghiocei decât narcise․
Câte flori sunt în grădina bunicii?
82
3. Într-o livadă sunt 54 de meri, iar peri
de 6 ori mai puţini․
Câţi pomi sunt în livadă?
4. Într-o zi au vizitat Planetariul 8 adulţi, de 9 ori mai

mulţi copii, iar vârstnici cu 10 mai mulţi decât adulţi․
Câte persoane au vizitat Planetariul în aceea zi?
5. De pe un aeroport au decolat într-o zi 27 de

avioane, a doua zi de 3 ori mai puţine, iar a treia
zi cu 7 mai puţine decât în prima zi․
Câte avioane au decolat în total?
6. La un magazin de jucării s-au primit într-o zi

36 de avioane, de 4 ori mai puţine elicoptere,
iar rachete cât avioane şi elicoptere la un loc․
Câte jucării s-au primit în total la acel
magazin?
7. Mihai are o colecţie cu 100 de bile colorate․ Știind că 28

sunt bile roşii, de 4 ori mai puţine bile verzi, mov cât bilele
roşii şi verzi la un loc, iar albastre restul, află câte bile din
fiecare culoare are Mihai.
8. La un restaurant s-au consumat dimineaţa 10 sticle cu apă, după-amiază

de 4 ori mai multe, iar seara de 5 ori mai puţine decât după-amiază․
Formulează întrebarea, astfel încât problema să se rezolve prin trei
operaţii․
83
I 36. FRACȚII
1
(JUMĂTATE, DOIME). CÂMPII
2
Câmpii
Câmpia este cea mai joasă formă de relief, este o

întindere de pământ aproape netedă․
Fiecare întreg a fost împărțit în două părți egale.

Mărul, cireşele şi pâinea
reprezintă câte un întreg.
Jumătate de măr, o cireaşă
şi o jumătate de pâine
reprezintă câte o doime din
fiecare întreg.
o jumătate = o doime
Jumătatea, doimea sau o parte din două părți egale se scriu 1 (unu supra doi).
2
un întreg
o jumătate = o doime = 1 o jumătate = o doime = 1

2 2
84
1. În care dintre imaginile de mai jos este reprezentată câmpia?
2. În care dintre imagini partea colorată reprezintă jumătate din întreg?
3. Formează întregul pentru fiecare fruct․
4. Desenează pe reţeaua de pătrăţele a caietului de matematică contururile de mai jos,

împarte-le în două părţi egale şi colorează o jumătate․
85
I 37. FRACȚII
1
(SFERT, PĂTRIME). DEALURI
4
Dealuri
Dealul este forma de relief puţin mai înaltă decât

câmpia, având aspectul unei ridicături de pământ․
Fiecare întreg a fost împărțit în 4 părți egale.
Un sfert de măr, o cireaşă şi un

sfert de pâine reprezintă câte o
pătrime din fiecare întreg.
un sfert = o pătrime
Sfertul, pătrimea sau o parte din patru părți egale se scriu 1 (unu supra patru).
4
un întreg
un sfert un sfert un sfert un sfert

(o pătrime) (o pătrime) (o pătrime) (o pătrime)
1 1 1 1
4 4 4 4
86
1. În care dintre imaginile de mai jos este reprezentat dealul?
2. În care dintre imagini partea colorată reprezintă un sfert din întreg?
3. Întregeşte literele.
4. Desenează pe reţeaua de pătrăţele a caietului de matematică contururile de mai jos,

împarte-le în patru părţi egale şi colorează un sfert․
87
I 38. FRACȚII ECHIVALENTE
1 2
= . MUNȚI
2 4
Munți
Muntele este cea mai înaltă formă de relief․

Împărțim întregul în Împărțim întregul în
două părți egale. patru părți egale.
2 jumătăți = 4 sferturi
de măr de măr
o jumătate = 2 sferturi O jumătate (o doime)

de măr de măr este egală cu două
1 = 2 sferturi (două pătrimi).
2 4
1. Scrie pentru fiecare pereche de figuri geometrice fracţiile corespunzătoare, după model․
1=2
2 4
2. Desenează pe caietul de matematică contururile de mai jos, împarte fiecare întreg şi
colorează atâtea părţi câte indică fracţia de la începutul fiecărui rând․
1
2
2
4
88
39 . RECAPITULARE
1. Grupaţi-vă în echipe de câte 4 elevi şi realizaţi un meniu pentru o zi, având
în vedere consumul de alimente diversificate, care să constituie o alimentaţie
sănătoasă.
Meniu
Mic dejun Prânz Cină
2. Citeşte şi transcrie doar enunţurile adevărate.

• Este important să consumăm zilnic legume şi fructe.
• Exerciţiul fizic ajută la menţinerea stării de sănătate.
• Ne spălăm pe mâini doar o dată pe zi.
• Suprafaţa de apă a Terrei este de două ori mai mare decât suprafaţa de uscat.
• Igiena personală constă doar în spălarea hainelor.
• Mergem la şcoală, chiar dacă suntem răciţi.
• Stratul de aer care înconjoară Pământul formează atmosfera.
3. Scrie operaţiile de împărţire corespunzătoare scăderilor repetate.

24 – 8 – 8 – 8 = 0 21 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 – 3 = 0
16 – 4 – 4 – 4 – 4 = 0 40 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0
4. Găseşte fructiera corespunzătoare pentru fiecare fruct.
89
5. Află numerele de 7 ori mai mici decât numerele scrise pe obiectele de igienă personală.
6. Află câtul numerelor 30 şi 10; 9 şi 1; 12 şi 3; 16 şi 8.
7. Calculează împărţirile şi verifică rezultatele prin împărţire şi înmulţire.

27 : 3 = 35 : 7 = 8:2= 48 : 6 =
27 : 9 = 35 : 5 = 8:4= 48 : 8 =
8. Deîmpărţitul este 72, iar împărţitorul este 8. Află câtul.
9. Știind că împărţitorul este 6, iar câtul este 7, află deîmpărţitul.
10. Află împărţitorul, ştiind că deîmpărţitul este 56, iar câtul este 8.
11. La concursul Salvează Planeta au participat două echipe. Prima echipă a obţinut un
număr de puncte egal cu cel mai mare număr par mai mic decât 20, iar a doua echipă a
obţinut de două ori mai puţine puncte.
Câte puncte au obţinut cele două echipe în total?
12. La o florărie s-au adus trandafiri, un număr egal cu produsul numerelor 4 şi 9, crini
un număr egal cu câtul numerelor 70 şi 7, gladiole un număr egal cu diferenţa numerelor
480 şi 465, iar crizanteme cât suma numerelor 19 şi 9.
Câte flori s-au adus la acea florărie?
90
13. Recunoaşte şi denumeşte formele de relief din imagini.
14. Scrie fracţia corespunzătoare pentru fiecare figură.
15. Scrie fracţia corespunzătoare pentru fiecare pereche de figuri şi compară-le.
91
40 . EVALUARE
1. Transcrie enunţurile şi scrie în dreptul lor A pentru cele adevărate şi

F pentru cele false.
• Ne spălăm pe mâini ori de câte ori este nevoie.
• Pentru tratarea bolilor este recomandat să iei medicamente fără
să te consulte medicul.
• Planeta Terra mai este numită şi Planeta Albastră.
• Muntele este cea mai înaltă formă de relief.
• Dealul este forma de relief mai puţin joasă decât câmpia.
2. Transformă scăderile repetate în împărţiri şi calculează.
56 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 = 0 36 – 9 – 9 – 9 – 9 = 0
36 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 = 0 28 – 7 – 7 – 7 – 7 = 0
3. Scrie fracţia corespunzătoare pentru fiecare figură.
4. Calculează operaţiile şi verifică rezultatele prin operaţie inversă.

54 : 6 = 7•6=
5. Pe primul ra� al unei biblioteci

sunt 42 de cărţi, pe al doilea sunt de
6 ori mai puţine, iar pe al treilea de
3 ori mai multe decât pe al doilea.
Câte cărţi sunt în total pe cele
trei ra�uri?
1. două-trei enunţuri patru enunţuri cinci enunţuri
2. două operaţii cu rezultate corecte trei operaţii cu rezultate corecte patru operaţii cu rezultate corecte
3. două fracţii trei fracţii patru fracţii
4. două operaţii trei operaţii patru operaţii
5. o operaţie două operaţii rezolvarea problemei

92
II. EXPLORATORI ÎN
ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI ȘI
ÎN ȘTIINȚELE FIZICII. FIGURI
ȘI CORPURI GEOMETRICE
•Figuri plane/2D
• Corpuri/3D
• Universul
• Forțe şi mişcare
93
II EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI ȘI ÎN ȘTIINȚELE FIZICII
FIGURI ȘI CORPURI GEOMETRICE
FIGURI PLANE/2D. CORPURI/3D. UNIVERSUL. FORȚE ȘI MIȘCARE
1. TRIUNGHIUL. PLANETELE SISTEMULUI SOLAR
Planetele Sistemului Solar
Soare
un
nus
rte
urn
r
nus
r
ânt
rcu
ite
pt
Ma
Ura
Sat
Jup
Ne
Ve
Păm
Me
Sistemul Solar este compus din Soare şi opt planete: Mercur, Venus, Pământ,
Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun.
Soarele este cel mai mare corp ceresc care luminează şi încălzeşte celelalte
planete.
Pământul este a treia planetă de la Soare, fiind singurul corp ceresc despre care
se ştie că adăposteşte viaţă.
1. Scrie denumirea planetelor, începând cu cea mai apropiată de Soare.
Triunghiul este o figură geometrică plană (2D).
94
2. Câte triunghiuri sunt în imaginea de mai jos?
3. Află suma numerelor din interiorul fiecărui triunghi.
372 891 506

27
100 100 291 366
15 633 542
324 45
620
205 179
6 455 647
231 422 372 231
387 502
4. Folosind rigla, desenează:

• un triunghi;
• în interiorul triunghiului două linii orizontale;
• în exteriorul triunghiului trei linii verticale;
Încadrează toate elementele desenate într-un alt triunghi.
5. Realizează un desen numai din triunghiuri.
Descoperă regula şi continuă şirul cu încă şase elemente.
...
95
II 2. PĂTRATUL
Pătratul este o figură geometrică plană (2D).
1. Câte pătrate sunt în imaginea de mai jos?
2. Află diferenţa numerelor din interiorul 3. Desenează cu ajutorul riglei:

fiecărui pătrat. • un pătrat;
• în exteriorul pătratului un triunghi;
366 231 • în interiorul pătratului două linii
216
546 5 verticale.
223 4. Realizează un desen din pătrate şi
3 triunghiuri.
531
897
41 Descoperă regula şi
continuă şirul.
363 376
466
120
96
3. DREPTUNGHIUL
II CICLUL ZI-NOAPTE
Ciclul zi-noapte
axa
ZI NOAPTE
Soare
Terra
Pământul se roteşte în jurul axei sale. O rotație completă durează 24 de ore,

ceea ce produce alternanța zi-noapte.
În partea Pământului care este luminată de Soare este ziuă, adică lumină, iar în
partea opusă este noapte, adică întuneric.
1. Desenează Planeta Pământ şi Soarele, evidenţiind partea Sunt cercetător�

luminată a Pământului. Ciclul zi-noapte
Modelează din plastilină
un glob pământesc. Mergi
într-un loc întunecat din
încăpere. Ține globul în
mâna stângă şi în timp
ce îl roteşti în sens invers
acelor de ceasornic,
luminează-l cu o lanternă.
Notează pe o fişă ceea ce
observi.
Dreptunghiul este o formă geometrică plană (2D).
97
2. Câte dreptunghiuri sunt în imaginea de mai jos?
3. Află produsul numerelor din interiorul dreptunghiurilor.
7 8 3 9
9 3
2
10
5 2 6
9
4 6
6 1
9 0
4. Folosind rigla, desenează:

• un dreptunghi; • în exteriorul dreptunghiului un triunghi;
• în interiorul dreptunghiului un pătrat; • în interiorul pătratului o linie oblică.
5. Realizează un desen din dreptunghiuri şi triunghiuri.
6. Întregeşte figurile geometrice, pentru a obţine: un triunghi, un pătrat şi un dreptunghi,
după model.
Model: 1-C
98
II 4. CERCUL, SEMICERCUL
CERC SEMICERC
COMPAS
Cercul este o figură geometrică.

Semicercul este o figură geometrică
formată dintr-o jumătate de cerc.
Compasul este instrumentul cu
ajutorul căruia se pot construi cercuri.
1. Câte cercuri şi câte semicercuri sunt în imaginea de mai jos?
2. Află câtul numerelor din interiorul cercurilor.
6 54 16 4
2 63 81
8 6
72 12 9
9 9 3 2
1 8
3. Desenează cercuri de diferite mărimi, cu ajutorul unor obiecte care au formă de cerc
(monede, capace, dopuri etc.), dar şi cu ajutorul compasului.
4. Realizează un desen din cercuri şi dreptunghiuri.
Descoperă regula şi continuă şirul cu încă şase elemente.
...
99
II 5. AXE DE SIMETRIE
axă de
simetrie
Axa de simetrie este linia care împarte o figură în două părţi identice, astfel încât
cele două părţi care se formează să se suprapună exact, una peste cealaltă.
1. Care dintre figurile de mai jos au axa de simetrie trasată corect?
2. Desenează pe caiet figurile de mai jos şi trasează axele de simetrie, după model.
3. Desenează pe o coală colorată un pătrat, decupează-l şi pliază-l pentru a obţine axe

de simetrie.
100
II 6. CUBUL
FORȚE EXERCITATE DE MAGNEȚI
Forțe exercitate de magneți
SUD SE ATRAG SE RESPING
NORD
Magnetul are proprietatea de a atrage obiecte din metal. Orice magnet are doi
poli magnetici: nord (colorat în roşu) şi sud (colorat în albastru).
Polii de acelaşi fel (N-N; S-S) se resping, iar polii diferiţi (N-S; S-N) se atrag.
1. Numeşte obiectele care pot fi atrase de un magnet.
FEȚE
Cubul este un corp geometric
(3D), care are 6 fețe pătrate.
Desfăşurarea cubului
2. Desenează pe reţeaua de pătrăţele a caietului de matematică conturul desfăşurării

cubului. Decupează acest contur şi pliază pentru a obţine un cub.
101
II 7. CUBOIDUL
FEȚE Cuboidul este un corp

geometric (3D), care are 6
fețe dreptunghiuri.
Desfăşurarea cuboidului
1. Află produsul numerelor de pe feţele cuboi- 2. Pe reţeaua de pătrăţele a unei foi

dului şi câtul numerelor din exteriorul acestuia. din caietul de matematică desenează
conturul desfăşurării cuboidului.
18 7 6 3 Decupează după contur şi pliază
pentru a obţine un cuboid.
3. Care este desfăşurarea potrivită a unui cuboid.
4. Recunoaşte şi numeşte corpurile geometrice.
102
II 8. CILINDRUL ȘI SFERA
CILINDRUL Desfăşurarea cilindrului SFERA

(suprafața laterală)
Cilindrul şi sfera sunt corpuri geometrice (3D).
1. Denumeşte obiectele care au formă asemănătoare cu cea a cilindrului.
2. Denumeşte obiectele care au formă asemănătoare cu cea a sferei.
3. La suma numerelor scrise pe cilindri, adaugă diferenţa numerelor scrise pe sfere.
210 120 863 201 650
4. Câte corpuri geometrice din fiecare fel sunt în imagine?
103
II 9. CONUL
Desfăşurarea conului
(suprafața laterală)
Conul este un corp geometric (3D).

1. Denumeşte obiectele care au formă asemănătoare cu cea a conului.
2. Care dintre corpurile geometrice sunt conuri?
3. La dublul numărului scris pe con, adaugă sfertul numărului scris pe cilindru şi jumătatea
numărului scris pe cuboid.
24 20
8
4. Câte corpuri geometrice din fiecare fel sunt în imagine?
104
10.RECAPITULARE
1. Numeşte planetele Sistemului Solar începând cu cea mai apropiată de Soare.
2. Citeşte enunţurile şi scrie-le doar pe cele adevărate.

a) A treia planetă de la Soare este Planeta Pământ.
b) O rotaţie completă a Pământului în jurul axei sale durează 24 de ore.
c) Cercul şi triunghiul sunt corpuri geometrice.
d) Magnetul are proprietatea de a atrage plasticul.
e) Polii diferiţi (N-S) se atrag.
f) Cubul şi cuboidul au câte şase feţe.
3. Spune denumirea figurilor geometrice.
4. Află:
a) suma numerelor scrise pe cilindru şi con;
b) câtul numerelor scrise pe cub şi cuboid;
c) produsul numerelor scrise pe sferă şi pe cuboid.
7 64 362 504 8
105
11.EVALUARE
1. Numeşte planetele Sistemului Solar reprezentate în imagine.
2. Transcrie enunţurile şi scrie în dreptul celor adevărate A, iar în

dreptul celor false F.
• Magnetul are proprietatea de a atrage obiecte care conţin
metal.
• Polii de acelaşi fel (N-N sau S-S) se resping.
• Feţele cuboidului sunt pătrate.
3. Numeşte figurile şi corpurile geometrice de mai jos.
1. două denumiri trei denumiri patru denumiri
2. un enunţ două enunţuri trei enunţuri
3. două-trei denumiri patru denumiri cinci denumiri

106
III. EXPLORATORI ÎN
ȘTIINȚELE FIZICII
MĂSURĂRI. DATE
• Lungime
• Forme şi transfer de energie
• Capacitate
• Masă
• Timp
• Bani
• Organizarea şi reprezentarea
datelor
107
III EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE FIZICII. MĂSURĂRI. DATE
LUNGIME. FORME ȘI TRANSFER DE ENERGIE. CAPACITATE.
MASĂ. TIMP. BANI. ORGANIZAREA ȘI REPREZENTAREA DATELOR
1. METRUL, CENTIMETRUL, MILIMETRUL (UNITĂȚI STANDARD)
INSTRUMENTE DE MĂSURĂ: METRUL DE TÂMPLĂRIE,
PANGLICA DE CROITORIE, RULETA
1 metru = 1 m
1 cm 1 m = 100 cm
1 m = 1000 mm
1 milimetru = 1 mm
Metrul (m) este unitatea principală de măsură pentru lungime.
Centimetrul (cm) şi milimetrul (mm) sunt unităţi de măsură pentru lungime,
mai mici decât metrul.
metrul de tâmplărie panglica de croitorie ruleta

Rigla, metrul de tâmplărie, panglica de croitorie şi ruleta sunt instrumente de
măsură pentru lungime.
1. Ce instrumente de măsură sunt potrivite pentru a măsura obiectele de mai jos?
108
2. Spune denumirea celui mai scurt şi celui mai lung obiect.
3. Alege instrumentele potrivite pentru a măsura lungimea.
4. Măsoară cu rigla lungimea fiecărei benzi colorate şi notează câţi milimetri şi câţi
centimetri are fiecare.
5. Care este unitatea de măsură potrivită pentru a măsura lungimea:

• unei agrafe de birou; • vârfului unui creion;
• catedrei; • caietului;
• manualului; • tablei.
6. Desenează un pătrat cu latura de 3 cm. În interiorul acestuia o linie verticală de 6 mm,
o linie oblică de 8 mm, iar în exteriorul pătratului o linie orizontală de 10 mm.
109
III 2. LITRUL, MILILITRUL (UNITĂȚI STANDARD)
CORPURI ȘI MATERIALE CARE CONDUC ELECTRICITATEA
Corpuri şi materiale care conduc electricitatea

PRIZĂ CABLU
ELECTRIC
Aproape toate aparatele casnice funcţionează cu ajutorul electricităţii.

Electricitatea este nelipsită din viaţa omului.
Curentul electric ajunge în casele oamenilor prin fire electrice.
Majoritatea materialelor care conduc curentul electric conţin metale (aur, argint
etc.), dar există şi alte materiale conductoare (apa, betonul etc.).
Materialele care nu conduc curentul electric sunt cele din plastic, sticlă, ceramică etc.
1. Denumeşte obiectele care nu permit trecerea curentului electric prin ele.
110
ml
Lapte 1 litru = 1l
1 1l = 1000 ml
1 1
1 mililitru = 1 ml
Litrul (l) este unitatea principală de măsură pentru capacitatea vaselor.
Mililitrul (ml) este unitatea de măsură mai mică decât litrul.
1. Pentru care dintre alimentele de mai jos se foloseşte ca unitate de măsură litrul?
1 OȚET
2. Câţi mililitri de lapte sunt în fiecare vas?
3. Câte pahare de 200 ml se pot 4. Care dintre vasele din fiecare pereche conţine mai
umple cu sucul dintr-o sticlă de mult lichid? Compară şi capacitatea vaselor.
1 litru?
200 ml
111
III 3. KILOGRAMUL, GRAMUL (UNITĂȚI STANDARD)
INSTRUMENTE DE MĂSURĂ: CÂNTARUL, BALANȚA
1 kg
1 kg = 1000 g
1 kilogram = 1 kg
1 gram = 1 g
Kilogramul (kg) este unitatea principală de măsură pentru masa corpurilor.
Gramul (g) este unitatea de măsură mai mică decât kilogramul.
Cântarul şi balanța sunt instrumente de măsură pentru masa corpurilor.
1. Scrie denumirea alimentelor în ordinea descrescătoare a masei acestora.
2. Care dintre copiii de pe fiecare balansoar are masa corpului mai mare?
Mara Clara
Ana Darius
Carla
Alex
3. De câţi ardei iuţi este nevoie pentru a echilibra balanţa?
112
III 4. ORA. INSTRUMENTE DE MĂSURĂ: CEASUL
UNDE ȘI VIBRAȚII: INTENSITATEA ȘI TĂRIA SUNETELOR
Unde şi vibrații: intensitatea şi tăria sunetelor
Tot ce auzim în jurul nostru sunt sunete.

Obiectele, fiinţele, fenomenele naturii creează vibraţii care se transformă în sunete.
Sunetele se transmit prin aer şi le receptăm prin urechi.
Ele se aud mai tare când suntem mai aproape de sursa care produce sunete şi din
ce în ce mai încet atunci când ne îndepărtăm de aceasta.
Sunetele pot fi plăcute şi neplăcute (zgomotele).
Expunerea prelungită la zgomote sau la sunete foarte puternice poate afecta atât
oamenii, cât şi animalele.
1. Stabileşte, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos, varianta în care sunetul este mai
puternic.
113
1 : 00 1 : 15 1 : 30
SE unu şi cincisprezece unu şi treizeci
CITEȘTE unu fix minute de minute
unu şi un sfert unu şi jumătate
SAU 13:00 13:15 13:30

13 : 00 13 : 15 13 : 30
SE treisprezece treisprezece şi treisprezece şi treizeci
CITEȘTE cincisprezece minute de minute
fix treisprezece şi un sfert treisprezece şi jumătate
acul lung
indică orar
minutele
acul scurt
indică ora minutar
Pe cadranul portocaliu sunt indicate orele: 1, 2, 3,

4, 5, 6 7, 8, 9, 10, 11, 12.
Pe cadranul verde sunt indicate minutele: 5, 10, 15,
20, 25, 30, 35, 40, 45, 50, 55 şi 60 care este scris pe
cadran 00.
Când minutarul ajunge la 1, înseamnă că au trecut
5 minute, prin deplasarea lui de la 12.
Când minutarul ajunge la 2, au mai trecut încă 5
minute, adică 10 minute de la 12.
Când minutarul ajunge la 3, au mai trecut încă 5
minute, adică 15 minute de la 12 sau un sfert de oră.
Se continuă, adăugându-se câte 5 minute de fiecare dată, până când minutarul
ajunge la 12, ceea ce înseamnă că au trecut 60 de minute, adică o oră.
1 oră = 60 de minute
114
Tipuri de ceasuri
ceas de ceas de ceas ceasuri de

perete masă electronic mână
Ceasul este un instrument de măsurare a timpului. În trecut, timpul se

măsura cu ajutorul clepsidrei cu nisip, clepsidrei cu apă, clepsidrei cu ulei sau
al cadranului solar.
clepsidră cu nisip clepsidră clepsidră cadran solar

cu apă cu ulei
1. Citeşte orele indicate pe ceasurile de mai jos.
2. Realizează corespondenţa între ceasurile cu ace şi ceasurile electronice, care indică

aceeaşi oră.
06:15 17:00 08:30 06:30 14:30 07:00

115
3. Desenează în caiet cadranele de ceas şi marchează orele indicate, după model.
02:30 04:00 18:30 10:15 23:00

4. Ordonează activităţile crescător, în funcţie de durata acestora.
ÎNCEPE ACTIVITATEA SE TERMINĂ
Experiment
Clepsidra
Realizează o clepsidră pentru
a măsura o anumită perioadă de
timp.
Pentru acest experiment ai
nevoie de: sare sau nisip, două
peturi din plastic transparent,
foarfecă şi bandă adezivă.
Pune nisipul�sarea într-unul
dintre peturi, apoi pune celălalt
pet deasupra, astfel încât să
se potrivească orificiu peste
orificiu. Foloseşte banda adezivă
pentru a fixa cele două peturi,
de jur-împrejurul orificiilor, acolo
unde se unesc cele două peturi.
Întoarce clepsidra şi urmăreşte
un ceas pentru a vedea în cât
timp s-a golit partea de sus.
Poţi folosi peturi
de dimensiuni dife-
rite pentru a măsura
perioade de timp
diferite.
116
5. INVESTIGAȚIE
CÂT DE TARE SE AUDE?
Indicație:
Prin investigaţie se face o cercetare amănunţită, desfăşurată în mod organizat,
cu scopul de a descoperi ceva.
Anunțarea temei
Tema cercetării este Intensitatea sunetelor - Cât de tare se aude?
Împărțirea sarcinilor de lucru
Elevii se împart în patru echipe.
Membrii fiecărei echipe vor procura un telefon sau un aparat de radio, o
batistă, un prosop, o folie de prospeţime, o coală de hârtie, o pernuţă, o căciulă
tricotată.
Se investighează intensitatea sunetelor emise de telefon/aparat de radio, în
diferite situaţii: atunci când difuzorul telefonului/aparatului de radio este neacoperit,
apoi acoperit, pe rând, cu fiecare dintre materialele menţionate mai sus.
Se observă diferenţa dintre sunetele emise în fiecare situaţie, notându-se
într-un tabel intensitatea acestora, conform legendei.
Legendă:
foarte încet
încet
potrivit
tare
foarte tare
Prezentarea rezultatelor investigației
Fiecare echipă va prezenta rezultatele investigaţiei şi concluzii legate de fiecare
situaţie (Când s-a auzit mai tare? Când s-a auzit mai încet? etc).
Evaluarea elevului de către cadrul didactic Autoevaluare
Atitudinea elevului față de sarcinile de lucru DA NU  A fost ușor să …
A îndeplinit corect sarcinile.  A fost dificil să …
A finalizat activitatea.  Am descoperit că …
A respectat regulile pentru îndeplinirea sarcinilor.  Mi-a plăcut să …
Corectitudinea realizării sarcinilor
A pus în aplicare achizițiile anterioare.
A prezentat rezultatele investigației.
Progresul realizat
117
III 6. ZIUA, SĂPTĂMÂNA, LUNA, ANUL
ANOTIMPURILE
CALENDAR 2024
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 1 2 3
8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11 4 5 6 7 8 9 10
15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18 11 12 13 14 15 16 17
22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25 18 19 20 21 22 23 24
29 30 31 26 27 28 29 25 26 27 28 29 30 31
APRILIE MAI IUNIE

1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 1 2
8 9 10 11 12 13 14 6 7 8 9 10 11 12 3 4 5 6 7 8 9
15 16 17 18 19 20 21 13 14 15 16 17 18 19 10 11 12 13 14 15 16
22 23 24 25 26 27 28 20 21 22 23 24 25 26 17 18 19 20 21 22 23
29 30 27 28 29 30 31 24 25 26 27 28 29 30
IULIE AUGUST SEPTEMBRIE

1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 1
8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11 2 3 4 5 6 7 8
15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18 9 10 11 12 13 14 15
22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25 16 17 18 19 20 21 22
29 30 31 26 27 28 29 30 31 23 24 25 26 27 28 29
30
OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
1 2 3 4 5 6 1 2 3 1
7 8 9 10 11 12 13 4 5 6 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8
14 15 16 17 18 19 20 11 12 13 14 15 16 17 9 10 11 12 13 14 15
21 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24 16 17 18 19 20 21 22
28 29 30 31 25 26 27 28 29 30 23 24 25 26 27 28 29
30 31
Anul are douăsprezece luni.

Lunile anului sunt: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august,
septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie.
O lună are 30 sau 31 de zile, spre deosebire de luna februarie, care are 28 de zile.
Din 4 în 4 ani, luna februarie are 29 de zile.
Când luna februarie are 28 de zile, anul are 365 de zile, iar când luna februarie
are 29 de zile, anul are 366 de zile, adică este an bisect.
118
O săptămână are şapte zile:
luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă şi duminică.
O zi are 24 de ore.
Astăzi este sâmbătă, 16 martie.

Ieri a fost vineri, 15 martie.
Alaltăieri a fost joi, 14 martie.
Mâine va fi duminică, 17 martie.
Poimâine va fi luni, 18 martie.
Vara
1. Citeşte denumirea lunilor de pe etichete, începând cu prima lună din anotimpul

primăvara.
119
2. Observă filele de calendar şi spune câte zile are fiecare lună.
APRILIE IULIE
FEBRUARIE L M M L M M J V S D
L M M J V S D 1 2 3 4J V S D 1 2 3 4 5 6 7
1 2 3 4 8 9 10 1 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
5 6 7 8 9 10 11 15 16 17 1 1 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
12 13 14 15 16 17 18 22 23 24 2 8 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
23 24 25 29 30 5 26 27 28
19 20 21 22 29 30 31
26 27 28 29
DE
OCTOMBR
IE L M CEMBRIE
AUGUST D M J
L M M J V L MM J V S 6
V S
D
S D 2 3 4 5 2 3
1 2 3 1 12 13 9 10 4 5 1
4 9 10 11 6 7
5 6 7 8 9 10 11 7 8 19 20 16 17 11 12 13 14 8
12 13 14 15 16 14 15 16 17 18 27 23 24 18 19 20 21 15
17 18 23 24 25 26
19 20 21 22 23 24 25 21 22 30 31 25 26 27 28 22
26 27 28 29 30 28 29 30 31 29
31
3. Realizează corespondenţa, după model.
4. Câte ore are o zi? Dar 3 zile? Poţi afla numărul de zile al fiecărei luni,
folosindu-te de pumni.
5. Citeşte datele din fila de Începe enumerarea lunilor de la stânga
calendar, pentru zilele de la dreapta sau de la dreapta la stânga,
duminică din fiecare săptămână. începând cu luna ianuarie.
Lunile care pică pe os au 31 de zile, iar celelalte
care pică în golul dintre oase au 30 de zile, cu
excepţia lunii februarie, care are 28 sau 29 de zile.
ianuarie, martie, mai, iulie, august,
octombrie, decembrie
L M M J V S D 30 30 30 30
1 2 3 28
4 5 6 7 8 9 10 29
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31 aprilie, iunie, septembrie,
februarie noiembrie
120
III 7. LEUL ȘI EURO
SCHIMBURI ECHIVALENTE VALORIC
Moneda țării noastre

este leul.
Bancnotele folosite au
valoarea de: 1 leu, 5 lei,
10 lei, 50 lei, 100 lei,
200 lei şi 500 lei.
Euro este moneda folosită în mai multe țări din Uniunea Europeană.
1 euro = 100 de cenți
1. Citeşte valoarea bancnotelor din imaginile de mai sus.

2. Câţi lei au strâns copiii, în total, în puşculiţele lor?
ELENA TUDOR
121
3. Ce obiect poate cumpăra Gabriel cu banii pe care îi are?
GABRIEL
4. Compune valoarea bancnotelor cu alte valori mai mici, după model.
5 lei = leu + leu + leu + leu + leu
1 leu = bani + bani
50 lei = lei + lei + lei + lei + lei
100 lei = lei + lei
200 lei = lei + lei
200 lei = lei + lei + lei
500 lei = lei + lei + lei + lei + lei
500 lei = lei + lei + lei + lei + lei + lei
5. Ce rest primeşte mama de la o bancnotă de Muzeul Luvru este cel

500 de lei, după ce cumpără detergent de 100 de mai mare muzeu din
lei şi produse alimentare de 200 de lei? Franţa (ţară din Europa)
şi unul dintre cele mai
6. Viorel a cumpărat pentru prietenii săi patru importante din lume.
suveniruri a câte 10 lei fiecare.
Ce rest primeşte de la o bancnotă de 50 de lei?
7. Carmina, fratele ei şi cei doi părinţi au fost în
vizită la Muzeul Luvru.
Câţi euro au plătit, ştiind că preţul unui bilet de
intrare costă 1 euro?
122
III 8. TABELE, GRAFICE CU BARE
TABEL GRAFIC
20
15
10
5
În tabel şi în grafic este înregistrat numărul de corpuri geometrice din fiecare fel.
În grafic, pe verticală este notat numărul corpurilor geometrice din fiecare fel, iar
pe orizontală este reprezentat fiecare corp geometric.
Graficul şi tabelul se citesc după cum urmează: 5 cuboizi, 10 cilindri, 15 cuburi şi
20 de sfere.
1. Citeşte datele înregistrate în tabel şi pe cele din grafic.

25
20
15
10
5
123
2. Citeşte tabelul şi află ce cărţi preferă copiii să citească.
Numele Tipul de cărţi

copiilor Cărţi cu poveşti Cărţi cu poezii Cărţi de aventură Enciclopedii
Dana
Vasi
Iancu
Denisa
Corina
3. Citeşte tabelul şi află câte cărţi sunt 4. Citeşte graficul şi află în ce zile merge
pe fiecare raft. fiecare copil la cercul de pictură.
Vineri
Joi
Miercuri
Marţi
Luni
Ionuţ Daniel Vlad
5. Desenează un tabel asemănător celui de mai jos şi înregistrează numărul persoanelor

care au vizionat o piesă de teatru, după următoarele informaţii:
• Dimineața:
Momentul zilei
– 11 copii Persoane
– 26 de adolescenţi Dimineaţa Prânz Seara
– 32 de vârstnici Copii
• Prânz: Adolescenţi
– 20 de copii
Adulţi
– 12 adolescenţi
Vârstnici
– 35 de adulţi
TOTAL
• Seara:
– 30 de adolescenţi • Câte persoane au fost la teatru dimineaţa?
– 37 de adulţi • Câte persoane au fost la teatru la prânz?
– 10 vârstnici • Câte persoane au fost la teatru seara?
124
9 . RECAPITULARE
1. Alege unităţile de măsură corespunzătoare, după model.
Model: ceas ora
2. Scrie denumirea obiectelor care conduc electricitatea.
3. Transcrie enunţurile şi completează spaţiile punctate, folosind cuvintele din paranteză,

după model.
a) Tot ce auzim în jurul nostru sunt sunete
sunete.
b) Panglica de croitorie este instrument de măsură pentru ... .
c) Majoritatea materialelor care conduc curentul electric conţin ... .
d) Unitatea principală de măsură pentru capacitatea vaselor este ... .
e) Acul lung de pe cadranul ceasului indică ... .
(lungime, litrul, sunete, minutele, metal)
125
4. Citeşte orele indicate pe ceasuri.
5. Identifică intrusul, elimină-l şi scrie pe caiet doar lunile anotimpului respectiv.
PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA

iulie decembrie decembrie
iunie
aprilie februarie septembrie noiembrie
mai noiembrie februarie
august
martie octombrie ianuarie
iulie
6. Desenează un tabel asemănător celui de mai jos şi completează, după model.
Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

alaltăieri
7. Realizează un tabel asemănător celui de mai jos şi completează-l cu numărul

corespunzător de elemente.
126
10 . EVALUARE
1. Alege instrumentele de măsură corespunzătoare, după model.
Model: a-3
Activitatea
cercului de
pictură are durata
de 2 ore.
2. Transcrie doar enunţurile adevărate.

a) Unitatea principală de măsură pentru lungime este metrul.
b) Materialele care conţin metal nu conduc curentul electric.
c) Lunile anotimpului vara sunt: august, iunie şi iulie.
d) Sunetele se transmit prin aer şi le receptăm prin urechi.
e) Toate sunetele care se aud în jurul nostru sunt plăcute.
3. Scrie orele indicate de ceasuri, după model.
12:00
1. un instrument două instrumente trei instrumente
2. un enunţ două enunţuri toate enunţurile
3. un răspuns două răspunsuri trei răspunsuri
127
11 . RECAPITULARE FINALĂ
1. Transcrie enunţurile şi completează spaţiile punctate, folosind cuvintele potrivite din
paranteză.
• Plantele se înmulţesc prin lăstari, bulbi sau ... .
• Animalele se înmulţesc prin naşterea puilor vii sau prin ... .
• Balta, iazul şi lacul sunt medii de ... .
• Marea Neagră este o întindere mare de apă sărată şi ... .
• Polii magnetici de acelaşi fel se ... .
• Zilnic, trebuie să consumăm fructe şi ... .
• Suprafaţa de apă de pe planeta Pământ este de două ori mai mare decât
suprafaţa de ... .
• A treia planetă de la Soare este Planeta ... .
(stătătoare, ouă, uscat, Pământ, semințe, legume, viață, resping)
2. Precizează care este mediul de viaţă potrivit pentru fiecare animal.
Polul Nord Deşertul Delta Dunării Muntele Polul Sud Marea Neagră
3. Denumeşte formele de relief din imagini.
128
4. Ordonează crescător doar numerele care sunt scrise pe animalele care trăiesc în pădure.
5. Scrie cu litere numerele: 319, 405, 621, 777, 980, 500.

6. Scrie cu cifre numerele: nouă sute unu; patru sute optzeci şi cinci; şase sute
nouăsprezece; o sută unu; şapte sute douăzeci; cinci sute cincizeci şi cinci.
7. Compară numerele scrise pe florile de acelaşi fel.
8. Scrie numerele şi subliniază-le cu roşu pe cele pare, iar cu verde pe cele impare.
101, 386, 463, 974, 225, 469, 178, 390.
9. Află suma numerelor scrise pe fiecare dintre vieţuitoarele marine şi diferenţa numerelor
scrise pe fiecare dintre vieţuitoarele care trăiesc pe uscat.
129
10. Calculează şi verifică prin operaţie inversă.
682 – 72 = 356 + 203 = 790 – 610 =
11. Află câte alune are fiecare veveriţă şi spune care dintre ele a adunat mai multe.
VIVI
FIFI
MIMI
12. Desenează un tabel asemănător şi află produsul numerelor, folosind adunarea

repetată de termeni egali.
Factor 7 2 9 6 4 8 5 1 3 0
Factor 6 4 5 8 9 2 3 0 7 1
Produs
13. Află:
• dublul numărului scris pe obiectul de igienă personală, care nu se împrumută;
• numărul de 5 ori mai mare decât numărul scris pe obiectul de igienă pe care îl pot
folosi şi alţi membri ai familiei;
• produsul numerelor scrise pe alimentele care contribuie la o alimentaţie echili-
brată.
130
14. Calculează, folosind adunarea repetată de termeni egali.
3•6= 9•0= 4•2= 1• 3 =
7•1= 8•5= 6•9= 2 • 10 =
15. Ajută fiecare copil să-şi aleagă îngheţata preferată, calculând operaţiile de înmulţire.
Aura Mihai Marian Ana
16. Desenează un tabel asemănător şi află câtul numerelor, folosind scăderea repetată
de termeni egali.
Deîmpărțit 20 16 81 72 27 36 100 49 20
Împărțitor 5 4 9 8 3 6 10 7 2
Cât
17. Află:
• jumătatea numărului scris pe animalul care trăieşte la Polul Sud;
• sfertul numărului scris pe animalul care trăieşte la Polul Nord;
• pătrimea numărului scris pe animalul care trăieşte în Deşert;
• doimea numărului scris pe animalul care trăieşte în Delta Dunării.
18. Calculează şi verifică rezultatele prin operaţie inversă.

36 : 6 = 24 : 4 = 9•9=
7•8= 5•9= 32 : 8 =
131
19. În vacanţa de vară merg în tabără la munte 200 de elevi, cu 120 de elevi mai mulţi în
tabără la mare, iar în Delta Dunării cu 110 mai puţini decât în Delta Dunării.
Câţi elevi merg, în total, în cele trei tabere?
20. Într-o livadă sunt patru rânduri cu câte 8 meri pe fiecare rând, trei rânduri cu câte
7 peri pe fiecare rând, patru rânduri cu câte 5 pruni pe fiecare rând şi patru rânduri cu
câte 6 gutui pe fiecare rând.
Câţi pomi fructiferi sunt în livadă?
21. Scrie fracţia corespunzătoare pentru fiecare imagine, după model.
1
2
22. Denumeşte figurile şi corpurile geometrice.
23. Desenează figurile de mai jos şi trasează pentru fiecare câte două axe de simetrie.
132
24. Scrie denumirea obiectelor din imagini şi unităţile de măsură pentru acestea.
ZAHĂR
25. Denumeşte, pentru fiecare element reprezentativ, anotimpul şi lunile acestuia.
26. Ce obiect îşi poate cumpăra Mihaela cu banii pe care îi are?
85 lei
51 lei
i
150 le 220 lei
Grupaţi-vă în echipe de câte 4-5 elevi. Realizaţi un tabel asemănător celui

de mai jos şi completaţi-l cu datele înregistrate în grafic.
40
35
30
25
20
15
10
5
133
12 . EVALUARE FINALĂ
1. Transcrie enunţurile şi completează spaţiile punctate, folosind cu-
vintele corespunzătoare din paranteză, după model.
se atrag .
Polii magnetici diferiţi ................
Pentru a se dezvolta armonios, plantele au nevoie de apă, aer,
lumină, căldură şi ...
Deşertul este o întindere mare de ...
Planeta Pământ mai este numită şi Planeta....
Câmpia este cea mai .... formă de relief.
(nisip, joasă, se atrag, hrană, Albastră)
2. Află suma numerelor de pe fiecare animal care trăieşte în pădure şi

diferenţa numerelor de pe fiecare animal care trăieşte la Polul Nord.
3. Află produsul numerelor de pe fiecare corp geometric şi câtul

numerelor de pe fiecare figură geometrică.
15
6 64 9
8 7
3
8
4. Scrie denumirea unui instrument de măsură potrivit, pentru a putea
măsura:
capacitatea lungimea masa
134
5. Victor a adunat un număr de scoici egal cu produsul numerelor
5 şi 3, iar Maria a adunat un număr de scoici egal cu diferența
numerelor 692 şi 680.
Câte scoici au adunat împreună cei doi copii?
6. Numără figurile geometrice din fiecare fel şi înregistrează datele

într-un tabel asemănător celui de mai jos.
1. două completări trei completări patru completări
2. două rezultate trei rezultate patru rezultate
3. două rezultate trei rezultate patru rezultate
4. o denumire două denumiri trei denumiri
5. un rezultat două rezultate trei rezultate
numărul corespunzător pentru numărul corespunzător pentru numărul corespunzător pentru
6.
două figuri geometrice trei figuri geometrice patru figuri geometrice
135
Cubul Compară
Se împart elevii în 6 echipe. Fiecare echipă realizează câte un cub
pe ale cărui feţe se scriu cuvintele de pe cuburile din imagini.
Un reprezentant din fiecare echipă aruncă cubul şi împreună cu Descrie Aplică
ceilalţi membri rezolvă cerinţa corespunzătoare cuvântului scris pe faţa de
sus a cubului.
Descrieţi un mediu de viaţă.
Comparaţi nevoile de bază ale plantelor cu nevoile de bază ale
animalelor. Argumentează
Aplicaţi adunarea repetată de termeni egali pentru a rezolva
înmulţirile. Aso ază
ciaz nalize
3•8= 5•6= 8•4= ă A
Asociaţi fiecărui exerciţiu rezultatul corespunzător.

275 + 404 856 - 745 56 : 8
7 8 679 111 9
Argumentaţi de ce atunci când într-o parte a planetei Terra este lumină, în cealaltă
parte este întuneric.
Analizaţi datele problemei şi rezolvaţi-o.
• Mimi 21 de baloane
• Dragoş de 3 ori mai puţine decât Mimi
• baloane ? în total
13. EVALUAREA PORTOFOLIULUI
Evaluați portofoliul realizat în acest an şcolar, urmărind criteriile (normele) de apreciere
din fişa de evaluare, prezentată mai jos.
Indicație:
Dacă îndeplineşti criteriul, bifează caseta din dreptul răspunsului DA. Dacă nu îl îndeplineşti,
bifează caseta din dreptul răspunsului NU.
Evaluarea Evaluarea
Autoevaluare
Criterii de apreciere unui coleg cadrului didactic
DA NU DA NU DA NU
realizarea corectă a temelor de portofoliu
originalitate/ creativitate
aspectul îngrijit al lucrărilor
Indicație:
Dacă ai obținut mai multe aprecieri cu DA, înseamnă că ai realizat progres în dezvoltarea ta.
Dacă ai obținut mai multe aprecieri cu NU, înseamnă că este bine să acorzi mai multă
atenție realizării lucrărilor tale.
136
ISBN: 978-606-36-2325-7
www.edituraarslibri.ro

Matematica Si Explorarea Mediului Clasa 2 V 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matematica Si Explorarea Mediului Clasa 2 V 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Adina Grigore • Augustina Anghel • Claudia-Daniela Negrițoiu • Cristina Ipate-Toma

Editura Ars Libri

Acest manual şcolar este realizat în conformitate

Adina Grigore • Augustina Anghel • Claudia-Daniela Negrițoiu • Cristina Ipate-Toma

Editura Ars Libri

Matematică și explorarea mediului . Manual pentru clasa a II-a

ISO 9001: 2015

Editura Ars Libri

Editor: Adina Grigore

Instrucţiuni de utilizare a manualului digital.................................................................... 6

I. EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE VIEȚII ȘI ÎN ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI

III. EXPLORATORI ÎN ȘTIINȚELE FIZICII. MĂSURĂRI. DATE

Observă! Știai că ...? Activitate practică

Joc Informații! Experiment

Fişa de observare sistematică a activității şi a comportamentului elevului (model orientativ)

Comportamentul şi implicarea ta în cadrul orelor de curs, colaborarea cu alţi colegi,

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător

3. Identificarea unor fenomene/relații/ regularități/structuri din mediul apropiat

4. Generarea unor explicații simple prin folosirea unor elemente de logică

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

6. Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsurări şi estimări

1. Ordonează crescător numerele de pe mere, iar descrescător numerele de pe gutui.

2. Scrie numerele formate numai din zeci.

4. Compară numărul 52 cu fiecare dintre numerele scrise în casetele de la exerciţiul 3.

7. Numeşte unităţile de măsură potrivite pentru fiecare obiect.

3 Mama plăteşte 12 lei pe morcovi şi 24 de lei pe

AutoevaluareÎţi poţi verifica evaluarea, folosind grila cu simboluri ( ).

• Numerele naturale 0-1000. Plante şi animale

• Adunarea şi scăderea în concentrul 0-1000,

• Înmulțirea în concentrul 0-100. Probleme

• Împărțirea cu rest 0 în concentrul 0-100. Fracții

Zece unități formează o zece

unsprezece doisprezece paisprezece şaptesprezece optsprezece nouăsprezece

SE SCRIE CU LITERE ȘI SE CITEȘTE

Numerele de la 11 la 19 se scriu cu litere într-un singur cuvânt.

douăzeci treizeci cincizeci şaizeci optzeci nouăzeci

SE SCRIE CU LITERE ȘI SE CITEȘTE

Numărul 43 este format din 4 zeci şi 3 unități.

2. Citeşte numerele scrise pe legume, apoi scrie-le cu cifre şi cu litere.

Comparăm cifrele zecilor 5 = 5

2. Compară numerele, folosind unul dintre semnele <, > sau =.

3. Scrie vecinii numerelor cuprinse între 78 şi 83.

4. Ordonează crescător numerele scrise pe păsările domestice şi descrescător numerele

Există şapte specii

Numerele care au cifra unităţilor 0, 2, 4, 6, 8 sunt numere pare.

1. Desenează axa numerelor şi încercuieşte numerele pare cu albastru, iar numerele

2. Desenează axa şi completează cu numerele pare.

3. Desenează axa şi completează cu numerele impare.

4. Scrie în ordine descrescătoare doar numerele pare.

Caracteristici comune: reproducerea şi creşterea plantelor

panseluţă dovleac ceapă zambilă muşcată măr

Pentru a se dezvolta (a creşte), planta trece prin următoarele etape:

Numărul reprezentat pe numărătoare are 2 sute, 8 zeci şi 4 unități.

2. Scrie numerele reprezentate pe numărători.

5. Scrie numerele reprezentate prin simbolurile următoare, după model.

sute zeci unităţi

6. Transcrie şirul numerelor de mai jos şi subliniază:

406 815 370 692 555 941

8. Desenează un tabel asemănător celui dat şi completează-l cu numere care îndeplinesc

Caracteristici comune: nevoi

Pentru a se dezvolta armonios, majoritatea plantelor au nevoie de apă,