RESURSE EXTRABUGETARE

SI STRÂNGERE DE FONDURI

- ORIENTATIV -

1
 REPERE ÎN ÎNTOCMIREA UNUI PROIECT PENTRU ATRAGERE DE
RESURSE FINANCIARE

ETAPELE UNEI ACTIVITĂŢI DE ATRAGERE DE RESURSE FINANCIARE:

1. Identificarea unei idei de activitate:

Există două tipuri de iniţiatori: de voie şi de nevoie. Pentru reuşită, nu contează în ce
categorie se încadrează un iniţiator, dar contează foarte mult dacă are calităţile potrivite şi
dacă şi- a ales o activitate potrivită personalităţii şi capacităţilor sale.

2. Evaluarea resurselor:
Este necesară o investigare a resurselor de care dispune grădiniţa şi care pot fi mobilizate
pentru iniţierea unei activităţi. În acelaşi timp se vor trece în revistă persoanele care pot
contribui şi susţine proiectul.

3. Evaluarea necesităţilor:
Presupune evaluarea cât mai exactă a tuturor mijloacelor necesare activităţii. De asemenea,
este utilă şi o listă cu toate costurile de lansare, pentru a avea un indicator al nevoilor de
finanţare. În felul acesta, se poate dimensiona investiţia iniţială şi se poate analiza dacă ea
este suficientă pentru a transforma ideea într- un multiplicator de bani.

4. Corelarea necesităţilor cu resursele:

Alături de resursele financiare şi în natură de care dispune, trebuie luate în calcul şi cele
care se pot atrage şi care pot fi: împrumuturi, credite, plăţi anticipate, inchirierea sau loc
aţia, leasingul,cumpărarea în rate, arendarea, donaţii, subvenţii nerambursabile,
participarea la profit, etc.

5. Redactarea planului de activitate

La redactarea planului de activitate trebuie avute permanent în atenţie două repere:
- punctul de pornire, inclusiv mijloacele şi resursele;
- ţinta propusă pentru un anumit orizont de timp;
Planificarea propriu- zisă trebuie precedată de două etape de maximă importanţă:
- culegerea informaţiilor;
- sistematizarea informaţiilor

2
PLANUL DE ACTIVITATE

Planul de activitate are următoarele părţi:

1. Profilul organizaţiei.
1.a) date de identificare
1.b) conducerea ţi personalul
1.c) misiunea organizaţiei
1.d) activitatea curentă a organizaţiei ( serviciile de bază oferite)

2. Planul de marketing:
2.a) piaţa şi clienţii
2.b) obiectivele de ansamblu
2.c) strategia de preţ
2.d) strategia de distribuţie şi promovarea
2.e) previzionarea veniturilor

3. Management, organizare, personal pentru noua activitate:

3.a) echipa managerială
3.b) organigrama
3.c) personalul
3.d) amplasamentul
3.e) impactul asupra mediului
4. Analiza financiară:
4.a) pragul de rentabilitate
4.b) buget iniţial
5. Evaluarea riscurilor

Cu caracter orientativ, în setul de anexe ataşate unui plan de activitate se regăsesc

următoarele:
- planul clădirilor existente şi previzionate;
- ultimul bilanţ contabil;
- organigrama actuală şi cea previzionată;
- lista principalilor parteneri şi referinţe din partea clienţilor;
- lista şi localizarea clienţilor;
- curriculum vitae al iniţiatorului de proiect şi al managerilor;
- statutul şi contractul organizaţiei;
- oferte de echipamente, contracte;
- chestionare de evaluare a pieţei;
- alte documente semnificative pentru proiect ( brevete, diplome, certificate, acorduri,
parteneriate, avize)

3
Exemplu – definiţia resurselor extra bugetare - Universitatea Bucureşti – Resurse
financiare, altele decât cele bugetare, existente le dispoziţia instituţiilor de
învăţământ superior, provenind din: cercetarea ştiinţifică contractată: consultanţa
de specialitate; taxe de studiu; taxe administrative; taxe de formare continuă; taxe
pentru învăţământul la distanţă; donaţii; contribuţii ale comunităţii locale;
sponsorizări; programe naţionale şi internaţionale.

RESURSELE EXTRABUGETARE pot fi:

 Venituri din închiriere, valorificarea bazei materiale;

 Contracte de servicii;
 Consultanţă;
 Abonamente sportive, culturale;
 Taxe administrative;
 Donaţii;
 Sponsorizări;
 Cotizaţii de membru în diferite asociaţii ale şcolii;
 Venituri provenite de la Alumni;
 Venituri provenite din evenimente specifice de strângere de fonduri;
 Venituri provenite din valorificarea produselor proprii şcolii.

CONDIŢII NECESARE ATRAGERII RESURSELOR EXTRABUGETARE

1. PRINCIPALA CONDIŢIE ÎN ATRAGEREA DE RESURSE ESTRABUGETARE ESTE:

INTERESUL
(Ex. Cine sunt cei mai fideli susţinători ai grădiniţei?)
INTERESUL şcolii – comunităţii – părinţilor – altor potenţiali donatori, sponsori.

CUM TREZESC INTERESUL PENTRU GRĂDINIŢA MEA?

INTERESUL CUI? CINE AR PUTEA FI INTERESAT ?

INTERESUL= VALORI - SCHIMB DE VALORI TANGIBILE, INTANGIBILE

Schimbul de valori, care satisface ambele părţi trebuie să satisfacă patru condiţii:
 Există două părţi implicate care au valoare comună – interesul pentru dezvoltarea copilului în
cazul părinţilor, recunoaştere, respect şi apartenenţă în cazul absolvenţilor, etc;
 Fiecare din părţi are ceva valoros pentru cealaltă parte;
 Fiecare din părţi poate comunica şi oferi;
 Fiecare din părţi poate accepta, amâna sau respinge oferta, schimbul de valori.

4
CARE SUNT VALORILE PE CARE LE AM? CARE SUNT VALORILE POTENŢIALE ALE
CELUILALT?

FIECARE FINANŢATOR VA FINANŢA ACELE ACTIVITĂŢI ÎN CARE ÎŞI REGĂSEŞTE

PROPRIILE VALORI:

Competitivitate – concursuri, premii pentru copii, competiţii sportive, etc.

Dezvoltarea profesională şi personală – dotare - cărţi, material didactic, participarea la concursuri,
tabere, cercuri sportive, concursuri sportive.
Cunoaşterea şi valorificarea potenţialului istoric, cultural al zonei – cluburi de turism, tabere: la
munte, la mare, dotare cu echipament sportiv, materiale didactice, organizare sau participare la spectacole,
concursuri folclorice, concursuri.
Timp liber – finanţarea activităţilor extraşcolare şi de timp liber, finanţarea echipelor de şah, dans
modern, atletism, dans ale grădiniţei.

Câteva elemente pentru identificarea valorilor proprii grădiniţei mele….

1. Care este misiunea grădiniţei mele?

2. Care sunt elementele care mă diferenţiază în comparaţie cu ale grădiniţe?
3. Care sunt resursele mele fizice, materiale, umane, etc?
4. Ce ofer diferit de celelalte grădiniţe?
5. Care sunt valorile fundamentale ale grădiniţei mele?
6. Ce tip de programe extraşcolare şi activităţi de timp liber ofer?
7. Ce schimbări au adus ele? Aţi avut succes?
8. Capacităţi instituţionale care au garantat succesul;
9. Cum puteţi dovedi că aţi avut succes: statistici, scrisori de recomandare, evaluări interne şi externe,
articole din presă , etc.?
10. Competenţe / calificări ale personalului din organizaţie (CV . Certificate, acreditări)
11. Specificul organizaţiei faţă de altele similare;
12. Succese recunoscute ale organizaţiei: invitaţii, participări, distincţii;
13. finanţări anterioare – posibile recomandări.

Câteva elemente pentru identificarea valorilor celuilalt….

1. Cunoaşterea celuilalt – ziare locale, regionale şi naţionale, site-uri, vizită la finanţator, informaţii
oferite de persoanele care desfăşoară sau au desfăşurat astfel de acţiuni, organizaţiile sau
asociaţiile profesionale ale oamenilor de afaceri, cataloagele unor firme sau cele publicate cu
ocazia unor manifestări (expoziţii, congrese).
2. Urmărirea acţiunilor de finanţare a acestuia;
3. Identificarea persoanei responsabile cu sponsorizări şi donaţii;
4. Identificarea perioadei de finanţare din an;
5. realizarea unui portofoliu cu activităţi finanţate de diferite companii, firme, asociaţii;
6. Invitarea celuilalt la activităţile specifice ale grădiniţei care pot fi potenţial interesante
pentru acesta;
7. Invitarea la premieri şi alte sărbători ale grădiniţei.

5
ALTE CRITERII:

 Interesul pentru grupul ţintă al activităţii dvs. – părinţi, copii;

 Interesul pentru o activitate specifică;
 Capacitatea financiară;
 Legătura personală cu grădiniţa sau cu unul sau mai mulţi dintre membrii acesteia;
 Rezultatele estimate ale activităţii pentru care se solicită sprijinul, care corespund cu dorinţe
şi aşteptări personale ale donatorului;
 Interese particulare: grădiniţa solicitantă creează (intenţionat sau ni, pe baza unor realităţi
obiective sau nu) convingerea că poate sprijini, la rândul ei, donatorul;
 Presiunea socială: donatorul contribuie pentru ca o persoană din anturajul său apropiat a
făcut acelaşi lucru;
 Forma în care a fost realizată solicitarea ( a fost aleasă foarte bine persoana care a solicitat
sprijinul)

ATRAGEREA DE FONDURI

- grădiniţa nu îşi realizează misiunea pentru că nu primeşte bani …

- grădiniţa îşi poate schimba misiunea pentru ca să primească bani …

ACTIVITATEA DE ATRAGERE DE FONDURI ESTE O ACTIVITATE PLĂCUTĂ SAU NU ???

ELEMENTE DE SUCCES ÎN ATRAGEREA DE FONDURI:

 Identificarea potenţialilor finanţatori;

 Existenţa unui plan scris, cu scopuri şi obiective clare – scopul finanţării, activităţile finanţate,
efectele produse de aceste activităţi;
 Solicitarea finanţării;
 Diversificarea surselor de finanţare;
 Alocare de timp pentru strângerea de fonduri – nu este o activitate spontană şi episodică ci o
activitate continuă şi planificată;
 Alocarea de bani pentru strângerea de fonduri;
 Personal dedicat strângerii de fonduri;
 O abordare profesionistă a finanţatorului bazată pe principiul câştig – câştig – nu cereţi bani pentru
realizarea unei activităţi care vă interesează numai pe dvs. ci îl implicaţi într-o activitate în a cărui
importanţă crede şi care îi aduce un capital - capital moral (responsabilitate socială), capital de
imagine;
 Disponibilitate internă de a participa la activitatea de strângerea de fonduri.

6
DACĂ NU PLANIFICAŢI NU VEŢI ATRAGE FONDURI !!
DACĂ NU CEREŢI NU VEŢI ATRAGE FONDURI !!
FORMULA DE SUCCES: 80% planificare, 20% solicitare

ZECE PAŞI pentru succesul de atragere de fonduri:

1. Cunoaşterea principiilor de bază ale relaţiei donator – beneficiar

- relaţia donator – beneficiar este reciprocă; finanţatorul are dreptul de a primi ceva în schimbul
donaţiei sale (recunoştinţă, sentiment de apartenenţă, etc)
2. Luaţi în considerare mediul şi climatul în care se desfăşoară atragerea de fonduri – legislaţia,
factorii economici, indici demografici, disponibilitatea internă a organizaţiei, personalul necesar,
sistemul de management financiar adecvat, planificare strategică a grădiniţei;

3. Creaţi şi examinaţi cazul

Cazul trebuie să prezinte motivele pentru care se face donaţia şi să identifice acele valori ale
finanţatorului pentru care ar fi tentat să o facă.

4. Implicaţi structura de conducere, PERSONAL DIDACTIC, NEDIDACTIC, PĂRINŢI.

- Conducerea implicată în planificarea, derularea şi supravegherea procesului de atragere de fonduri
asigură credibilitatea, implicarea educatoarelor care au experienţă în derularea tipului de program
pentru care solicitaţi finanţarea poate creşte prestigiul solicitării.

5. Cunoaşteţi potenţialii finanţatori – locali, regionali, naţionali şi internaţionali, fundaţii, firme,

biserici, persoane particulare;
Surse de finanţare: clasificare multicriterială după…
Localizarea geografică a finanţatorului
 Interne
 Externe
Localizarea geografică a ariei de sprijin
 Europa
 Regional
 Local
 Naţional
 Rural
Domenii de finanţare
 Protecţia mediului
 Sănătate
 Religie
 Integrare europeană
Tipuri de activităţi finanţate
 Proiecte/ programe
 Cheltuieli operaţionale
 Dezvoltare instituţională
 Echipament
 Publicaţii
 Călătorii
 Investiţii

7
TIPUL FINANŢATORULUI:

 Fundaţii individuale sau familiale

 Fundaţiile corporaţiilor: IBM, Foundation, Mitsubishi
 Fundaţii comunitare
 Programe internaţionale
 Programe guvernamentale
 Programe şi fonduri naţionale
 Asociaţii religioase
 Alte instituţii
 ONG-uri
 Firme
 Persoane particulare

6. Alegeţi programele grădiniţei pentru care solicitaţi finanţare şi elaboraţi strategiile

- programele organizaţiei (pentru bugetul de bază, pentru un program, pentru investiţii, pentru
echipamente, pentru formare) şi corelaţi cu strategia cea mai adecvată (solicitări directe, cereri de
finanţare, evenimente speciale, cereri de sponsorizare)

7. Selectaţi finanţatorii potenţiali

Lista cu potenţialii finanţatori:

 Donator cunoscut sau unul prezumtiv,

 Reacţii anterioare la solicitări similare,
 Motive pentru care ar fi dispuşi să doneze fonduri,
 De cine şi când au fost propuşi,
 Persoane de contact, alte informaţii utile.

Revedeţi şi completaţi periodic lista!

8. Elaboraţi, utilizaţi şi comunicaţi un plan

- planul descrie Grădiniţa cu nevoile ei şi asigură finanţatorul de utilizarea eficientă a fondurilor,

arătând explicit o modalitate de monitorizare şi evaluare a fondurilor alocate;

9. Solicitaţi finanţarea
- cereţi o finanţare

10. Reînnoiţi solicitarea

Cele mai mari succese le aveţi acolo unde aţi mai obţinut deja bani,
Şansa de a dona din nou trebuie oferită fiecărui finanţator.
Planul strategic al grădiniţei are ca parte integrantă planul de atragere de fonduri – atragerea de
fonduri va fi precedată de o campanie de promovare a identităţii grădiniţei.

PLAN DE ATRAGERE DE RESURSE EXTRABUGETARE (pentru căutarea unui finanţator)

 Obiective – Ce vrea Grădiniţa să realizeze prin acest plan?

 Grupuri ţintă – parteneri şi beneficiari;
 Mesaje cheie – care sunt principalele idei pe care organizaţia vrea să le comunice grupurilor ţintă?
8
 Strategii cheie – abordarea generală a organizaţiei pentru a ajunge la grupurile ţintă;
 Tacticile – Ce instrument va folosi organizaţia pentru a îndeplini obiectivele propuse (tv, radio, vizite,
cursuri, ….)
 Planul de lucru – activităţile prezentate cronologic săptămânal/ zilnic /…
 Bugetul – bugetul disponibil şi cel necesar / bugetul total /
Pregătirea de portofoliu în domeniul programului, activităţilor pentru care solicitaţi finanţare care să fie
prezentat finanţatorului – donatorului. Pregătiţi cu grijă toate materialele de prezentare: pliante, cărţi de
vizită, broşuri, NU copii xerox!

Principii care trebuie luate în considerare, când solicitaţi un sprijin:

 Informaţii despre sursele de finanţare şi persoane de contact

 Contacte personale cu cei care decid – oamenii dau oamenilor !!!
 În caz de refuz, păstraţi uşa deschisă pentru o următoare şansă! NU TRÂNTIŢI UŞA!
 Solicitarea este făcută de către conducerea instituţiei (cel puţin prin ştampilă, semnătură)
 Pregătiţi-vă pentru întrebările care pot fi puse
 Diferenţiaţi-vă de alte instituţii similare
 Acceptaţi şi suport non-financiar!
 Găsiţi cunoştinţe comune pentru a facilita primul contact
 Oferiţi informaţi despre planurile organizaţiei şi modul lor de punere în aplicare
 Nu promiteţi lucruri pe care nu le puteţi realiza
 Solicitaţi sprijin personal – din partea donatorului contactat – dar utilizaţi şi scrisori sau telefoane
de recomandare, solicitaţi aranjarea de întâlniri cu alţi posibili donatori
 Anticipaţi şi pregătiţi întrebările pe care donatorul vi le pune
 Informaţi donatorul despre realizarea programului – activităţii finanţate
 Mulţumiţi donatorului !

CINE ARE RESPONSABILITATEA ATRAGERII RESURSELOR EXTRABUGETARE ?

Cine face sau cine trebuie să facă această activitate? Este responsabilitatea exclusivă a unei
anumite persoane sau implică eforturile mai multora? Angajaţii permanenţi, voluntarii, membrii
consiliului de administraţie? Membrii consiliului profesoral?

Reguli generale

 Activitatea Grădiniţei se sprijină pe programul de strângere de fonduri;

 Activitatea de strângere de fonduri este o activitate dificilă care trebuie desfăşurată în mod
continuu;
 Este o activitate firească, nu o muncă ,,înjositoare”;
 Un element esenţial – convingerea ca activitatea pentru care solicitaţi fonduri este foarte necesară
şi poate fi dusă la bun sfârşit de organizaţia dumneavoastră.

Responsabilitatea atragerii de resurse extrabugetare o are ….. întreaga Grădiniţă, conducerea

Grădiniţei – Consiliul de Administraţie.

 Planifică strângerea de fonduri şi stabileşte contacte;

 Se implică în realizarea misiunii şi programelor specifice organizaţiei, le cunosc şi le pot promova
foarte bine de la egal – la egal, în cazul contactelor cu finanţatorii;

9
  Ierarhizarea programelor pentru care se va face activitatea de strângere de fonduri sau stabilesc alte
măsuri de atragere de resurse extrabugetare necesare acoperirii necesarului bugetar pentru acea
activitate;
 Coordonează activităţile de atragere de resurse extrabugetare.

Cei care se ocupă de realizarea unor programe speciale ale grădiniţei

 Cunosc programul;
 Sunt implicate în realizarea lui;
 Au experienţă şi pot răspunde le întrebări suplimentare;
 Sunt entuziaşti, implicaţi necondiţionat.

Asociaţia de părinţi, Asociaţia Alumni

 Asociaţia de părinţi a grădiniţei poate fi de real ajutor în realizarea activităţilor de strângere de

fonduri sau a galelor de strângere de fonduri atât prin disponibilitatea cât şi prin diversitatea
contactelor pe care aceştia le au;
 în România grădiniţele au început să îşi dezvolte Asociaţii Alumni – ele sunt importante din două
motive – primul este că sunt o reclamă obiectivă, reală, măsurabilă a şcolii prin carierere de succes
ale elevilor săi, în al doilea rând fiindcă pot fi legaţi afectiv de şcoală, în acest caz contribuţia lor
fiind una necondiţionată.
 Finanţatorii şi donatorii voştri le poate fi oferite statutul de prieteni ai şcolii prieteni ai şcolii care
pot înfiinţa o Asociaţie de Suport a Şcolii.

Pentru ca o activitate de strângere de fonduri să reuşească, este nevoie de oameni (echipa care se
ocupă de strângerea de fonduri şi donaţii) şi de un organizare şi monitorizare performantă a activităţii.

A. Echipa

Echipa – oameni cu aptitudini pentru desfăşurarea de activităţi care înţeleg importanţa activităţii pe
care o desfăşoară.

Echipa – susţinută dacă dă greş, informată şi susţinută motivaţional, recunoscută ca resursă

strategică.

B. Donatorii

Este obligatorie studierea cât mai detaliată a celor cărora le este solicitat sprijinul.
Succesul sistematic în activitatea de strângerea de fonduri poate fi asigurată numai dacă există
dorinţa şi preocuparea constantă, efortul de a înţelege donatorii reali sau potenţiali, valorile, interesele şi
obiectivele acestora.

C Sistemul de management

În principiu, sistemul de management se sprijină pe o bază de date (mai exact o bancă de date care
conţine mai multe baze de date( şi pe un sistem de monitorizare.

10
 C.1 Baza de date

Pentru organizarea informaţiilor de interes pentru organizaţie, este recomandată crearea unei baze
de date cu informaţii despre donatorii reali şi potenţiali şi despre comportamentul acestora ca donatori.

C. 2 Sistemul de monitorizare

Sistemul de monitorizare este bazat pe rapoarte şi comunicări ale echipei şi persoanelor implicate
în activitatea de strângere de fonduri. Pentru organizarea unei activităţi eficiente, se recomandă ca
rapoartele să aibă un caracter periodic (eventual într-un format tipizat sau formă narativă), iar membrii
organizaţiei să ştie când apar şi cu ce scop au acestea.

TEHNICI DE STRÂNGERE DE FONDURI

Cele mai utilizate tehnici de strângere de fonduri sunt următoarele:

A. Solicitarea personală;
B. Solicitarea telefonică;
C. Solicitarea prin poştă;
D. Solicitarea prin mass-media.

A. Solicitarea personală;

Întâlnirile personale constituie cea mai convingătoare tehnică de strângere de fonduri, eficientă
şi – de cele mai multe ori – nu necesită investiţii speciale.

Etape:
1. Identificarea potenţialilor donatori;
2. Stabilirea persoanei care va realiza contactul cu donatorul potenţial.
3. Dezvoltarea motivelor.
4. Programarea şi întreţinerea contactului.
5. Prezentarea organizaţiei şi a activităţilor.
6. Întâlnirea.
7. Mulţumiri

B. Solicitarea telefonică;
1. Telefoane directe.
2. Telefoane după scrisoare.
3. Telefoane de reamintire: după primirea unui răspuns favorabil din partea unui donator care a
promis că va sprijini organizaţia dumneavoastră.
4. Telefoane pentru resolicitări.

C. Solicitarea prin poştă;

Tehnica poate fi un mod de prospectare în vederea întocmirii sau completării listei de donatori.
Solicitarea prin poştă necesită un mare volum de muncă, necesită un timp mai îndelungat până
la atingerea unor rezultate importante şi presupune costuri mai ridicate. Dacă aveţi în vedere şi
utilizarea acestei tehnici luaţi în considerare:
11
a.) Abilităţile necesare pentru realizarea unor scrisori reuşite (poate fi necesară colaborarea cu
persoane calificate – agent publicitar)
b.) Existenţa unui număr suficient de donatori, care pot transforma efortul dumneavoastră într-
un succes pe termen lung.

C1. Programul de re-solicitare

Re-solicitarea presupune respectarea următoarelor etape:

1. actualizarea bazei de date cu donatori;
2. Mulţumirea;
3. Informarea donatorilor;
4. Re-solicitarea: poate fi realizată de câteva ori pe an, funcţie de modul în care donatorul a
reacţionat.

C2. Programul de prospectare.

- Scrisoarea trebuie să aibă un stil cât mai personal;

- Ţineţi cont de interesul potenţial al donatorului;
- Descrieţi activităţile;
- Fiţi foarte explicit, explicând exact ceea ce doriţi şi modul în care veţi utiliza fondurile
primite;
- Argumentaţi importanţa şi urgenţa suportului;
- Fiţi concişi;
- Oferiţi date de contact – adresă poştală, telefon, fax, e-mail

C.3 Programul de monitorizare a rezultatelor.

Rezultatele trebuie monitorizate permanent, pentru a avea o imagine cât mai corectă a efectului
activităţii dvs.

Utilizaţi informaţii precum:

1. Lista destinatarilor;
2. Data trimiterii scrisorilor;
3. codul scrisorii (dacă utilizaţi diferite tipuri de scrisori);
4. Numărul de răspunsuri (telefonice, prin poştă)
5. Numărul de contribuţii (după destinatar, pe zi, pe săptămână)
6. Totalul contribuţiilor;
8. Răspunsuri negative;
9. Răspunsurile la întrebări;
10. Observaţii asupra celor care au răspuns;
11. Alte informaţii necesare sau utile.

12
 D. Solicitarea prin mass-media

Este o solicitare mai simplă, care nu implică un efort prea mare, dar are rezultate greu de estimat; este
utilizată, uneori, ca o metodă auxiliară.

ASPECTE ETICE

 Utilizarea fondurilor - în concordanţă sau nu cu obiectivele programului pentru care au

fost cerute;
 Implicarea persoanelor care gestionează programul finanţat în gestionarea fondurilor sau
nu;
 Recompense materiale pentru cei implicaţi în strângerea de fonduri sau nu;
 Informarea finanţatorului cu privire la utilizarea fondurilor sau nu;
 Confidenţialitate sau transparenţă cu privire la finanţatori;
 Acoperirea costurilor cu activitatea de strângere de fonduri din banii obţinuţi sau nu.

LEGISLAŢIA CARE SE CERE RESPECTATĂ:

- Legea învăţământului, art.167, 170, 171, 172, 173.

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar -2005
Art. 22. Directorul unităţii de învăţământ, în calitate de ordonator de credite, răspunde de:
a.) elaborarea proiectului de buget propriu;
b.) urmărirea modului de încasare a veniturilor;
c.) necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor
bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
d.) integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrare;
e.) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a
bilanţurilor contabile şi conturilor de execuţie bugetară.

Art. 23. Directorul unităţii de învăţământ îndeplineşte şi următoarele atribuţiunii:

a.) numeşte şi controlează personalul care răspunde de sigiliul unităţii de învăţământ şi de

completarea carnetelor de muncă;

b.) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea

actelor de studii;

c.) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea,

rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;

d.) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi modernizarea bazei

materiala unităţii de învăţământ;
e.) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare cu respectarea prevederilor legale.

Realizatori:
ŞTEFAN BÎRDEA ANGELA – Director Grădiniţa Universităţii Babeş- Bolyai Cluj- Napoca
POCOL MARIA- Director Grădiniţa „LIZUCA” Cluj- Napoca
13
14