ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE PENTRU FORMAREA

COMPETENȚELOR DE GÂNDIRE CRITICĂ

Resurse pentru educație media
Colegiul Național „Calistrat Hogaș” Piatra-Neamț
”Journalism as learning tool”, 2019-1-NO01-KA201-060268
 3

Verificarea

Exercitii
calitatii
surselor media

propuse
Competențe de gândire critică

Resursă educațională creată sub coordonarea prof.

Petruța Lostun, în cadrul parteneriatului strategic
”Journalism as learning tool”.

Sprijinul Comisiei Europene pentru producerea acestei publicații nu constituie o

aprobare a conținutului care reflectă doar opiniile autorilor, iar Comisia nu poate
fi făcută responsabilă pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
 4

I
EXERCIȚIU DE SPARGERE A GHEȚII: 5

HARTA INTERESELOR ADMINIST

RATORUL
DACĂ AR FI SĂ ALEGI O CARIERĂ ÎN JURNALISM, UNUI SITE
CE AI PREFERA SĂ FII? DE STIRI

DIRECTORUL UNUI
REPORTER ZIAR ONLINE
TV
INFLUENCER
BLOGGER
 6

DISCUȚII ȘI REFLECȚII ÎN GRUP

Încercați să vă cunoașteți, să discutați opțiunile voastre, să reflectați asupra

acestor opțiuni. Spre exemplu:
● De ce ai făcut această alegere?
● De ce ți se pare acest domeniu interesant/ util/ actual?
● Cunoști persoane care au avut succes în acest domeniu?
● Care sunt avantajele / dezavantajele domeniului ales față de a lucra în
celelalte domenii jurnalistice?
● Ce părere ai despre diversitatea canalelor media? Este această diversitate
necesară?
EXERCIȚIU DE SPARGERE A GHEȚII: 7

HARTA INTERESELOR
CARE ESTE OPINIA TA REFERITOR LA
LIBERTATEA PRESEI ȘI LA EXPRIMAREA FĂRĂ
RESTRICȚII ÎN MASS-MEDIA?

INFORMAȚIA NU AR DACĂ O ANUMITĂ

TREBUI NICIODATĂ INFORMAȚIE ESTE ÎN
CENZURATĂ, CHIAR MOD CERT
DACĂ ESTE FALSĂ SAU INFORMAȚIA FALSĂ AR JURNALIȘTII AR TREBUI SĂ DĂUNĂTOARE,
DĂUNĂTOARE PUTEA FI LĂSATĂ LIBERĂ, RĂSPUNDĂ ÎN FAȚA LEGII DACĂ ATUNCI AR TREBUI
DAR UTILIZAREA PROMOVEAZĂ ȘTIRI CENZURATĂ
INFORMAȚIEI DĂUNĂTOARE MINCINOASE SAU
AR TREBUI REGLEMENTATĂ DĂUNĂTOARE
 8

DISCUȚII ȘI REFLECȚII ÎN GRUP

Încercați să vă cunoașteți, să discutați opțiunile voastre, să reflectați asupra

acestor opțiuni. Spre exemplu:
● Există informații false în media? Exemple
● Există informații dăunătoare, care pot face rău populației vehiculate în
media? Exemple
● Cum ar putea jurnaliștii să fie determinați să fie responsabili față de publicul
căruia i se adresează?
● De ce sunt aceste aspecte importante/ interesante/ utile/ actuale?
 9

II

Controleaza-ti
gândirea: detectarea
erorilor tipice ale
gandirii
 10

Prezentare generala

● Nivelul: 14-19 ani

● Resurse necesare: videoproiector, laptop, ppt presentation, fișe de
lucru, 2 seturi de carduri – unul conținând diferite categorii de
prejudecăți ale gândirii (3-4 carduri), alt set cu exemple (8-12 carduri)
● Locul de desfășurare: sala de clasă sau mediul online.
Clasa va fi organizată astfel încât să se poată lucra în grupuri de 4-6
elevi.
● Scopul activității: cunoașterea celor mai frecvente prejudecăți ale
gîndirii și detectarea lor în gândirea proprie.
.
 11

DESCRIEREA
ACTIVITĂȚII

01 02 03 04

Introducere: Lucru în echipă Raportarea Discuții și

conceptul de – exerciții și rezultatelor reflecții în grupul
prejudecată reflecții obținute în lărgit
cognitivă echipă
 12
SCURTĂ INTRODUCERE:
CONCEPTUL DE PREJUDECATĂ DEFINIȚIE
COGNITIVĂ Prejudecățile cognitive
reprezintă tendințe sau
Sistemul de procesare a informației folosit modele de erori sistematice în
de oameni utilizează: gândire, devieri de la
raționalitate
Împreună, acestea ≡ gândire părtinitoare
conduc la
DISTORSIUNI în
perceperea Comportamentul Capacitatea
scurtături simplificări realității de judecată
Luarea
- Sprijină reacțiile de deciziilor
În mod obișnuit,
răspuns rapide
aceste scurtături și
- Ne ajută să rezolvăm
simplificări ne sunt Perceperea
problema supraîncărcării
folositoare: lucrurilor
cu informații Memoria
 13
PREJUDECĂȚI
COGNITIVE

LA NIVEL SISTEMATIC, ELE SUNT PREVIZIBILE, DAR SUNT SPONTANE, SE

MANIFESTĂ INVOLUNTAR, SCAPĂ CONTROLULUI RAȚIONAL.
UNELE DINTRE ACESTE PREJUDECĂȚI SUNT LEGATE DE MEMORIE.
MODUL ÎN CARE VĂ AMINTIȚI UN EVENIMENT POATE FI PĂRTINITOR
DIN MAI MULTE MOTIVE ȘI, LA RÂNDUL SĂU, POATE DUCE LA
GÂNDIRE PĂRTINITOARE ȘI LA INFLUENȚAREA MODULUI DE A LUA
DECIZIILE.
ALTE PREJUDECĂȚI COGNITIVE AR PUTEA FI LEGATE DE PROBLEME DE
ATENȚIE. DEOARECE ATENȚIA ESTE O RESURSĂ LIMITATĂ, OAMENII
TREBUIE SĂ FIE SELECTIVI CU PRIVIRE LA CEEA CE ACORDĂ
ATENȚIE ÎN LUMEA DIN JURUL LOR.
TOȚI OAMENII AU ASTFEL BIAS-URI COGNITIVE, PRIN URMARE NU LE
PUTEM ELIMINA CA TENDINȚĂ, DAR PUTEM ÎNCERCA SĂ LE
CONTROLĂM EFECTELE PRIN CONȘTIENTIZAREA LOR.
 14
tipURI DE PREJUDECATI
COGNITIVE

PREJUDECĂȚI LEGATE AUTO- CONEXIUNI

EFECT INVERS DE MENȚINEREA CONFIRMAREA ERONATE
STĂRII DE FAPT
Tendința de a căuta sau Tendința de a presupune că
Reacția de infirmare a
Tendința de a menține interpreta în mod selectiv niște condiții specifice/
dovezilor, de negare a
evidenței, prin întărirea starea de fapt prezentă, informațiile într-un mod care particulare sunt mai probabile
de a prefera variantele de confirmă concepțiile anterioare decât una singură generală.
convingerilor anterioare.
interpretare care permit sau ipotezele deja existente. Tendința de a percepe o relație
ca lucrurile să rămână Când oamenii ar dori ca o între oameni, evenimente sau
relativ la fel. anumită idee, un concept să comportamente, chiar și atunci
fie adevărate, ajung să creadă când nu există o astfel de
ERORI ÎN APRECIEREA că sunt adevărate. relație. Se pot forma asocieri
RAPORTULUI COST-BENEFICIU false, deoarece aparițiile rare
Descrie tendința noastră de a continua o activitate dacă am sunt mai importante și, prin
investit deja timp, efort sau bani în ea, indiferent dacă costurile urmare, tind să-ți capteze
actuale depășesc sau nu beneficiile. atenția.
 15

EROAREA EROAREA
EFECT DE EFECTUL DE
FUNDAMENTALĂ JUCĂTORULUI
SUPRAEVALUARE HALOU
DE ATRIBUIRE DE NOROC
Tendința oamenilor de a Tendința de a Tendința de a crede că Tendința ca, în
cere adesea un preț mai supraevalua factorii probabilitățile viitoare perceperea
mare ca să renunțe la un personali și de a sunt modificate de caracteristicilor unei
obiect decât ar fi dispuși să subestima factorii evenimentele trecute, persoane, trăsăturile
plătească pentru a-l situaționali atunci când se când, în realitate, pozitive sau negative să
achiziționa. explică comportamentul probabilitatea ca acestea fie transferate de la o
altor persoane. să se întâmple rămâne zonă a personalității sale
neschimbată din punct către altă zonă a
de vedere statistic. personalității.
EFECT DE
ANCORARE Părtinire cognitivă care influențează
modul în care oamenii își amintesc
evenimentele trecute. Momentele
Tendința oamenilor de a cere adesea un preț pozitive sau negative intense
mai mare ca să renunțe la un obiect decât ar fi
REGULA („vârfurile”) și momentele finale ale
dispuși să plătească pentru a-l achiziționa. VÂRFURILOR unei experiențe („sfârșitul”) sunt
puternic reprezentate în calculul
nostru mental.
 16

PREJUDECATA EFECTUL EROAREA PREJUDECATA

RETROSPECTIVEI „MÂNĂ LEGĂTURILOR FAVORITISMULUI ÎN
FIERBINTE‟ ILUZORII GRUP
Un fenomen de distorsiune a Așteptarea eronată ca Tendința de a identifica o Tendința oamenilor de a
memoriei prin care, cu anumite evenimente să fie corelație între un anumit acorda un tratament
beneficiul feedback-ului ordonate în serii de lovituri tip de acțiune și un anumit preferențial celor pe care îi
despre rezultatul unui reușite și rateuri când, de tip de efect atunci când percep a fi membri ai propriului
eveniment, judecățile fapt, probabilități lor sunt nu există o astfel de grup. Această părtinire apare
rememorate ale oamenilor cu independente (de ex., ideea corelație. chiar și atunci când oamenii
privire la probabilitatea acelui conform căreia o persoană sunt puși în grupuri aleatoriu.
eveniment sunt de obicei mai care experimentează un
aproape de rezultatul real rezultat de succes are șanse
Tendința de a se vedea pe sine
decât au fost judecățile lor mai mari de succes în
mai puțin părtinitor decât alți
inițiale. încercările ulterioare).
oameni sau de a fi capabil să
Tendința de a dezvolta o preferință identifice mai multe părtiniri
EFECTUL pentru lucruri doar datorită familiarizării cognitive la alții decât la tine
EFECTUL însuți.
SIMPLEI cu ele.
PUNCTULUI Poate fi cauzată de o varietate
EXPUNERI „Cu cât ești mai expus la ceva, cu atât
tinzi mai mult să-ți placă”. ORB de alte prejudecăți și auto-
înșelăciuni.
 17
LUCRU ÎN ECHIPĂ - EXERCIȚII ȘI REFLECȚII
SARCINI DE LUCRU

Analizați și discutați în cadrul grupului de lucru

01
judecățile părtinitoare alocate

Folosind cardurile pe care le aveți, atribuiți

02 exemple adecvate fiecărei prejudecăți cognitive

Discutați în echipă și identificați alte exemple

03 adecvate pentru fiecare prejudecată cognitivă

Prezentați rezultatele obținute în echipă

04 celorlalți participanți
 18

Carduri – echipa nr. 1

eroarea jucatorului efectUL simplei

Efect de ancorare expunerI
de noroc
Cunoscută și sub numele de
Deciziile unui individ sunt Tendința de a dezvolta o
eroarea Monte Carlo, apare
influențate de un anumit preferință pentru lucruri doar
atunci când un individ crede în
punct de referință sau datorită familiarizării cu ele.
mod eronat că un anumit
„ancoră”. Apare atunci când „Cu cât ești mai expus la
eveniment aleatoriu este mai
oamenii se bazează prea ceva, cu atât tinzi mai mult
puțin probabil sau mai probabil
mult pe informații să-ți placă”.
să se întâmple pe baza
preexistente sau pe primele
rezultatului unui eveniment sau
informații pe care le găsesc
al unei serii de evenimente
atunci când iau decizii.
anterioare.
 19

Primul test părea OK. Ne mai uitam?

Situația în care crezi că un articol de ziar spune adevărul pentru că ai citit

înainte altele care au făcut un alt tip de afirmații și care au fost cu siguranță
false.

O persoană poate avea mai multe șanse să cumpere o mașină dacă

aceasta este plasată alături de un model mai scump.
 20

Cineva crede că, pentru că și-a pierdut telefonul de trei ori în ultimul an, este
puțin probabil să se mai întâmple.

Jucătorii unei echipe de fotbal care a pierdut ultimul meci sunt convinși că
astăzi nu vor fi urmăriți de aceeași nenorocire.

Un individ care este un pasionat de jocuri de noroc nu se oprește și își

asumă riscuri chiar dacă a pierdut o mulțime de bani în trecut.
 21

Desigur, am încredere mai multă în oamenii pe care i-am văzut mai des și pe
care îi știu mai bine decât într-o persoană oarecare de pe stradă.

Veți citi știrile care abordează o problemă într-un mod pe care îl cunoașteți și
acceptați, la fel cum vă veți alege dintr-un meniu o mâncare din tipurile pe
care le încercați în mod regulat.

Un individ are șanse mai mari de a accepta sfatul de la persoana familiară

decât de la un străin, chiar dacă ambele sugestii au valoare egală.

Carduri – echipa 2
PREJUDECATA
PUNCTULUI ORB
Tendința de a se vedea pe
sine mai puțin părtinitor decât
alți oameni sau de a fi capabil
să identifice mai multe
părtiniri cognitive la alții decât
la tine însuți.
Poate fi cauzată de o
varietate de alte prejudecăți și
auto-înșelăciuni.
EFECTUL DE
TURMa
Tendința de a crede că, dacă
majoritatea oamenilor fac ceva
sau cred că o idee este
adevărată, atunci ar putea fi.
Întrebarea „Dacă prietenii tăi ar
sări de pe o stâncă, tu ai face
la fel?”… reflectă foarte bine
acest tip de mentalitate.
22
Auto-confirmarea
Tendința de a căuta,
interpreta, concentra și
reaminti informații într-un mod
care confirmă punctele de
vedere preexistente.
Când oamenii ar dori ca o
anumită idee, un concept să
fie adevărate, ajung să
creadă că sunt adevărate.
 23

Sunt mereu conștient de „cum” și „de ce” îmi iau deciziile, dar nu pot spune
același lucru despre alți oameni care sunt mult mai influențabili decât mine.

Să ignorăm ce spune Sarah, pentru că este părtinitoare.

Când își analizează propriile decizii, este probabil ca Marius să se

gândească la sine ca fiind un decident mai bun decât alții.
 24

Majoritatea oamenilor cred în teoria conspirației, așa că trebuie să existe ceva

adevăr acolo...

La alegeri, Sandu votează pentru un anumit candidat doar pentru că acel

candidat este o persoană foarte populară.

George se uită la serialul X pentru că majoritatea tinerilor îl urmăresc și

pentru că mulți oameni îl consideră un film bun.
 25

O persoană care citește doar presa și jurnaliștii cu care știe că este de acord
și evită să citească presa care reflectă puncte de vedere diferite.

Am făcut o mulțime de simulări. Majoritatea arată că nu este nicio problemă.

Cineva care acordă atenție informațiilor care îl susțin și, în același timp,
tinde să ignore informațiile care îl provoacă.
 26

Carduri – echipa 3

effectUL DE Halo favoritism în grup Legaturi IluzorII

Cunoscut și sub denumirea de Tendința de a percepe o
Tendința ca o impresie creată
favoritism în grup, este tendința relație între oameni,
într-un domeniu să
oamenilor de a acorda un evenimente sau
influențeze opinia într-un alt
tratament preferențial altora comportamente, chiar și
domeniu.
care aparțin aceluiași grup cu atunci când nu există o astfel
Poate împiedica pe cineva să
care fac ei. Această părtinire de relație. Se pot forma
accepte o persoană, un
apare chiar și atunci când asocieri false, deoarece
produs sau o marcă pe baza
oamenii sunt puși în grupuri aparițiile rare sunt mai
ideii unei credințe nefondate
aleatoriu. importante și, prin urmare,
în ceea ce este bine sau rău.
tind să-ți capteze atenția.
 27

Cineva presupune că o persoană arătosă într-o fotografie este, de asemenea,

o persoană cu un caracter frumos.

Impresia oamenilor despre caracterul general al altcuiva este în mare măsură

determinată de stilul vestimentar al acelei persoane.

Un articol de presă care folosește declarațiile unei persoane care a câștigat

notorietate în domeniul artistic sau sportiv pentru a confirma sau infirma
informații din știință, politică, medicină.
 28

Situația în care mă simt îndreptățit să mint în favoarea unui prieten sau să iau
o decizie în beneficiul grupului nostru.

La serviciu, ai câțiva colegi care sunt și ei pasionați de fotbal: Jean, care este,
ca și tine, un fan al echipei Steaua și Iulia, care îi susține pe cei de la Dinamo.
Ești mult mai apropiat de Jean decât de Iulia, chiar dacă tu și Iulia aveți de
fapt mai multe în comun (în afara preferințelor sportive) decât ai avea în
comun cu Jean.

La alegerile prezidențiale oamenii au o anumită alegere politică și tind să

simpatizeze cu cei care au aceeași opțiune electorală și să desconsidere
susținătorii altui candidat.
 29

Un student pică un examen dat luni, așa că stabilește că are ghinion lunea și
că nu poate trece un test dacă acesta este administrat într-o zi de luni.

Un fan de fotbal crede că de fiecare dată când poartă un anume tricou echipa
lui câștigă, așa că de fiecare dată când joacă, el va purta doar acel tricou.

Un copil își formează convingerea că toți profesorii sunt persoane de

încredere, așa că atunci când întâlnește un profesor, are automat încredere
în acesta.
 30

Carduri – echipa 4

Eroarea fundamentala Prejudecata Efectul de

de atribuire retrospectivei supraevaluare
Apare atunci când confundăm Se referă la o părtinire emoțională
Tendința comună a oamenilor
cauza acțiunilor unui individ cu care îi determină pe indivizi să
de a percepe evenimentele
caracterul său. Atribuire evalueze un obiect deținut, adesea
trecute ca fiind mai previzibile
dispozițională - acțiunile unui individ irațional, ca fiind mai valoros decât
decât au fost de fapt. Constă
sunt explicate prin personalitatea, valoarea sa de piață. Are două
într-o denaturare a amintirilor cu
credințele sau opiniile sale. Atribuire motive psihologice principale:
privire la ceea ce a fost
situațională - acțiunile unui individ „simțul de proprietate” și „aversiune
cunoscut sau crezut înainte de a
sunt explicate de mediul său, de la pierdere”. Mai evident la
avea loc un eveniment.
oamenii din jur sau, poate, de obiectele care au o semnificație
contextul în care se află. emoțională sau simbolic.
 31
Un șofer căruia alt șofer îi taie calea și care își explică situația dând vina pe
proasta creștere a celuilalt, făcând abstracție de faptul că ar putea fi o situație
de forță majoră.

Maria își pierde cumpătul la una dintre întâlnirile cu personalul, fiind

catalogată ca agresivă, dar analiza indică faptul că tocmai fusese concediată,
ceea ce a dus la o reacție emoțională.

Actorii și actrițele care interpretează un personaj pe ecran pot fi adesea

confundați cu personajul lor de pe ecran. De exemplu, lui Jennifer Aniston i
se atribuie adesea trăsăturile lui Rachel din Friends.
 32

Când oamenii folosesc ceea ce știu acum pentru a reevalua un eveniment

istoric care s-a întâmplat în trecut (ce ar fi fost dacă...?)

Scrierile în care istoricii descriu rezultatele bătăliilor, cărțile în care medicii

rememorează studiile clinice și sistemele judiciare în care indivizii atribuie
responsabilitatea pe baza presupusei predictibilitați a accidentelor.

Având în vedere criza financiară din 2008, dacă vorbești cu mulți oameni
acum, ei pot spune că toată lumea știa că va veni criza. Cu toate acestea,
dacă este examinată istoria, aflăm că profesioniștii în investiții care țipau că
există o problemă la acel moment nu au fost ascultați, iar investitorii au
ignorat în mare măsură avertismentele lor.
 33

Claire crede că nu a văzut niciodată un rucsac mai frumos decât al ei.

Acum câteva luni, ați cumpărat un bilet la concert cu 100 de lei. Tocmai ai
aflat că nu vei putea ajunge la concert până la urmă, așa că te-ai hotărât să-ți
revinzi biletul. Prețul biletului este de 150 de lei, pentru că dacă l-ai vinde doar
la valoarea de piață ai avea impresia că ai pierde.

Situația în care prețuim prea mult lucrurile noastre vechi până la punctul în
care nu le vindem sau ne exagerăm convingerile și ideile până la punctul în
care devin nerealiste.
 34

Reflectii de Final

?
Cât de des sunt întâlnite aceste modalități părtinitoare de gândire în
viața noastră reală?
S-ar putea spune că resursele manipulării mele se află în mine?
Cum putem evita să cădem în capcanele gândirii noastre?
Există o legătură între „bulele” create de social media și
exploatarea erorilor tipice de gândire sau gândirea părtinitoare?
 35

III

VERIFICAREA
CALITĂȚII UNEI
SURSE MEDIA
 36

Sarcini de lucru

PROBLEMA

● Analizați un conținut surse

înșelătoare ?
media folosind anumite
criterii (Modelul CRAAP)
● Prezentați colegilor
rezultatul evaluării pe care
?
ați făcut-o SOLUTII
gândirea
critică
 Circumstanța temporală: Actualitatea informațiilor
 Când au fost publicate sau postate informațiile? Numele elevului: __________________________
 Informațiile au fost revizuite sau actualizate?
FIȘĂ DE
Data: _________________
 Informațiile sunt noi sau nu sunt actualizate? EVALUARE Precizează sursa media pe care o evaluezi:
 Linkurile sunt funcționale?
Relevanță: importanța informațiilor pentru nevoile dumneavoastră
 Informațiile din conținut se referă la subiectul propus de titlul materialului?
 Cine este publicul destinat?
 Informațiile sunt la un nivel adecvat?
 Ați analizat o varietate de surse înainte de a stabili că aceasta este de încredere?
 Te-ai simți confortabil să folosești această sursă pentru a te informa?
Autoritate: sursa informațiilor
 Cine este autorul / editorul / sursa / sponsorul?
 Sunt date despre abilitarea autorului sau despre afilieri organizaționale?
 Care sunt informațiile despre abilitarea autorului sau afilierile sale organizaționale?
 Care sunt calificările autorului de a scrie pe acest subiect?
 Există informații de contact, cum ar fi un editor sau o adresă de e-mail?
CONCLUZII: Crezi că sursa este demnă de
 Adresa URL dezvăluie ceva despre autor sau sursă?
Exemple: încredere? De ce da sau de ce nu? Dacă nu ești
 .com (comercială), .edu (educațională), .gov (guvernamentală) sigur, explică de ce.
 .org (organizație nonprofit), sau
 .net (rețea)
Acuratețe: fiabilitatea, veridicitatea și corectitudinea conținutului
 De unde provin informațiile?
 Informațiile sunt susținute de dovezi?
 Informațiile au fost examinate, sunt conforme cu faptele?
 Puteți verifica informațiile dintr-o altă sursă sau din cunoștințe personale?
 Limbajul sau tonul par părtinitoare?
 Există greșeli de ortografie, gramaticale sau alte erori de editare?
Perspectiva: scopul/ motivul pentru care există informațiile
 Care este scopul informațiilor: a informa? a preda? a vinde? a distra? a convinge?
 Autorii / sponsorii își clarifică intențiile sau scopul? Notă: fișă realizată utilizându-se modelul CRAAP (Currency, Relevance, Authority, Accuracy, and
Purpose). Modelul este o resursă a Benedictine University USA.
 Sunt prezentate fapte?, opinii?, este propagandă?
https://researchguides.ben.edu/source-evaluation .
 Punctul de vedere pare obiectiv și imparțial?
 Există o perspectivă părtinitoare (politică, ideologică, culturală, religioasă instituțională sau 37
personală?
 38

Surse propuse
spre a fi
analizate

Link la formularul Link la colecția de

online:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScEc
uKaH1MeOOe1SiePrTyXHwsP38ICEswjQY2OFCCA
Rb2A5w/viewform
surse online:
https://euvsdisinfo.eu/disinformation-
cases/?text=&date=&disinfo_ countries%5B0%5D=77562&
disinfo_ countries%5B1%5D=77573&disinfo_ countries%5
B2%5D=77599&disinfo_ countries%5B3%5D=77570&per_ p
age=&offset=360

surse propuse pentru https://www.geopolitica.ru/en/article/noose-tightens-

what-do-we-do-now
analiză:
 39

IV

EXERCIȚIU pentru depistarea deviațiilor de

natură etică ale mesajelor media
 Deconstructia 40

mesajului Jurnalism și competențe de gândire critică.

Etica jurnalistică în comunicarea interculturală
media
Un anumit canal TV din România a cunoscut un succes răsunător cu emisiunea-
concurs de cultură generală Te pui cu blondele?, care a rulat timp de 18 ediții.
ȘTIRE
Trei bărbați s-au luptat aseară cu 50 de blonde și în final au învins
Blonda supremă.
 Deconstructia 41

mesajului
media
Reflectați asupra mesajului din știre, asupra imaginilor, colectați datele necesare și răspundeți la
următoarele întrebări:
Cine este „publicul țintă”? Care sunt vârsta, etnia, clasa, profesia, interesele acestora?
Care este „subtextul” mesajului? (Care crezi că este sensul ascuns sau nedeclarat?)
Ce fel de stil de viață este prezentat?
Ce valori sunt exprimate?
Ce „instrumente de persuasiune” sunt folosite?
Ce mesaje pozitive sunt prezentate?
Ce mesaje negative sunt prezentate?
Căror grupuri de oameni le dă mai multă putere acest mesaj?
Ce grupuri dezavantajează mesajul? În ce fel?
Al cui este mesajul acesta? Cine a creat sau a plătit pentru el? De ce?
Cum servește acest lucru interesul producătorului media?
Ce parte din poveste nu este spusă?
Cum și de unde ați putea obține mai multe informații despre poveștile nespuse?
 42

Produs intelectual O1.10: Schimb de experiență privind sesiunile de pilotare din școlile partenere.
Sesiune de învățare propusă de partenerul din România.

Numele proiectului: ”Journalism as learning tool” (Jurnalismul ca instrument de învățare)

Număr de referință: 2019-1-NO01-KA201-060268
Programul de finanțare: Erasmus+, Acțiunea cheie 2 – Parteneriate strategice;
Tipul proiectului: KA201 – Parteneriat strategic în domeniul educație şcolară – proiect pentru
susţinerea inovării (cu produse intelectuale)
Durata: 2 ani și 10 luni; Perioada de implementare: 1 octombrie 2019 – 30 septembrie 2021,
prelungită până la 30 iunie 2022 (Forță majoră Covid-19)
Instituții partenere:
Prios Kompetanse AS – Steinkjer, Norvegia (instituție coordonatoare)
Thomas Jefferson – Sofia, Bulgaria
Trabzon Sosyal Bilimler Lisesi – Trabzon, Turcia
"Calistrat Hogas" National College - Piatra-Neamț, Romania
ASBL La Fraternité – Bruxelles, Belgia
Vienna Association of Education Volunteers – Viena, Austria

Resurse propuse de prof. Petruța Lostun