LICEUL TEORETIC AL.

DONICI, PERESECINA, R-NUL ORHEI

CENTRUL DE FORMARE ȘI INFORMARE A CADRELOR DIDACTICE

Proiect tehnologic
Elaborarea şi realizarea spontană,
fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare
orală şi scrisă

A elaborat: Dvornic
Liubovi,
profesoară de limba şi literatura română,
grad didactic II
Anul de studii 2016-2017
 Forţa magică a cuvântului

Rază de soare e cuvântul.

El încălzește sufletul și luminează mintea. Prin cuvânt
ne înalțăm. Fără de cuvânt rămânem ai nimănui,
condamnați la pieire.
Să ne călăuzească, deci, cuvântul cel drept,
cuvântul cel sfânt al graiului matern, cel roditor de
lumină, de spiritualitate continuă.
“Cuvântul e un sol roditor. În el încolțesc și cresc, până
la rod, gândurile, ideile noastre”.
(Ion Melniciuc)
Ctitori de Cuvânt şi Ideal
 Motto:
Pentru a forma generaţiile tinere ale vremii de mâine,
noi, dascălii, trebuie, în primul rând, să ne înnoim odată cu ele.
(C. Daicoviciu)
Îndemn: „Ne discere cessa!” (Nu înceta
să înveţi!) Cugetare latină

Motto: „Pentru a forma generaţiile tinere ale vremii de mîine, noi,

dascălii, trebuie, în primul rînd, să ne înnoim odată cu ele”. (C.
Daicoviciu)
Îndemn: „Ne discere cessa!” (Nu înceta să înveţi!) Cugetare latină
 Cuprins
I. Introducere
1.1. Actualitatea temei
1.2. Ipoteza lucrării
1.3. Cuvinte-cheie
II. Elaborarea şi realizarea spontană,
fluentă, exactă a diverselor acte de
comunicare orală şi scrisă
2.1. Elemente componente ale
situaţiei de comunicare
2.1.a Dialogul. Formule specifice
dialogului
2.1.b Joc de rol. Alcătuirea şi
improvizarea unui dialog
2.1.c Rolul dialogului în opera lirică
2.2. Scrierea reflexivă
Scrisoarea.Componentele
specifice unei scrisori
2.2.a Redactarea unei scrisori de
felicitare
2.3. Argumentarea unui punct de
vedere
2.3.a Redactarea textelor argumentative
2.4. Scrierea imaginativă. Descrierea de
peisaj
2.4.a Producerea unei compuneri
descriptive de peisaj
2.5. Discursul. Sugestii în elaborarea unui
discurs
2.5.a Producerea unui discurs în stil
publicistic. Tehnici de elaborare
2.5.b Lansarea orală a discursului în faţa
auditoriului
2.6. Interviul. Realizarea unui interviu
2.7. Atelier de lectură. Prezentare de
carte/discurs
2.7.a Redactarea unui eseu structurat
2.7.b Crâmpeie din activitatea pedagogică
III. Încheiere
3.1. Concluzii
3.2. Recomandări
Referinţe bibliografice/ webografice
 I. INTRODUCERE

Acest proiect tehnologic are la bază Standardele de eficiență a învățării limbii și literaturii
române care este documentul de referință recomandat de Ministerul Educației, 2012.

Domeniul: TEXTUL LITERAR ȘI NONLITERAR

STANDARDUL DE EFICIENȚĂ: 4. Elevul produce acte de vorbire orală și scrisă personalizate,
care îi reflectă propriile idei, judecăți, opinii, argumente, experiențe senzoriale și lectorale
Competența curriculară specifică: Elaborarea și realizarea spontană, fluentă, exactă a diverselor
acte de comunicare orală și scrisă

Comunicarea este o caracteristică fundamentală a existenţei prin care se

realizează un schimb de informaţii, idei şi sentimente de naturi diferite pe cale
orală şi pe cale scrisă. Ritmul trepidant al vieţii impus de schimbările vertiginoase
care se produc în societate impune noi exigenţe în dezvoltarea competenţelor de
comunicare.
“Cultura comunicării vizează un sistem de competenţe specifice pentru a
realiza un larg spectru de acte comunicative, aparţinând diferitor stiluri funcţionale,
în conformitate cu normele limbii literare, în variantă scrisă şi orală. Anume
această competenţă este cheia succesului şcolar şi social al elevului, care, ajuns la
maturitate, trebuie să înţeleagă ce-a citit şi ce a auzit, să emită şi să transmită
mesajul pe care trebuie să-l lanseze”. (7, 78 )
 1.1. Actualitatea temei
Tema dată este
actuală prin faptul că
problema actelor de
comunicare orală şi
scrisă este un
imperativ al societății
contemporane, fiind,
totodată, în
conformitate cu
principiile educaţiei
lingvistice şi literare.
Valorificarea Cadrului didactic îi
competenţelor revine sarcina de
specifice în cadrul elaborare a unor
orelor de limba şi strategii viabile în
literatura română va formarea cititorului
face reală depăşirea cult.Prin intermediul
dificultăţilor care apar comunicării
la elevi la nivelul dezvoltăm propriul
explorării vorbirii eu în relaţie cu alţi
orale şi scrise. membri ai societăţii.
 1.2. Ipoteza lucrării

Elevii vor achiziţiona competenţa de elaborare şi realizare spontană,

fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare orală şi scrisă, dacă:

❑Vor construi dialoguri, utilizând formule specifice;

❑Vor alcătui diverse tipuri de scrisori;
❑Vor produce texte argumentative, conform parametrilor daţi;
❑Vor redacta texte-descrieri în baza algoritmului propus;
❑Vor elabora discursuri orale şi în variantă scrisă;
❑Vor prezenta public discursul elaborat în stil publicistic, conform
criteriilor de apreciere;
❑Vor solicita interviuri;
❑Vor redacta texte reflexive/eseu structurat, în baza algoritmului propus;
ş.a.
 Comu să
scri
Co o

nicar
m rală
Br

un
ain

log
sto

ica

Dia
e
rm

re

aj
in

es
Spo g e xt

M
Flu ntan ont
i C urs
Exa ent sc
ct Di
Interviu
TIC-TA
C 1.3. Cuvinte - Blazonul

riere a ă
Sc inativ cheie Situaţii
comuni
de
care
m anig Jur
i S
PRE de nalu
tul i lec l
en paş tur
ă
um tru
Scr exiv
g
Ar pa
refl
plă area

în ier ă
Eseul
şi scr ră

ea
de lec r
iere
sim ent

Atelie
tu
m
gu
Ar
 II. Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, exactă
a diverselor acte de comunicare orală şi scrisă

I. • Spontan Care se face sau se produce de la sine; care

apare brusc, pe neașteptate

II. • Fluent Care se produce ușor, fără efort; curgător,

cursiv, limpede

III. • Exact Care este în conformitate cu realitatea, în

deplină concordanță cu adevărul
 2.1. Elemente componente ale situaţiei de comunicare

Comunicarea

un proces de transmitere (aerul, textul scris,

(emiţător, telefonul, poşta
vorbitor, scriitor) a unui mesaj
electronică)

de la o sursă şi un anumit canal

către o destinaţie prin intermediul

unui cod

(receptor, ascultător, (cuvinte, litere,

cititor etc.) gesturi, semne etc.)
 Factori ai comunicării

Context
mesaj

Emițător Receptor

Canal
cod

Elemente componente ale situației de comunicare

 Comunicarea

orală – scrisă - (email-ul şi comunicarea

(convorbirile telefonice, prezentările prin internet, comunicatele de presă,
formale sau discuţiile informale, reclama prin tipărituri, rapoartele,
întâlniri, reclame radio etc.) compoziţiile şcolare ş. a)
 .

Situaţii de
comunicare

Dialogată – schimbul de informaţii Monologată – vorbirea

între două sau mai multe persoane/ neîntreruptă a cuiva în faţa
formă principală de manifestare a unuia sau a mai multor
vorbirii orale ascultători (care nu intervin în
comunicare)
 2.1.a Dialogul
Formule specifice dialogului

a. De iniţiere c. De încheiere
b. De menţinere –Mă bucur că am
–Bună ziua.../Salut... vorbit...
–Mi-a făcut plăcere să
–Să-ţi spun ceva... –Ce spui?... conversez cu tine...
–Ştii ceva?... –Interesant!... –Bine, mai vorbim...
–Ai aflat noutatea?... –Continuă, zi mai –Discutăm altădată...
–Ce părere ai departe... –Îţi mulţumesc pentru
despre?... –Da, s-ar putea... informaţie...
–Aş vrea să –Cred că ai –Scuză-mă, dar nu prea
discutăm am timp...
dreptate... ş.a.
–La revedere!/ Pe
despre... ş.a.
mâine!
–Drum bun! ş.a.
 Sfaturi utile:
Pentru ca un dialog faţă-n faţă N. B.!
să se desfăşoare în bune
condiţii, respectaţi următoarele
reguli:

✓ascultaţi-l şi priviţi-l atent pe

partener;

✓nu-l întrerupeţi şi nu vorbiţi în

acelaşi timp cu el;

✓prin replicile voastre, faceţi ca

dialogul să avanseze.
 Sfaturi utile:
•Dacă nu aţi înţeles ceva, N. B.!
puteţi folosi expresii ca:
–Nu am auzit. Repetă, te rog!
–Poţi să repeţi ce-ai spus?

•Nu uitaţi gesturile:

✓Aprobarea din cap;
✓Ridicarea mâinilor;
✓Mişcările corpului;
✓Mimica binevoitoare.
 Motto:
Nu predăm o materie oarecare pentru a produce mici „biblioteci vii”
în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească.
(I. Bruner)

Sa
CRIPTOGRAMĂ: did rcin
ac ă
Completează următoarea criptogramă cu t ic
ă
denumirile componentelor situaţiei de comunicare:
M

T
 Motto:
Nu predăm o materie oarecare pentru a produce mici „biblioteci vii”
în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească.
(I. Bruner)

Sa
CRIPTOGRAMĂ: did rcin
ac ă
Completează următoarea criptogramă cu t ic
ă
denumirile componentelor situaţiei de comunicare:
E M I Ț Ă T O R

T
 Motto:
Nu predăm o materie oarecare pentru a produce mici „biblioteci vii”
în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească.
(I. Bruner)

Sa
CRIPTOGRAMĂ: did rcin
ac ă
Completează următoarea criptogramă cu t ic
ă
denumirile componentelor situaţiei de comunicare:
E M I Ț Ă T O R
E
S
A
J
T
 Motto:
Nu predăm o materie oarecare pentru a produce mici „biblioteci vii”
în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească.
(I. Bruner)

Sa
CRIPTOGRAMĂ: did rcin
ac ă
Completează următoarea criptogramă cu t ic
ă
denumirile componentelor situaţiei de comunicare:
E M I Ț Ă T O R
E E
S C
A E
J P
T
O
R
 Motto:
Nu predăm o materie oarecare pentru a produce mici „biblioteci vii”
în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească.
(I. Bruner)

Sa
CRIPTOGRAMĂ: did rcin
ac ă
Completează următoarea criptogramă cu t ic
ă
denumirile componentelor situaţiei de comunicare:
E M I Ț Ă T O R
E E
S C A N A L
A E
J P
T
O
R
 Motto:
Nu predăm o materie oarecare pentru a produce mici „biblioteci vii”
în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească.
(I. Bruner)

Sa
CRIPTOGRAMĂ: did rcin
ac ă
Completează următoarea criptogramă cu t ic
ă
denumirile componentelor situaţiei de comunicare:
E M I Ț Ă T O R
E E
S C A N A L
A E
J P
C O N T E X T
O
R
 Motto:
Nu predăm o materie oarecare pentru a produce mici „biblioteci vii”
în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească.
(I. Bruner)

Sa
CRIPTOGRAMĂ: did rcin
ac ă
Completează următoarea criptogramă cu t ic
ă
denumirile componentelor situaţiei de comunicare:
E M I Ț Ă T O R
E E
S C A N A L
A E
J P
C O N T E X T
O O
D R
 E bi ne
să ştii!

Emiţătorul este cel care transmite un mesaj.

Receptorul este destinatarul unui mesaj.
Mesajul reprezintă o unitate între conţinut şi formă de
expresie, constând din gânduri, sentimente, idei desprinse
din realitate sau din imaginaţia emiţătorului.
Codul – codificarea mesajului în semne verbale sau/şi
nonverbale.
Canal – mediul în care se realizează comunicarea.
Contextul este dat de situaţia de comunicare
(spaţiul,timpul, interacţiunea dintre participanţi, rolul şi
statutul lor social etc.).
 t i c ă
id - a) ac Com
d
ă V ple
i n enun tarea
c (cl.
a
Sar
ţurilo
r

Completează oral enunţurile de mai jos.

•Dialogul este convorbirea....
•Scriitorii folosesc dialogul ca mod de....
•În vorbirea curentă dialogul este principala formă de.....
între oameni.
•Textul.....conţine dialoguri între...
 t i c ă
d i a)d ac
i nă . A V-
a rc (cl Dialo
S g ul

Completează în caiete dialogul de mai jos.

–Alo?! Bună seara. Sunt Mihai, colegul lui Laurenţiu.
-- ....................................................................................
-- Bine, mulţumesc. Aş dori să vorbesc cu Laurenţiu, dacă se
poate.
-- ....................................................................................
-- Da, vă rog să-i spuneţi să-mi telefoneze când se întoarce.
--
-- Vă mulţumesc. La revedere.
-- ....................................................................................
 d ac t ică
ină di -a) Alege vari
Sarc (cl. A VI anta

Studiază lista. Care dintre situaţiile de mai jos se realizează

prin monolog şi care sunt dialogate?
✓Buletinul de ştiri la radio şi la televiziune.
✓Un interviu cu o vedetă.
✓Discursul de început de an şcolar al directorului unui liceu.
✓O conferinţă de presă a unui candidat la alegeri.
✓Comentarea unui meci de fotbal.
✓Recitarea unei poezii.
✓O lecţie de limba română.
✓Povestirea unui banc.
 a r c i nă Urcă treptele cunoașterii!
S tică
d ac
di

Adrese electronice
ază n line http://voispice.com/
iz e o
Util ț
le
iona tențelor http://fotobable.com/
c a
e le edu c om pe
e și
o rm r ea or a l http://voicethread.com/
Platf dezvolta nicative
ru
pent le și com rise.
u http://www.voki.com/
a
digit sc

Temă de casă
1. Audiază / studiază Tutorialul propus în
Platforma Voicespice.
2. Înregistrează-ți vocea, prezentând un
discurs de 2-3 minute despre cartea recent
lecturată.

N.B.!
Respectă algoritmul de prezentare a cărții
2.1.b Alcătuirea şi improvizarea unui dialog

I-a
) Alcăt
u
(cl.
aV
dialo irea
gru p gului
l în
Lu cru Joc de rol
• între personajele fantastice (cățelușa, fântâna, părul, cuptorul) care
I discută despre cele două fete)

• între sfătosul bunic din Humulești și nepoțeii/ cititorii poveștilor scrise de

I. Creangă
II

• între colegii de grup despre ocupațiile preferate în afara orelor de curs

 Grilă de evaluare a abilităţilor de comunicare

1. Alegerea modalităţii de comunicare adecvată situaţiei concrete 2p.

2. Angajarea în discuţie, crearea dialogului constructiv 2p.

3. Deprinderea de a asculta activ, de a adresa întrebări, de a interveni în dialog 2p.

4. Capacitatea de a utiliza limbajul specific situaţiei de comunicare 2p.

5. Coerenţa şi logica expunerii gândurilor 2p.

6. Corectitudinea exprimării orale şi ţinuta fizică 2p.

Total: 12p.
2.1.c Rolul dialogului în opera lirică
Revedere de M. Eminescu
VIDEO
 i nar Răsp
ag uns
ii m posib
ul u il
lo g
d ia
lu l
R o

... în poezia lirică „Revedere” de M. Eminescu:

•pune în evidenţă partenerii de dialog (eul liric şi
codrul);
•prin dialog se personifică codrul (interlocutor)
care participă afectiv la discursul poetic;
•accentuează puritatea sentimentelor exprimate de
eul liric;
•intensifică dragostea poetului faţă de natură
(leagăn al copilăriei), dar şi tristeţea sa, exprimată
prin glasul codrului, cauzată de trecerea timpului
ş.a.
 re a
c r ie vă
S exi Scris
e f l SCRISOÁRE, scrisori, s. f.
o area
2.2. r 1. Comunicare scrisă, trimisă cuiva prin poștă
sau prin intermediul unei persoane; epistolă,
răvaș, carte (Dexonline)
2.2.a Componentele specifice ale unei scrisori
 Ieși, 1877, decembrie
Bă die Mihai,
Ai plecat și mata din Ieși, lă sând în sufletul meu
multă scârbă și amăreală . Să deie Dumnezeu să fie
mai bine acolo, dar nu cred...
Această epistolie ți-o scriu în cerdacul, unde mata,
uitându-te la cerul plin de minună ții, îmi povesteai
atâtea lucruri frumoase...
Bă die Mihai, nu pot să uit acele nopți albe când
hoină ream prin Ciric și Aroneanu, fă ră pic de gânduri
rele, dar din dragostea noastră pentru Ieșul nostru
uitat și pă ră sit de toți...
Afară ninge frumos de astă -noapte, încât s-a fă cut
drum de sanie. Vino, bă diță Mihai, scrie, că ci fă ră
tine sunt stră in.
Cu toată dragostea, Ionică
 Brainstorming în baza unei scrisori

•Cine a scris epistola?

•De unde reiese acest lucru?
•Cui îi este adresată scrisoarea?
•De unde ştim?
•Din ce localitate a fost scrisă şi la ce
dată?
•De ce a redactat scriitorul această
epistolă?
•Câte părţi componente se disting în
această scrisoare?
•Ce cuprinde fiecare parte?
•Ce tip de scrisoare este?
 Sarci
n
(cl. a ă didactic
a VI-a ă
V-a –
)

 Când ai scris ultima dată o scrisoare? În ce formă?

Scrisă de mână sau electronică?
 Ai scris vreodată o scrisoare de felicitate? Cui și cu
ce ocazie?
 Localitatea și data Alba-Iulia, 23.12.2016
 
Formula inițială de Iubiţii mei părinţi,
adresare
Aşa cum m-aţi rugat, vă trimit veşti despre mine, ca să
Introducere: nu fiţi îngrijoraţi din cauza puişorului vostru rătăcit.
motivarea scrisorii Aflaţi că mă simt bine aici, alături de verişorii mei.
Bunicii sunt sănătoşi şi fericiţi că-mi petrec cu ei sărbătorile.
Cuprinsul: informații Se fac atâtea pregătiri şi mi-au creat o asemenea atmosferă de
despre sine și despre legendă, încât trăiesc aievea sentimentul copilului de 4-5 ani,
bunici când aşteptam cu nerăbdare să apară Moş Crăciun pe uşă, cu
tolba plină de daruri.
Discuţiile cu bunicul despre semnificaţia sărbătorilor de
Solicitarea permisiunii
Solicitarea permisiunii iarnă, repetiţiile la care am participat şi eu
deprelungire
de prelungirea așederii
șederiila mi-au creat o dispoziţie enormă. Iar zăpada sclipitoare mă
laAlba-Iulia
Alba-Iulia îndeamnă să vă rog să-mi permiteţi să rămân aici până pe
data de 3 ianuarie. Căci bunicul mi-a promis o călătorie de 2
Încheiere: zile la munte.
Încheiere: urări urări
adecvate
adecvate sărbătorilor Vă urez din suflet Sărbători fericite, un An Nou cu
sărbătorilor
sănătate şi multe, multe bucurii.
Cu drag, Mihăiţă
Semnătura
 in ă Activ
a rc ică itate
S ct
did a grup în

Propuneţi formule de adresare

şi de încheiere potrivite
contextului scrisorii trimise:

redacţiei unui
unui prieten ziar/reviste

bunicilor
 cta r e a Legenda
e d a e
b R r i d scrisorii
2.2. i scriso a VI-a)
une are (cl.
li cit
fe
N. B.! Te numeşti Andrei/Andreea Ionescu şi eşti
Scrisorile de felicitare sunt
elev/elevă în clasa a VI-a B la Liceul Teoretic
texte prin care se transmit
felicitări, urări de bine
„M. Sadoveanu” din oraşul Chişinău. Doreşti
adresate unor persoane, cu să-i transmiţi dirigintei felicitările tale cu
prilejul unor sărbători/ ocazia zilei de naştere. În acest scop,
evenimente. Aceste scrisori redactează o scrisoare pe care să o datezi din
se redactează în termeni cât 17.03.2017.
mai cordiali, fără exagerări
de stil, iar formulele de
adresare și de încheiere
trebuie să fie adecvate.
Textul unui astfel de mesaj,
de obicei, se scrie de mână.
 Atenţie!
Ia în calcul ur
mătoarele
exigenţe de re
dactare:

. B .!
N

Respectarea componentelor scrisorii 2p.


Aranjarea textului pe o pagină distinctă 2p.


Respectarea alineatelor 2p.


Corectitudinea exprimării 2p.


Lizibilitatea scrierii 2p.

Total: 20p.
 Variantă posibilă
Chişinău, 17.03.2017
 
Stimată Doamnă Dirigintă,
Cu prilejul zilei dumneavoastră de naştere,
permiteţi-mi să vă urez cele mai sincere felicitări,
multă sănătate şi cât mai multe împliniri în activitate.
Sunteţi pentru noi o prietenă mereu aproare, ştiţi
întotdeauna să daţi sfatul potrivit, aveţi răbdare şi
calm. Vă doresc să rămâneți mereu la fel de bună şi
onestă.
La mulţi ani!
Cu mult respect,
Andrei Ionescu
 Accesează adresa
electronică
oscrisoare.ro/
felicitari-electronice Felicitare
ao
o formă m nline/ electronică
o –
de transm dernă și captivan
itere a un tă
ui mesaj
felicitare de
Ce poti face cu oscrisoare.ro
Combina frumusetea si sentimentele unei felicitari
traditionale cu mediul virtual. Folosind sistemul
nostru de felicitari poti sa trimiti unei persoane dragi
tie un mesaj in mediul virtual fara a lasa in urma
sentimentele oferite de traditionalele felicitari.
Continutul il poti modifica dupa bunul plac. Model de felicitare electronică
1. Poti adauga o poza care sa faca referire la tema
vezi pe
mesajului, dupa care redimenzioneaza poza astfel oscrisoare.ro/felicitari-electronice
incat sa se incadreze in intreaga pagina.
2. Ai posibilitatea de a modifica dimensiunea
fonturilor si chiar si stilul lor, avand la dispozitie
peste 15 stiluri de fonturi.
3. Adauga o poza pe fundal pentru a infrumuseta
aspectul scrisorii. Te lasam pe tine sa incarci ce
De acum, puteți trimite felicitâri și pe internet sub
poza vrei.
formă animată intr-un plic cu sigiliu roșu, astfel
4. Repozitioneaza textele in pagina dupa bunul plac.
pastrând tradițiile din trecut, dar și comoditatea
5. Pune felicitarea intr-un plic, aplica sigilul rosu si
din prezent.
trimite prin email pastrand anonimatul sau copiaza
link-ul generat si trimite personal.. (Internet)
2.3. Argumentarea unui punct de vedere

Motto:
Elevii trebuie să-şi spună unii altora
şi să spună lumii ceea ce ştiu,
pentru a afla ce ştiu. Spunând, vor
interpreta lumea aşa cum o văd ei.

(Judith Renyi)

Argumentarea unui punct de vedere

Este un studiu de proporţii reduse asupra
unei probleme, idei, judecăţi ş. a., fără
pretenţia de a epuiza, cu o interpretare
Etimologie: originală în care se utilizează mijloace
Neologismul argument „mijloc de dovadă”, literare. Este o operă cu caracter reflexiv ce
utilizat în sfere precum filosofia, matematica, solicită o bună cunoaştere a demonstraţiei
teoria comunicării, provine din latină: prin prisma propriei personalizări.
argumentum „povestire, subiect”, dar şi „dovadă,
demonstrare, încheiere logică”. Termenul latin,
folosit încă din Antichitate în domeniile retoricii şi
filosofiei, îşi are originea în verbul arguere „a
arăta, a dezvălui”, dar şi „a respinge, a acuza”.
2.3.a Redactarea textelor argumentative

R e da
ctare
tică argum a unui tex
di dac entat t
Sarcină a)
- iv
(cl. a VI

 
1. Pregăteşte-te pentru a scrie un text argumentativ pe unul
din subiectele propuse:
a) Sportul X este cel mai spectaculos.
b) Muzica Y este cea mai valoroasă.
c) Filmul Z este cel mai interesant.

2. Organizează-ţi ideile, completând tabelul.

 
3. Redactează varianta finală a textului, respectând algoritmul
propus.
 
 Algoritm pentru elaborarea unei argumentări simple

Nr. Algoritmul Formule de argumentare

1. Formularea punctului de vedere. Consider că... (sunt de părere că...)

2. Prezentarea argumentului principal adus în Susţin acest lucru, pentru că...

sprijinul punctului de vedere emis.

3. Enumerarea a două-trei motive pentru care Cred că am dreptate, deoarece

argumentul prezentat poate fi considerat foarte a)..., b)...,c)...
important.

4. Interpretarea motivelor, prezentând consideraţii Când afirm că a)..., mă bazez pe

proprii. faptul că...
5. Formularea argumentelor pentru posibile Cineva mi-ar putea reproşa că..., dar
obiecţii. eu cred că...
6. Formularea concluziilor. În concluzie, pot spune că...
7. Formularea unui îndemn final pentru a atrage De aceea, vă invit să...(vă îndemn
ascultătorii. să...), fiindcă...
 r m u l ă de
S – o fo i text
a P R E r e au n u
d
Meto tivă în prod u c e
a
altern ntativ. ră:
r g u m e t ru c t u n c tu lui
a S re ap u
im a
r e a , ex pr
re
P – pă re;
de tul;
d e ve m e n
– r a ţiona ; c tu lu i de
R
e m p lu/e a tu l p un
E – ex arul, rezum
m
S – s u e x pu s .
e
v ed er
 Exemplu: „Descoperind râul...” de Fănuş Neagu (cl. a VI-a)
Întrebarea:
Ce impact a avut peripeţia (călătoria) lui Bănică asupra propriei persoane?
 

P.: Consider că peripeţia lui Bănică a influenţat benefic, căci involuntar,

a descoperit lucruri noi pentru el.
R.: În fiecare călătorie ţi se înfăţişează o lume reală, afli lucruri utile
pentru viaţă, te cultivi.
E.: De exemplu, eu am fost la Orheiul Vechi; acolo e o altă viaţă, o lume
diferită de a noastră. Respiram mai adânc cu aerul strămoşilor noştri,
mă cutremuram când vedeam semne, ieroglife, inscripţii pe pereţii
peşterii, căci descopeream o lume pe care o citisem doar în cărţi, o
privisem doar în filme. Mă simţeam în pielea lui Bănică atunci când am
citit naraţiunea. E o nebunie, dar e frumos cum a călătorit Bănică.
S.: De aceea eu consider că orice călătorie te influenţează doar pozitiv
şi nu trebuie să ratezi nici o şansă atunci când ai ocazia să o faci.
(Negru Constantin)
Argumentul în patru paşi ATE
Resp NȚIE!
Sarcină didactică: Analizează o emisiune ectă
indic pașii
radiofonică sau televizată, exprimând ați!
rezumativ esenţa emisiunii.
(cl. a VII-a-a VIII-a)

  1. Teza(afirmaţia)
2. Explicaţia (premisele)
3. Dovada (evidenţa-suport)suport)
4. Concluzia.
 Text
Variantă baza rezuma
une tiv in
posibilă i e
telev misiu
izate ni
Argumentul în patru paşi

1. În fiecare seară de sâmbătă aştept cu nerăbdare să înceapă emisiunea

„Focus”. Prezentatorul Leonid Melnic vine cu istorii despre fenomene
neobişnuite şi oameni interesanţi, cu ocupaţii care se înscriu în limita
neobişnuitului.
2. Pe parcursul emisiunii, împreună cu protagonistul ei, ne teleportăm într-o
lume mai puţin înţeleasă, ruptă din contextul tradiţionalului, dar captivantă şi
frumoasă. Din această emisiune aflăm lucruri ce ne frapează.
3. De exemplu, în localitatea Vulcăneşti din raionul Nisporeni nu există fântâni şi
locuitorii, în mare parte romi, sunt nevoiţi să cumpere apa. Iar tânărul Ştefan
Roşca din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca a rămas fără picioare, în timp
ce a încercat să salveze un cocostârc prins în firele electrice. Cocostârcul
plângea şi Ştefan n-a putut să rămână nepăsător. În acel moment viaţa lui
dedicată performanţelor sportive a luat o altă întorsătură. În emisiunea „Focus”
Ştefan ne demonstrează că şi în căruciorul cu rotile poţi fi fericit.
4. De la eroii emisiunii „Focus” învăţăm să luptăm, să fim deschişi şi cutezători.
(Gurduza Vasile)
  Motto: Sufletul tău să fie totdeauna la fel cu gândul, gândul cu vorba
şi vorba cu fapta, căci numai astfel vei obţine un echilibru statornic
între lumea ta şi lumea de afară. (L. Rebreanu)
  Sarcină didactică:
Argumentarea unui punct de vedere.
Redactează o compunere-raţionament, în limita a 15-20 de
rânduri, cu titlul: Ce înseamnă a fi adolescent?
(cl.a VII-a)

Criterii de apreciere
1. Formularea unui concept propriu 2p.

2. Consecvența propriilor opinii însoțite de exemple 2p.

3. Originalitatea expunerii 2p.

Total: 10p.
4. Coerența și corectitudinea exprimării 2p.

5. Așezarea în pagină și respectarea limitei de întindere 2p.

 A fi adolescent înseamnă a călări pe un cal alb, pe care cum îl
vei deprinde, cum îl vei îmblânzi, aşa te va purta în viaţă. E
începutul începuturilor, dar încotro s-o apuci, pe ce drum s-o iei?
Acasă aproape totul se decide în locul nostru, totul e programat:
când, unde şi ce să faci. La şcoală la fel: sunet de clopoţel, gânduri
şi forţe deseori încătuşate. Cei maturi se implică insistent în viaţa
noastră şi, ce e mai grav, că suntem de acord cu toate...
Am fost la o stagiune la Chişinău, pe câteva zile, cu grupul de
copii BINEVA, şi cred că acolo mi s-au înfiripat unele gânduri
despre adolescenţă. Noi cunoscuţi, prieteni, mă simţeam o
personalitate; ba chiar la despărţire ne-am schimbat cu păreri în
scris unii despre alţii, apoi, citind părerile lor despre mine, îmi găsii
eul propriu.
Sunt de acord că viaţa e prea crudă şi cei maturi sunt orbi de
dragoste şi grijă faţă de noi, şi mereu ne dădăcesc, dar când ne
vom lua zborul în lumea mare, ce se va întâmpla?
Dragii noştri, alimentaţi calul alb cu dragoste şi suflet, dar frâul
lăsaţi-l în mâinile noastre, ca să ne simţim bine în şa.
(Malic Alexei)
 tivă
2.4. Scrierea imagina

ei saj j, prin
a d ep
n p oare eeisa tc.,
r e ta u
ier prezen orţă, cul astre.
sc
De tea de a ărime, f ţurilor no
od alita ile lui: m tea sim
m tur ces
este ră s ă tă a
r iri la t p r ezin Plan de acţiuni:
refe ms e * Selectarea instrumentajului (formă, dimensiunile,
c u
aşa modul de expunere etc.);
* Inventarierea semnelor concrete ale aspectului
descris;
* Varietatea culorilor şi farmecul anotimpului/naturii;
* Prezentarea caracterului static; domină
substantivele şi adjectivele;
* Generalizarea particularităţilor semnificative;
Nuanţa afectivă a textului
Algoritm:
I. Introducere: fixarea aspectului pentru descriere.
II. Cuprins:
a) circumstanţe (loc, timp);
b) prezentarea elementelor referitoare la aspectul ales;
c) ideile şi reacţiile emotive, provocate de aspectele descrise.
III. Încheiere – reacţii sufleteşti pozitive (de încântare) legate
de aspectul descris.
 Sarcină didactică (cl. a VIII-a):
Compunere descriptivă de peisaj, cu utilizarea unor propoziţii predicative

 Farmecul unei dimineţi de vară

E o dimineaţă liniştită de vară. Natura abia tresaltă în dezmorţire,
trezindu-se din somnul lung al nopţii. Nicio vietate nu îndrăzneşte să
curme liniştea ce domină. Vântul stingher nu se încumetă să clatine nicio
frunză. Totul în imagine este după cum afirmă poetul: „vis şi armonie”.
În mijlocul acestei feerii curge lin bătrânul Nistru. Pare un bumerang
ce-şi ascunde un colţ după o mică dumbravă. În bătaia razelor, dumbrava
lasă o umbră întunecată pe suprafaţa râului sclipitor. Valurile line încearcă
s-o împrăştie, dar în zadar. Însă Nistrul nu se întristează. Căci pe celălalt
mal al său se scaldă în lumină câţiva copaci, înşiraţi ici-colo câte unul.
Toţi aceşti mici copăcei îşi înmoaie crengile în apa limpede, iar dorinţa lor
este să nu mai plece mândrul soare de pe cer.
În depărtare se întinde un imaş întretăiat de un şir de copaci răzleţi. El
îşi aşteaptă oiţele şi mieluşeii ca să-i ospăteze cu iarbă fragedă şi
mustoasă. Iar verdele ierbii şi al copacilor domină împrejurimile, îmbiindu-
ne la odihnă şi ce vrea să spună este că ne aşteaptă pe toţ în vizită. Însă
soarele se preface că îţi este fidel. El nu poate sta locului şi-şi mână
razele în josul râului la alţi copaci, la alte imaşuri.
Asta ar însemna să-ţi continui viaţa şi să începi ziua la fel de frumos
şi liniştit. (Ursachi Andrei)
 Criterii de apreciere a compoziţiei descriptive

1. Respectarea structurii textului: introducere, cuprins, încheiere 6p.

2. Utilizarea mijloacelor expresive ale limbii 6p.

3. Includerea propozițiilor predicative în context (minimum două) 4p.

4. Originalitatea exprimării 4p.

5. Corectitudinea scrierii 4p.

6. Coerența exprimării mesajului scris 2p.

Total: 26p.
 2.5. Discursul. Sugestii în elaborarea unui discurs

Motto:
A comunica ceva este un fapt al naturii;
a primi o comunicare,
aşa cum este ea gândită,
este faptul culturii.
(Johan W. Goethe)
 Discursul
reprezintă o compoziţie oratorică
prin care se susţine sau se
demonstrează în faţa unui public
(auditoriu) un adevăr, o
problemă, o situaţie, etc.

Plan de acţiuni:
❖ Enunţarea problemei (punctului de vedere);
❖ Formularea soluţiilor şi expunerea lor;
❖ Examinarea multiaspectuală a problemei;
❖ Dezbaterea argumentelor şi contra-argumentelor;
❖ Exprimarea opiniei proprii şi argumentarea ei;
❖ Alegerea tempoului adecvat mesajului;
❖ Urmărirea reacţiei auditoriului.
 
Notă: În cadrul discursului, atitudinea vorbitorului se
manifestă prin cuvintele şi construcţiile incidente, care au o
legătură sintactică certă cu frazele sau propoziţiile din care
fac parte şi servesc doar pentru a completa dintr-un anume
punct de vedere sensul comunicării.
 2.5. a Activităţi de analiză a situaţiei de comunicare

Motto:

Un om care stăpâneşte arta lecturii, vorbirii şi scrierii

corecte nu este numai un om mai bun decât alţii, ci este
mai întâi, o personalitate fortificată sufleteşte.
(M. Eliade)
 Tehnica Blazonul

Ce este comunicarea
în viziunea mea

5 cărţi, studii,
surse Comunicarea 2 dificultaţi în
suplimentare de (citat/ aforism/ vorbire
îmbunătăţire a metaforă la
limbajului temă)

4 personalităţi 3
notorii din sugestii/recomandări
domeniu de îmbunătăţire a
limbajului

ină
r c
Sa ctică
a
d id
Tehnica TIC-TAC
Probleme de comunicare (elevi)
 Lipsa motivației, de obicei, doar profesorii de
română insistă asupra exprimării corecte în
vorbire și scriere;
 Dependența elevilor de mijloace tehnice
computerizate/ de internet;
 Lipsa continuității (școală, familie, societate);
 Predomină spiritul de gașcă: utilizarea
barbarismelor, a exprimării inculte;
 Indiferența unor părinți, punând preț, în special,
pe valori materiale;
 Nesupravegherea copiilor în afara orelor de curs/
acasă, din cauza lipsei sau ocupației în exces a
părinților;
 Lenevia și ignoranța unor elevi, cauzate de mediul
nefavorabil în care viețuiesc, ș.a.
Activ
itate
grup în
Căi de soluționare/ cultivare a vorbirii corecte
 Să se insiste asupra exprimării corecte în cadrul
tuturor disciplinelor școlare;
 Să se desfășoare diverse ateliere, promovându-se
lecturile independente;
 Includerea elevilor în diverse traininguri, activități
educaționale;
 Efectuarea exercițiilor de cultivare a limbii în
cadrul lecțiilor, utilizând diverse texnici (ex.:
microfonul liber,diverse platforme digitale:
Voicethread, Voki, Fotobabble;
 Utilizarea textelor artistice, cu exprimări
metaforice, în scopul evitării clișeelor în vorbire;
 Lucrul cu dicționarele/ dicționarul greșelilor de
limbă;
 Crearea unor grupuri de socializare pe Facebook,
în care să se promoveze corectitudinea exprimării
scrise; ș.a.
 Succesul unui discurs depinde de:

ERUDIŢIE
(cunoaşterea
temeinică a
subiectului
tratat)
ESTETICĂ ENERGIE
(totul trebuie să (discursul
fie frumos: şi trebuie să fie
compoziţia, şi energic, şi nu
haina lingvistică, monoton)
şi gândirea) Regula celor
6 de „E”

ETICĂ EMOTIVITATE
(responsabilitatea (însuşirea de a
faţă de ceea ce emoţiona, a
vorbeşti; ocolirea incita
subterfugiilor) EXPRESIVITATE
curiozitatea)
(capacitatea de a
fi expresiv,
original, laconic
etc. )
2.5.a Producerea unui discurs în stil publicistic. Tehnici de elaborare

Tehnica Brainstorming
1.Lansarea ideilor în legătură cu
subiectul:

De ce trebuie ocrotite / cum trebuie ocrotite monumentele de

arhitectură?

Tehnica G-P-P Creativitate

2. Prezentarea a 3 idei 3. Dezvoltarea, prin diferite
comune cu ale colegului de propoziţii subordonate, a
clasă textului iniţial.

Temă de casă
4.Redactarea textului în formă
scrisă şi prezentarea în faţa clasei
în formulă orală (4-5 min.)
Criterii de apreciere a discursului în formă scrisă

1. Respectarea structurii discursului: introducere, cuprins, 6p.

încheiere

2. Emiterea judecăților de valoare 4p.

3. Utilizarea cuvintelor/ construcțiilor incidente, 4p.

exclamațiilor/ interogațiilor retorice

4. Originalitatea expunerii ideilor 2p.

5. Coerența exprimării 2p.

6. Corectitudinea scrierii 4p.

7. Plasarea în pagină 2p. Total: 24p.

 Discurs pe tema:
De ce trebuie ocrotite/cum trebuie ocrotite monumentele de arhitectură
(Redactat în scris şi prezentat oral în faţa clasei)
Situată în sud-estul Europei, între România şi Ucraina, Republica Moldova prezintă un colţ
pitoresc, unde s-au păstrat numeroase vestigii ale trecutului.
La etapa actuală, patrimoniul arhitectural al Republicii Moldova constituie mai mult de 15
mii de monumente, aparţinând diferitor epoci istorice. Patrimoniul istoric şi arheologic este
păstrat în 66 de muzee, dar, de asemenea, pe diferite străzi şi alei. Acest tezaur naţional
beneficiază de statutul juridic de „monumente protejate de stat”.
Totuşi, care este importanţa monumentelor istorice şi care sunt argumentele în favoarea
ocrotirii lor?
În primul rând, aceste perle de cultură şi arhitectură sunt cartea de vizită a ţării noastre,
care impulsionează dezvoltarea turismului în ţară. Ele sunt o bogăţie , o comoară naţională.
Este de ajuns să rostim Orheiul Vechi, Cetatea Sorocii, Complexul monastic Ţipova,
mănăstirea Saharna ş. a, ca să ne imaginăm ce săracă ar fi Moldova fără ele. De asemenea,
oraşul Chişinău găzduieşte foarte multe monumente, edificii cu arhitectură veche, care au fost
renovate sau sunt incluse în proiectul de perspectivă pentru reabilitare.
În al doilea rând, ele dezvoltă ţara atât în plan spiritual, sporind cultura populaţiei prin
sosirea diverselor personalităţi, artişti cu renume mondial din alte state, ţări, cât şi în plan
economic.
Însă, din cauza distrugerii masive a monumentelor arhitecturale vechi, a nepăsării în ceea
ce priveşte destinul acestor opere, a renovărilor iniţiate de „noii proprietari de imobile”, acest
patrimoniu al ţării devine tot mai mic şi mai sărac. Este obligatorie în acest context contribuţia
statului în rezolvarea laturii indispensabile pentru cultura şi istoria poporului. Să emită legi dure
pentru a fi respectate de toate păturile sociale. Dar şi mai importantă consider că ar fi totuşi
implicarea activă a cetăţenilor în a le ocroti.
 Cineva, la moment, ar putea să mă întrebe: care totuşi ar fi soluţia optimă în
scopul protejării monumentelor de arhitectură care mai păstrează amintirea
trecutului? În acest context, permiteţi-mi să vin cu unele argumente, eventualii paşi
pe care e obligatoriu să-i parcurgem, dacă dorim ca ţara noastră să aibă viitor.
Deci, primul lucru care trebuie de întreprins este latura publicitară: întocmirea
publicaţiilor de mare tiraj în care ar figura denumirile tuturor monumentelor ce
trebuie protejate.
Al doilea eventual pas ar fi emiterea, după cum am menţionat, a unor legi şi
amenzi aspre pentru cei care contribuie intenţionat la distrugerea lor. Ar fi bine dacă
la televizor sau pe site-urile populare din internet s-ar mediatiza cât mai des imagini
ale diferitor monumente arhitecturale cu un mic istoric şi explicarea valorii acestora.
Este important să înţelegem că monumentele arhitecturale păstrează amintiri
despre istoria şi străbunii noştri. Ele sunt o punte de legătură între generaţii, între
arhitectura modernă din metal şi sticlă şi diferite genuri de arhitectură din secolele
precedente. Astfel, noi ne putem bucura de frumuseţea reliefurilor şi frescelor ,
simţind aerul trecutului.
Totodată, este important ca cetăţenii Republicii Moldova să înţeleagă că, prin
cunoaşterea sau studierea valorii acestui patrimoniu de către alte state, Moldova va
deveni o ţară vestită, dezvoltată, iar cetăţenilor le vor fi acordate condiţii favorabile
de trai. Deci, să punem umărul împreună! (Gurduza Vasile)
 2.5. b Lansarea orală a discursului în faţa auditoriului

Grila de evaluare a discursului oral Reține!

1. Respectarea structurii discursului: introducere, 6p.

cuprins, încheiere
2. Captarea atenției publicului prin originalitatea, 6p.
expresivitatea/ emotivitatea expunerii
3. Utilizarea cuvintelor/ construcțiilor incidente; 4p.
exclamațiilor/ interogațiilor retorice
4. Ordonarea ideilor 4p.
5. Utilizarea exemplelor în sprijinul ideilor 4p. Total: 30p.
enunțate
6. Utilizarea unui limbaj adecvat 4p.

7. Respectarea timpului acordat 2p.

 2.6. Interviul. Realizarea unui interviu

Interviul este o discuţie mediatizată

dintre două persoane în care una
întreabă şi alta răspunde şi care este
solicitată de către jurnalist. Extrage
informaţii, explorează idei şi
personalităţi.

NB! La baza interviului stă întrebarea, care trebuie să fie simplă şi clară şi să-l
provoace pe interlocutor să răspundă cât mai detaliat.
 
Plan de acţiuni:
 Află ceva despre subiect înainte de a face interviul, pentru a te simţi inteligent,
informat şi interesat.
➢Susţine conversaţia – nu conta doar pe întrebările în scris.
➢Pune întrebările cât mai scurte, răspunsurile să fie mai lungi.
➢Ascultă răspunsul înainte de a trece la următoarea întrebare.
➢Dacă intervievatul dă un răspuns evaziv, repetă întrebarea încă o dată.
➢Oferă intervievatului posibilitatea să vorbească, nu-l întrerupe.
➢Respectă demnitatea persoanei.
Interviu cu poetul Grigore Vieru (video)
Sarcină didactică (cl. a VI-a)
1. Pregăteşte-te să intervievezi o persoană despre care ştii că citeşte mult.
Completează secţiunile A şi B din fişa de interviu. Apoi realizează interviul,
completând secţiunea C.
 
A.Fişă de interviu
Intervievator:
––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––
(Numele, prenumele) (Data)
 
Intervievat:
–––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––
 
Ce ştii deja despre persoana respectivă? (Enumeră trei lucruri importante)

B. Întrebările C. Răspunsurile intervievatului

1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
 2.7. Atelierul de lectură: Prezentare de carte/ discurs
Sarcină didactică
Prezentarea argumentativă a unei cărţi/ opere literare
citite independent, în afara orelor de curs

Motivație
Cartea îi oferă celui ce o parcurge, pe lângă satisfacțiile pe care le aduce orice
fapt de cultură, prilejuri unice de reflecție și de trăiri spirituale. Ea îndeamnă la
introspecție, contribuie substanțial la formarea și modelarea personalității și
comportamentului cititorului.
Pentru elev, cartea reprezintă universul în care descoperă tainele cititului,
scrisului și frumusețea cuvântului. Iar gustul pentru citit și scris se formează printr-o
muncă a factorilor educaționali (familia și școala), având menirea de a ajuta elevul să
se apropie cu sufletul de lumea cărții.

Sfat util pentru întreaga viață

Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator

de idei și imagini, din care veiC întocmi înțelesul și filosofia
vieții. (Mihai
Eminescu)
 Algoritm
(Paşi de urmat în realizarea unei prezentări de carte)
  Aspecte urmărite Percepţia textului
I.    
Introducere: Intrarea în text şi abordarea problematicii „Cartea pe care doresc să v-o prezint este...”
  „Cartea lui..., intitulată... prezintă/ înfăţişează...”
 Prezentarea paşaportului cărţii Date semnificative, într-un context prezentat original
 Prezentarea unor date despre autor Opera în cauză vizează aspecte importante de viaţă: relaţia
 Prezentarea coordonatelor generale ale profesor-elev, părinţi-copii, legătura dintre generaţii,
problematicii, fără detalii valorificarea trecutului neamului, a patrimoniului cultural,
moştenirea valorilor perene, integritatea morală, setea de
viaţă, de frumos, copilăria ş. a.
 

II.  
Cuprins: Provocarea auditoriului/cititorilor pe parcursul
expunerii
 Sentimentele provocate de lectură
 Susţinerea unor afirmaţii prin citate din carte/operă
a momentelor semnificative
 Consideraţii despre stilul şi limbajul cărţii/autorului,
despre alţi factori care mi-au trezit interes
 Menţionarea altor lucrări cu tematică asemănătoare
sau a altor lucrări ale aceluiaşi autor cu care se pot
face conexiuni
 Menţionarea categoriilor de cititori care ar putea fi
fascinaţi de carte
 
„Am citit puţine cărţi atât de interesante despre...”
„Nu am mai citit ceva atât de interesant despre...”
Plăcere, bucurie, tristeţe, regret, disperare...
„Am ales acest fragment, pentru că...”
Construcţia, personajele, firul epic, modalitatea de narare,
finalul etc. Motivarea răspunsului.
 
„După tematica abordată, textul citit are tangenţe cu...”
 
Motivarea răspunsului
 

III. Încheiere: Ieşirea din text „Cartea merită citită, pentru că...”
 Formularea unei concluzii „Vă invit să...”
 Aprecieri personale Exprimare originală
 Barem de apreciere a discursului oral în prezentarea unei cărţi
Indicatori ai Discriptori de calitate Nr. max. Nr. de
competenţei P. puncte
acum.

Modul de prezentare Captează singur atenţia publicului 2

Captarea atenţiei Are nevoie de sprijinul profesorului 1
colegilor Nu reuşeşte să capteze atenţia 0

Structura discursului Discursul are structura indicată 2

Respectarea structurii Discursul este incomplet 1
indicate pentru discursul Discursul nu are structură identificată 0
verbal

Conţinutul discursului(I) Ideile sunt ordonate logic 2

Ordonarea ideilor Ideile lansate nu sunt ordonate 1
Nu se poate urmări logica expunerii 0

Conţinutul discursului Se aduce câte un exemplu în sprijinul fiecărei idei 2

(II) Utilizarea exemplelor, O doime /o parte din idei sunt susţinute de exemple 1
în sprijinul ideilor Nu se aduc exemple 0
enunţate

Limbajul Se foloseşte un vocabular adecvat 2

Utilizarea limbajului Se atestă până la cinci erori de exprimare 1
adecvat Se atestă mai mult de cinci erori de exprimare 0
 Secvență din experienţa pedagogică
Evaluare sumativă în clasa a VII-a: Proiectul de grup/ prezentare publică
( data efectuării: 11.11.2016)
Genericul: Natura – spaţiu mirific

Domeniul: TEXTUL LITERAR și TEXTUL NONLITERAR

STANDARDUL 4: Produce acte de vorbire orală și scrisă personalizate, care îi reflectă propriile
idei, judecăți, opinii, argumente, experiențe senzoriale și lectorale.
Competenţa 5: Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare
orală şi scrisă
Domeniul: PRACTICA RAȚIONALĂ și FUNCȚIONALĂ A LIMBII
STANDARDUL 1: Integrează în vocabularul activ lexicul terminologic necesar studierii
disciplinelor școlare din toate ariile curriculare.
Competenţa 8: Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare, în limita standardelor de conţinut

Domeniul: CULTURA COMUNICĂRII

STANDARDUL1: Utilizează diverse strategii de informare și documentare, în vederea abordării
eficiente a comunicării orale și scrise în limba română.
Competenţa 11: Manipularea suporturilor audiovizuale şi informatice în calitate de surse sau
mijloace de învăţare a limbii de instruire

Obiectivele de evaluare:
Elevii vor fi capabili:
• Să citească/să recite expresiv textele/poeziile de referinţă;
• Să-şi exprime argumentat ideile, conceptele, noţiunile, în baza subiectului propus;
• Să respecte scrierea corectă, în conformitate cu normele literare în vigoare;
• Să manipuleze tehnica informaţională în calitate de sursă suplimentară de învăţare/îmbogăţire
a arsenalului cultural.
 Proiect de grup/ Prezentare PPT

Temele recomandate:
Varianta 1: Atmosfera de basm şi descrierea naturii în poezia Varianta 2: Imagini:ale feericului nocturn în poezia românească, în
eminesciană, în baza creaţiilor lirice propuse: baza textelor propuse:
Crăiasa din poveşti Noaptea de V. Alecsandri
Povestea codrului Noaptea de vară de G. Coşbuc
Făt-Frumos din tei Sara de O. Goga
Freamăt de codru Miez de noapte de T. Arghezi
Revedere/Ce te legeni...

Planul Power Point Planul Power Point

1. Foaia (slaidul)de titlu 1.Foaia de titlu
2. Citat relevant la temă cu imagine 2. Citat relevant la temă cu imagine
3. Colaj de imagini de natură, însoţite de versuri 3. Colaj cu imagini de natură (motivul înserării), însoţite de
4. Agenda cu notiţe paralele (comentarea unor versuri/poezii) versuri
5. Lângă teiul vechi şi sfânt / arborele structurat: 4. Agenda cu notiţe paralele (comentarii ale unor
a) Părinţii versuri/poezii)
b) M. Eminescu 5. Arborele veşnic, ce va cuprinde:
c) Studiile a) Numele poeților, anii de viață
d) Tematica scrierilor b) Tematica scrierilor
e) Titluri de opere reprezentative c) Titluri de opere reprezentative
6. Referințe critice 6. Referințe critice
7. Concluzii 7. Concluzii
8. Referințe bibliografice/ webografice 8. Referințe bibliografice/ webografice
9. Recital de poezie 9. Recital de poezie
10. Anexe/ Fonuri muzicale 10. Anexe/ Fonuri muzicale
 PROIECTUL DE GRUP PREZENTARE PPT

Criterii de apreciere
Nr. Conţinutul parametrului Punctaj
1. Respectarea structurii proiectului 10p.
2. Calitatea posterului/a Power Point-ului 10p.
3. Relevanţa comentariilor 10p.
4. Calitatea prezentării/ expresivitatea recitării 10p.
5. Respectarea limitei de timp 10p.
6. Corectitudine (ortografie, punctuaţie, gramatică, stilistică) 10p.

7. Originalitate multimedia (imagini, animaţii, sunet) 10p.

Scor total: 70 p.
Model al unei variante de proiect PPT efectuat de profesor, pentru a orienta elevii
Accesează aici
 2.7.a Redactarea unui eseu structurat

Motto:
„Cuvintele... însămânţează cel mai fertil pământ arabil al
lumii, creierul uman”. (N. Stănescu)

 Eseul – posibilitate de interpretare și integrare a lecturilor

Orice eseu constituie un act de cunoaștere, de un anumit tip,

orientat spre universal, prin metode individuale.
(A. Marino)
Eseul – un studiu de proporții restrânse asupra unor teme filosofice, literare sau științifice, compus cu
mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema. (DEX (ed. A II-a, 1996):
Etimologie: (fr. Essai = încercare)

Eseul poate fi:

❑Cu răspuns limitat
❑Structurat pe un set de parametri
❑Semistructurat
❑Nestructurat/liber
❑Metaliterar (liceu)
Eseu structurat (oferă un număr de parametri de realizat, asigurând o evaluare obiectivă);
Eseul semistructurat (oferă un număr de parametri orientativi, cu un grad sporit de
generalizare în exprimări).
 Caracteristicile eseului

 Subiectivitatea;
 Caracterul reflexiv;
 Originalitatea (stil personal, evitînd plagierea);
 Limbaj plastic (figuri de stil);
 Fantezie în exprimare și cunoaștere;
 Dimensiuni modeste (în dependență de cerință).

Pași în realizarea unui eseu

1. Formularea/ emiterea unui concept propriu la temă;
2. Claritatea ideii principale, documentată prin opinii critice și exemple elocvente;
3. Coerența ideilor, consecutivitatea părților componente: introducere, cuprins, încheiere;
4. Argumentarea ideilor emise prin angajarea exemplelor elocvente din texte literare, studii;
5. Motivarea consecventă și convingătoare a propriei opinii.

Conectori specifici:
1.Teză În opinia mea, după părerea mea, eu cred, sunt de acord ș.a.

2.Dezvoltarea tezei/ ideii În primul rând, în al doilea rând, astfel, deoarece, pentru că, căci ș.a.

3.Concluzie Prin urmare, în concluzie ș.a.

 E
etri
: stru seul
aram c tu
P ra t

Item: Redactarea unui eseu nestructurat cu tema:

Rolul lecturilor în formarea personalității mele (la finele ciclului gimnazial)
Plan de acțiuni:
1. Formularea ipotezei/ unui concept propriu despre rolul literaturii în 4p.
crearea propriei personalități
2. Emiterea propriului punct de vedere/ a unor judecăți de valoare 4p.

3. Susținerea afirmațiilor în baza unei opere lecturate independent 4p.

4. Emiterea concluziei care întărește ipoteza, prin reluarea ei în mod 4p.

nuanțat
5. Claritatea și logica expunerii gândurilor, utilizând mijloace lingvistice 4p.
adecvate
6. Corectitudinea redactării și coerența ideilor 4p.

Total: 24p.
 Rolul lecturii în formarea personalităţii mele
(la finele ciclului gimnazial)

Motto: A citi înseamnă a descoperi calea de acces la sufletul cărților.

(N. Manolescu)

Prin cuvânt și prin limbă ne înălţăm. Fără de ele, ca fără patrie,

rămânem ai nimănui, însinguraţi şi trişti, condamnaţi la disperare.
Asemeni unei creaţii Dumnezeieşti, literatura poate înviora
sufletul omului, deschizându-i poarta în lumea frumosului şi a
fericirii, în care omul şi natura se află într-o armonie completă.
Literatura este un mister al sentimentelor, al pasiunilor, al Trecutului
şi al Prezentului strânse într-un tot întreg.
Multă înţelepciune, sfaturi utile, dar şi satisfacţie sufletească poţi
primi atunci când te afli în minunata împărăţie a cărţilor. Ele sunt uşi
pe care numai deschizându-le poţi cunoaşte acea lume tainică,
frumoasă şi plină de mistere. Îmi place să citesc orice carte,
înteresantă desigur, dar, din cauza vârstei, poate, sau a unei
fascinaţii deosebite, mă atrag mai mult romanele de aventuri, dar şi
de dragoste. Uneori chiar îmi doresc să trec prin ceea ce trecînfruntă
eroii mei preferaţi.
 Câtă satisfacţie sufletească, dar şi cutremur am simţit la lectura romanului
Baltagul, impresionându-mă mult eroina principală Vitoria Lipan. Mihail Sadoveanu
m-a purtat prin toate desişurile şi împrejurimile pitoreşti din preajma Carpaţilor. Mi-
a povestit amănunţit despre viaţa de familie a păstorilor, locurile de trai şi soarta
lor. Am respirat aerul proaspăt şi rece al munţilor, admirând priveliştile
împrejurimilor, şi, totodată, stoicismul unei femei de la munte, cu frumuseţea
imprimată pe suflet. Eroina romanului înfruntă cu demnitate urgiile rezervate de
soartă şi, cu credinţă în Dumnezeu, îşi continuă viaţa, oferindu-ne, indirect, un
exemplu de supravieţiure. Nu în fiecare zi poţi vedea oameni asemeni Vitoriei
Lipan, dar în fiecare zi putem fi ca ea, înfruntând destinul care uneori ne rezervă
surprize nedorite.E plăcut când în minte şi în suflet ţi se întipăreşte ceva frumos, şi
poţi să transmiţi mai departe exemple vii de omenie, devotament, dragoste şi
curaj.
De aceea constat cu adâncă satisfacţie, (chiar de mă văd abia la început de
cale cu câteva romane citite), că lumea cărţilor e plină de taine şi de frumuseţi. E o
lume a valorilor care se vor descoperite. Şi abia aştept să păşesc într-o nouă lume
a cărţii, care, cu siguranţă, va fi a mea, planeta mea, imensa mea sete de
cunoaştere. O planetă pe jumătate ruptă din întunericul încă nedescoperit, dar atât
de aproape, că încerc să o ridic peste orizont, doar vreau să văd cum se
conturează partea ei ascunsă.
În orice situaţie de viață caut diverse căi de lărgire a orizontului cultural. Cu
siguranță, voi tinde spre înălţimi, spre urcuşuri, cartea servindu-mi crez şi
legământ. (Ursachi Rodica)
 Variantă posibilă de eseu metaliterar la finele ciclului liceal
Tema:
Personalităţi literare româneşti în dialog cu mine, cititorul.
 
Sarcină didactică: Pornind de la afirmaţia lui C. Ciopraga: „Literatura unui popor
este, în rezumat, un autoportret colectiv, un amplu tablou în mişcare”,
redactează un eseu cu tema: Personalităţi literare româneşti în dialog cu mine,
cititorul (1,5/2pag. A4).

Criterii de evaluare:
• Abilităţi de lectură, integrală şi selectivă, în conformitate cu anumite priorităţi - 8p.
• Capacitatea de a sintetiza lecturile - 6p.
• Actualitatea, discriminarea valorii mesajului studiilor efectuate - 6p.
• Formularea de idei/opinii proprii - 6p.
• Abordarea temei prin exemple şi idei convingătoare - 6p.
• Originalitatea expunerii, evidențiindu-se un stil propriu - 4p.
• Corectitudinea şi coerenţa ideilor - 4p.
Total: 40p.
 Literatura este o vastă călătorie în suflet. E un mod de a evada într-un spaţiu al
imposibilităţilor, unde preludiul desăvârşirii regenerează incontestabil în clepsidra
timpului şi spaţiului. Când ecoul vieţii ţi se pare indescifrabil, te cufunzi în literatură
şi înoţi printre cele mai de seamă reflecţii şi vise ale „firilor vizionare” (Mihai
Cimpoi), întruchipate în haine literare, ţesute cu fir artistic şi originalitate.
Literatura fiecărui popor poartă veşminte diferite: cea engleză defilează printre
tiparele clasicismului sheakspearian, cea franceză – pe podiumul dominat de
Moliere, Jean Racine, Pierre Cornelle, iar cea română, sfioasă şi plină de speranţă,
păşeşte, de rând cu celelalte, în feeria fenomenului literar.
În concordanţă cu afirmaţia lui Ciopraga, literatura defineşte spaţiul în care
aceasta a apărut, reliefând pe deplin principalele caracteristici ale poporului dat.
Nimic altceva nu ne fixează pe harta vieţii literare decât operele scriitorilor noştri.
De-a lungul istoriei, oamenii de-o cultură formidabilă au descoperit tainele
frumosului pământesc, aceştia fiind Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Ion
Creangă, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, şi enumerarea ar putea
continua la infinit, dacă nu ar exista o periodizare a timpului. Anume creaţiile
acestor făuritori de cuvânt artistic ne-au modelat imaginea cu care literatura
română se remarcă tot mai înverşunat pe aripile literaturii universale. Însetată de
creaţie, flămândă după sublim şi inedit, istovită de drumul lung istoric, literatura
noastră ne oglindeşte pe noi, românii, în toate epocile timpului, cîntând amorul,
avânturile generoase, durerile şi suferinţele, speranţele şi idealurile neamului
nostru, atât de bogat în martiri şi eroi, cântând, mai presus de toate, patria şi
poporul. Toate acestea sunt apucate cu o egală putere, cu o egală inspiraţie, cu un
egal avânt de către sufletul şi cugetul românesc, care nu putea, ca român ce este,
să fie altfel...
 Nu ştiu dacă există spaţii din care timpul să nu muşte cu toată forţa, dar ştiu
că există oameni pe care lumina şi frumosul îi face tot mai liberi, atât de liberi că
până şi secunda care a trecut se face tremur şi cuvânt. Un cuvânt pe care noi îl
putem rosti cu toată gura, iar toate slovele pe care le rosteşti, să se nască peste
zbor.
Ştiu că există locuri care rup din cer şi pâine, şi sărut, şi infinit, şi că din
fiecare dintre ele răsar doar oameni, viaţă, înţelepciune şi sublim. Anume de pe
meleagurile noastre au răsărit adevăraţi promotori ai culturii contemporane: Tudor
Vianu, Eugen Lovinescu, George Călinescu, Emil Cioran, care, după afirmaţia lui
Ciopraga, au pictat cu solicitudine şi măiestrie autoportretul literaturii române,
care, odată privit şi admirat, emană talent literar, gust artistic, apreciere critică şi
trudă milenară. Fiece colţ al autoportretului poartă semnătura înaintașilor noştri,
pe fonul impunătoarelor creaţii critice ale acestora.
Fără a urma vreo ordine temporală, acest tablou al literaturii noastre mi-l
înfăţişează mai întâi George Călinescu. În dialog cu mine, ciitorul, acesta mi se
prezintă drept posedat de setea erudiţiei, dar şi de tentaţia armoniei, preocupările
lui vizând manifestări variate ale spiritului, el însuşi afirmând: „Eu cred că un
scriitor poate să creeze în toate genurile, nu există demarcaţiuni în domeniul
spiritului”. Chiar dacă imaginea personalităţii lui G. Călinescu este aceea a unui
creator de un imens potenţial, cu o strălucire şi inegalabilă combustie intelectuală,
scriitorul mi-a subliniat faptul că: „...lipsa de cultură, face pe criticul şi istoricul
literar să alunece pe deasupra problemelor esenţiale pe care le pune o operă, ori
să le privească cu ostilitate. Un critic fără cultură filosofică e un orb”.
 M-am convins, astfel, că prin structură şi vocaţie, Călinescu este artist şi, prin
aceasta, filosof al cuvântului.
În dialog cu Tudor Vianu, acesta mi-a confirmat ideea că „obiectul esteticii
este constituit de frumosul artistic, înţeles ca valoare artistică”. Această
personalitate completă şi complexă se înscrie în lunga serie a cărturarilor români,
prezent ca model ideal în cultura noastră prin erudiţie, rigoare şi demnitate a
expresiei.
Eugen Lovinescu, unul dintre cele mai autentice spirite umaniste din întreaga
istorie modernă a României, ocupat fiind cu adaptarea modernismului la
specificul culturii şi civilizaţiei româneşti, mi-a specificat laconic: „Cum nu
reprezintă valori absolute, ci valori relative, literatura unui popor nu trebuie
studiată în fixitatea ideilor platoniciene, ci în mobilitatea ei”.
...Respir sentimente... Încerc să plasez dialogul cu personalităţile literare în
subconştient, şi mă întreb: „Oare câţi genii se vor naşte în literatura ce vine?”
Dacă e corectă afirmaţia că un geniu se naşte o dată la o mie de ani, mă mai
îndrept odată în istoria literară, nu de alta, dar Dumnezeu a creat atîţia genii
români!... (Roșca Ludmila)
 
 2.7. b Secvenţe din activitatea didactică
Opreşte clipa!
Ea e prinosul nostru de bunătate şi dăruire

Copilul este aidoma albinei care adună

nectarul pentru a face miere.
Copilul preface totul în miere.
(A. de S.-Exupery)

Cuvintele sunt
cărările faptelor.
(Ioan Gură de Aur)
 n
ale v er bului mater Graiul m
ină atern - P
a tă în ap ele de lum omul vie
ții spiritu
Scăld ale

În ritm de dans pe scena vieții

Binecuvântați
c de lumina vie a s
l c u p oe z ie și farme plendidului an
otimp
tu
ne înnob ilează sufle
Orfeu
 m a ce lași crez
Ave
Înnobilați de sentimen
tul dr agostei de Neam

de
în sc en ă un plus
em
insp i ra ți să aduc Culegem road
Suntem culoare ele dulci ale succ
e sului
 Cultivăm datini și tradiții eterne
ți de li c ărul Luminii Sfinte
Binecuvânta

noast ră Sfântă
Biblioteca e Casa Final fericit
 Biblio
teca n
m d ec i z i i împreună e of e r ă
ă luă hrană
Preferăm s spiritu
ală

Suntem
o
ne in spiră mereu Regatu aspeți de o
ez ia l de Ba noare
ns ul, câ ntecul și po sm al
Toamn
în
Da e
 ță în ritm de vals Suntem
Crăițe în
Pășim prin via Îm părăția C
opilăriei

Alimentez
discipolii
ii eterne cu seva c
Perpetuăm tradiț re ațiilor pop
ulare
Colaborăm cu diverși parteneri educaționali
 Cei care educă copiii
sunt demni de mai multă onoare
decât cei care le dau viață,
de aceea pe lângă viață, dăruiți copiilor
și arta de a trăi bine, educându-i.
Educația minții fără cea a inimii nu este educație deloc.
(Aristotel)
 III. Încheiere
3.1. Concluzii

Un profesor deschis spre provocările didacticii contemporane

trebuie să se cultive în permanenţă, proiectându-şi traseul
educaţional conform principiilor moderne în baza utilizării
diverselor strategii, menite a stimula dorinţa elevului de a învăţa.
În acest scop, prezenta lucrare se doreşte a fi un instrument
eficient, utilizat cu succes în cadrul orelor de curs cu elevii
dornici de a explora potenţialul creativ şi inovativ, realizând texte
de divers gen.
“Implementarea TIC/ a Platformelor educaționale digitale în
instruire şi evaluare le va permite profesorilor filologi să deschidă
mari orizonturi comunicative, transdisciplinare pentru dezvoltarea
competenţelor-cheie stipulate de Curriculumul Naţional, al căror
scop este de a oferi fiecărui tânăr şanse egale şi reale pentru
identificarea şi valorificarea deplină a propriilor posibilităţi”.(6,33)
 3.2. Recomandări

Materialele expuse în această lucrare sunt binevenite pentru

elevi şi profesori în ciclul gimnazial şi liceal, în cadrul orelor de
limba şi literatura română:
Clasa a V-a - Situaţii de comunicare; dialogul şi monologul;
Redactarea unei scrisori;
Clasa a VI-a – Tipuri de scrisori; argumentarea unui punct de
vedere; Realizarea unui interviu; completarea unui jurnal de
lectură;
Clasa VII-a – Descrierea literară; producerea de text reflexiv şi
descriptiv;
Clasa a VIII-a – Producerea şi lansarea unui discurs în stil
publicistic; producerea unui interviu; atelier de scriere şi
lectură;
Clasa a IX-a – Producerea şi lansarea unui discurs în stil
publicistic;
Clasa a XII-a - Redactarea unui eseu ş. a.
 Referinţe bibliografice/ webografice

1. Cartaleanu T., Cosovan O., Goraş-Postică V., Lîsenco., Sclifos L., Formarea de competenţe
prin strategii didactice interactive, Chişinău: Pro Didactica, 2016.
2. DEX Online.
3. Goraș-Postică V., Sclifos L. ș.a., Competența acțional-strategică?!, Chișinău, Centrul
Educațional PRO DIDACTICA, 2012.
4. http://fotobable.com/
5. http://voispice.com/
6. http://voicethread.com/
7. http://www.voki.com/
8. http://oscrisoare.ro/felicitari-electronice#.WaXKLrpuJHg
9. https://www.youtube.com/watch?v=p_kNIVKhwuY
10. https://www.youtube.com/watch?v=Yndb1eDhsHo
11. Isac Ş., Implementarea TIC în procesul de instruire, Chişinău: Univers pedagogic,
nr.2,2010.
12. Limba şi literatura română. Curriculum pentru învăţământul gimnazial, Chişinău: Liceum,
2010.
13. Limba şi literatura română. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru
treapta gimnazială. Chişinău: Cartier, 2011.
14. Limba şi literatura română. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru
treapta liceală, Chişinău: Cartier, 2010.
15. Manualele de limba şi literatura română, cl. V-IX.
16. Standardele de eficiență a învățării, Chișinău, 2012.
17. Suruceanu M., Manualul scolar: recomandări şi realizare,
Chişinău: Univers Pedagogic, nr.1, 2010.
18. Şchiopu C, Metodica predării literaturii române, Chişinău, 2009.
 „Frumo
s î n no
actul că ie
utării”.
(Lucian B
laga)

“Ca să vezi în adâncimi, adu-ţi lumina ta.

Înţelepciunea e a ta numai când o dai
altuia: altfel ea e numai în tine.”
(N. Iorga)

Prinde pana şi continuă discursul

valoros al existenţei tale.