MINISTERUL EDUCAȚIEI

Traian Șăitan
Adriana Simona Popescu
Marinela Roxana Roșescu
Daniela Petrov
Florica Alexandrescu
Gina Barac
Valer Cerbu
Cristian Gurzu

BIOLOGIE
manual pentru clasa a V-a
 Acest manual școlar este proprietatea
Ministerului Educației și Cercetării.

Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate

cu Programa școlară aprobată prin
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul de telefon

de asistenţă pentru copii
MINISTERUL EDUCAȚIEI

Traian Șăitan
Adriana Simona Popescu
Marinela Roxana Roșescu
Daniela Petrov
Florica Alexandrescu
Gina Barac
Valer Cerbu
Cristian Gurzu

BIOLOGIE
manual pentru clasa a V-a
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de Ministru nr. 4065/16.06.2022.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de
patru ani școlari, începând din anul școlar 2022-2023.
Inspectoratul Școlar .......................................................................................................................................
Școala/ Colegiul/ Liceul .......................................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul
Anul Numele elevului Clasa format digital
la primire la predare la primire la predare
1.
2.
3.
4.

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.

Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Referenți științifici:
Conf. univ. dr. Alexandra Simon-Gruița, Facultatea de Biologie, Universitatea din București
Prof. dr. Cristian Florin Harcău, Colegiul Național Traian, Drobeta-Turnu Severin

Editor: Florentina Ion

Redactor: Gina Palade
Tehnoredactor: Cristina Dumitrescu
Corector: Gabriela Ilincioiu
Versiunea digitală: Infomedia Pro
Ilustrații: istockphoto.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Biologie : manual pentru clasa a V-a / Traian Şăitan, Adriana Simona
Popescu, Marinela Roxana Roşescu, .... - Bucureşti : Didactica Publishing
House, 2022
ISBN 978-606-048-527-8
I. Şăitan, Traian
II. Popescu, Adriana Simona
III. Roşescu, Marinela Roxana
57

© Didactica Publishing House, 2022. Toate drepturile rezervate pentru limba română.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă sau stocată fără acordul editurii.

Didactica Publishing House

Bdul Splaiul Unirii nr. 16, Clădirea Muntenia Business Center, etaj 5, 506, sector 4, București
Comenzi și informații:
telefon/fax: +40 21 410.88.14; +40 21 410.88.10 l e-mail: office@edituradph.ro; www.edituradph.ro
CUPRINS
Instrucţiuni de utilizare a manualului................ 4
Competențe generale și
competențe specifice...................................... 6
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1
LABORATORUL DE BIOLOGIE
Să cunoaștem laboratorul de biologie............... 8
Metode și instrumente de investigare
a mediului înconjurător.................................. 11
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2
VIEȚUITOARELE DIN MEDIUL
APROPIAT ȘI MAI ÎNDEPĂRTAT
Viețuitoarele și mediul lor de viață.................. 14
Relațiile dintre viețuitoare
și factorii abiotici.......................................... 17
Relațiile dintre viețuitoare.............................. 20
Recapitulare.................................................. 24
Verifică-ți cunoștințele!................................... 24
Viețuitoarele din grădina de legume................ 26
Viețuitoarele din livadă.................................. 30
Viețuitoarele din parc..................................... 34
Verifică-ți cunoștințele!................................... 37
Viețuitoarele din pajiști.................................. 38
Pajiștile de stepă..................................... 38
Pajiștile de munte.................................... 42
Viețuitoarele din pădure................................. 46
Pădurea de foioase ................................. 46
Pădurea de conifere ................................ 50
Viețuitoarele din apele stătătoare
(lacul, balta).................................................. 54
Viețuitoarele din apele curgătoare
(râul, fluviul).................................................. 58
Recapitulare.................................................. 62
Verifică-ți cunoștințele!................................... 62
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3
ALTE MEDII DE VIAȚĂ DIN ȚARA NOASTRĂ
ȘI DIN ALTE ZONE ALE PLANETEI
Peștera......................................................... 64
Rezervația Biosferei Delta Dunării................... 68
Marea Neagră............................................... 72
Tundra.......................................................... 76
Deșertul........................................................ 78
Savana și pădurea tropicală umedă................ 81
Recapitulare.................................................. 84
Verifică-ți cunoștințele!................................... 85
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4
GRUPE DE VIEȚUITOARE
VIEȚUITOARELE DE PE TERRA........................ 86
Grupa bacteriilor............................................ 86
Grupa protistelor........................................... 89
Grupa fungilor (ciupercile)............................. 92
Grupa plantelor............................................. 96
Plante fără flori ....................................... 97
• Mușchii................................................. 97
• Ferigile.................................................. 98
Plante cu flori ....................................... 100
• Gimnospermele................................... 100
• Angiospermele.................................... 101
Grupa animalelor......................................... 104
Animale nevertebrate............................. 104
Animale vertebrate................................. 108
• Vertebrate cu temperatura
corpului variabilă................................. 108
• Vertebrate cu temperatura
corpului constantă............................... 111
Recapitulare................................................ 114
Verifică-ți cunoștințele!................................. 115
Bareme de corectare.................................... 116
3
 Instrucţiuni de utilizare a manualului
Manualul cuprinde patru unități de învățare:
Unitatea de învățare 1. Laboratorul de biologie
Unitatea de învățare 2. Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
Unitatea de învățare 3. Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei
Unitatea de învățare 4. Grupe de vieţuitoare

Manualul de Biologie pentru Lecțiile sunt structurate astfel:

clasa a V-a propus este elaborat
Numărul unității Titlul unității de învățare Titlul lecției
în conformitate cu programa de învățare
școlară de Biologie pentru clasa
a V-a, urmărind formarea la elevi Amintește-ți! Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

a competențelor generale și Actualizarea VIEȚUITOARELE DIN PĂDURE

cunoștinţelor
specifice vizate de aceasta.
Amintește-ți! PĂDUREA DE FOIOASE

dobândite
• În ce categorie de Observă imaginile de mai jos, care reprezintă o pădure de stejar şi o pădure
ecosisteme se încadrează

Manualul de Biologie urmă­rește,

de fag. Identifică asemănări şi deosebiri dintre cele două tipuri de ecosisteme.
pădurile?
anterior de
Discută-le cu colegii!
• Ce plante şi animale ai
observat în timpul unei Ghinde Jir

prin conținutul său, formarea la către elevi excursii printr-o pădure?

elevi a competențelor necesare

Descoperă!

Pădurile sunt ecosisteme

terestre naturale în care

pentru observarea și explorarea Descoperă! predomină plantele

lemnoase (arborii). În Pădure de stejar Pădure de fag

lu­mii vii în ansamblul ei, dar și Prezentarea

funcţie de altitudine şi
de speciile de arbori care Biotopul
predomină, pădurile sunt:
conținutului
Descoperă în tabelul de mai jos caracteristici ale unor factori abiotici din

a compo­nentelor, proceselor
de foioase (între 200 şi structura ecosistemului unei păduri de foioase.
1 200 m) şi de conifere

științific al
Factori abiotici Caracteristici
(între 1 200 şi 1 800 m).
Temperatura (medie) 10 °C

și feno­menelor caracteristice
Coniferele fac parte din
Solul Brun-roşcat de pădure, fertil
lecției
grupa primelor plante cu
flori şi seminţe, numite Lumina Ajunge până la suprafaţa solului

aces­teia. În cadrul fie­cărei lecții,

gimnosperme, iar foioasele Precipitaţiile Moderate, repartizate uniform pe parcursul anului
fac parte din grupa celor
mai evoluate plante, care Biocenoza

elevii au po­­­­sibilitatea să-și au seminţele închise în

fruct, numite angiosperme.
Biocenoza pădurilor de foioase este reprezentată de arbori cu frunze
căzătoare (domină stejarul sau fagul, în amestec cu alte foioase: carpen,
ulm, paltin, tei, sau în amestec cu unele conifere, la altitudini mai mari). Apar şi

dezvolte cu­noaș­­­terea pornind Imagine-suport arbuşti (alunul, socul). Plantele ierboase sunt reprezentate de muşchi, ferigi şi
diferite plante cu flori, în funcţie de tipul de pădure. Primăvara, înainte de înfrun-
zirea arborilor, în pădurea de stejar apar plante multicolore precum: ghiocei,

de la observa­rea și explorarea brebenei, viorele, floarea Paştilor, dar după ce arborii înfrunzesc, plantele cu
flori se răresc. În pădurea de fag, mai întunecoasă, sunt puține plante cu flori.
În pădurea de foioase trăiesc şi specii de ciuperci comestibile (zbârciogul,

me­diului de viață apro­piat sau hribul, buretele), otrăvitoare (pălăria-şarpelui) şi parazite (iasca, parazită pe
trunchiurile fagilor) şi de licheni (lichenul galben).

mai îndepărtat, a rela­țiilor dintre 1 800 m

viețuitoare și mediul lor de viață,

conifere
1 200 m

descoperind astfel locul

foioase 200 m

Mușchi și ferigi

aces­tora în natură. 46

Manualul contribuie la dezvoltarea Află mai multe!

capacității elevilor de a rezolva Informații Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

situații din viața cotidiană, de a facultative Află mai multe! Pădurea contribuie la menţinerea regimului de temperatură şi al precipita-
ţiilor, la reducerea vitezei vântului, la diminuarea eroziunii solului şi la evitarea

proiecta un demers investigativ adecvate alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Este „plămânul verde” al Terrei, îmbogă-
ţeşte atmosfera în oxigen şi are un efect purificator, reţinând diferiţi poluanţi.

conținutului
Pădurea este şi un important furnizor de materii prime: lemn (folosit în indus-

pentru a verifica o ipoteză de

tria celulozei şi a hârtiei, a mobilei, pentru construcţii şi drept combustibil),
alimente (ciuperci, fructe de pădure), plante medicinale etc.
lecției
lucru, de a înregistra și prelucra Zada (laricea) este singura
Influenţa omului asupra ecosistemelor de pădure
Suprafeţele acoperite cu păduri s-au redus treptat, ca urmare a tăierilor

date re­zultate din activități

specie de conifere cu masive şi a incendiilor, astfel că specii de vieţuitoare din pădure au fost obli-
frunze căzătoare din ţara gate să-şi restrângă arealul sau unele dintre ele chiar au dispărut. Vânatul
noastră. Arborele este excesiv şi braconajul au redus efectivele unor specii de vieţuitoare precum:

experimentale și de a formula
foarte rezistent la ger şi cocoşul-de-munte, cocoşul-de-mesteacăn, vulturul-pleşuv, cerbul, râsul şi au
creşte în stare sălbatică în provocat dispariţia unor specii de vulturi şi a zimbrului.
munţi, dar poate fi cultivat În zonele defrişate, versanţii dealurilor şi munţilor sunt expuşi eroziunii

concluzii, de a rea­liza unele şi ca arbore ornamental. solului, alunecărilor de teren şi intensificării vântului. Pentru evitarea proble-
melor de mediu, exploatările ecosistemelor forestiere trebuie să se realizeze
într-un mod raţional şi să fie însoţite de reîmpăduriri.

produse utile pentru acti­vitățile Știai că...

curente. Prin parcurgerea Informații
și curiozități
conținuturilor și activităților despre lumea
Tisa este un conifer cu
lemn preţios, a cărui
sămânță este înconjurată

practice pro­puse, elevii își vie, corelate

de o cupă cărnoasă
roşie, pe care o consumă

formează un stil de viață sănătos

păsările, fiind singura parte
cu conținutul netoxică a acestui arbore.
Este ocrotită prin lege.

lecției
Teren defrișat

și un comportament ecologic Ştiai că...

pentru un mediu curat. …cocoşul-de-munte este o pasăre caracteristică pădurilor de conifere,

masculul având talie mare, gâtul şi coada lungi, penajul închis, în timp ce
femela este mai mică, cu penajul brun pestriţ? În perioada împerecherii,

Manualul tipărit este însoțit de Dicționar masculii devin agresivi, îşi desfac coada în evantai şi scot sunete puter-
nice. Cocoşului-de-munte îi cresc iarna pene pe picioare.

Explicarea unor
…râsul este cea mai mare felină din Europa, fiind recunoscută după smocu-

manualul digital, care cuprinde

Zâmbrul este un conifer
rile de peri negri de la urechi? Este declarat monument al naturii.
străvechi, care poate fi

termeni noi întâlnit în unele zone din Dicționar

informații noi în completarea introduși în lecție

Carpaţi. Este ocrotit prin
lege. Braconaj – practicarea ilegală a vânatului sau a pescuitului
Persistent – durabil, trainic, stăruitor

celor din manualul tipărit. 52

4
 Teme și aplicații Reține! Recapitulare
Aplicarea cunoștințelor și Sfaturi utile Lecție de fixare
deprinderilor în contexte noi, pentru și recomandări și sistematizare
obținerea feedbackului învățării practice a cunoștințelor

Viețuitoarele din livadă Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Știai că... Reține! RECAPITULARE

...încă din Antichitate, nucile erau asociate sănătăţii creierului datorită Completează un tabel recapitulativ de tipul celui de mai jos referitor la viețuitoare în mediul lor de
formei pe care o au? Astăzi, se ştie că nucile sunt bogate în nutrienţi viață. Adaugă-l în portofoliul tău!
esenţiali pentru sănătatea sistemului nervos, dar şi pentru buna funcţio-
nare a întregului organism. Caracteristici Exemple de Adaptări ale Exemple de Adaptări ale Influența
ale biotopului plante plantelor animale animalelor omului
...merele conţin antioxidanţi şi vitamine foarte importante pentru men-
ţinerea sănătăţii organismului? De unde şi expresia: „Cu un măr pe zi, Grădina
departe doctorul îl ţii”. Livada
...prunele stimulează memoria? Dacă mănânci cel puţin trei prune pe zi, Parcul
antioxidanții pe care îi conțin te ajută să elimini celulele deteriorate care • Spală-te pe mâini înainte Pajiștea de stepă
îţi afectează memoria.
de masă! Pajiștea de munte
Dicționar • Consumă zilnic fructe şi Pădurea de foioase
Antioxidanți – substanțe cu rol în protecția celulelor legume! Sunt importante Pădurea de conifere
Graminee – familie de plante cu tulpină ierboasă și cu flori așezate în formă pentru sănătatea ta.
Lacul și balta
de spic • Spală bine fructele
Moluşte – animale nevertebrate al căror corp este moale şi poate fi protejat Râul și fluviul
din livadă înainte de a
sau nu de o cochilie
Virusuri – structuri primitive capabile de a produce boli numite viroze
le consuma, deoarece
ele pot fi stropite
VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢELE!
Teme și aplicații cu diferite pesticide I. Pentru itemii de mai jos, alege varianta corectă de răspuns. (8 x 2 p. = 16 p.)
1. Citește informaţiile despre melcul de livadă şi precizează în ce categorie (substanțe toxice folosite
în agricultură pentru 1. Plantele s-au adaptat la condiţiile de viaţă din 5. În pădurea de stejar:
trofică se integrează. etajul alpin prin: A. Trăiesc puţine specii de animale
2. Realizează trei lanţuri trofice utilizând speciile care trăiesc în livadă. distrugerea dăunătorilor),
A. Mărirea suprafeţei frunzelor B. Straturile de vegetaţie au înălţimi diferite
3. Realizează un album virtual cu imagini în care să surprinzi transformările iar pe suprafaţa lor se pot
B. Reducerea înălţimii tulpinii C. Lumina ajunge cu greu la nivelul solului
plantelor din livadă de-a lungul celor patru anotimpuri. găsi o serie de paraziţi
C. Creşterea duratei perioadei de vegetaţie D. Domină ierburile şi arbuştii cu frunze
care te pot îmbolnăvi!
Activitate practică D. Formarea a numeroase flori mici şi frunze căzătoare
Îngrijește o plantă/un animal domestic din apropierea casei/școlii tale. subţiri 6. Despre lac este adevărat că:
Proiect 2. Biotopul unei pajişti de stepă se caracterizează A. Straturile adânci sunt mai oxigenate decât
prin: cele superficiale
Caută informații pe internet despre activitatea albinelor dintr-un stup.
A. Precipitaţii abundente în timpul verii B. Pătura inferioară a apei poate îngheţa
Completează un tabel de felul celui de mai jos, în care să precizezi rolul
fiecărei albine din stup. Adaugă la portofoliul personal imagini sau desene cu B. Luminozitate redusă în timpul iernii
aceste insecte sau poze făcute de tine cu diferite albine. C. Vânt sporadic și sol infertil C. Temperatura apei este constantă, indiferent de
D. Temperaturi mari în timpul verii altitudine și de anotimp
Tip de albină Rolul albinei 3. Următoarele specii fac parte din ecosistemul D. Straturile superficiale de apă sunt străbătute
unei păduri de conifere: de lumină
A. Cocoşul-de-munte şi carpenul 7. În componenţa biocenozei unui lac
B. Forfecuţa şi molidul se întâlnesc:
C. Capra-neagră şi gorunul A. Plante carnivore (lintiţa, otrăţelul-de-baltă)
D. Vipera şi floarea-de-colţ B. Păsări picioroange (lişiţe, berze, stârci)
4. Pădurea de molid se caracterizează prin: C. Peşti prădători (plătica, roşioara, somnul)
A. Luminozitate mare la suprafaţa solului D. Mamifere semiacvatice (vidra)
B. Abundenţa speciilor de plante cu flori viu 8. Vieţuitoarele din râurile de câmpie:
colorate A. Suportă viteze mari de curgere a apei
C. Prezenţa arborilor cu frunze care rămân verzi în B. Sunt iubitoare de apă rece şi bine oxigenată
timpul iernii C. Suportă temperaturi variabile ale apei
D. Precipitaţii repartizate uniform pe tot parcursul de la un anotimp la altul
anului D. Pot înota contra curentului de apă
33
62

Activitate practică Proiect Verifică-ți cunoștințele!

Formarea unor deprinderi de lucru Modalitate de evaluare Evaluarea competențelor după
în laboratorul de biologie și pe complementară a cunoștințelor, parcurgerea uneia sau mai multor
teren, având în vedere caracterul deprinderilor, aptitudinilor prin unități de învățare
practic-aplicativ al disciplinei aplicații concrete

Structura, interfața și utilizarea manualului digital:

AMII animat
filme, animații

AMII static
observare, dezbatere

AMII interactiv
exerciții și probleme în
format electronic

5
 COMPETENŢE GENERALE ȘI
COMPETENŢE SPECIFICE
Unitatea de
Lecții Competențe generale și specifice
învățare
Unitatea de  ă cunoaștem
S 1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor,
învățare 1 laboratorul cu instrumente și metode științifice
Laboratorul de biologie 1.1. Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme,
de biologie  etode și instrumente
M ca surse pentru identificarea caracteristicilor unor sisteme
de investigare a biologice, a unor procese și fenomene
mediului înconjurător 1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza
unor fișe de lucru date

3. Rezolvarea unor situații-problemă din lumea vie pe baza gândirii

logice și a creativității
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza
modelelor
3.2. Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii
Unitatea de  iețuitoarele și mediul
V 1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor,
învățare 2 lor de viață cu instrumente și metode științifice
Viețuitoarele  elațiile dintre
R 1.1. Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme,
din mediul viețuitoare și factorii ca surse pentru identificarea caracteristicilor unor sisteme
apropiat abiotici biologice, a unor procese și fenomene
și mai  elațiile dintre
R 1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza
îndepărtat viețuitoare unor fișe de lucru date
Recapitulare
Verifică-ți cunoștințele! 2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale
 iețuitoarele din
V 2.1. Organizarea informațiilor științifice după un plan dat
grădina de legume 2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în
 iețuitoarele din livadă
V comunicarea orală și scrisă
 iețuitoarele din parc
V
Verifică-ți cunoștințele! 3. Rezolvarea unor situații-problemă din lumea vie pe baza gândirii
 ieţuitoarele din pajişti
V logice și a creativității
• Pajiştile de munte 3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza
• Pajiştile de stepă modelelor
 ieţuitoarele din pădure
V 3.2. Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii
• Pădurea de foioase
• Pădurea de conifere 4. Manifestarea unui stil de viață sănătos într-un mediu natural
 iețuitoarele din apele
V propice vieții
stătătoare (lacul, balta) 4.1. Utilizarea achizițiilor din domeniul biologiei în viața cotidiană
 iețuitoarele din apele
V 4.2. Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale propriului
curgătoare (râul, fluviul) comportament asupra mediului înconjurător
Recapitulare
Verifică-ți cunoștințele!

6
Unitatea de  eștera
P 1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și
învățare 3  ezervația Biosferei
R a fenomenelor, cu instrumente și metode științifice
Alte medii Delta Dunării 1.1. Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme,
de viață  area Neagră
M ca surse pentru identificarea caracteristicilor unor sisteme
din țara  undra
T biologice, a unor procese și fenomene
noastră  eșertul
D 1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza
și din alte  avana și pădurea
S unor fișe de lucru date
zone ale tropicală umedă
planetei Recapitulare 2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale
Verifică-ți cunoștințele! 2.1. Organizarea informațiilor științifice după un plan dat
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în
comunicarea orală și scrisă

3. Rezolvarea unor situații-problemă din lumea vie pe baza gândirii

logice și a creativității
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza
modelelor
3.2. Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii

4. Manifestarea unui stil de viață sănătos într-un mediu natural

propice vieții
4.1. Utilizarea achizițiilor din domeniul biologiei în viața cotidiană
4.2. Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale propriului
comportament asupra mediului înconjurător
Unitatea de VIEȚUITOARELE 1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor,
învățare 4 DE PE TERRA cu instrumente și metode științifice
Grupe de  rupa bacteriilor
G 1.1. Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme,
viețuitoare  rupa protistelor
G ca surse pentru identificarea caracteristicilor unor sisteme
 rupa fungilor
G biologice, a unor procese și fenomene
(ciupercile) 1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza
 rupa plantelor
G unor fișe de lucru date
 lante fără flori
P
• Mușchii 2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale
• Ferigile 2.1. Organizarea informațiilor științifice după un plan dat
 lante cu flori
P 2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în
• Gimnospermele comunicarea orală și scrisă
• Angiospermele
 rupa animalelor
G 3. Rezolvarea unor situații-problemă din lumea vie pe baza gândirii
 nimale nevertebrate
A logice și a creativității
 nimale vertebrate
A 3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza
• Vertebrate cu modelelor
temperatura 3.2. Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii
corpului variabilă
• Vertebrate cu 4. Manifestarea unui stil de viață sănătos într-un mediu natural
temperatura propice vieții
corpului constantă 4.1. Utilizarea achizițiilor din domeniul biologiei în viața cotidiană
Recapitulare 4.2. Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale propriului
Verifică-ți cunoștințele! comportament asupra mediului înconjurător

7
 Unitatea de învățare 1 Laboratorul de biologie

SĂ CUNOAȘTEM LABORATORUL DE BIOLOGIE

Amintește-ți!
• Ce este un laborator?
Ai vizitat vreunul?
• Prin ce se deosebeşte
un laborator de o sală
de clasă?
• Ce obiecte sau materiale
specifice unui laborator
cunoști?

Descoperă!
Biologia este știinţa care
studiază viaţa în toate
formele ei.
Laboratorul de biologie
este o încăpere dotată cu
instalaţii, mobilier, aparate
şi instrumente necesare
efectuării lecţiilor de Laboratorul şcolar de biologie cuprinde o sală în care lucrează elevii şi
biologie în condiţii diferite profesorul, dotată cu mobilier specific, şi o cameră-anexă sau depozit, în care
faţă de alte discipline, care se găsesc materialele necesare desfăşurării experimentelor, observaţiilor sau
se pot studia doar în sala altor tipuri de lucrări.
de clasă.
Cum se lucrează în laboratorul de biologie
Elevii care lucrează în laborator trebuie să poarte halat, mănuşi şi ochelari
de protecție, pentru a se proteja atunci când desfășoară lucrări practice.
Lucrările practice care se desfăşoară cel mai des în laboratorul de biologie
sunt observaţiile şi experimentele. Prin observaţii descoperim aspectul
exterior al organismelor, componentele acestora, modul în care ele funcţi-
onează, iar prin experimente putem investiga anumite procese biologice,
putem schimba unele condiţii de viață pentru a observa efectele care apar în
desfăşurarea acelor procese.

Halat și ochelari de protecție Lucrare practică desfășurată în laboratorul de biologie

8
 Să cunoaștem laboratorul de biologie

Termometru
Materialele necesare într-un laborator de
biologie sunt aparate, instrumente, substanţe,
sticlărie de laborator, dar şi alte materiale utile Balanță
pentru desfăşurarea lecţiilor de biologie.

Microscop

Aparate cu diferite întrebuinţări: balanţă (pentru cântărire), microscop (pentru observaţii asupra
unor materiale biologice care nu pot fi văzute cu ochiul liber), termometre (pentru măsurarea
temperaturii), aparate pentru măsurarea compoziţiei apei, aerului, solului etc.

Substanţele cele mai folosite Sticlăria de laborator este comună

Instrumentele diferă în funcţie în laboratorul de biologie cu aceea care se găseşte în
de natura lucrărilor: trusă şi sunt: coloranţi, reactivi, laboratorul de chimie (cilindri
tăviţă pentru disecţie, lupă soluţii nutritive, gradaţi, eprubete, stative, pahare,
pentru observarea unor detalii. dezinfectanţi etc. pâlnii, baloane, pipete etc.).

Alte materiale deosebit de importante pentru predarea şi înţelegerea

biologiei şi care se depozitează în anexa laboratorului sunt: preparate mi­-
crosco­pice permanente, mulaje, atlase, planşe, colecţii, albume etc.
În laboratorul de biologie, un rol important pentru observaţii îl au plantele
decorative, acvariul şi terariul; acestea se pot realiza împreună cu elevii, care
vor fi implicaţi ulterior în îngrijirea şi hrănirea vieţuitoarelor din aceste spaţii.
Laboratoarele moderne de biologie sunt dotate cu mobilier potrivit pentru
menţinerea unei poziţii corecte a corpului, instalaţii de iluminat şi încălzit care
să asigure confortul fizic şi psihic necesar învăţării; calculatorul sau laptopul,
conexiunea la internet, tabla smart, videoproiectorul sunt importante pentru
că permit o mai bună înţelegere a lumii vii. Acvariu

9
 Unitatea de învățare
Află mai multe!
Microscop optic
• Pentru marile descoperiri
din domeniul biologiei
şi medicinei, oamenii de
ştiinţă au avut nevoie de
aparate performante care
să le permită studierea în
profunzime a elementelor
care susţin viaţa; un rol
deosebit de important
în istoria descoperirilor
ştiinţifice l-a avut
microscopul – instrument
optic care transmite o
imagine mărită a unui
obiect printr-un sistem
de lentile.
• Cel mai precis microscop
din lume a fost inaugurat în
anul 2008, la Universitatea
McMaster, din Canada;
acesta a costat 15 milioane
de dolari şi este atât
de sensibil, încât poate
fi dereglat chiar şi de
respiraţia unui om aflat în
apropierea lui.
10
1 Laboratorul de biologie
Știai că...
…în anul 1590, fabricantul de ochelari Hans Jansen şi fiul său au inventat
primul microscop optic? Acesta avea o singură lentilă.
…în anul 1665, englezul Robert Hooke a privit prima dată la microscop un
fragment de plută şi a observat nişte cămăruţe cu pereţi rigizi, pe care le-a
numit celule? (în limba latină, cella – cameră)
...la sfârșitul secolului al XVII-lea, Anton van Leeuwenhoek, om de ştiinţă
olandez, a construit un microscop care mărea de 270 de ori? Cu acel
microscop, el a putut să vadă microorganismele dintr-o picătură de apă,
circulaţia sângelui prin vasele de sânge şi multe altele.
Dicționar
Lentilă – piesă transparentă, cu două suprafeţe opuse, în general curbe,
folosite separat sau împreună cu alte piese, care adună sau împrăştie
razele de lumină şi formează imagini ale obiectelor
Mulaj – material didactic care reproduce alcătuirea unor organisme sau a
unor părţi ale acestora; realizat din ipsos, plastic, cauciuc etc.
Plută – material biologic obţinut din diferiţi arbori (de exemplu, stejarul
de plută)
Preparat microscopic permanent – lamă de sticlă cu fragmente fine de
material biologic (subţire, transparent şi colorat), aşezate în substanţe
chimice potrivite pentru a le menţine timp îndelungat
Terariu – spaţiu amenajat în care sunt crescute animale mici (şerpi,
şopârle, arici, ţestoase şi altele)
Teme și aplicații
1. Asociază noţiunile din cele două coloane, astfel încât denumirea obiectului
să corespundă cu rolul pe care acesta îl are.
1. cilindru gradat a) măsoară temperatura
2. pipetă b) măreşte obiectele privite
3. termometru c) măsoară lichidele
4. lupă d) cântăreşte substanţe, structuri biologice
5. balanţă e) picură apă şi alte lichide
2. Citeşte enunţurile de mai jos şi precizează dacă sunt adevărate sau false.
a) Plantele decorative din laborator sunt depozitate în dulapuri închise.
b) Cantităţile mari de lichide se măsoară cu pipeta.
c) Într-un terariu pot fi expuse plante, peşti, mamifere sau reptile mici.
Joc în echipă
Privește împreună cu colegul de bancă obiectele din laborator timp de un
minut; notaţi apoi separat, pe un caiet de lucru, denumirile obiectelor identifi-
cate; câştigă cel care a scris mai multe obiecte cu denumirile corecte.
 METODE ŞI INSTRUMENTE DE INVESTIGARE
A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Amintește-ți!
• Care au fost locurile
cele mai frumoase care
te-au impresionat în
timpul plimbărilor sau
vacanţelor? Descrie pe
scurt acele locuri.
• Ce viețuitoare ai întâlnit în
diferitele zone geografice
vizitate (litoral, deltă,
câmpie, deal sau munte)?
Ecosistem de munte • Cum interacționează
viețuitoarele între ele?
Povestește ce ai observat.

Descoperă!
Mediul înconjurător este
un ansamblu de elemente
naturale şi artificiale aflate
pe o anumită suprafaţă de
teren, care oferă condiţii
prielnice pentru viață
şi pentru desfăşurarea
Ecosistem de câmpie Ecosistem artificial activităţilor umane.

Ecologia este ramura biologiei care studiază legăturile dintre organisme şi

dintre acestea și mediul în care trăiesc.
Oriunde ne-am afla pe Pământ, ne aflăm într-un mediu de viaţă care, deşi
este diferit de la o zonă geografică la alta, are aceleaşi două componente:
organisme vii sau factori biotici (plante, animale, microorganisme) şi elemente
lipsite de viaţă sau factori abiotici (apă, aer, sol, lumină).
Oamenii au observat de-a lungul timpului că între elementele vii din mediu
şi cele lipsite de viaţă există legături foarte strânse, iar aceste observaţii Relaţie om – natură
i-au făcut să înţeleagă faptul că mediul trebuie protejat, iar calitatea vieţii lor
depinde în mare măsură de calitatea mediului în care trăiesc şi muncesc.
Metodele cele mai cunoscute de cercetare a mediului înconjurător sunt
observaţia şi investigaţia.
Observaţia este cea mai veche modalitate de cercetare şi cea mai impor­
tantă, deoarece ea stă la baza oricărui experiment; persoana care observă
trebuie să aibă asupra ei un carnet în care să noteze cu exactitate ceea ce
vede. Se pot face observaţii pentru perioade scurte (ore, zile) sau perioade mai
Observație cu ochiul liber
lungi (un anotimp, un an, câţiva ani).
11
 Unitatea de învățare 1 Laboratorul de biologie

În funcţie de mărimea obiectelor studiate, observaţiile se pot face:

• cu ochiul liber (de exemplu, culoarea, forma sau mărimea unor orga­­-
nisme);
• cu lupa (de exemplu, seminţele unor plante, insecte mici, vârful unor
rădă­­­­cini, suprafaţa frunzelor);
• cu microscopul (de exemplu, microorganisme, anumite părţi din corpul
plantelor sau animalelor);
Observație cu ajutorul lupei • cu camera de filmat (de exemplu, creşterea mugurilor, deschiderea flori-
lor, comportamentul animalelor).
Investigaţia este un proces mai complex, care îmbină datele obţinute
în urma observaţiilor cu datele obţinute prin folosirea unor aparate de teren
sau de laborator. Rezultatele investigaţiei se prelucrează şi se formulează
concluzii.
Într-o investigaţie ştiinţifică, cercetătorul poate folosi următoarele tipuri
de obiecte şi instrumente/aparate:
Obiecte pentru recoltarea/depozitarea unor materiale biologice: fileu
Observație cu ajutorul
pentru insecte, plicuri pentru probe de sol, cutii perforate pentru animale mici,
aparatului de fotografiat
borcane pentru probele de apă, geantă pentru depozitarea probelor, unelte
pentru săpat etc.
Instrumente de măsurare folosite în investigaţii: termometru pentru
aer, apă sau sol, pluviometru pentru cantitatea de apă de ploaie, anemometru
pentru viteza vântului, higrometru pentru umiditatea aerului etc.

Termometru de sol Pluviometru Anemometru

Higrometru Aparat de fotografiat Aparat de filmat

Pentru ca investigaţia să fie cât mai amănunţită, cei care cercetează mediul
pot folosi şi alte aparate, cum sunt: aparate de fotografiat pentru albumul cu
imagini din locurile studiate, camere de filmat instalate astfel încât să înregis-
treze comportamentul unor animale sau modul de creştere, înflorire şi înmulţire
a unor specii de plante.
Fiecare elev poate realiza observaţii sau cercetări simple asupra mediului
înconjurător, iar datele culese prin observaţii scurte sau de durată pot fi folosite
pentru realizarea de referate sau portofolii care pot fi prezentate întregii clase
la lecţiile de biologie.
12
 Metode și instrumente de investigare a mediului înconjurător

Ştiai că... Află mai multe!

…Grigore Antipa, naturalist, zoolog şi ecolog român, a condus Muzeul
de Istorie Naturală din Bucureşti timp de 51 de ani? El a efectuat studii
importante despre fluviul Dunărea şi despre Marea Neagră.
…Emil Racoviţă, explorator, speolog şi biolog român, este fondatorul bio­
speologiei, ramură a biologiei care se ocupă cu studiul vieţuitoarelor din
peşteri?
…Charles Darwin, naturalist englez, a călătorit în jurul lumii timp de cinci ani
şi a strâns o cantitate uriaşă de informaţii despre fauna şi flora planetei?
La capătul acestei călătorii, s-a închis în casa lui pentru a studia materialul
colectat; aceste studii au stat la baza teoriei sale despre evoluţia lumii vii.
…oamenii care studiază ecologia se numesc ecologi? Ei nu trebuie con­
fundaţi cu ecologiştii, deoarece aceștia nu studiază mediul, ci doar Vasul Belgica a plecat
militează pentru protecţia lui. într-o expediţie spre
Polul Sud în august 1897,
Dicţionar din portul belgian Anvers,
Banchiză – strat plutitor de gheaţă care se formează în regiunile oceanice şi avea un echipaj format
polare din 19 oameni, printre care
Faună – totalitatea animalelor care se găsesc într-o regiune şi savantul român Emil
Floră – totalitatea plantelor care cresc într-o anumită regiune Racoviţă. El avea misiunea
Specie – un grup de indivizi cu trăsături comune de a studia flora şi fauna
din regiunile sudice ale
planetei. În timpul acestei
călătorii, din cauza frigului,
s-au format banchize care
au prins vasul între ele
timp de 13 luni; nava a
plutit în derivă peste
Banchiză 3 000 de kilometri, însă
zilele acelea au fost
Teme și aplicații folosite de cercetători
Scrie un mesaj ecologist pornind de la imaginea intitulată „Relaţie om – pentru a studia direcţia
natură”, de la pag. 11. curenţilor de aer şi de
apă, clima din zonă,
Activitate practică grosimea gheţii, adâncimea
Studiază mediul din afara locuinţei tale timp de mai multe săptămâni, pri- oceanului etc. Emil
măvara sau toamna, şi notează într-un carnet ceea ce observi: arborii, iarba, Racoviţă s-a întors în
plantele cu flori, păsările, temperatura, umiditatea aerului. Dacă ai asupra Europa cu 1 200 de piese
ta un termometru, un aparat de fotografiat sau o lupă, culege cât mai multe de zoologie, 400 de piese
informaţii cu ajutorul lor şi completează tabelul următor: botanice şi foarte multe
observaţii despre balene,
săp­tă­ plantele tempe­ umidi­
arborii iarba păsările foci şi pinguini.
mâna cu flori ratura tatea
Materialul ştiinţific pe
1.
care savantul român l-a
2.
strâns în această călătorie
3.
a avut o mare contribuţie
4.
la dezvoltarea ştiinţelor
Există vreo legătură între temperatura şi umiditatea aerului şi vieţuitoarele biologice.
observate de tine?
13
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

VIEŢUITOARELE ȘI MEDIUL LOR DE VIAŢĂ

Amintește-ți! Numărul vieţuitoarelor este foarte mare. Acestea sunt răspândite pe toată
întinderea planetei, din adâncul mărilor şi oceanelor până pe cele mai înalte
• Ce ai observat în natură în vârfuri ale munţilor. Condiţiile de viaţă de pe planeta noastră sunt dintre cele
timpul drumeţiilor pe care mai diferite, însă organismele sunt adaptate la ele, astfel încât pot să supravie-
le-ai făcut în vacanţă? țuiască, să se hrănească și să se înmulțească.
• Ce vieţuitoare ai Vieţuitoarele care trăiesc pe un anumit teritoriu reprezintă factorii cu viaţă
recunoscut? (biotici), iar condiţiile în care îşi duc viaţa (temperatură, lumină, sol etc.) repre-
Dă câteva exemple. zintă factorii fără viaţă (abiotici).
• Ce alte elemente ai mai Toţi factorii abiotici de pe un anumit teritoriu formează biotopul.
observat în natură în afară Toţi factorii biotici de pe un anumit teritoriu formează biocenoza.
de viețuitoare? Biotopul şi biocenoza sunt strâns legate între ele, se influenţează reciproc
• Cum trăiesc viețuitoarele, şi împreună alcătuiesc ecosistemul.
izolat sau în legătură Ecosistemele pot fi terestre (pajişte, pădure, peşteră) şi acvatice (ape
cu alte componente curgătoare sau stătătoare, ape dulci, salmastre sau sărate).
din mediu? După felul în care au apărut, ecosistemele sunt naturale (apărute pe cale
naturală, fără intervenţia omului) şi artificiale (create de om – de exemplu,
Descoperă! parcurile).
Mai multe ecosisteme care ocupă o suprafaţă mare de teren, în care factorii
abiotici, flora şi fauna au trăsături comune, formează biomul.
BIOSFERA Cele mai mari biomuri ale planetei noastre sunt: tundra, taigaua, savana,
deşertul, stepa, pădurile, mările şi oceanele.

Peșteră Apă stătătoare (mare)

Biosfera este învelişul
viu al planetei noastre şi
cuprinde toate formele de
viaţă, de la cele mai simple
până la cele mai complexe.

Apă curgătoare (râu) Savană

Deșert Tundră Parc

14
 Viețuitoarele și mediul lor de viață

Factorii abiotici din mediul de viaţă sunt de mai multe feluri: Află mai multe!

geografici geologici mecanici fizici chimici

apele, uscatul, tipul de sol curenţii de lumina, gazele
altitudinea, sau de rocă, aer (vântul), temperatura, respiratorii,
latitudinea, formele tipul de curenţii de umezeala sărurile din
de relief apă (dulce, apă (valurile) apă sau
(munţi, dealuri, sărată) din sol
câmpii)

Vieţuitoarele care trăiesc pe un anumit teritoriu depind în mare măsură de Unul dintre factorii abiotici
condiţiile de viaţă din acel teritoriu, iar atunci când aceste condiţii se modifică, cei mai importanţi pentru
viețuitoarele trebuie să se adapteze la noile condiții de mediu, pentru a-și viața pe planeta noastră
asigura supraviețuirea și perpetuarea.
este ozonul. Acesta este
Acestea sunt adaptări la mediul de viaţă şi pot fi legate de:
un gaz care se găseşte
• aspectul corpului (culoarea, forma, stratul de grăsime, învelişul corpului); în partea superioară a
• modul de respiraţie (prin plămâni – în mediul terestru, sau prin branhii – în atmosferei, la o altitudine
mediul acvatic); de 10-50 km, şi care
• modul de deplasare (mersul – în mediul terestru, înotul – în mediul acvatic,
acţionează ca un scut
zborul – în mediul aerian);
protector împotriva acţiunii
• reproducere (depunerea unor ouă cu înveliş moale – în mediul acvatic,
radiaţiilor ultraviolete,
respectiv ouă cu coajă tare – în mediul terestru, sau naşterea unor pui
dăunătoare vieţii.
dezvoltaţi în corpul mamei);
• capacitatea de eliminare a apei (prin transpiraţie) sau de reţinere a apei Poluarea, distrugerea
(tulpinile cactuşilor); stratului de ozon,
• comportament (apărarea, căutarea hranei, a partenerilor pentru împere­­­- supraîncălzirea planetei
chere). reprezintă cauze ale
catastrofelor naturale,
Ştiai că... precum: inundaţii, secetă,
...România are un mic deşert în partea de sud a judeţului Dolj („deşertul furtuni puternice etc.
oltenesc”), care măsoară aproximativ 800 km2, fiind cea mai aridă zonă din Poluarea este și una dintre
ţara noastră? Cauza principală a formării acestui deşert a fost defrişarea cauzele reducerii stratului
masivă a pădurilor din această regiune. de ozon, deoarece implică
…dintre cele 11 regiuni biogeografice existente în Europa, cinci se regăsesc eliminarea în aer a unor
pe teritoriul ţării noastre? De aceea, România este considerată ţara cu cea substanţe care distrug
mai mare diversitate biogeografică dintre toate statele Uniunii Europene. ozonul. În plus, aceste
substanțe se dizolvă
în picăturile de apă din
atmosferă și ajung în ape
și în sol odată cu ploaia,
influențând negativ viața
organismelor. Atunci când
se află în apropierea solului,
ozonul este şi el un factor
poluant, care poate afecta
Deșertul oltenesc respiraţia vieţuitoarelor.

15
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Dicționar
Altitudine – înălţimea la care se află un punct de pe glob faţă de nivelul
mării
Latitudine – distanţa la care se află un punct de pe glob faţă de Ecuator
Regiune biogeografică – teritoriu cu anumite comunități de plante și ani-
male caracteristice, care conviețuiesc în condiții naturale relativ omogene

Teme şi aplicaţii
1. Răspunde la următoarele întrebări:
Poluarea solului a) De ce consideri că peştii sunt animale perfect adaptate la mediul
acvatic?
b) Care sunt factorii abiotici dintr-un lac de munte?
c) Care este deosebirea dintre ecosistem şi biom?
2. Descrie un loc din natură pe care l-ai vizitat; în această descriere să se
regăsească elemente de biotop şi de biocenoză, precum şi legăturile dintre
aceste elemente.

Activitate practică
Realizează un album cu fotografii în care să surprinzi caracteristicile unui
ecosistem vizitat/observat de tine cu prilejul unei vacanţe sau al unei excursii
tematice. Prezintă-l colegilor la ora de biologie.
Poluarea oceanelor
Proiect
Pentru a respecta mediul înconjurător, stabilește împreună cu colegii tăi
un cod de conduită pe care să-l urmați în excursii, în vizite la grădini botanice/
zoologice etc.

Poluarea aerului

Poluarea râurilor

16
 RELAŢIILE DINTRE VIEŢUITOARE ȘI FACTORII ABIOTICI
Amintește-ți!
r
Urs-pola

fniță-polară
• Care sunt factorii abiotici
Morsă ai mediului înconjurător?
lară Ren
-po

Bu
• Dintre factorii abiotici
e
Vulp

pe care îi cunoşti,
care consideri că sunt
cei mai importanţi
pentru supraviețuirea
viețuitoarelor?
ă
Maimuț

a sc ă ala Descoperă!
Tuc
an Bro Ko
Factorii abiotici
influenţează aspectul şi
activitatea vieţuitoarelor
din ecosistem. Cei mai
importanţi factori abiotici
sunt: temperatura, lumina,
apa, aerul, vântul şi solul.

ricată pion uț Emu eră

Su or Str Vip
Sc

Diverse ecosisteme

Temperatura – influenţează răspândirea, creşterea şi dezvoltarea vieţui- Focă

toarelor.
Unele plante din regiunile temperate acumulează vara substanţe de
rezervă în organele subterane, din care se hrănesc în timpul iernii.
Animalele nevertebrate şi o parte dintre vertebrate (peşti, amfibieni, rep-
tile) au temperatura corpului dependentă de cea a mediului în care trăiesc.
Animalele vertebrate (păsări şi mamifere) au mecanisme prin care îşi
menţin constantă temperatura corpului chiar dacă în mediul lor de viaţă tem-
peratura se schimbă.
Cangur
În mediile cu temperaturi scăzute (frig), animalele se pot proteja în diferite
moduri:
– printr-un strat gros de grăsime (foci, morse);
– prin blana groasă (urşii-polari);
– prin comportamente diferite precum:
• retragerea în adăposturi, unde hibernează sau intră într-o stare de somn,
în care funcţiile organismului se reduc foarte mult, iar temperatura cor-
pului scade. De exemplu, urşii pot intra în somn de iarnă până la 100 de
zile; melcii hibernează câţiva ani, aricii şi liliecii câteva luni; Crocodil

17
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Lilieci Colonie de pinguini Vulpea deşertului

• asocierea în colonii (pinguini);

Energie solară • construirea de vizuini sau de galerii (cârtiţe, şoareci);
• migrarea în zone cu temperaturi favorabile de la nord la sud sau pe verti-
Oxigen
cală (de exemplu, capra-neagră coboară din când în când de pe crestele
Dioxid
de carbon golaşe ale munţilor în pădurile de conifere, unde găseşte hrană şi adăpost).
În mediile de viaţă secetoase (foarte calde), animalele prezintă caracte-
ristici care le permit eliberarea de căldură, pentru a împiedica astfel supraîn-
călzirea corpului (de exemplu, vulpea deşertului are urechile foarte mari), alte
Substanțe animale pot intra într-un somn de vară în perioadele secetoase (crocodilii pot
organice
sta în mâl 2-5 luni).
Lumina – în natură, provine de la Soare şi influenţează viaţa organismelor
Apă cu săruri minerale prin durată (zi şi noapte) sau prin intensitate (puternică sau slabă). Plantele
folosesc lumina, apa, sărurile minerale din sol şi dioxidul de carbon din aer
pentru a produce substanţe hrănitoare şi oxigenul necesar respiraţiei vieţu-
itoarelor. Acest proces se numeşte fotosinteză şi întreţine viaţa pe planeta
Fotosinteză
noastră.
Animalele folosesc lumina pentru a se orienta în mediul de viaţă cu aju-
torul unor organe fotosensibile; lipsa luminii din peşteri sau din galeriile sub-
terane determină modificări importante ale corpului, cum ar fi: decolorarea
(depigmentarea), micşorarea (atrofierea) ochilor sau chiar dispariţia acestora.
Apa – toate procesele care se desfăşoară în corp au nevoie de apă, ea fiind
esenţială pentru menţinerea vieţii. Plantele din regiunile secetoase au rădă-
cini lungi, care se înfig adânc în solul pe care cresc, pentru a ajunge la apă.
Frunzele plantelor din deşert sunt acoperite cu ceară sau sunt transformate
în ţepi (cactuşii); în acest fel, ele economisesc apa şi pot rezista la uscăciune.
Cactuși Dimpotrivă, plantele din regiunile cu multă umezeală au rădăcinile spre supra-
faţă şi frunzele mari, prin care apa se evaporă prin transpiraţie.
Animalele care trăiesc în mediul acvatic prezintă caracteristici ale corpului
care le ajută să trăiască în acest mediu de viaţă: au corpul hidrodinamic, alun-
git sau turtit, prezintă înotătoare (peştii) care îi ajută la înot; alte animale au
membrele transformate în vâsle sau au degetele unite printr-o membrană care
le ajută să se deplaseze în apă.
Aerul – conţine gaze importante pentru viaţă, precum oxigenul, necesar
respiraţiei, şi dioxidul de carbon, necesar plantelor pentru fotosinteză. Aerul
este, de asemenea, mediul prin care se deplasează păsările şi insectele în
căutarea hranei, pentru împerechere sau pentru a scăpa de duşmani. Aripile
Păpădie
permit ridicarea de la sol, învingerea curenţilor de aer şi înaintarea.
18
 Relațiile dintre viețuitoare și factorii abiotici

Vântul – influenţează polenizarea florilor, înmulţirea şi răspândirea plan- Află mai multe!
telor. Unele fructe şi seminţe sunt împrăştiate de vânt pe distanţe mari.
Seminţele sunt uşoare sau prevăzute cu un fel de aripioare (la arţar) sau puf,
care funcţionează ca o mică paraşută (la păpădie).
Solul – este suportul în care plantele îşi înfig rădăcinile pentru a se fixa şi
pentru a extrage apa cu sărurile minerale necesare hrănirii.
Unele animale îşi sapă adăposturi în sol, în care îşi cresc puii; pentru alte
animale, solul este un mediu de viaţă permanent (cârtiţa).

Știai că...
...o cămilă însetată poate să bea, după o săp­
tămână de mers prin deşert, chiar şi 100 de
litri de apă?
Ea poate să reziste fără hrană şi fără apă o
Cămile adăpându-se lună de zile.
Migraţia fluturelui Monarh
…pe primul loc în topul celor mai rezistente vieţuitoare este scorpionul? El
poate supravieţui fără hrană trei ani; este campion şi din punct de vedere din America de Nord către
al rezistenţei la bacterii şi la radiaţii. America de Sud este un
fenomen unic şi uimitor.
Dicționar Acest fluture este singurul
Animale nevertebrate – animale fără schelet intern care realizează o migraţie
Animale vertebrate – animale cu schelet intern
în ambele sensuri, aşa cum
Fotosensibil – prezintă sensibilitate crescută față de lumină
Polenizare – trecerea polenului dintr-o floare în alta sau chiar în interiorul fac păsările migratoare.
aceleiaşi flori, în vederea reproducerii În zonele de nord ale
Regiune temperată – zonă cu veri potrivit de călduroase şi ierni nu prea reci continentului american,
iernile sunt reci, dar aceşti
Teme și aplicații fluturi simt când trebuie să
Răspunde la următoarele întrebări: plece spre zonele calde. În
a) De ce plantele din zonele secetoase au rădăcinile adânc înfipte în pământ? timpul deplasărilor de mii
b) De ce animalele care trăiesc la întuneric nu au ochi sau au ochi foarte de kilometri, fluturii Monarh
reduși? se folosesc de curenţii de
c) De ce cămila nu poate supravieţui la Polul Sud şi nici pinguinii în deşer- aer, se ghidează după Soare
tul Sahara? sau după câmpul magnetic
d) De ce reptilele preferă să stea pe pietrele încălzite de soare? al Pământului. Ei se hrănesc
Activitate practică cu nectarul florilor, bogat
Pune pământ în trei ghivece de dimensiuni mici, apoi adaugă în fiecare în substanţe hrănitoare de
câteva seminţe de fasole, pe care le acoperi cu un strat de 1-2 cm de pământ. care au nevoie ca să zboare
Urmăreşte creşterea plantelor din ghivece în următoarele condiţii: pe distanţe atât de mari.
a) ghiveciul nr. 1 – îl uzi moderat, afânezi solul, apoi îl aşezi la lumină; Schimbările climatice din
b) ghiveciul nr. 2 – îl uzi cu multă apă, bătătoreşti solul, îl aşezi la lumină ultimii ani au afectat atât
slabă; migraţia, cât şi teritoriile pe
c) ghiveciul nr. 3 – îl uzi cu câteva picături de apă zilnic, afânezi solul şi care le preferă aceşti
aşezi ghiveciul într-un dulap închis. fluturi pentru a se odihni
După ce plantele ies din pământ, notează observaţiile în fiecare zi timp de şi a se hrăni.
o lună, explică modificările observate şi formulează concluziile.
19
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

RELAŢIILE DINTRE VIEŢUITOARE

Amintește-ți!
• Care este motivul pentru
care în parcurile şi
grădinile înflorite roiesc
albinele, fluturii şi alte
insecte?
• Cu ce se hrănesc
animalele voastre
de companie?
Dar viețuitoarele din
imaginile alăturate?
Producători Consumatori primari

Descoperă!

În toate tipurile de
ecosisteme, vieţuitoarele
stabilesc între ele legături
foarte strânse pentru a
putea supravieţui. Cele mai
importante legături sunt
cele de hrănire, de apărare
şi de reproducere.

Consumator secundar Consumator terțiar

Relaţiile de hrănire – se mai numesc şi relaţii trofice şi sunt cele

mai importante în viaţa organismelor, deoarece ele au nevoie în primul rând
de hrană (instinctul de hrănire se manifestă primul şi dispare ultimul). Pentru
hrănire, organismele depind unele de altele, au legături unele cu altele şi
formează lanţuri în care fiecare reprezintă o verigă importantă pentru celelalte.
Mulţimea de lanţuri trofice dintr-un ecosistem formează rețele trofice,
cu atât mai dense cu cât numărul de specii este mai mare, iar hrana din
ecosistemul respectiv este mai abundentă.
Vieţuitoarele care se aseamănă prin hrana pe care o consumă aparţin unor
categorii trofice. Într-un ecosistem sunt trei categorii trofice – producători,
consumatori şi descompunători.
1. Producătorii sunt unele bacterii, algele şi plantele; aceste vieţuitoare
produc în special, prin fotosinteză, substanţe hrănitoare cu care se
hrănesc celelalte vieţuitoare.
2. Consumatorii sunt organisme care îşi iau substanţele hrănitoare din
plante sau animale şi le transformă în substanţe hrănitoare proprii, de
Lanț trofic acvatic
care au nevoie pentru a creşte şi a se dezvolta.
20
 Relațiile dintre viețuitoare

În funcţie de sursa de hrană, consumatorii sunt: Află mai multe!

• primari – de exemplu, animalele erbivore, se hrănesc cu organisme
din categoria producătorilor;
• secundari – de exemplu, animalele insectivore, se hrănesc cu orga­­
nisme din categoria consumatorilor primari;
• terţiari – de exemplu, animalele de pradă de dimensiuni mari, se
hrănesc cu organisme din categoria consumatorilor secundari;
• cuaternari – de exemplu, paraziţii animalelor, se hrănesc cu animale
din categoria consumatorilor terţiari.
3. Descompunătorii sunt bacterii şi ciuperci. Acestea sunt organisme
microscopice care descompun sub­­stanţele organice din corpul vie­­
ţui­­toarelor moarte şi le transformă în substanţe minerale; aceste
substanţe se combină cu apa şi vor fi folosite de plante pentru hrănire. Peștii-ventuză trăiesc în
simbioză cu rechinii; se
Exemplu de lanţ trofic: numesc astfel deoarece
stejar rădaşcă ciocănitoare uliul păsărar bacterii. au înotătoarele dorsale
transformate într-o
ventuză, cu care se lipesc
de corpul rechinilor sau al
diavolilor de mare, pentru
a fi transportaţi şi pentru
a se hrăni. Această relaţie
nu este de folos doar
peştilor, ci şi animalelor
pe care se fixează, ele
primind în schimb servicii
sanitare: peştii-ventuză le
curăţă pielea de paraziţi.
Dacă aceştia rămân pe
pielea rechinului, pot cauza
mâncărimi sau chiar infecţii,
de aceea peștii-ventuză
au un rol foarte important
în viaţa lor.
De asemenea, s-a observat
că rechinii sunt foarte
prietenoşi cu ei, pentru a
beneficia de aceste servicii
de curăţare.

Exemple de rețele trofice

21
 Unitatea de învățare
Află mai multe!
Tarantula columbiană şi
broasca punctată au o
relaţie stranie: tarantula
poate foarte uşor să
omoare şi să mănânce
broasca, însă nu o face,
dimpotrivă, ea îi permite
broaştei să locuiască în
aceeaşi vizuină. În această
relaţie, convenabilă
ambelor, tarantula oferă
broaştei siguranţă, iar
broasca, la rândul său, îi
protejează ouăle de furnici.
Relație de simbioză (peștele-clovn
se adăpostește printre anemone)
Albină care transportă polen
Ritual de împerechere la cocori
22
2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
Relaţiile de apărare
Vieţuitoarele au numeroşi duşmani, de aceea ele trebuie să se apere;
armele de apărare sunt însă diferite la plante faţă de animale:
• plantele, neavând posibilitatea de a se deplasa în mediul de viaţă, şi-au
format arme de apărare ingenioase şi eficiente: coajă groasă, frunze
îmbibate cu ceară, ţepi, peri urzicători; prezenţa lor împiedică intrarea
dău­­nă­torilor sau îi îndepărtează;
• animalele se pot apăra prin luptă fizică, prin fugă sau prin dezvoltarea
unor arme eficiente în lupta cu duşmanii, cum sunt colţii, coarnele, veninul,
copitele, ghearele, substanţe toxice etc.
Plantele şi animalele şi-au dezvoltat modalităţi speciale de apărare, prin
care se ajută reciproc, se camuflează sau imită alte organisme.
Simbioza – este o relaţie de ajutor reciproc între două vieţuitoare din specii
diferite. O astfel de relaţie se poate stabili pentru igienă, protecţie, transport
sau chiar pentru obţinerea hranei.
Camuflajul – este o modalitate de a se ascunde sau de a trece neobservate
folosind culorile care seamănă cu cele din mediul în care trăiesc (de exemplu,
cameleonul).
Mimetismul – este o formă de apărare specifică vieţuitoarelor inofensive,
care „împrumută” forma şi culoarea unor animale agresive.
Camuflaj la bufniță Mimetism la molie
Relaţii de reproducere
– Înmulţirea plantelor necesită răspândirea seminţelor şi transportul
polenului, procese care se realizează cu participarea altor vieţuitoare
(insecte, păsări) sau a unor factori abiotici (apă, vânt).
– Unele animale trăiesc grupate în colonii, turme, familii, cârduri, acolo
unde îşi găsesc partenerii pentru împerechere; altele însă sunt animale
solitare şi doar în perioadele de reproducere relaţionează unele cu altele
pentru a-şi găsi parteneri. În aceste perioade, comportamentul anima-
lelor se modifică foarte mult: emit sunete puternice, cântă, dansează,
construiesc cuiburi, culorile corpului devin mai puternice; unii masculi
duc adevărate lupte pentru alungarea rivalilor.
– Uneori, vieţuitoarele dintr-o specie asigură condiţii de înmulţire pentru
alte specii. De exemplu, lişiţele îşi fac cuibul în desişul de stuf sau
papură, iar dacă aceste plante lipsesc, păsările nu mai depun ouă şi
părăsesc apa respectivă chiar dacă ea le oferă hrană din abundenţă.
 Relațiile dintre viețuitoare
Ştiai că...
...unii calamari de adâncime dezvoltă un comportament de apărare
inte­resant? Atunci când sunt ameninţaţi, îşi atacă duşmanul, apoi se
retrag, dar lasă în urma lor un fragment dintr-un tentacul, care continuă
să strălucească şi să se zbată, astfel că se creează o diversiune care-l
derutează pe atacator şi-i permite calamarului să se îndepărteze.
...furnicile de Malaysia se pot sinucide pentru binele coloniei? Soldaţii din Calamar
colonie produc o substanţă otrăvitoare, iar atunci când simt o ameninţare,
îşi contractă abdomenul, făcându-l să explodeze şi să pulverizeze otrava.
...albatrosul poate zbura pe distanţe foarte mari? În perioada de împere-
chere însă, el se întoarce mereu în locul din care a plecat, la aceeaşi
parteneră. Albatroşii formează perechi pentru toată viaţa şi îşi arată
afecţiunea prin dans.
Pereche de albatroși
Dicţionar
Instinct – mai multe reflexe cu care se nasc indivizii unei specii şi care le
asigură hrănirea, reproducerea și apărarea

Teme şi aplicaţii
1. Completează lanţul trofic din figura 1 cu denumirile vieţuitoarelor şi scrie pe
caiet din ce categorie trofică face parte fiecare.
2. Alcătuieşte un lanţ trofic specific unui ecosistem acvatic.
3. Studiază cu atenţie figura 2 şi alcătuieşte două lanţuri trofice cu vieţui-
toarele pe care le recunoşti.

Polenizare cu ajutorul fluturilor

Figura nr. 1 Figura nr. 2

4. Citește enunțurile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false.
a) Vulpea face parte din categoria descompunătorilor.
b) Producătorii sunt întotdeauna prima verigă dintr-un lanţ trofic.
c) Consumatorii se hrănesc atât cu plante, cât şi cu animale.
d) Existenţa producătorilor este dependentă de lumina Soarelui. Instinct matern –
e) Erbivorele trăiesc în stoluri. mamă protejându-și puiul

23
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

RECAPITULARE
Structura
ecosistemului

Biotopul Biocenoza
(totalitatea factorilor abiotici) (totalitatea viețuitoarelor)

Factori geografici Factori Factori chimici Producători Consumatori

(altitudine, mecanici (săruri (unele primari, secundari,
latitudine) (vântul, valurile) minerale, gaze) bacterii, algele, terțiari, cuaternari
plantele) (animalele)

Factori geologici Factori fizici Descompunători

(tipul de sol, rocă, apă) (lumina, temperatura) (unele bacterii și ciuperci)

VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢELE!
I. Înlocuieşte spaţiile punctate din propoziţiile următoare cu termenii ştiinţifici corecţi.
(4 x 2 p. = 8 p.)
Principala sursă de energie din ecosisteme este ... . Aceasta întreţine viaţa pe Pământ, deoarece este
folosită de ... pentru procesul de ... prin care se formează ... necesar respiraţiei tuturor vieţuitoarelor.
II. La exerciţiile 1-5 alege un singur răspuns corect din variantele date. (5 x 2 p. = 10 p.)
1. Relaţiile de hrănire dintr-un lanţ trofic: 3. În laboratorul de biologie:
A. Se stabilesc doar între vieţuitoarele din A. Se cresc animale sălbatice
aceeaşi specie B. Se dezvoltă arbori şi arbuşti
B. Asigură supravieţuirea vieţuitoarelor C. Se păstrează şi se folosesc mulaje şi planşe
C. Reprezintă relaţiile dintre factorii abiotici D. Se cresc animale domestice
din mediul de viaţă 4. Animal cu temperatura corpului constantă este:
D. Se stabilesc între factorii biotici şi cei A. Broasca-de-lac
abiotici B. Porumbelul
2. Alege biomul din exemplele următoare: C. Şarpele
A. Peştera D. Şopârla
B. Mlaştina 5. Alege factorii biotici din variantele de mai jos:
C. Stepa A. Ploaia, vântul
D. Balta B. Frigul, seceta
C. Plantele, animalele
D. Lumina, apa
III. Între vieţuitoarele dintr-un ecosistem şi componentele lipsite de viaţă ale acestuia
există legături foarte strânse. Rezolvă următoarele cerinţe: (4 p. + 3 p. + 4 p. + 4 p. = 15 p.)
1. Stabileşte o asemănare şi o deosebire între camuflaj şi mimetism.
2. Dă trei exemple de animale care trăiesc permanent în mediul acvatic.
3. Explică ce s-ar întâmpla dacă Soarele nu ar mai lumina planeta noastră.
4. Explică ce consecinţe ar avea lipsa descompunătorilor din ecosisteme.
24
 Verifică-ți cunoștințele!

IV. Alege cu atenţie cuvintele din enumerările de mai jos şi ordonează-le pentru a obţine
propoziţii corecte. (2 x 5 p. = 10 p.)
a) terţiari; substanţe; îşi; din; consumatorii; corpul; hrănitoare; iau; altor; animale.
b) reptilele; de; vara; încălzite; stau; pe; pietrele; soare.
V. Pentru exerciţiile A, B, C, asociază cuvintele din cele două coloane, astfel încât între ele
să existe legături corecte.
A. Relaţia vieţuitoarelor cu factorii abiotici: (4 x 2 p. = 8 p.)
1. Arţarul a) se adăposteşte în galerii
2. Popândăul b) stratul de grăsime îl apără de frig
3. Cactusul c) are seminţe cu „aripioare” pentru vânt
4. Ursul-polar d) are ţepi care împiedică pierderea apei
B. Factorii din mediul de viaţă: (5 x 2 p. = 10 p.)
1. Geografici a) pietre, nisip, sol, apă
2. Chimici b) mişcarea aerului
3. Fizici c) altitudine, latitudine
4. Mecanici d) lumina, temperatura
5. Geologici e) oxigenul, sărurile minerale
C. Relaţiile dintre vieţuitoare: (2 x 4 p. = 8 p.)
1. Rol de apărare a) insectele polenizatoare
2. Rol în reproducere b) fuga şi lupta/atacul
c) ţepi, peri urzicători
d) culori vii, sunete, dansuri
VI. Studiază reţeaua trofică din imagine şi rezolvă următoarele sarcini:
a) identifică trei lanţuri trofice şi scrie pe caiet verigile (vieţuitoarele) care le compun, în funcție de locul pe
care îl ocupă în lanțurile trofice; (3 x 4 p. = 12 p.)
b) realizează o legendă în care să asociezi fiecare pătrat diferit colorat cu categoria trofică corespunzătoare.
(3 x 3 p. = 9 p.)
Veveriță de
deșert

Șarpe
Floare de cactus

Șopârlă

Plante
Lăcustă
Șoricel
Furnică
roșie Uliu

Cactus Șobolan
Călugăriță

Bufniță Se acordă 10 puncte

Iarbă Ciocănitoare
din oficiu.
Barem de corectare – pag. 116
25
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

VIEŢUITOARELE DIN GRĂDINA DE LEGUME

Amintește-ți!
Sal
ată verde rde
• Ce plante și animale ai

ve
Fasole
văzut într-o grădină de
legume în cele patru
anotimpuri?
• Ce fel de ecosistem este
Ridichi
grădina de legume?
• De ce sunt legumele

Spanac
importante pentru viaţa şi
sănă­tatea omului?

Descoperă!

Grădina de legu­me este

un ecosistem teres­tru
influenţat şi modificat de
om. Gră­dina de legume se
deosebeşte foarte mult
de ecosistemele naturale,
deoarece omul este cel
care are grijă ca legumele
din grădină să crească mari
şi sănătoase, înlăturând,
prin lucrări de îngrijire,
plantele şi animalele
dăunătoare.
Grădină de legume
Factori abiotici
Apa, dioxidul de carbon şi lumina sunt factori esențiali cu ajutorul cărora
plantele își produc hrana în cadrul procesului de fotosinteză, ceea ce asigură
creșterea și dezvoltarea lor. Dioxidul de carbon este preluat din aer în special
prin frunze, iar apa și sărurile minerale sunt absorbite din sol cu ajutorul rădă­
cinilor. Dacă rămân fără apă, plantele din grădină se ofilesc și mor.
Solul, prin sărurile minerale pe care le conţine, contribuie şi el la creşterea
şi dezvoltarea plantelor. Prin analiza unei probe de sol se poate afla care sunt
tipurile de îngrășăminte de care are nevoie solul pentru a asigura dezvoltarea
optimă a plantelor.
Temperatura este un alt factor de mediu care condiţionează germina­rea
şi creşterea plan­­telor. Fiecare specie de plantă se dezvoltă optim la o anumită
temperatură. În funcţie de aceasta, grădinarii se orientează asupra momentului
în care să însămânţeze sau să planteze legumele.

Tomate în condiții normale de viață Tomate în condiții nefavorabile de viață

26
 Viețuitoarele din grădina de legume

Specii de plante şi animale din grădina de legume

Plante ierboase: cartofi, varză, fasole, tomate, cas­­­tra­veţi, morcovi, mazăre,
salată, ceapă, ridichi etc.
Animale nevertebrate: râme, limacși, melci de livadă, coropişniţe, gândaci-
de-Colorado, albine, albilițe, buburuze, alte insecte.
Animale vertebrate:
Reptile: şopârle, şerpi.
Păsări: porumbei, vrăbii, rândunele, piţigoi.
Mamifere: cârtiţe, şoareci. Legume

27
 Unitatea de învățare
Află mai multe!
Dezastrele ecologice sunt
frecvente, dar niciunul nu
se poate compara cu cel
care a început în China în
1958, atunci când foarte
mulţi oameni au murit
de foame. Mao Zedong,
conducătorul de atunci al
Chinei, a dat ordin ca toate
vrăbiile să fie omorâte, pe
motiv că mănâncă prea
multe cereale, concurând la
hrană cu omul. Milioane de
vrăbii au fost ucise. În anul
următor, au apărut efectele
acestei acțiuni: înmulțirea
insectelor care atacau
culturile. Vrăbiile consumau
larvele lăcustelor, iar
după ce ele au fost
ucise, numărul lă­custelor
a crescut, distrugând
aproape toa­­te culturile.
Producţia de cereale a
scă­zut şi foametea a
luat amploare, nu­mărul
victimelor ridicându-se la
78 de milioa­ne de oameni.
Când liderii din China au
înțeles că ecosistemele
s-au dezechilibrat,
au fost importate vrăbii
din Siberia. Acestea s-au
aclimatizat greu în noul lor
mediu de viaţă. Deficitul de
vrăbii mai există şi astăzi
în China, motiv pentru care
comba­terea lăcustelor se
face cu insecticide.
28
2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
Relaţii trofice între vieţuitoarele din grădina de legume
Plantele cultivate în grădină sunt producători, adică produc substanțe
hrănitoare atât pentru ele, cât și pentru animale și om.
În afară de om, ceilalți consumatori din grădină sunt considerați a fi dăună-
tori, deoarece afectează calitativ și cantitativ recolta.
Melcul fără căsuţă (limax) se hră­nește cu material or­ga­nic în descom-
punere (resturi vegetale sau animale). Dacă acest material lipseşte, melcul
atacă legu­mele.
Varza şi legumele înrudite cu ea sunt atacate de larvele fluturelui-alb al
verzei (albiliţă).
Gândacul-de-Colorado atacă părţile aeriene ale car­tofului, iar coropişniţele
mănâncă rădăcinile plan­telor din grădini sau sere.
Insectele dăunătoare sunt consumate de păsările in­sec­tivore: rândunele,
vrăbiuţe, piţigoi, dar și de alte insecte.
Bacteriile și ciupercile descompun resturile vege­tale, ceea ce contribuie la
formarea substanțelor pe care alte plante le vor folosi pentru hrănire.
Activitatea omului constă în lucrări de săpare, în­sămânţare, răsădire/
plantare, îngrijire a plantelor, irigare, apli­care de îngrăşăminte naturale,
îndepărtare a dău­nă­torilor, recoltare. În timpul iernii, omul poate
administra hrană păsărilor folositoare în combaterea dăunătorilor în
hră­nitori artificiale special construite pentru acestea.
Omul este ajutat în activitatea lui în grădină de mici animale (râme) care
aerează solul și îl îmbogățesc în substanțe hrănitoare.
Grădinarii spun că:
• Oţetul este un „antidot” natural mult mai eficient pentru buruieni decât
alte tratamente. 
• Pentru stoparea invaziilor de păduchi și păianjeni se pot utiliza coji de
usturoi şi de ceapă, acoperite cu apă şi lăsate într-un borcan o săptă-
mână, după care cu soluția obţinută se stropesc plantele.
• Pentru a elimina melcii se pot pune în grădină vase cu bere. Melcii se vor
aduna în lichid, fiind nevoie doar ca a doua zi, de dimineaţă, să fie aruncat
conținutul vaselor.
• Pentru a avea varză sănătoasă, se presară scorţişoară deasupra plante-
lor tinere pentru a „speria” viermii care devorează frunzele fragede.
 Viețuitoarele din grădina de legume

Știai că... Reține!

...limbricii, oxiurii și teniile sunt viermi paraziți care pot trăi în intestinul
omului și produc un număr foarte mare de ouă?
...buburuzele sunt insecte folositoare omului deoarece, zilnic, pot consuma
zeci de păduchi care sug seva plantelor?

Dicționar
Germinare – totalitatea proce­selor prin care embrionul din să­mânţă începe
să crească pentru a da naştere noii plante
Larvă – stadiu de dezvoltare din viaţa insectelor
Nutrienți – substanțe necesare creșterii și dezvoltării unui organism viu
• Spală-te pe mâini înainte
Răsad – plantă tânără care a fost sau care urmea­ză să fie răsădită de masă!
• Spală bine fructele şi
Teme și aplicații legumele înainte de a le
1. Citește povestea vrăbiuţelor şi explică de ce sunt ele importante în natură. con­suma, deoarece pe
2. Realizează două-trei lanţuri trofice utilizând speciile care trăiesc în grădina suprafaţa lor se pot afla
de le­gume. Stabilește locul omului în lanţurile trofice pe care le-ai creat. substanțe toxice, bacterii
3. Adună plante din grădina de legume și învață să le recunoști. şi ouă de paraziţi care pot
provoca o serie de boli
4. Construiește adăposturi pentru păsări și hrănește-le pe timpul iernii.
la om!
• Bacteriile sunt
organisme microscopice
cu organizare foarte
simplă, răspândite
pretutindeni în natură.
• Paraziţii trăiesc pe
seama altui organism viu.
Orice om poate fi gazda
Proiect
lor, locul unde trăiesc şi
se înmulţesc. Pentru a
Realizează observații conform fișei de mai jos și completeaz-o periodic (în se înmulţi, paraziţii ne
fiecare ano­timp). Interpretează ce ai observat și formulează concluzii. consumă nutrienţii
şi energia.
Fişă de observaţie – grădina de legume

Ce activităţi desfăşoară omul?

Care sunt transfor­mările plantelor din grădina de legume observată?
Care sunt animalele care pot fi nevertebrate
observate în grădina de legume? vertebrate
Descrierea factorilor abiotici – temperatura medie
săptămânal.
precipitaţii
luminozitate
vânt

29
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• Cărui tip de ecosistem
natural i se aseamănă
livada?
• Ce fel de arbori sunt
plantaţi în livezi?
• Ce rol au insectele
care zboară primăvara
prin livadă?
• De ce sunt livezile
importante pentru
viaţa omului?
Descoperă!
Livada este un ecosistem
terestru influenţat şi
mo­dificat de om, ca şi
grădina de legume. Livada
se aseamănă foarte mult
cu o pădure, deoarece
cuprinde un număr mare
de pomi. Spre deosebire de
pădure, în livadă pomii sunt
dispuși mai rar. Omul este
cel care asigură păs­trarea
unei anumite distanţe între
pomi, astfel încât aceştia
să se poată dezvolta şi
să poată produce cât mai
multe fructe. Pe intervalul
dintre pomi se dezvoltă
un bogat strat ierbos care,
primăvara, înfloreşte şi ia
aspec­tul unei pajişti.
30
2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
VIEŢUITOARELE DIN LIVADĂ
Măr
e
Cireș
Pară P ru n e
Piersică
uie
t
Gu
Livadă
Factori abiotici
Solul din livadă trebuie să fie bogat în săruri minerale, afânat la suprafaţă,
fără buruieni şi fără crustă, pentru a determina o bună dezvoltare a plantelor.
Omul trebuie să asigure apa necesară arborilor din livadă prin diferite metode
de irigare. Distanţa mare dintre pomi permite luminii să ajungă până la supra-
faţa solului atât iarna, când pomii nu au frunze, cât şi în anotimpurile în care
aceștia sunt înfrunziţi. În funcţie de temperatură, pomii sunt plantaţi, toaletaţi,
stropiţi împotriva dăunătorilor.
Specii de plante şi animale din livadă
Plante lemnoase: meri, peri, cireşi, vişini, caişi, pruni, nuci, piersici etc.
Plante ierboase: graminee şi leguminoase – în spe­­cial păiuş și trifoi, care
cresc pe intervalul dintre arbori.
Animale nevertebrate: melci de livadă, albine, fluturi, păduchi, gărgăriţe și
alte insecte.
Animale vertebrate: în special păsări – piţigoi, sticleţi, grauri, ciocănitori,
botgroşi etc.
Relaţii trofice între vieţuitoarele din livadă
Principalul producător de substanțe hrănitoare din li­vadă este specia de
pom fructifer cultivat de om pentru fructele sale.
Pomii produc substanțele hrănitoare necesare atât lor, cât și consumato-
rilor (omul şi animalele). Omul recoltează însă cel mai adesea doar fructele.
Celelalte părţi ale plantelor sunt folosite de restul vieţuitoarelor din biocenoză.
 Viețuitoarele din livadă

Specii de plante și de animale dintr-o livadă

31
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Află mai multe! În livezi, numărul dăunătorilor este mare, livada atră­gând numeroase specii
de animale, care găsesc aici adăpost şi hrană abundentă. Astfel:
• păduchii verzi, păduchii lânoşi, păduchii ţestoşi ata­că tulpinile, frunzele şi
lăstarii pomilor;
• găr­gă­riţele, dar şi larvele altor insecte (numite incorect viermi) consumă
sâmburii sau zeama fructelor;
• omizile unor fluturi trăiesc pe frunzele unor pomi și se hrănesc cu aces-
tea;
• croitorul-mărului și alte insecte atacă lemnul copacilor;
• pe lângă animale, o serie de virusuri, bacterii şi ciuperci pot parazita, de
asemenea, pomii fructiferi.

Livada este foarte atractivă pentru multe păsări, care găsesc aici locuri
pentru cuibărit, dar şi un număr mare de specii de insecte cu care să se hră­
Melcul de livadă este nească. Păsări insectivore frecvent întâlnite în livezile noastre sunt: piţigoii,
o specie de moluște sticleţii, graurii, ciocănitorile. O altă pasăre caracteristică live­zilor este botgrosul
răspândită în toată sau cireşarul, care se hrăneşte mai ales cu seminţele fructelor, dar nu poate fi
Europa, cu excepţia considerat o pasăre dăunătoare, pagubele produse de el fiind minime.
zonelor nordice. Trăieşte Bacteriile și ciupercile sunt descompunătorii resturilor vegetale și anima-
în poienile luminoase de le, contribuind la formarea substanțelor minerale utile hrănirii altor plante.
la marginea pădurilor,
în livezi şi în parcuri.
Se hrăneşte cu plante
proaspete, dar mănâncă
şi resturi de plante, iar
sărurile de calciu din
acestea îi menţin cochilia
sănătoasă. Este activ
din pri­mă­vară până în
primele zile cu tempe­
raturi negative, când se
pregăteşte de hibernare. Activitatea omului într-o livadă constă în: planta­rea pomilor la distanţe
Hibernează până în mar­ stabilite cu precizie, lucrări de tăiere a ramurilor (toaletare), irigare, aplicare
tie într-un culcuş aflat de îngrăşăminte naturale, stropirea pomilor în anumite perioade ale anului
la aproximativ 30 de cu diferite substanţe care să-i ferească de dăunători, recoltarea fructelor.
centimetri sub pământ,
pe care, de regulă, nu Pomicultorii spun că:
şi-l schimbă. În timpul
• Este bine ca polenizarea să se realizeze cu ajutorul in­sectelor.
somnului se închide
• Tăierea coroanei pomilor fructiferi se face în formă de con, pentru a pro-
ermetic în cochilie
duce o cantitate mai mare de fructe.
cu ajutorul unui „dop”
calcaros, cu atât mai gros • Aerisirea coroanei pomilor prin tăierea anumitor crengi permite dez-
cu cât vremea e mai rece. voltarea egală a fructelor.
Trăieşte șapte-opt ani, • Ramurile neroditoare trebuie îndepărtate, pentru că sunt adevăraţi paraziţi
dar poate ajunge şi la pe corpul pomilor.
20 dacă nu este mâncat • Culegerea fructelor trebuie făcută cu tot cu codiţă şi puţin înainte de a fi
de prădători. coapte în întregime.

32
 Viețuitoarele din livadă

Știai că... Reține!

...încă din Antichitate, nucile erau asociate sănătăţii creierului datorită
formei pe care o au? Astăzi, se ştie că nucile sunt bogate în nutrienţi
esenţiali pentru sănătatea sistemului nervos, dar şi pentru buna funcţio­
nare a întregului organism.
...merele conţin antioxidanţi şi vitamine foarte importante pentru men­
ţinerea sănătăţii organismului? De unde şi expresia: „Cu un măr pe zi,
departe doctorul îl ţii”.
...prunele stimulează memoria? Dacă mănânci cel puţin trei prune pe zi,
antioxidanții pe care îi conțin te ajută să elimini celulele deteriorate care • Spală-te pe mâini înainte
îţi afectează memoria.
de masă!
Dicționar • Consumă zilnic fructe şi
Antioxidanți – substanțe cu rol în protecția celulelor legume! Sunt importante
Graminee – familie de plante cu tulpină ierboasă și cu flori așezate în formă pen­­tru sănătatea ta.
de spic • Spală bine fructele
Moluşte – animale nevertebrate al căror corp este moale şi poate fi protejat din livadă înainte de a
sau nu de o cochilie le consuma, deoarece
Virusuri – structuri primitive capabile de a produce boli numite viroze ele pot fi stropite
Teme și aplicații cu diferite pesticide
1. Citește informaţiile despre melcul de livadă şi precizează în ce categorie (substanțe toxice folosite
trofică se inte­grează. în agricultură pentru
2. Realizează trei lanţuri trofice utilizând speciile care trăiesc în livadă. distrugerea dăunătorilor),
3. Realizează un album virtual cu imagini în care să surprinzi transformările iar pe suprafaţa lor se pot
plantelor din livadă de-a lungul celor patru anotimpuri. găsi o serie de paraziţi
care te pot îmbolnăvi!
Activitate practică
Îngrijește o plantă/un animal domestic din apropierea casei/școlii tale.
Proiect
Caută informații pe internet despre activitatea albinelor dintr-un stup.
Completează un tabel de felul celui de mai jos, în care să precizezi rolul
fiecărei albine din stup. Adaugă la portofoliul personal imagini sau desene cu
aceste insecte sau poze făcute de tine cu diferite albine.
Tip de albină Rolul albinei

33
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• Care parc este cel
mai apropiat de casa/
școala ta?
• Ce plante și animale
ai observat că trăiesc
în parc?
• Ce poți face tu pentru
a menține curățenia
parcului în care te
relaxezi?
Descoperă!
Parcul este un ecosistem
terestru creat și întreținut
de om. Uneori poate
îngloba și un ecosistem
acvatic (un lac), de
asemenea, întreținut
de om.
Liliac
Parc olandez
34
2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
VIEŢUITOARELE DIN PARC
Parcul Regele Mihai I al României sau fostul parc Herăstrău, București
Parcurile reprezintă oaze de linişte şi verdeaţă pentru locuitorii marilor
oraşe, unde traficul şi aglomerarea construcţiilor sunt factori permanenţi de
stres.
Amenajarea unui parc este o adevărată știință, deoarece trebuie să îmbine
cunoștințe despre necesitățile plan­telor și animalelor din acel mediu cu nece-
sitățile este­tice ale ame­na­jărilor arhitecturale (alei, mobilier, diver­se lucrări de
artă).
Unele parcuri păstrează vegetația naturală a locului, care crește spontan,
adăugând din loc în loc arbori sau arbuști decorativi, după anumite cerințe
estetice. Aleile urmează relieful locului, iar plantele cu flori frumos colo­rate fac
parte din flora spontană. În alte parcuri, peisajul este modelat complet, înce-
pând cu trasarea aleilor și amplasarea peluzelor, până la alegerea și alăturarea
cu grijă a plantelor după înălțime, culoare, formă, momentul înfloririi, durata
ciclului de viață, rezistența la condițiile de mediu.
Deși omul amenajează parcuri pentru propria relaxare, acestea devin casa
multor viețuitoare, care întâlnesc aici condiții de mediu prielnice.
Factori abiotici
Caracteristicile factorilor de mediu locali (tipul so­lului, temperatura,
lumina, apa, vântul) trebuie să fie prioritare în alegerea plantelor cultivate
într-un parc.
Parc japonez
 Viețuitoarele din parc

Specii de plante și animale din parc Află mai multe!

Plante lemnoase: conifere (molid, tuia, pin, chipa­­ros), foioase (paltin, pla-
tan, castan, arțar, stejar), arbuști de­­corativi (iasomie, liliac, trandafir), plante
cățărătoare (ie­deră, viță-de-vie japoneză, caprifoi, gli­cină).
Plante ierboase: petunii, mușcate, gura-leului, begonii, lalele și altele.
Animale nevertebrate: viermi, melci, insecte (fluturi, gărgărițe etc.).
Animale vertebrate: pești, țestoase, reptile, le­bede, rațe, gâște, lișițe, sti-
cleți, grauri, ciocănitori, păsări decorative (păuni, fazani), mamifere (veve­rițe
și alte roză­toare), „animale” exotice în con­dițiile în care parcurile găzduiesc
și mici grădini zoologice, acvarii, te­rarii și chiar lacuri. În afară de animalele
aduse de om tot cu scop decorativ, fauna se completează cu animale care se În 1779, Alexandru Ipsilanti,
instalează spontan în parc și care, găsindu-și locul printre plante și stabilind domnitor al Țării Românești,
diverse relații între ele, contribuie la buna funcționare a acestui ecosistem. a poruncit construirea a
două ciș­mele în București,
Relaţii trofice între vieţuitoarele din parc una dintre ele fiind pe
Între viețuitoarele din parc se stabilesc relații trofice. Lanțurile trofice locul în care se află acum
sunt scurte, deoarece intervenția omului limitează atât instalarea vegetației Parcul Cișmigiu. În jurul
spontane, cât și a unor animale care ar dăuna plantelor cultivate. ei s-a format o baltă care
devenea un focar de infecție
pentru oraș. În 1830,
generalul Pavel Kiseleff
a cerut secarea bălții și
transformarea terenului
într-o grădină publică,
activitate fina­lizată abia
în 1847, în timpul domniei
lui Gheorghe Bibescu, sub
îndrumarea fostului director
Veveriță Glicină Lebădă de vară al Grădinilor Imperiale
din Viena. În 1854, are
Știai că... loc deschiderea oficială
...grădina englezească urmărește crearea unor peisaje cât mai aproape de a acestei grădini publice,
aspectul lor natural, sălbatic? Combinarea dezordonată a plantelor este amenajată în stilul parcurilor
doar aparentă, totul fiind, de fapt, foarte bine calculat. englezești, devenită
...grădinile din Versailles sunt reprezentative pentru stilul francez de pei- monument istoric
sagistică, în care totul este organizat, ordonat și simetric, conform unor din București.
tipare?

Parc englezesc Parc franțuzesc

35
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Dicționar
Conifere – plante lemnoase cu frunze persistente și flori în formă de con
Foioase – plante lemnoase care își pierd frunzele în fiecare toamnă

Teme și aplicații
1. Alege afirmațiile corecte.
a) Iedera este o plantă cățărătoare.
b) Într-un parc trăiesc numai plante și animale îngrijite de om.
c) Lanțurile trofice dintr-un parc sunt lungi.
d) Factorii locali de mediu trebuie să fie decisivi în alegerea plantelor culti-
vate într-un parc.
2. Observă viețuitoarele care trăiesc într-un parc/într-o grădină botanică din
apropierea școlii/casei tale și notează-le, pe categorii, într-o listă de felul celei
de mai jos. Construiește lanțuri trofice cu viețuitoarele din lista realizată de
Iederă
tine.

Plante Animale
plante
arbori arbuști pe ierburi pe copaci pe sol sub pietre
ierboase

3. Culege frunze, conuri, cochilii de melci, semințe, mușchi, licheni din parc.
Utilizează dife­rite criterii pentru a le aranja într-o colecție.
4. Completează rebusul cu noţiunile corespunzătoare rimelor.

A
1 P
1. „Pe deasupra viilor Puful ...” 2 A
2. „Privighetoarea cântă Şi ... e-nflorit” 3 R
3. „O grăunţă cât de mică La vecina mea ...” 4 C
4. „Pui de ... A căzut din vârf de nuc”
5 U
5. „Trei ... subţirele Se-ntrebară între ele”
6 R
6. „Doar pe coastă la urcuş A ieşit un ...”
7 I
7. „Flori de tei Pe ...”
B
Activitate practică
Observă la microscop viețuitoarele dintr-o probă de apă luată dintr-un lac
și dintr-o probă de apă îmbuteliată.
Ce diferențe observi?

36
 VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢELE!
I. Alege răspunsul corect la itemii următori: (4 x 2 p. = 8 p.)
1. Producătorii din grădina de legume 3. Principalii consumatori ai fructelor
sunt: din livadă sunt:
A. Cartofii și castraveţii A. Insectele
B. Gândacii-de-Colorado B. Păsările
C. Bacteriile și ciupercile C. Oamenii
D. Melcii şi insectele D. Melcii
2. În livadă: 4. Parcurile sunt ecosisteme:
A. P
 omii sunt foarte deși, la fel ca în pădure A. Cu lanţuri trofice foarte lungi
B. Omul plantează pomii la anumite distanțe B. Care înglobează obigatoriu un lac
C. P e intervalul dintre pomi se cultivă cereale C. Amenajate pentru relaxarea omului
D. În ţara noastră cuibăresc păunii şi fazanii D. Naturale în întregime

II. Completează spațiile punctate cu noțiunile corespunzătoare. (5 x 2 p. = 10 p.)

Plantele din grădina de legume și din livadă sunt ..., deoarece produc substanțe ... atât pentru ele, cât și
pentru ... . Apa, dioxidul de carbon și ... sunt ... esențiali, fără de care fotosinteza nu poate avea loc.

III. Asociază noțiunile din cele două coloane referitoare la: (3 x 8 p. = 24 p.)
A. Relațiile trofice din grădina de legume:
1. Limacșii a) atacă părțile aeriene ale cartofului
2. Coropișnițele b) se hrănesc cu resturi vegetale și animale
3. Larvele albiliței c) mănâncă rădăcinile plantelor
4. Gândacii-de-Colorado d) atacă varza și legumele înrudite
B. Grupele de viețuitoare și speciile din livadă:
1. Plante lemnoase a) trifoi, păiuș
2. Plante ierboase b) fluturi, albine
3. Animale nevertebrate c) sticleți, grauri
4. Animale vertebrate d) cireși, vișini
C. Grupele de plante și speciile din parc:
1. Plante foioase a) pini, molizi
2. Plante conifere b) iederă, caprifoi
3. Plante cățărătoare c) lalele, begonii
4. Plante ierboase d) castani, stejari

IV. Realizează șase lanțuri trofice scurte, utilizând

speciile de plante și animale care tră­iesc în grădina de
legume/livadă/parc, pornind de la imaginea alăturată.
(6 x 5 p. = 30 p.)

V. Scrie o compunere despre modul în care se desfășoară

viața în grădina de le­gume/livadă/parc. (18 p.)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Barem de corectare – pag. 116
37
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

VIEŢUITOARELE DIN PAJIŞTI

Amintește-ți!
• În ce categorie de
eco­sis­­teme se
încadrează pajiştile?
• Prin ce ţi-au atras atenţia
pajiştile în drumeţiile tale?
• Ce plante şi animale ai
observat pe o pajişte?
Pajişte de stepă Pajişte de munte

Descoperă! PAJIŞTILE DE STEPĂ

Pajiştile sunt ecosisteme Biotopul
terestre în care vegetaţia
este reprezentată Descoperă în tabelul de mai jos caracteristici ale unor factori abiotici din
predominant de plante structura ecosistemului unei pajiști de stepă.
ierboase perene. În zonele Factori abiotici Caracteristici
de câmpie şi de dealuri/ Temperatura (medie) 10-11 °C
podişuri din ţara noastră se
Solul Fertil
întâlnesc pajişti de stepă,
iar în zonele de munte sunt Lumina Intensă
pajişti subalpine şi alpine. Precipitaţiile Reduse
Vântul Frecvent, cu diferite intensităţi

Biocenoza
În pajiştile de stepă, vegetaţia este dominată de graminee (colilie, pir,
bărboasă), însoţite de leguminoase (trifoi, lucernă) şi de alte plante (salvie
de câmp, cicoare, coada-şoricelului, ciulin). Izolat, apar şi arbuşti (porumbar,
păducel, măceş, salcâm pitic).

Pir Salvie de câmp Coada-șoricelului

38
 Viețuitoarele din pajiști l Pajiștile de stepă

Ciulin Trifoi Măceș

Animalele sunt reprezentate de nevertebrate (râme, păianjeni şi insecte

– lăcuste, cosaşi, greieri, călugăriţe) şi de vertebrate: reptile (şopârle, şerpi),
păsări (prepeliţe, potârnichi, ciocârlii, grauri, şorecari) şi mamifere (şoareci-de-
câmp, cârtiţe, hârciogi, popândăi, iepuri, dihori, vulpi). La nivelul solului trăiesc
bacterii, alge, protozoare, ciuperci, dar şi viermi, larve de insecte.

Râmă Călugăriță Viperă cu corn bănățeană

Prepeliță Șoarece-de-câmp Vulpe

39
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Amintește-ți! PAJIŞTILE DE MUNTE

• Ce factori abiotici
cuprinde biotopul? Biotopul
Descoperă în tabelul de mai jos caracteristici ale unor factori abiotici din
Descoperă! structura ecosistemului unei pajiști de munte.

Pajiştile de munte, Factori abiotici Caracteristici

subalpine şi alpine, sunt Temperatura (medie) 0 °C
situate la altitudini între Solul Mai puţin fertil
1 700 şi 2 500 m. Lumina Intensă
Precipitaţiile Bogate (mai ales vara)
Vântul Puternic

Biocenoza
În compoziţia covorului vegetal al pajiştilor de munte intră graminee (ţepo-
şică, păiuş, iarba-vântului), însoţite de plante cu flori viu colorate (brân­duşă,
clopoţel, ruscuţă-de-primăvară, garofiță-de-munte, floare-de-colţ). La înălţimi
mai mici apar şi arbuşti pitici (jneapăn, ienupăr, smârdar, merişor, afin), iar
la înălţimi mai mari se întâlnesc licheni şi muşchi. Animalele sunt reprezen-
tate de nevertebrate (insecte) şi de vertebrate: amfibieni (triton de munte,
broască roşie de munte), reptile (şopârlă-de-munte, viperă), păsări (corb,
acvilă de munte, vultur-pleşuv) şi mamifere (şoareci, marmote, capre-negre).
Producătorii sunt, în principal, gramineele. Consumatorii primari (unii
melci, unele insecte, unele păsări, unele mamifere) se hrănesc cu iarbă sau cu
rădăcini, fructe, seminţe, iar celelalte categorii de consumatori se hrănesc cu
alte animale (broasca roşie de munte se hrăneşte cu viermi, moluşte, insecte;
acvila de munte se hrăneşte, de obicei, cu păsări mici, iepuri, dar poate vâna
Țepoşică
şi şerpi sau marmote).

Floare-de-colţ Ruscuță Broască roşie de munte

Acvilă de munte Marmotă Capră-neagră

42
 Viețuitoarele din pajiști l Pajiștile de stepă

Dicționar Află mai multe!

Humus – amestec de substanţe organice din sol, care rezultă din trans-
formarea materialului vegetal sub acţiunea microorganismelor şi care îi
condiţionează fertilitatea
Leguminoase – grupă de plante din care fac parte fasolea, mazărea
Peren – care trăieşte mai mulţi ani (multianual)
Protozoare – organisme unicelulare microscopice

Teme și aplicații
1. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt condițiile de mediu care influențează viețuitoarele din ecosiste-
mele de pajiște de stepă?
b) Ce adaptări la condițiile de mediu prezintă viețuitoarele care trăiesc în
pajiștile de stepă?
2. Alcătuieşte trei lanţuri trofice caracteristice ecosistemelor de pajişte de Solurile stepei sunt
stepă. Evidenţiază, folosind culori diferite, producătorii, consumatorii şi des­- bogate în humus şi, prin
com­punătorii. urmare, sunt fertile, fiind
3. Plantele din pajiştile de stepă au numeroase utilizări. Informează-te din potrivite pentru practicarea
reviste şi/sau site-uri de specialitate şi dă exemple de plante folosite în ali- agriculturii. În ţara noastră,
mentaţia omului, în tratarea unor boli etc. suprafeţe întinse cu pajişti
4. Realizează un album cu imagini care să ilustreze utilizarea pajiştilor ca tipice de stepă au fost
locuri de păşunat pentru animale. transformate în terenuri
agricole pentru culturi de
Activitate practică grâu, porumb, ovăz, orz,
floarea-soarelui, sfeclă de
• În cadrul unei activităţi desfăşurate pe o pajişte din mediul apropiat, sub zahăr, rapiţă. Fragmentarea
îndrumarea profesorului, măsoară temperatura la suprafaţa solului şi habitatelor de stepă şi
temperatura aerului pe diferite niveluri de înălţime a vegetaţiei (0,15 m, modificarea condiţiilor de
0,30 m, 0,60 m, 1 m, 1,5 m, 2 m) folosindu-te de termometrul din dotarea viaţă, alături de vânatul
laboratorului de biologie. Compară rezultatele obţinute cu cele ale colegi- ilegal şi excesiv, au atras
lor tăi şi formulează concluzii. reducerea efectivelor sau
• Realizează observaţii asupra aspectului unui ecosistem de pajişte în dispariţia unor specii de
cursul unui an, completând fişa de mai jos, în care vei nota, pentru fiecare animale sălbatice, cum
este dropia, o pasăre
anotimp, speciile de plante şi de animale întâlnite şi observaţii legate de
de talie mare, declarată
factorii de mediu (temperatură, lumină, precipitaţii, vânt). Interpretează
monument al naturii.
datele obţinute şi formulează concluzii.

Anotimpul Primăvara Vara Toamna Iarna

Factorii de mediu
• Temperatura
• Lumina
• Precipitaţiile
• Vântul
Plante
Animale
Concluzii

41
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Amintește-ți! PAJIŞTILE DE MUNTE

• Ce factori abiotici
cuprinde biotopul? Biotopul
Descoperă în tabelul de mai jos caracteristici ale unor factori abiotici din
Descoperă! structura ecosistemului unei pajiști de munte.

Pajiştile de munte, Factori abiotici Caracteristici

subalpine şi alpine, sunt Temperatura (medie) 0 °C
situate la altitudini între Solul Mai puţin fertil
1 700 şi 2 500 m. Lumina Intensă
Precipitaţiile Bogate (mai ales vara)
Vântul Puternic

Biocenoza
În compoziţia covorului vegetal al pajiştilor de munte intră graminee (ţepo-
şică, păiuş, iarba-vântului), însoţite de plante cu flori viu colorate (brân­duşă,
clopoţel, ruscuţă-de-primăvară, garofiță-de-munte, floare-de-colţ). La înălţimi
mai mici apar şi arbuşti pitici (jneapăn, ienupăr, smârdar, merişor, afin), iar
la înălţimi mai mari se întâlnesc licheni şi muşchi. Animalele sunt reprezen-
tate de nevertebrate (insecte) şi de vertebrate: amfibieni (triton de munte,
broască roşie de munte), reptile (şopârlă-de-munte, viperă), păsări (corb,
acvilă de munte, vultur-pleşuv) şi mamifere (şoareci, marmote, capre-negre).
Producătorii sunt, în principal, gramineele. Consumatorii primari (unii
melci, unele insecte, unele păsări, unele mamifere) se hrănesc cu iarbă sau cu
rădăcini, fructe, seminţe, iar celelalte categorii de consumatori se hrănesc cu
alte animale (broasca roşie de munte se hrăneşte cu viermi, moluşte, insecte;
acvila de munte se hrăneşte, de obicei, cu păsări mici, iepuri, dar poate vâna
Țepoşică
şi şerpi sau marmote).

Floare-de-colţ Ruscuță Broască roşie de munte

Acvilă de munte Marmotă Capră-neagră

42
 Viețuitoarele din pajiști l Pajiștile de munte

Specii de plante și animale de munte

Jneapăn

Croitorul-alpin

La înălțimi
mai mari
Corb
l licheni

l mușchi
Clopoțel

La înălțimi
mai mici
l arbuşti pitici

Urs-brun

Covorul
vegetal al pajiştilor
de munte
l graminee

l plante cu flori viu

colorate
Garofiță-de-munte Vultur-pleșuv

43
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Adaptări ale vieţuitoarelor din pajiştile de munte

Observă viețuitoarele reprezentate în imaginile din lecție și identifică
adaptări ale acestora la condițiile de mediu din pajiștile de munte.
Adaptări ale plantelor Adaptări ale animalelor
Au talie mică: tulpinile sunt Au corpul de culoare închisă
pitice sau târâtoare, (unii fluturi) sau acoperit
ca adaptare la vântul puternic. cu peri deşi (bondarul)
ori cu blană mai deasă
(mamiferele), ca adaptare la
limitarea pierderii căldurii.
Iarba-vântului Bondar

Au frunze mici, aşezate în Intră în repaus hibernal în

rozetă la suprafaţa solului,
suculente sau acoperite cu
ceară ori cu peri protectori,
ca adaptare la reţinerea
apei în corp.
Dedițel
timpul iernii (tritonul, şopârla,
marmota) sau coboară în
zonele mai joase ale muntelui
în timpul iernii și revin în
zonele mai înalte primăvara.
Triton

Au flori viu colorate, ca Au adaptări pentru utilizarea

adaptare la lumina puternică. resurselor de hrană, pentru
deplasarea pe piscurile alpine
și pentru protecţie împotriva
prădătorilor.

Pajiște alpină cu rododendroni Cerb

Importanţa ecosistemelor de pajişte

Pajiştile oferă habitat şi hrană pentru multe specii de animale. Ierburile
pajiştilor constituie hrană pentru animale fie direct, prin păşunat, fie cosite
pentru obţinerea fânului.
Pajiştile joacă un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice,
prin capacitatea lor de a capta gazele cu efect de seră, cum este dioxidul de
carbon, dar şi în protecţia împotriva efectelor acestor schimbări, prin capaci-
tatea lor de a reţine apa în sol.
Pajiște alpină Plantele previn şi combat eroziunea solului şi contribuie la fertilizarea lui
(îndeosebi leguminoasele care însoţesc gramineele).
Pajiştile au potenţial turistic datorită frumuseţii reliefului, diversităţii floris-
tice şi bogăţiei speciilor de animale.

Influenţa omului asupra ecosistemelor de pajişte

Pentru evitarea supraexploatării covorului vegetal prin suprapăşunat,
pajiştile/păşunile trebuie parcelate.
Parcelele sunt păşunate alternativ, iar numărul animalelor care pasc
trebuie adaptat la suprafaţa parcelei.
Cositul necontrolat, incendierea necontrolată şi turismul necontrolat
Animale la păscut
contribuie, de asemenea, la degradarea ecosistemelor de pajişte.
44
 Viețuitoarele din pajiști l Pajiștile de munte

Ştiai că... Află mai multe!

...pajiştile alpine găzduiesc numeroase specii rare de plante şi de ani­male
ocrotite prin lege: floarea-de-colţ, sângele-voinicului, papucul-doamnei,
acvila de munte, capra-neagră?

Sângele-voinicului Papucul-doamnei

Teme și aplicații
1. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt condițiile de mediu care influențează viețuitoarele din ecosiste-
mele de pajiște de munte?
b) Ce adaptări la condițiile de mediu prezintă viețuitoarele care trăiesc în Brânduşa-de-toamnă
pajiștile de munte? este o plantă înaltă de
2. Alcătuieşte trei lanţuri trofice, utilizând specii de vieţuitoare caracteristice 10-13 cm, cu frunze
pajiştilor de munte. Evidenţiază, folosind culori diferite, producătorii, consu- alungite, flori liliachii şi
matorii şi descompunătorii. fructe brune, cu numeroase
3. Compară cele două imagini de la pagina 38, care reprezintă o pajişte de seminţe. Înfloreşte
stepă şi o pajişte de munte, şi identifică asemănări şi deosebiri între cele două
toamna şi formează fructe
tipuri de ecosisteme, referitoare la componentele biotopului şi ale biocenozei.
Completează în caiet diagrama de mai jos şi discut-o cu colegii. primăvara. Este una dintre
cele mai toxice plante din
sebiri deose ţara noastră, intoxicaţia
deo biri
putând surveni la animale,
prin consumul plantei, dar
şi la om, prin ingerarea de
părţi ale plantei sau prin
consumul laptelui de oi
pajiștea de stepă asemănări pajiștea de munte şi capre (mai rar de vaci)
care s-au hrănit cu această
4. Alege o specie de plantă sau de animal, declarată monument al naturii plantă. Substanța toxică pe
şi ocrotită prin lege, care poate fi întâlnită în ecosistemele de pajişte subal- care o conține este folosită
pină sau alpină, descrie adaptările acesteia la mediul de viaţă şi propune în cercetările de genetică.
două măsuri pentru evitarea dispariţiei altor specii de vieţuitoare din aceste Brânduşa-de-toamnă
ecosisteme. este o plantă medicinală,
Portofoliu fiind utilizată în tratarea
sau ameliorarea unor
Redactează un scurt referat, în urma unei drumeţii/unor observaţii reali-
zate într-o pajişte sau informării din reviste şi site-uri de specialitate, despre afecţiuni, precum: gută, boli
importanţa ecosistemului de pajişte în economia unei regiuni: resursele pe reumatismale.
care acest tip de ecosistem le oferă şi modul în care pot fi valorificate aceste
resurse. Prezintă referatul colegilor la ora de biologie.
45
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• În ce categorie de
ecosisteme se încadrează
pădurile?
• Ce plante şi animale ai
observat în timpul unei
excursii printr-o pădure?
Descoperă!
Pădurile sunt ecosisteme
terestre naturale în care
predomină plantele
lemnoase (arborii). În
funcţie de altitudine şi
de speciile de arbori care
predomină, pădurile sunt:
de foioase (între 200 şi
1 200 m) şi de conifere
(între 1 200 şi 1 800 m).
Coniferele fac parte din
grupa primelor plante cu
flori şi seminţe, numite
gimnosperme, iar foioasele
fac parte din grupa celor
mai evoluate plante, care
au seminţele închise în
fruct, numite angiosperme.
Mușchi și ferigi
46
2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
VIEȚUITOARELE DIN PĂDURE
PĂDUREA DE FOIOASE
Observă imaginile de mai jos, care reprezintă o pădure de stejar şi o pădure
de fag. Identifică asemănări şi deosebiri dintre cele două tipuri de ecosisteme.
Discută-le cu colegii!
Ghinde Jir
Pădure de stejar Pădure de fag
Biotopul
Descoperă în tabelul de mai jos caracteristici ale unor factori abiotici din
structura ecosistemului unei păduri de foioase.
Factori abiotici Caracteristici
Temperatura (medie) 10 °C
Solul Brun-roşcat de pădure, fertil
Lumina Ajunge până la suprafaţa solului
Precipitaţiile Moderate, repartizate uniform pe parcursul anului
Biocenoza
Biocenoza pădurilor de foioase este reprezentată de arbori cu frunze
căzătoare (domină stejarul sau fagul, în amestec cu alte foioase: carpen,
ulm, paltin, tei, sau în amestec cu unele conifere, la altitudini mai mari). Apar şi
arbuşti (alunul, socul). Plantele ierboase sunt reprezentate de muşchi, ferigi şi
diferite plante cu flori, în funcţie de tipul de pădure. Primăvara, înainte de înfrun-
zirea arborilor, în pădurea de stejar apar plante multicolore precum: ghiocei,
brebenei, viorele, floarea Paştilor, dar după ce arborii înfrunzesc, plantele cu
flori se răresc. În pădurea de fag, mai întunecoasă, sunt puține plante cu flori.
În pădurea de foioase trăiesc şi specii de ciuperci comestibile (zbârciogul,
hribul, buretele), otrăvitoare (pălăria-şarpelui) şi parazite (iasca, parazită pe
trunchiurile fagilor) şi de licheni (lichenul galben).
1 800 m
conifere
1 200 m
foioase 200 m
 Viețuitoarele din pădure l Pădurea de foioase

Fauna cuprinde specii de nevertebrate precum: viermi, melci, păianjeni,

insecte (furnici, croitori, rădaşcă) şi de vertebrate: amfibieni (salamandre,
broaşte), reptile (şerpi, şopârle), păsări (piţigoi, ciocănitori, şoimi, şorecari, ulii,
huhurezi) şi mamifere (veveriţe, iepuri, vulpi, lupi, dar şi mistreţi, cerbi, jderi,
urşi şi râşi, în pădurile de fag).
Relaţiile trofice sunt complexe datorită numărului mare de specii.
Producătorii sunt, în principal, arborii. Consumatorii sunt reprezentaţi de
animale erbivore (omida stejarului se hrăneşte cu frunze, fructe şi muguri),
insectivore (ciocănitoarea), carnivore (uliul, huhurezul, lupul, râsul). Alte
animale sunt omnivore (mistreţul se hrăneşte cu ghindă, jir, rădăcini, dar şi
cu ouă de păsări, şoareci). Toamna, frunzele căzute pe solul pădurii sunt
descompuse de bacterii şi ciuperci (descompunători), care îmbogăţesc solul
Rădașcă
în substanţe minerale.

Adaptări ale vieţuitoarelor din pădurea de foioase

Observă viețuitoarele reprezentate în imaginile din lecție
și identifică adaptări ale acestora la condițiile de mediu din
pădurea de foioase.
În pădurea de foioase, datorită variaţiei factorilor abiotici
şi luptei plantelor pentru lumina necesară fotosintezei, există
mai multe straturi de vegetaţie: ierbos, al arbuştilor, al
arborilor. Astfel se asigură utilizarea optimă a resurselor de Straturile de vegetaţie la
mediu de către celelalte vieţuitoare din pădure. nivelul unei păduri de foioase

Adaptări ale plantelor Adaptări ale animalelor

Intră în stare de amorţeală (şopârle, şerpi) sau de

Au frunze căzătoare, ca adaptare
hibernare (ariciul), îşi fac provizii (veveriţele)
la regimul redus de apă şi la temperatura
sau migrează (păsările), ca adaptare la lipsa
scăzută din anotimpul rece.
hranei în timpul iernii.

Carpen Ulm Arici Veveriță

Se ascund sub scoarţa copacilor, sub frunzar,
Înfloresc primăvara, înainte de înfrunzirea
sub covorul de muşchi, în sol, sub pietre etc.,
arborilor, pentru a beneficia de lumină
pentru a rezista la temperaturile scăzute din
(plantele ierboase şi arbuştii).
timpul iernii (insectele, salamandra).

Ghiocei Soc Furnici Broască

47
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Află mai multe! Ştiai că...

…litiera este formată din stratul de frunze moarte și alte resturi vegetale,
care acoperă solul pădurii? În litieră, viaţa este activă, aici găsindu-se
vieţuitoarele care se hrănesc cu substanţe organice în descompunere.
…ciocănitoarea este utilă pădurii, deoarece distruge un număr mare de
insecte dăunătoare? Pentru a le găsi, ciocănitoarea loveşte cu ciocul lung
şi ascuţit scoarţa copacilor, pentru a auzi cum sună lemnul – a plin sau a
gol. Dacă sunt insecte, va crăpa scoarţa, capturându-le cu limba lungă şi
lipicioasă.

Stejarul creşte până la o
înălţime de 40 m, trăieşte
până la 1 000 de ani, are
scoarţa brun-negricioasă,
aspră, adânc brăzdată
şi ramuri noduroase,
ramificate. Fructul său
se numeşte ghindă.
Lemnul este rezistent şi se
foloseşte în construcţii şi în
industria mobilei.
Dicționar
Hibernare – o stare asemănătoare cu somnul în care unele animale îşi
petrec iarna
Teme și aplicații
1. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt condițiile de mediu care influențează viețuitoarele din ecosis­
temul pădurii de foioase?
b) Ce adaptări la condiţiile de mediu prezintă vieţuitoarele care trăiesc în
pădurile de foioase?
2. Transcrie în caiet tabelul de mai jos şi notează, pentru fiecare categorie,
câte trei exemple de plante din pădurea de foioase.

Plante ierboase Arbuşti Arbori

3. Studiază reţeaua trofică de mai jos.

a) notează patru lanţuri trofice caracteristice pădurii de foioase;
b) dă exemple de specii de animale din pădurea de foioase care au regimuri
variate de hrană.

Fagul poate depăşi Uliu păsărar Ciuf-de-pădure

40 m înălţime şi o vârstă Ciocănitoare
de 300 de ani (în mod
Pițigoiul mare
excepţional, 500 de ani).
Este impunător, are scoarţa Rădașcă Privighetoare
cenuşie-albicioasă, netedă Omidă păroasă Arbore Fluture
şi frunze ovale. Fructul, a stejarului

numit jir, este protejat de Vulpe

o cupă cu ghimpi, roşcat- Căpușă Păianjen-cu-cruce

cafenie; toamna, cade pe

sol, reprezentând hrană Stejar Pui de Șoarece-de-pădure
pentru mistreţi. Lemnul se căprioară Mistreț
foloseşte drept combustibil
şi în industria mobilei.
Ierburi Melc Ghindă Ciuperci de câmp

48
 Viețuitoarele din pădure l Pădurea de foioase

4. Informează-te și explică de ce:

a) pădurile de foioase reprezintă un mediu de viaţă preferat de animale;
b) ciocănitoarea se mai numeşte „doctorul pădurii”;
c) furnicile au efecte pozitive asupra ecosistemului de pădure.
5. Compară ecosistemul de pădure cu cel de pajişte. Stabileşte şi notează
în caiet asemănări şi deosebiri dintre cele două tipuri de ecosisteme terestre.
Discută-le cu colegii.
6. Scrie o scrisoare din partea unui arbore/animal care trăieşte în pădurea
de foioase către oameni, în care să prezinţi trei motive pentru ocrotirea
acestui ecosistem şi două activităţi de protecţie a pădurilor. Citeşte scrisoarea
colegilor.

Activitate practică
Lucrați în perechi și alcătuiți o colecţie de frunze şi fructe de la diferite
specii de arbori din pădurea de foioase.
Observații în natură
Portofoliu
Lucraţi în echipe de patru și realizaţi observaţii în legătură cu schimbările
sezoniere ale pădurii de foioase. Notaţi observaţiile în tabel şi prezentaţi-le la
ora de biologie.

PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA

plante care vegetaţia: culorile vegetaţia:
înfloresc înainte frunzelor căzute
de înfrunzirea ... pe solul pădurii: ...
arborilor: ...
...

arbori care se animale animale întâlnite păsări care

polenizează prin întâlnite vara în toamna în rămân peste
vânt: pădure: pădure: iarnă:
... ... ... ...

păsări care îşi activităţile activităţile activităţile

fac apariţia animalelor animalelor animalelor
în pădure şi în această în această în această
activităţile perioadă: perioadă: perioadă:
lor în această ... ... ...
perioadă:
...

49
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• Ce plante și animale ai
observat în timpul unei
excursii printr-o pădure
de conifere?
• Care este importanța
pădurilor pentru natură
și om?
Descoperă!
Pădurile de conifere sunt
dominate de arbori cu
frunze permanent verzi,
cu flori grupate în conuri
şi cu seminţe golaşe, care
nu sunt închise în fruct
(gimnosperme). Cele mai
întinse păduri de conifere
din ţara noastră sunt cele
de molid (molidişuri).
Mătreața-brazilor
Șopârlă-de-munte
50
2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
PĂDUREA DE CONIFERE
Pădure de conifere
Biotopul
Descoperă în tabelul de mai jos caracteristici ale unor factori abiotici din
structura ecosistemului unei păduri de conifere.
Factori abiotici Caracteristici
Temperatura (medie) 3-5 °C
Solul Brun, cu fertilitate mai slabă
Lumina Slabă, la nivelul solului
Precipitaţiile Abundente
Vântul Puternic
Biocenoza
Biocenoza pădurilor de conifere este dominată de molid, însoţit de brad,
pin şi de foioase (la limita inferioară), de zadă (larice) şi zâmbru (la limita supe-
rioară). Apar şi arbuşti (afin, coacăz, zmeur, merişor) în luminişurile pădurii.
Plantele ierboase sunt reprezentate, în principal, de muşchi şi de ferigi.
Deoarece coroana arborilor împiedică lumina să pătrundă până la nivelul solului,
speciile de plante ierboase cu flori sunt puţin numeroase şi apar la marginea
pădurii sau în poieni (crucea-voinicului, degetărel). Pe solul pădurii trăiesc
specii de ciuperci comestibile (hribi, râşcovi) şi otrăvitoare (pălăria-şarpelui,
buretele pestriţ), iar de ramurile arborilor atârnă licheni (mătreaţa-brazilor).
Fauna cuprinde specii de nevertebrate (melci, insecte) şi de vertebrate:
amfibieni (triton, broască roşie de munte), reptile (şopârlă-de-munte, viperă),
păsări (ciocănitoarea, mierla, forfecuţa, cocoşul-de-munte, acvila) şi mamifere
(veveriţa, cerbul, jderul, ursul-brun, pisica sălbatică, râsul).
Afin Râșcov
 Viețuitoarele din pădure l Pădurea de conifere

Producătorii sunt, în principal, arborii. Consumatorii se hrănesc cu muguri,

conuri, fructe de pădure (cocoşul-de-munte), seminţe (forfecuţa), lăstari,
scoarţă de copac, frunze, iarbă (cerbul) sau cu alte animale (jderul consumă
păsări, şoareci, veveriţe, iar râsul vânează cocoşi-de-munte, mistreţi, pisici
sălbatice). Descompunătorii sunt reprezentaţi de bacterii şi ciuperci.

Cocoș-de-munte Jder Râs

Adaptări ale vieţuitoarelor din pădurea de conifere

Observă viețuitoarele reprezentate în imaginile din lecție și identifică
adaptări ale acestora la condițiile de mediu din pădurea de conifere.

Adaptări ale plantelor Adaptări ale animalelor

Au frunze persistente tot timpul Unele animale coboară iarna

anului, ca nişte ace (aciculare),
cu suprafaţă redusă, pentru
limitarea pierderilor de apă;
ramurile sunt lăsate în jos,
permiţând zăpezii să cadă fără a
vătăma arborele.
Molid
în zonele mai joase ale pădurii
(jderul, râsul), pentru a reveni
la înălţimi mai mari odată cu
venirea primăverii, altele intră
în somn de iarnă (ursul)
sau în hibernare.
Urs

Secretă răşină, care îmbibă Alte animale s-au adaptat

lemnul şi îl face mai rezistent, la condiţiile de mediu prin
protejându-l de dăunători şi întârzierea depunerii ouălor
împiedicând îngheţarea apei în şi prelungirea stadiului larvar
corpul plantei. (tritonii, broaştele).

Rășină Broască

Importanţa ecosistemelor de pădure

Ecosistemul de pădure se caracterizează printr-un grad mare de stabili-
tate şi complexitate. Pădurea oferă adăpost şi hrană multor specii de vieţui-
toare, asigurând un echilibru atât între speciile biocenozei, cât şi între acestea
şi mediul abiotic.

51
 Unitatea de învățare
Află mai multe!
Zada (laricea) este singura
specie de conifere cu
frunze căzătoare din ţara
noastră. Arborele este
foarte rezistent la ger şi
creşte în stare sălbatică în
munţi, dar poate fi cultivat
şi ca arbore ornamental.
Tisa este un conifer cu
lemn preţios, a cărui
sămânță este înconjurată
de o cupă cărnoasă
roşie, pe care o consumă
păsările, fiind singura parte
netoxică a acestui arbore.
Este ocrotită prin lege.
Zâmbrul este un conifer
străvechi, care poate fi
întâlnit în unele zone din
Carpaţi. Este ocrotit prin
lege.
52
2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
Pădurea contribuie la menţinerea regimului de temperatură şi al precipita-
ţiilor, la reducerea vitezei vântului, la diminuarea eroziunii solului şi la evitarea
alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Este „plămânul verde” al Terrei, îmbogă-
ţeşte atmosfera în oxigen şi are un efect purificator, reţinând diferiţi poluanţi.
Pădurea este şi un important furnizor de materii prime: lemn (folosit în indus-
tria celulozei şi a hârtiei, a mobilei, pentru construcţii şi drept combustibil),
alimente (ciuperci, fructe de pădure), plante medicinale etc.
Influenţa omului asupra ecosistemelor de pădure
Suprafeţele acoperite cu păduri s-au redus treptat, ca urmare a tăierilor
masive şi a incendiilor, astfel că specii de vieţuitoare din pădure au fost obli-
gate să-şi restrângă arealul sau unele dintre ele chiar au dispărut. Vânatul
excesiv şi braconajul au redus efectivele unor specii de vieţuitoare precum:
cocoşul-de-munte, cocoşul-de-mesteacăn, vulturul-pleşuv, cerbul, râsul şi au
provocat dispariţia unor specii de vulturi şi a zimbrului.
În zonele defrişate, versanţii dealurilor şi munţilor sunt expuşi eroziunii
solului, alunecărilor de teren şi intensificării vântului. Pentru evitarea proble-
melor de mediu, exploatările ecosistemelor forestiere trebuie să se realizeze
într-un mod raţional şi să fie însoţite de reîmpăduriri.
Teren defrișat
Ştiai că...
…cocoşul-de-munte este o pasăre caracteristică pădurilor de conifere,
masculul având talie mare, gâtul şi coada lungi, penajul închis, în timp ce
femela este mai mică, cu penajul brun pestriţ? În perioada împerecherii,
masculii devin agresivi, îşi desfac coada în evantai şi scot sunete puter-
nice. Cocoşului-de-munte îi cresc iarna pene pe picioare.
…râsul este cea mai mare felină din Europa, fiind recunoscută după smocu-
rile de peri negri de la urechi? Este declarat monument al naturii.
Dicționar
Braconaj – practicarea ilegală a vânatului sau a pescuitului
Persistent – durabil, trainic, stăruitor
 Viețuitoarele din pădure l Pădurea de conifere

Teme și aplicații
1. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt condițiile de mediu care influențează viețuitoarele din ecosis-
deose
temul pădurii de conifere? s eb i r i bir
deo i
b) Ce adaptări la condiţiile de mediu prezintă vieţuitoarele care trăiesc în asemă­-
pădurea de conifere? nări
2. Compară pădurea de conifere cu pădurea de foioase și identifică
asemănări şi deosebiri dintre cele două tipuri de ecosisteme, referitoare la pădurea de
pădurea de
componentele biotopului şi ale biocenozei. Completează în caiet diagrama foioase conifere
alăturată şi discut-o cu colegii.
3. Alcătuieşte patru lanţuri trofice, utilizând specii care trăiesc în pădurea
de conifere.
4. Explică:
a) ce consecințe ar avea pentru ecosistemul pădurii de molid dispariţia
speciei dominante (molidul);
b) de ce în pădurile de conifere trăiesc mai puţine specii de animale decât
în pădurile de foioase.
5. Informează-te din reviste şi site-uri de specialitate asupra asemănărilor
şi deosebirilor dintre molid şi brad. Foloseşte-te, în acest sens, şi de imaginile
de mai jos, care reprezintă ramuri de molid şi de brad.

Molid Brad

Transcrie în caiet şi completează tabelul de mai jos.

Caracteristici Molid Brad
Culoarea scoarţei
Aspectul coroanei
Aspectul frunzelor
Orientarea conurilor femele

6. Argumentează afirmaţia: „Pădurea este, înainte de toate, o fiinţă colec-

tivă, cea mai grandioasă din câte există”.
7. Întocmeşte o listă cu reguli care trebuie respectate într-o drumeţie prin
pădure. Prezint-o colegilor.

Activitate practică
Lucraţi în perechi și alcătuiți o colecţie de ramuri şi de conuri de la diferite
specii de arbori din pădurea de conifere.

Proiect
Realizează un album cu imagini din pădurea de conifere de-a lungul celor
patru anotimpuri. Prezintă-l colegilor.

53
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• În ce categorie de
ecosisteme se încadrează
lacul şi balta?
• Ce vieţuitoare ai
observat într-un lac sau
într-o baltă?
Descoperă!
Lacurile şi bălţile sunt
ecosisteme naturale de
apă stătătoare. Lacul are
o suprafaţă mai mare şi
este mai adânc decât balta,
putând avea apă dulce sau
apă sărată.
Plancton
54
2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat
VIEȚUITOARELE DIN APELE STĂTĂTOARE
(LACUL, BALTA)
Observă imaginile de mai jos, care reprezintă ecosisteme de apă stătătoare:
un lac şi o baltă. Ce caracteristici comune poți identifica?
Lacul Roșu Baltă
Biotopul
Descoperă în tabelul de mai jos caracteristici ale unor factori din structura
biotopului unui ecosistem de apă stătătoare (lac).
Factorii biotopului Caracteristici
Pătrunde în straturile superficiale ale apei, zona de fund
Lumina
este slab luminată sau chiar deloc.
Variază în funcţie de altitudine şi de anotimp. Iarna, apa
Temperatura de la suprafaţă poate îngheţa, dar straturile de apă din
profunzime păstrează temperatura de 4 °C.
Salinitatea Diferă de la un lac la altul şi chiar în acelaşi lac, în funcţie
(conținutul în de cantitatea de săruri dizolvate în apă, de precipitaţii, de
Apa săruri al apei) evaporarea apei.
Lacurile de munte sunt mai oxigenate decât lacurile
Oxigenarea
de câmpie.
Lacurile de câmpie au transparenţă mai scăzută decât
Transparenţa cele de munte, având o cantitate mai mare de substanţe
în masa apei.
Biocenoza
Observă imaginile din lecţie. Ce vieţuitoare recunoşti?
Biocenoza apelor stătătoare cuprinde plante acvatice (trestie/stuf, papură,
nuferi, ciuma-apelor, lintiţă, otrăţel-de-baltă), animale nevertebrate (hidre,
lipitori, melci, raci, larve de insecte, libelule, ţânţari) şi animale vertebrate:
peşti (crap, plătică, roşioară, caras, lin, ştiucă, biban, şalău), broaşte, şerpi,
păsări (lişiţe, raţe, gâşte sălbatice), mamifere (vidra). Unele viețuitoare trăiesc
pe malul lacului, altele pe suprafața sau în masa apei, altele pe fundul apei.
Bacteriile, algele, alte organisme microscopice intră în alcătuirea planctonului,
cu rol important în funcționarea ecosistemului acvatic.
 Viețuitoarele din apele stătătoare (lacul, balta)

Papură Nuferi Mătasea-broaștei

Melc-de-apă dulce Scoică-de-lac Crap

Reţeaua trofică este complexă, cu numeroase lanţuri trofice cu multe

verigi comune. Principalii producători sunt algele şi plantele superioare, care
trăiesc în diferite zone ale lacului sau bălţii. Hrana consumatorilor este variată:
• lipitoarea se hrăneşte cu sângele vertebratelor acva­tice pe care le
parazitează;
• scoica-de-lac filtrează apa, reţinând particulele alimentare; Lipitoare
• libelula vânează insecte care zboară deasupra apei;
• roşioara şi plătica preferă hrana de origine vegetală; ştiuca şi bibanul sunt
peşti răpitori foarte lacomi, mănâncă pești, iar știuca chiar și păsări și ma­
mi­fere acvatice;
• raţele sălbatice, lişiţele se hrănesc cu plante acvatice, moluşte, insecte,
peşti, broaşte, iar hrana preferată a stârcilor este peştele.
Bacterii şi ciuperci microscopice descompun materia organică moartă de Libelulă

pe fundul lacului/bălții.

Șarpe-de-apă Erete de stuf

Broască-de-lac
Roșioară
Vidră
Rață
mare

Mormoloc Somn

Libelulă Plantă
Larvă acvatică
de țânțar Crap
Țânțar Lișiță
Euglenă
verde

Frunză de salcie Parameci Scoică-de-lac Reţea trofică dintr-un lac

55
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Adaptări ale vieţuitoarelor din ape stătătoare

Identifică la vieţuitoarele reprezentate în imaginile din lecţie adaptări ale
acestora la mediul de viaţă acvatic.

Adaptări ale plantelor

Nuferii au în tulpini
Trestia şi papura
şi în frunzele lăţite
au tulpini înalte şi
numeroase spaţii cu
neramificate.
aer, care înlesnesc
plutirea.
Trestie Nufăr

Adaptări ale animalelor

Peștii au corpul de formă hidrodinamică,
Scoicile, racii,
acoperit cu solzi și prevăzut cu
peştii respiră
înotătoare, iar broaştele, raţele, gâştele
prin branhii.
au membrană interdigitală la nivelul
membrelor posterioare, ceea ce
Rac-de-râu Rață și păstrăv favorizează deplasarea în apă.

Broaştele depun ouă în apă, din care ies larve

(mormoloci) cu aspect de peştişori, care trăiesc numai
în apă, unde trec prin mai multe transformări până la
stadiul de adult (broască), proces numit metamorfoză.

Ouă de broască Mormoloci

Berzele şi stârcii au Raţele şi gâştele au deasupra cozii o

picioare înalte, subţiri
(„picioroange”), cu
care se pot deplasa
prin ape puţin adânci
Barză fără să-şi ude penele.
glandă, a cărei secreţie unsuroasă o
împrăştie cu ciocul printre pene, astfel
că penajul devine impermeabil.
Gâscă

Importanţa ecosistemelor de apă stătătoare

Ecosistemele de apă stătătoare (lacuri, bălţi, mlaştini) oferă adăpost şi
hrană pentru numeroase vieţuitoare. Stuful de pe malul apelor este adăpost
pentru multe specii de vieţuitoare, dar este utilizat şi de către localnici ca sursă
de energie, pentru construirea de garduri şi acoperişuri de case, ca furaj pentru
Lacul de acumulare Vidraru animale.
Peştii care populează apele stătătoare au valoare economică şi/sau
ecologică. Omul consumă carnea peștilor, bogată în substanțe nutritive,
vita­mine și minerale, icrele și uleiul de pește. Omul a amenajat ecosisteme
acvatice, precum iazuri, folosite pentru creşterea peştilor, pentru irigaţii,
morărit sau agrement, heleşteie pentru creş­terea şi reproducerea peştilor
de interes economic (crap, caras, biban, ştiucă, păstrăv), lacuri de baraj şi de
Păstrăvărie
acumulare pentru producerea de energie în hidrocentrale.
56
 Viețuitoarele din apele stătătoare (lacul, balta)

Ştiai că... Află mai multe!

…păsările care se hrănesc cu peşti, broaşte sau crustacee au ciocul lung,
cu vârful ascuţit (stârcul cenuşiu), iar cele care se hrănesc cu nevertebrate
şi material vegetal au un cioc sensibil la atingere (raţe, gâşte)?
…otrăţelul-de-baltă este o plantă carnivoră cu frunze subacvatice şi flori
galbene care ies la suprafaţa apei? Planta nu este fixată de fundul apei, ci
pluteşte, iar pe tulpina ramificată poartă un număr mare de „capcane”, cu
ajutorul cărora reuşeşte să prindă şi 1 000 de insecte pe zi.

Dicţionar
Branhii – organe de respiraţie ale unor animale acvatice Săgeata-apei este o plantă
Impermeabil – care nu lasă să treacă apa prin el perenă care creşte în apă,
Plancton – totalitatea organismelor acvatice, cu dimensiuni microsco-
la 10-50 cm adâncime.
pice, care plutesc în masa apei
Are trei tipuri de frunze: în
Teme şi aplicaţii formă de săgeată deasupra
1. Răspunde la următoarele întrebări: apei, ovale pe suprafaţa
a) Care sunt condițiile de mediu care influențează viețuitoarele din ecosis­ apei şi liniare în apă. Florile
temele de apă stătătoare? apar vara, fiind susţinute
b) Ce adaptări la mediul acvatic prezintă vieţuitoarele care trăiesc în lacuri/ de o tijă lungă. La capătul
bălţi? Precizează cel puţin două adaptări la mediul acvatic ale vieţuitoarelor
rădăcinilor formează
din imaginile de mai jos.
tuberculi rotunzi, care
sunt comestibili.

Nuferi Somn Broască

2. Explică de ce:
a) în zona de fund a lacului lipsesc plantele;
b) speciile de peşti şi alte vieţuitoare care trăiesc în lac nu mor iarna;
c) biocenozele acvatice au o diversitate mai mare de specii decât bio­ce­
nozele terestre.
3. Observă reţeaua trofică de la pagina 55, caracteristică unui ecosistem
de apă stătătoare (lac), şi alcătuieşte patru lanţuri trofice, formate din
Vidra este un animal
3-5 verigi, utilizând speciile de vieţuitoare care trăiesc în lacuri.
semiacvatic, cu blană
4. Grupează în tabel, după locul în care pot fi întâlnite într-un lac, vieţui­
preţioasă, cu membre
toarele din lista următoare: bacterii, alge, euglene, parameci, libelule, lipitori,
scoici, raci, trestie, papură, nuferi, crap, plătică, ştiucă, somn, broaşte, şerpi, scurte, prevăzute cu gheare
raţe, gâşte. puternice, cu ajutorul
cărora îşi sapă galerii, şi
Pe malul lacului Pe suprafaţa apei În masa apei Pe fundul lacului
cu membrană interdigitală
pentru înot. Este abilă în
Activitate practică
prinderea peştilor, pe care îi
Colectează apă dintr-un lac sau dintr-o baltă. Realizează preparate micro-
vânează mai ales noaptea.
scopice și examinează-le la microscop.
Este o specie protejată.
Ce viețuitoare observi? Compară-le cu cele din atlase/planșe didactice.
57
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

VIEȚUITOARELE DIN APELE CURGĂTOARE

(RÂUL, FLUVIUL)
Amintește-ți! Observă imaginile de mai jos, care reprezintă două ecosisteme de apă
• În ce categorie de curgătoare: râul şi fluviul. Identifică asemănări şi deosebiri dintre cele două
ecosisteme se încadrează ecosisteme.
râul şi fluviul?
• Ce vieţuitoare trăiesc în
apele curgătoare?

Descoperă!

Râul şi fluviul sunt

ecosisteme de apă
curgătoare. Apa unui râu Râu de munte Râu de câmpie Fluviul Dunărea
provine din izvoare şi din
precipitaţii, curge de-a Biotopul
lungul unei văi şi se varsă
într-o apă curgătoare Descoperă în tabelul de mai jos caracteristici ale unor factori ai biotopului
mai mare sau într-o apă unui ecosistem de apă curgătoare (râu).
stătătoare. Cursul unui Caracteristici ale
Râuri de munte Râuri de câmpie
râu străbate mai multe factorilor biotopului
forme de relief, prezentând temperatura rece variabilă de la un anotimp la altul
variaţii ale biotopului şi, în oxigenarea bine oxigenată mai puţin oxigenată
Apa
consecinţă, ale biocenozei, transparenţa limpede tulbure
astfel că poate fi împărţit viteza mare mică
în două zone, în funcţie de Substratul pietros-bolovănos nisipos-mâlos
prezenţa anumitor specii
de peşti: zona superioară Biocenoza
sau zona păstrăvului şi Biocenoza apelor curgătoare (râuri) cuprinde vegetaţie (muşchi, trestie/
zona inferioară sau zona stuf, sălcii), animale nevertebrate (bureţi-de-apă, viermi, moluşte, crustacee,
crapului. Spre deosebire insecte) şi animale vertebrate: peşti (păstrăv, mreană, lostriţă, biban, ştiucă,
de râu, fluviul este o apă
crap etc., în funcţie de zona râului), broaşte, şerpi, păsări (mierlă de apă) şi
curgătoare mare, atât ca
ma­mi­fere (vidra). În masa apei plutesc organisme mici: alge, protozoare,
suprafaţă, cât şi ca debit,
are panta redusă, albia viermi, crustacee (planctonul).
constantă şi se varsă într-o Biocenoza râurilor de câmpie este mai variată şi mai bogată decât a râu­
mare sau într-un ocean. rilor de munte, vegetaţia asemănătoare cu cea a lacurilor atrăgând numeroase
specii de peşti şi de păsări.

Salcie Burete-de-apă dulce Șarpe-de-apă

58
 Viețuitoarele din apele curgătoare (râul, fluviul)

Biban Mierlă de apă Știucă

Reţeaua trofică este complexă. Producătorii sunt algele, muşchii şi plan-

tele superioare, mai bine reprezentate în cursul inferior al râurilor. Consumatorii
sunt reprezentaţi de nevertebrate acvatice (racul-de-râu consumă hrană vege-
tală, dar şi animale, fiind considerat un „sanitar” al apelor), care, la rândul lor,
reprezintă o sursă importantă de hrană pentru peşti, dar şi de vertebrate (peşti,
păsări, mamifere). Păstrăvul se hrăneşte cu viermi, diferite insecte, crustacee,
peştişori (chiar cu propriul puiet), broaşte, iar lostriţa consumă alţi peşti sau
semeni ai săi (canibalism), dar poate ataca şi păsări acvatice, şobolani de
apă. Mierla de apă se hrăneşte cu nevertebrate acvatice (crustacee, larve de
insecte), dar şi cu icre şi peşti mici, pe care îi prinde, de obicei, sub apă.

Adaptări ale vieţuitoarelor din ape curgătoare

Identifică la vieţuitoarele reprezentate în imaginile din lecţie adaptări ale
Relație trofică
acestora la mediul de viaţă acvatic.
Vieţuitoarele care trăiesc în apa râurilor au numeroase adaptări la mediul
de viaţă acvatic.

Adaptări ale animalelor

Unele vieţuitoare
(viermi, melci, raci)
trăiesc fixate de substrat
cu ajutorul unor cârlige,
gheare, ventuze.
Melc
Larvele unor insecte îşi
construiesc căsuţe, fixate
de substrat, din pietriş,
nisip şi resturi vegetale
(asigură protecţia şi
dezvoltarea animalului).
Larvă acvatică în „căsuță”
tubulară
Alte vieţuitoare (viermi,
crustacee) îşi sapă galerii în
nămol, iar altele (viermi, melci,
scoici, larve de insecte) se
târăsc pe substrat.
Larve de rusalii
Păstrăvul poate înota
împotriva curentului de apă şi
poate sări peste cascade de
până la 4 m înălţime.
Păstrăv

Importanţa ecosistemelor de apă curgătoare

Râurile şi fluviile sunt surse de hrană, de apă potabilă şi de apă pentru
irigaţii şi diverse industrii. Pot fi folosite şi pentru navigaţie şi agrement.
59
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

Află mai multe! Influenţa omului asupra ecosistemelor acvatice

Poluarea apelor, exploatarea excesivă a resurselor acvatice, introducerea
unor specii străine în diferite ecosisteme acvatice au dus la distrugerea vege-
taţiei şi a faunei acvatice, iar apa a devenit improprie utilizărilor ei normale.
Pentru păstrarea calităţii apei, a florei şi a faunei acvatice, trebuie aplicate
măsuri de prevenire/reducere a poluării apelor, de exploatare raţională a resur-
selor acvatice şi de interzicere a pescuitului în perioada de reproducere a
peştilor.

Ştiai că...
…chişcarul parazitează diferiţi peşti (de exemplu, păstrăvul), fixându-se
Păstrăvul trăieşte, în ţara pe corpul acestora cu ajutorul gurii rotunde ca o ventuză, prevăzută cu
noastră, în cursul superior dinţişori?
al râurilor şi pâraielor de …lostriţa este o specie de pește pe cale de dispariţie, care trăiește în
munte şi în unele lacuri bazinul Dunării, declarată monument al naturii?
din zona alpină. Ziua stă …aspretele este o specie relictă de peşte, care trăieşte numai în râul Vâlsan
ascuns pe fundul apei, sub din ţara noastră?
pietre, iar noaptea iese la …fluviul Dunărea este al doilea ca lungime din Europa şi se varsă în Marea
vânat. Corpul este alungit, Neagră? La vărsare se formează Delta Dunării, declarată Rezervaţie a
uşor comprimat lateral, Biosferei, fiind un paradis al păsărilor şi al peştilor?
acoperit cu solzi mici şi are
colorit variabil. Perioada
de reproducere durează
din octombrie şi până la
sfârşitul lui decembrie.
Pentru reproducere,
păstrăvii migrează în susul
pâraielor, spre izvoare. În Chișcar Lostriță
această perioadă, adulţii
nu se hrănesc. Eclozarea
are loc primăvara. În
păstrăvării, acesta este
crescut pentru consum (are
carnea foarte gustoasă) şi
pentru producerea de puiet,
cu care se repopulează
pâraiele de munte. Asprete Delta Dunării

Dicţionar
Canibalism – obicei al unor vieţuitoare de a-şi mânca semenii
Crustacee – nevertebrate cu corpul acoperit cu o crustă impregnată cu
calcar 
Debit – cantitate de apă care curge într-un interval de timp printr-un
anumit loc
Eclozare – ieşirea din ou a unui nou organism
Relict – rămăşiţă a unei flore sau faune dispărute

60
 Viețuitoarele din apele curgătoare (râul, fluviul)

Teme şi aplicaţii
1. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt condițiile de mediu care influențează viețuitoarele din ecosis-
temele de apă curgătoare?
b) Ce adaptări la mediul acvatic prezintă vieţuitoarele care trăiesc în râurile
de munte? Dar cele care trăiesc în râurile de câmpie? Precizează cel puţin
două adaptări la mediul acvatic ale vieţuitoarelor din imaginile de mai jos.

Scoică-de-râu Rac-de-râu Crap

2. Explică de ce:
a) în râurile de câmpie, diversitatea speciilor este mai mare decât în râurile
de munte;
b) numărul viețuitoarelor acvatice scade odată cu creșterea poluării apei.
3. Notează două asemănări şi două deosebiri dintre ecosistemele de apă
stătătoare şi cele de apă curgătoare.
4. Alcătuieşte patru lanţuri trofice, formate din 3-5 verigi, utilizând speciile Poluarea râurilor
de vieţuitoare care trăiesc în râuri/fluvii.
5. Redactează un minieseu (3-4 fraze) în care să prezinţi importanţa eco­
sistemelor de apă curgătoare. Enumeră trei reguli de comportament ecologic
care trebuie respectate pentru a menţine curate apele râurilor.

Activitate practică
Lucraţi în perechi și realizați un poster pentru Ziua Internaţională a Apei,
sărbătorită pe 22 martie. Pentru realizarea acestuia vor fi utilizate manu-
alul, internetul, alte surse bibliografice. Posterul trebuie să conţină: • titlul şi
numele autorilor • cel puţin două imagini sugestive pentru tema aleasă • refe-
riri la importanţa apei în natură şi pentru om • trei metode de economisire a
apei • bibliografie.

Proiect
Lucraţi în grupe și realizaţi observaţii periodice asupra unui râu: infor-
maţi-vă asupra speciilor de peşti care trăiesc în ecosistemul respectiv, notaţi
speciile de plante şi de păsări observate, fotografiaţi diverse vieţuitoare întâl-
nite pentru a identifica adaptările la mediul de viaţă, efectuaţi determinări şi
aprecieri asupra unor factori ai biotopului (transparenţa apei, viteza de curgere
etc.). Înscrieţi datele obţinute într-o fişă de observaţie, interpretaţi-le şi formu-
laţi concluzii. Prezentaţi-le colegilor la ora de biologie.

61
 Unitatea de învățare 2 Vieţuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat

RECAPITULARE
Completează un tabel recapitulativ de tipul celui de mai jos referitor la viețuitoare în mediul lor de
viață. Adaugă-l în portofoliul tău!
Caracteristici Exemple de Adaptări ale Exemple de Adaptări ale Influența
ale biotopului plante plantelor animale animalelor omului
Grădina
Livada
Parcul
Pajiștea de stepă
Pajiștea de munte
Pădurea de foioase
Pădurea de conifere
Lacul și balta
Râul și fluviul

VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢELE!
I. Pentru itemii de mai jos, alege varianta corectă de răspuns. (8 x 2 p. = 16 p.)
1. Plantele s-au adaptat la condiţiile de viaţă din
etajul alpin prin:
A. Mărirea suprafeţei frunzelor
B. Reducerea înălţimii tulpinii
C. Creşterea duratei perioadei de vegetaţie
D. Formarea a numeroase flori mici şi frunze
subţiri
2. Biotopul unei pajişti de stepă se caracterizează
prin:
A. Precipitaţii abundente în timpul verii
B. Luminozitate redusă
C. Vânt sporadic și sol infertil
D. Temperaturi mari în timpul verii
3. Următoarele specii fac parte din ecosistemul
unei păduri de conifere:
A. Cocoşul-de-munte şi carpenul
B. Forfecuţa şi molidul
C. Capra-neagră şi gorunul
D. Vipera şi floarea-de-colţ
4. Pădurea de molid se caracterizează prin:
A. Luminozitate mare la suprafaţa solului
B. Abundenţa speciilor de plante cu flori viu
colorate
C. Prezenţa arborilor cu frunze care rămân verzi în
timpul iernii
D. Precipitaţii repartizate uniform pe tot parcursul
anului
62
5. În pădurea de stejar:
A. Trăiesc puţine specii de animale
B. Straturile de vegetaţie au înălţimi diferite
C. Lumina ajunge cu greu la nivelul solului
D. Domină ierburile şi arbuştii cu frunze
căzătoare
6. Despre lac este adevărat că:
A. Straturile adânci sunt mai oxigenate decât
cele superficiale
B. Pătura inferioară a apei poate îngheţa
în timpul iernii
C. Temperatura apei este constantă, indiferent de
altitudine și de anotimp
D. Straturile superficiale de apă sunt străbătute
de lumină
7. În componenţa biocenozei unui lac
se întâlnesc:
A. Plante carnivore (lintiţa, otrăţelul-de-baltă)
B. Păsări picioroange (lişiţe, berze, stârci)
C. Peşti prădători (plătica, roşioara, somnul)
D. Mamifere semiacvatice (vidra)
8. Vieţuitoarele din râurile de câmpie:
A. Suportă viteze mari de curgere a apei
B. Sunt iubitoare de apă rece şi bine oxigenată
C. Suportă temperaturi variabile ale apei
de la un anotimp la altul
D. Pot înota contra curentului de apă
 Verifică-ți cunoștințele!

II. Citește afirmațiile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false.
(8 x 2 p. = 16 p.)
1. Floarea-de-colţ şi dropia sunt declarate monumente ale naturii.
2. Fagul este specia dominantă în pădurile de conifere din țara noastră.
3. Dihorul este un mamifer rozător, activ în timpul nopţii.
4. Râmele contribuie la formarea stratului fertil al solului.
5. Păstrăvul preferă apele reci şi repezi de munte.
6. Vidra este un animal nevertebrat, capabil să vâneze cu uşurinţă în apă.
7. Racul-de-râu este un sanitar al apelor.
8. Planctonul este alcătuit numai din alge.

III. Asociază corect noţiunile din cele două coloane, scriind în faţa fiecărei cifre din
coloana A litera corespunzătoare din coloana B. (4 x 2 p. = 8 p.)

Coloana A Coloana B
____ 1. Scoica-de-lac a) Are gâtul şi picioarele lungi şi trăieşte pe lângă bălţi, mlaştini.
____ 2. Crapul b) Are o larvă care se aseamănă cu un peştişor şi se dezvoltă în apă.
____ 3. Broasca-de-lac c) Are patru mustăţi către colţurile gurii şi o înotătoare codală cu lobi egali.
____ 4. Barza d) Are corpul acoperit de o cochilie şi trăieşte în nămolul de pe fundul lacurilor şi bălţilor.

IV. Construieşte șase lanțuri trofice, alcătuite fiecare din 3-5 verigi, utilizând următoarele
specii de vieţuitoare: (6 x 3 p. = 18 p.)

a) stejar, căprioară, șoarece, ciocănitoare, veveriță, omidă, uliu, lup, mistreț, râs, melc;
b) alge, rac-de-râu, păstrăv, plante acvatice, larve de insecte, vidră, biban, pasăre de baltă, ţânţar, roşioară.

V. Găseşte în tabel șase cuvinte care desemnează vieţuitoare întâlnite în ecosistemele de

apă stătătoare şi/sau curgătoare. Notează vieţuitoarele identificate în dreptul cifrelor.
(6 x 3 p. = 18 p.)

B P A B C T D N
1. ..., 2. ..., 3. ...,
4. ..., 5. ..., 6 ... . R A C D E R Â U

O P R E F E G F

A U A H I S J Ă

S R P K L T M R

C Ă N O P I R S

Ă T S V X E Z W

Ţ Ş T I U C Î Y

VI. Formulează un text în care să folosești, corect și în corelație, șapte dintre noțiunile
care apar în imaginea de la pagina 43. (7 x 2 p. = 14 p.)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Barem de corectare – pag. 116

63
 Unitatea de învățare 3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei

PEȘTERA
Amintește-ți!
• Ce fel de ecosisteme
sunt peşterile?
• Care sunt condiţiile
abiotice dintr-o peşteră? pârâu
pâlnie
• Ce vieţuitoare trăiesc
permanent sau temporar
în peşteri?

Descoperă! calcar

Peşterile sunt cavităţi pârâu

subteran
subterane de dimensiuni
mari, care comunică cu
exteriorul prin una sau mai stalagmite stalactite peșteră
izvor
multe deschideri (guri).
Formarea unei peșteri

Cele mai lungi şi mai numeroase peşteri s-au format prin dizolvarea rocilor
(de exemplu, calcarul) de către apele de infiltraţie. Cristalele de calcar din apa
care picură de pe tavanul peşterii dau naştere la stalactite (suspendate de tava-
nul peşterii) şi la stalagmite (se înalţă pe podeaua peşterii). Acestea se pot uni,
formând coloane, draperii, tuburi de orgă, deosebit de spectaculoase. În unele
peşteri există ape subterane reci şi slab oxigenate (lacuri, râuri) sau chiar gheţari.
Biotopul
Lumina pătrunde în peşteră doar în zona învecinată intrărilor, restul peşterii
Peșteră
fiind în întuneric complet; de aceea, plantele verzi lipsesc din peşteri. Tempera-
tura este constantă pe tot parcursul anului. Umiditatea aerului este mai ridica-
tă decât în exteriorul peşterii. Concentraţia de oxigen şi concentraţia gazelor
toxice în aerul din subteran depind de ventilaţia asigurată de gurile peşterii şi de
curenţii de aer care se formează. Precipitaţiile care se infiltrează în sol, curenţii
de aer, apele subterane și animalele care pătrund în peşteri aduc substanţe
organice din exterior.

Biocenoza
Stalactite
Producătorii din peşteri sunt bacteriile care produc substanţe organice
(hrănitoare) în absenţa luminii, pornind de la dioxidul de carbon, prin procesul
de chemosinteză. Spre deosebire de fotosinteză, chemosinteza nu duce la
eliberare de oxigen, astfel încât aerul din peşteri este sărac în oxigen. Hrana
produsă de bacterii poate susţine doar o biocenoză redusă ca număr de specii
şi de indivizi, de aceea lanţurile trofice din peşteri sunt scurte.
Consumatorii sunt organismele troglobionte, care trăiesc permanent în
peşteri şi nu pot supravieţui în afara ei, fiind adaptate la condiţii de temperatură
şi umiditate constante: viermi, insecte, miriapode, crustacee, păianjeni, unele
Stalagmite
specii de peşti şi de melci acvatici.
64
 Peștera

Specii troglobionte

Păianjen Crustaceu Miriapod

Pește (somn) de peșteră Pește orb de peșteră Amfibian

Află mai multe!

Adaptate la întunericul permanent, troglobiontele sunt lipsite de culoare
(albe sau uşor transparente), nu au ochi sau au ochi nefuncţionali. Pentru a
compensa lipsa văzului, organele tactile (pentru pipăit – picioarele insectelor
şi ale păianjenilor) şi organele olfactive (pentru miros – antenele insectelor,
ale crustaceelor şi ale miriapodelor) sunt lungi şi bine dezvoltate.
Deoarece deplasarea vieţuitoarelor este limitată de dimensiunile peşterii,
multe specii de insecte sunt lipsite de aripi sau au aripi foarte mici.
Stratul de guano (excrementele liliecilor) care acoperă podeaua unor
peşteri este un mediu bun pentru dezvoltarea bacteriilor şi a ciupercilor.
Peştera Urşilor (judeţul
Unele animale folosesc peştera în mod ocazional sau regulat, dar îşi
Bihor) adăposteşte fosile
procură hrana în afara peşterii. Astfel, coloniile de lilieci se adăpostesc, se
de urşi de cavernă vechi de
reproduc şi îşi cresc puii în peșteră, iar urşii întră în somnul de iarnă. Animalele
circa 15 000 de ani.
care se rătăcesc în peşteri nu supravieţuiesc, nefiind adaptate condiţiilor
specifice.
În peşterile din ţara noastră s-au găsit fosile de urs de cavernă, mamut, leu,
rinocer. S-au descoperit, de asemenea, schelete ale unor oameni preistorici,
care se adăposteau în peşteri.
Importanţa peşterilor
Prin particularităţile şi frumuseţea ecosistemului, prin fosile şi vestigiile
activităţii oamenilor preistorici (unelte, vetre, picturi etc.), peşterile prezintă o
deosebită importanţă ştiinţifică, arheologică, turistică.
Influența omului asupra peșterilor Peştera Scărişoara
Peşterile sunt ecosisteme fragile, în care pot apărea uşor dezechilibre (din Munţii Apuseni) are în
provocate de intervenţiile umane: poluarea cu deşeuri menajere sau industriale interior un gheţar de 26 de
a apelor subterane, folosirea surselor de lumină poluante (baterii, torţe), metri înălţime; temperatura
distrugerea sau deranjarea vieţuitoarelor, introducerea accidentală de specii medie variază în peşteră
noi, aruncarea de deşeuri, sustragerea de fosile, mâzgălirea pereţilor etc. De între 1 °C vara şi –7 °C
aceea, accesul în peşteri şi vizitarea lor de către turişti sunt adesea interzise iarna.
sau restricţionate pe anumite trasee şi în anumite perioade.
65
 Unitatea de învățare
Află mai multe!
Lipitoare cavernicolă
Scorpion-de-apă dulce
Peştera Movile (în
apropiere de Mangalia,
judeţul Constanţa) are o
lungime de circa 300 m
şi a fost complet izolată
de mediul extern timp
de 5,5 milioane de ani,
conservând condiţiile de
mediu din trecutul planetei.
Peştera a fost declarată
rezervaţie speologică şi
poate fi vizitată numai
de specialişti. În acest
ecosistem, producătorii
sunt bacterii capabile de
chemosinteză, atmosfera
peşterii fiind bogată în
gaze toxice şi săracă în
oxigen. În peşteră au fost
descoperite numeroase
specii noi de nevertebrate,
printre care o specie de
păianjen, singurul scorpion-
de-apă dulce şi singura
lipitoare cavernicolă
din lume.
66
3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei
Ştiai că...
...pentru orientare şi prinderea insectelor, liliecii folosesc ultrasunetele
(sunete de frecvenţă înaltă, pe care omul nu le poate auzi), al căror ecou
este captat de pavilioanele urechilor?
...Emil Racoviţă a înfiinţat primul institut de speologie din lume în anul
1920, la Cluj­-Napoca?
...România se situează pe locul al doilea în Europa ca număr de peşteri, cu
peste 12 000 de peşteri descoperite?
Dicţionar
Calcar – rocă sedimentară (formată prin depunere) albă, cenuşie sau
galbenă
Cavernicol – care trăieşte în peşteri
Fosile – resturi sau urme ale unor organisme vegetale și animale, din
timpuri îndepărtate, conservate în straturile Pământului
Miriapode – animale nevertebrate, cu corpul vermiform și cu multe
perechi de picioare
Speologie – ştiinţa care studiază peşterile
Teme și aplicații
1. Citește enunțurile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false.
a) Ca urmare a adaptării la un mediu lipsit de lumină, vieţuitoarele din
peşteri au ochi mari.
b) Speciile de lilieci din ţara noastră sunt folositoare.
c) Animalele troglobionte pot supravieţui în afara peşterii.
2. Alcătuieşte două lanţuri trofice cu specii troglobionte şi specii care pătrund
ocazional în peşteri.
3. Analizează imaginile din peşteri prezentate mai jos şi redă în câteva rânduri
ce îţi sugerează acestea.
 Peștera
4. Citeşte cu atenţie textul următor despre Peştera Movile. Află mai multe!
Mai există un pericol constant, pe care autorităţile locale trebuie să-l
ia în calcul şi este chiar în sarcina lor... Acela al extinderii zonei urbanizate
din Mangalia către perimetrul în care este localizată peştera şi care este
definit drept rezervaţie ştiinţifică cu regim strict protejat. Ei bine, în cartierul
nou construit care se extinde, toate locuinţele trebuie racordate la reţeaua
de canalizare, căci orice fosă septică clandestină poate provoca infiltraţii în
subsol, ce ar ajunge, prin pânza freatică, în mediul special din Peştera Movile,
care se pare că păstrează secretul originii vieţii. Peştera Liliecilor (judeţul
Prezenţa umană în acest loc ameninţă serios existenţa ecosistemului, Constanţa), declarată
deoarece simplul proces respirator poate cauza dezechilibre ireversibile, prin monument al naturii,
modificarea nivelului de oxigen şi de dioxid de carbon din peşteră. De altfel, adăposteşte colonii de
pentru protejarea habitatului şi ecosistemului, perioada de lucru în interiorul lilieci, în special de liliac cu
peşterii este limitată la doar două ore şi accesul este permis de maxim mustăţi. Peştera prezintă
două ori pe lună, pentru specialişti, şi limitat la maxim trei persoane, într-o interes arheologic, aici
incursiune. În plus, trebuie purtate încălţăminte şi costume curate, pentru a fiind descoperite unelte,
evita contaminarea. ceramică şi obiecte din
metal aparţinând oamenilor
(Cristian Lascu, speologul care a descoperit Peştera Movile,
primitivi.
https://www.agerpres.ro/social/2014/07/24/destinatie-romania-pestera-movile-
constanta-un-fel-de-marte-pe-pamant-10-22-36) În aceste peşteri se aude,
în perioada de primăvară şi
Folosind informaţiile din text, precizează: vară, ţârâitul caracteristic
a) de ce extinderea cartierului de locuințe în împrejurimile Peșterii Movile liliecilor şi se simte
este un pericol pentru acest ecosistem; mirosul de amoniac al
b) de ce este necesară limitarea prezenței umane în Peștera Movile şi cum excrementelor. În perioada
hibernală sunt îngrămădiţi,
se realizează acest lucru;
atât pe tavan, cât şi pe
c) un argument pentru afirmația că „Peștera Movile păstrează secretul pereţii peşterilor, sute şi
originii vieții”. mii de lilieci. (...) Primăvara
apare noua generaţie. În
Activitate practică aceste condiţii, în unele
Alcătuieşte o colecţie de imagini cu vieţuitoare troglobionte, pe care să o peşteri se acumulează
adaugi la portofoliul tău. movile mari de guano, care
ajung uneori să fie utilizate
Proiect ca îngrăşământ natural.
Activitate în echipă. Folosind diferite surse de documentare, realizaţi o
(„Lumea animalelor”,
pre­zentare a unei peşteri pe care aţi vizitat-o sau doriţi să o vizitaţi. Includeţi după Brehm)
în prezentare regulile de protejare a acestui ecosistem.

67
 Unitatea de învățare 3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei

REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

Amintește-ți! e ri ă

c
f
• Ce vieţuitoare din Delta

s
Nu

Broa
Dunării cunoşti?
• De ce este Delta Dunării o
arie naturală protejată? icani
Pel
ă
Descoperă! pur
Pa
Delta Dunării s­-a format
din aluviunile transportate
de cele trei braţe ale
Dunării în drumul lor către re tă
tuf Eg
Marea Neagră. Deoarece
S
cuprinde o diversitate
de tipuri de ecosisteme
acvatice şi terestre
interdependente, Delta
Dunării este un biom.
Plante și animale din Delta Dunării

Biotopul
Delta Dunării este o zonă umedă, care include o bogată reţea de canale,
bălţi şi lacuri generată de braţele Dunării, suprafeţe mari de mlaştini şi zone
inundabile, zona litorală a Mării Negre, zone de stepă şi grinduri. Clima este
influenţată de apele Dunării şi ale Mării Negre, care se încălzesc şi se răcesc
mai greu decât uscatul. Luminozitatea este printre cele mai mari din ţară.
Biocenoza
Biodiversitatea Deltei Dunării constă în numărul mare de specii, dintre
care unele sunt rare sau lipsesc din alte zone ale Europei.
Malurile, zonele mlăştinoase şi terenurile inundate sunt ocupate de stuf
şi papură, oferind condiţii pentru cuibăritul păsărilor, depunerea icrelor şi
creşterea puietului peştilor. Rizomii (tulpinile subterane) stufului reţin aluviu-
Delta Dunării nile, împiedicând colmatarea (astuparea) bălţilor. În ape trăiesc mătasea-­
broaştei (algă verde), nufărul alb şi nufărul galben, ciulinul-de-baltă, peştişoara
şi lintiţa, otrăţelul-de-baltă (plantă carnivoră). Pe grinduri cresc păduri de sălcii,
de plop alb, de stejar, tufe de mure, cătină roşie, cătină albă, plante ierboase
rare, cum sunt volbura de nisip şi cârcelul. Pădurea Letea (monument al naturii)
are un aspect tropical datorită abundenţei plantelor căţărătoare, precum viţa
sălbatică, hameiul şi liana grecească. Între stufăriş şi păduri există adesea o
vegetaţie de pajişte de stepă. Acolo unde solul permite, oamenii cultivă viţă­-
de­-vie şi legume.
În Delta Dunării trăiesc 135 de specii de peşti: crap, şalău, ştiucă, somn,
plătică, biban, roşioară etc. Sturionii (morunul, nisetrul, păstruga) şi scrumbia
Volbură de nisip de Dunăre migrează din Marea Neagră în apele Dunării pentru a se înmulţi.
68
 Rezervația Biosferei Delta Dunării

Liane din Pădurea Letea Cârcel Pelican

Viperă-de-stepă Egretă Hermelină

Amfibienii (10 specii) sunt reprezentaţi de brotăcei, broaşte de lac,

broaşte-râioase; ei consumă cantităţi mari de insecte, larve, melci mici,
păianjeni, râme.
Reptilele (12 specii) sunt reprezentate în zonele uscate de ţestoasa-de-
uscat (monument al naturii), şopârla-de-nisip, vipera-de-stepă, şarpele-rău,
şarpele-de-casă, iar în ape de şarpele­-de-­apă şi ţestoasa-­de-­apă.
Delta Dunării oferă condiţii bune de hrănire şi de cuibărit pentru 365 de
specii de păsări, sedentare şi migratoare, fiind considerată habitat al păsărilor
de apă. Trăiesc aici pelicani comuni, pelicani creţi, stârci, egrete, călifari, Țestoasă-de-uscat
cormorani, gâşte cu gât roşu, ţigănuşi (protejate de lege), lebede, raţe, lişiţe
şi berze albe. În păduri trăiesc codalbul (pasăre răpitoare protejată), corbul
(specie monument al naturii), şoimuleţul de seară, pupăza, privighetoarea
roşcată, ciocârlia de Bărăgan.
Dintre mamifere (51 de specii), mai răspândite sunt mistreţul, iepurele,
vulpea, pisica sălbatică, dihorul. În păduri întâlnim căprioara, nurca şi
hermelina. În zonele de stepă trăiesc câinele enot, orbetele, iar în ecosistemele
acvatice vidra şi bizamul.
Fauna Deltei Dunării este foarte bogată în nevertebrate (3 713 specii):
ţânţari, libelule (mari consumatoare de larve de ţânţari), tăuni (insecte care se
hrănesc cu sângele vitelor, putând transmite boli), albine şi specii rare, cum
sunt păianjenul veninos „văduva neagră” şi miriapodul gigant. În ape sunt raci, Bizam (șobolan-de-apă)
scoici, melci, lipitori, purici-de-baltă, hidre-de-apă dulce etc.
69
 Unitatea de învățare 3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei

Află mai multe! Importanţa Deltei Dunării

Plaurii sunt insule
plutitoare formate din
împletirea tulpinilor
subterane ale stufului
cu diferite rădăcini şi
pământ. La adăpostul
plaurilor, puietul de peşte
este protejat de răpitori.
Dacă apa de sub plaur nu
este împrospătată, din
descompunerea resturilor
vegetale se degajă un gaz
toxic pentru peşti.
Delta Dunării are o mare importanţă ştiinţifică, economică şi recreativă.
Sunt valorificate economic stuful, peştii, icrele, mamiferele vânate pentru
carne (mistreţul, căprioara) sau pentru blana frumoasă (nurca, hermelina);
numeroşi turişti sunt atraşi de frumuseţea peisajelor şi de bogăţia faunei. În
1990, Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a biosferei şi zonă umedă de
importanţă internaţională, iar în 1991, mai mult de jumătate din suprafaţa
Deltei Dunării a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi
Natural.
Influenţa activităţilor umane asupra Deltei Dunării
Populaţia umană din Delta Dunării este puţin numeroasă, iar ocupaţiile
tradiţionale ale locuitorilor (pescuitul, creşterea animalelor, cultivarea plan­­­
telor) au un efect redus asupra mediului natural. În ultimele decenii, eco­­
sistemele au fost modificate prin: desecări şi îndiguiri (în scopul obţinerii de
teren arabil), supraexploatarea resurselor (stuf, peşti, vânat, nisip), poluarea
chimică (îngrăşăminte agricole, pesticide, plastic). Ca urmare, s-­a redus
numărul de plante şi au dispărut unele zone de reproducere naturală a peştilor
şi de cuibărit pentru păsări. Dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre şi a turismului
a dus la poluarea accentuată chimică şi fonică (prin zgomote), deranjând
populaţiile de păsări.
Pentru a proteja biodiversitatea, au fost constituite prin lege 20 de
zone strict protejate, în care activităţile umane sunt interzise. Agricultura,
pescuitul, exploatarea forestieră şi alte activităţi economice se pot desfăşura
în zonele de dezvoltare durabilă, în care se găsesc şi aşezările umane.
Pentru a asigura refacerea populaţiilor de peşti, legea pescuitului stabileşte
perioadele de prohibiţie (interzicere a pescuitului anumitor specii), uneltele
de pescuit permise şi cantităţile de peşte care pot fi pescuite.

În Delta Dunării există cea

mai mare parte a populaţiei
de pelicani din Europa. Se
hrănesc adesea cu peşti
bolnavi; deoarece nu se
pot scufunda, pelicanii
gonesc către apa de
mică adâncime peștii
speriați de cormoranii buni
scufundători. Pelicanii îşi
pot părăsi definitiv cuibul
dacă sunt deranjaţi în
timpul cuibăritului şi sunt
împiedicaţi mai mult de o
oră să revină la cuib.

70
 Rezervația Biosferei Delta Dunării

Știai că... STURIONI

...cea mai mare suprafaţă compactă de stuf de pe glob se găseşte în Delta
Dunării?
...carnea sturionilor şi icrele lor (caviar sau icre negre) sunt comercializate
la preţuri mari, ceea ce a dus la pescuitul lor excesiv?
...Delta Dunării adăpostește 60% din populaţia mondială de cormoran mic
și 50% din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu (iarna)?
...şarpele-rău este singura specie de şarpe constrictor din România? Se
Morun
poate căţăra în copaci şi se hrăneşte cu şopârle, şoareci şi şobolani; este
adesea omorât de oameni.

Dicționar
Grind – zonă mai înaltă, formată prin depunerea aluviunilor sau a nisipului
Pesticide – substanţe folosite în agricultură pentru combaterea buruienilor,
bolilor, dăunătorilor
Supraexploatare a resurselor naturale – recoltare exagerată, care depă­ Nisetru
şeşte puterea de refacere a resurselor naturale

Teme și aplicații
1. Întocmeşte un tabel precum cel de mai jos cu specii de animale din Delta
Dunării.

Peşti de apă Peşti din Marea Neagră Păstrugă

Reptile Păsări Mamifere
dulce care migrează în Dunăre

2. Completează într-un tabel precum cel de mai jos specii de plante întâlnite
în diferite ecosisteme din Delta Dunării.

Pădurea Letea Lacuri şi bălţi Păduri din zona grindurilor

3. Argumentează:
a) importanța zonelor strict protejate din Delta Dunării;
b) importanţa respectării perioadelor de prohibiţie a pescuitului.
4. Care sunt motivele interzicerii circulaţiei bărcilor cu motor şi cu viteză mare
în Delta Dunării? Cai sălbatici în Pădurea Letea
5. În trecut, pescarii obişnuiau să distrugă o parte din ouăle cormoranilor
şi pelicanilor. Cu toate acestea, populaţia de peşti nu a crescut, ba chiar au
apărut mai mulţi peşti bolnavi. Care crezi că este explicaţia?

Activitate practică
Realizează, prin documentare pe internet, o colecţie de imagini cu animale
din Delta Dunării declarate monumente ale naturii.
Proiect
Realizează câte o fişă pentru două animale din Delta Dunării, în care să
precizezi: în ce ecosistem trăiesc, cu ce se hrănesc şi de cine sunt consumate,
ce importanţă au în ecosistem şi pentru om. Adaugă fişele la portofoliul tău.
71
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• Cu ce mare se
învecinează ţara noastră?
• Ce vieţuitoare trăiesc în
Marea Neagră?
• Care este efectul
activităţii oamenilor
asupra litoralului Mării
Negre?
Descoperă!
Marea Neagră are
caracteristici care o
deosebesc de celelalte
mări: este aproape
total lipsită de insule,
mareele ating doar câţiva
centimetri, iar curenţii de
apă verticali sunt absenţi
aproape complet.
Mişcarea apelor este
realizată doar de valuri
şi de curenţii orizontali.
Marea Neagră – hartă
Alge verzi (salată de mare)
72
3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei
MAREA NEAGRĂ
Pescăruș
ii
Meduză
roș
Alge
-mare Delfin
ă-de
mb
ii
Mid
Li
Plante și animale din Marea Neagră
Biotopul
Temperatura apei la mal variază între 25­-27 °C în timpul verii şi sub 0 °C în
timpul iernii; la fundul mării sunt 9 °C. Oxigenarea apei scade odată cu adân-
cimea; la adâncimi mai mari de 150­-200 de metri, oxigenul lipseşte şi este
prezent un gaz toxic numit hidrogen sulfurat. Salinitatea stratului superficial
de apă este redusă (ape salmastre) datorită precipitaţiilor şi fluviilor care se
varsă în mare, iar cea a stratului de la adâncime este mai ridicată datorită unui
curent de adâncime care aduce apă sărată din Marea Mediterană.
Biocenoza
Producătorii din straturile de apă în care pătrunde lumina sunt algele
microscopice şi algele roşii, brune, verzi; prin fotosinteză, se eliberează oxigen
în apă şi în aer. La adâncimi mai mari de 200 de metri, la întuneric, producă­
torii sunt bacteriile care realizează chemosinteza, folosind hidrogenul sulfurat.
Consumatorii sunt numeroşi. Organismele unicelulare, viermii mici, crus-
taceele microscopice şi larvele de nevertebrate care plutesc în apă formează,
împreună cu algele microscopice, planctonul, sursă de hrană pentru peşti şi
alte animale marine. Dintre nevertebrate amintim: meduza de curent rece
(capturează animale mici cu ajutorul celulelor urzicătoare de pe tentacule),
crabul-de-piatră (crustaceu care rezistă mai multe ore pe uscat; se hrăneşte
cu detritus, nevertebrate mici şi plante; se ascunde în crăpăturile dintre pietre),
midiile şi stridiile (scoici comestibile; filtrează apa, reţinând hrana şi unii polu-
anţi; contribuie la purificarea apei), melcul Rapana.
Dintre speciile de peşti de importanţă economică fac parte: stavridul,
scrumbia albastră (formează grupuri mari, hrănindu-se cu plancton, mici crus-
tacee, viermi şi cu puietul altor specii de peşti), scrumbia de Dunăre, chefalii,
sturionii (morunul, nisetrul, păstruga – specii aflate în pericol de dispariţie),
sardeluţa, hamsia, guvidul, câinele-de-mare (rechin care se hrăneşte cu peşti,
crabi, creveţi, melci), calcanul şi limba-­de-­mare (peşti cu corpul turtit, care tră-
iesc pe fundul apei).
 Marea Neagră

Alge microscopice Viețuitoare din plancton, la microscop Alge brune

Crab-de-piatră Pescăruș cu picioare galbene Chiră-de-mare

Câine-de-mare Guvid-de-mare Calcan

Păsările frecvent întâlnite sunt pescăruşii, cormoranii şi chira-­de-­mare;

bune înotătoare, se hrănesc cu peştii şi nevertebratele din zona de la ţărm sau
din larg. Pescăruşul cu picioare galbene cuibăreşte pe plaje, pe stânci şi pe
acoperişuri; uneori se hrăneşte şi cu ouăle sau puii altor specii de păsări, cu
resturi menajere şi şobolani.
Mamiferele sunt reprezentate de trei specii de delfini; delfinii comuni
pescuiesc în grup hamsii, guvizi, şprot. Hamsii
În zonele neoxigenate ale Mării Negre trăiesc bacterii care descompun
organismele moarte şi produc hidrogen sulfurat.

Importanța Mării Negre

Marea Neagră prezintă importanţă ecologică – datorată biodiversităţii;
algele contribuie la menţinerea compoziţiei normale a atmosferei Pământului;
scoicile şi algele curăţă apa mării de poluanţii rezultaţi din activităţile indus-
triale și agricole. Importanţa economică a Mării Negre este dată de pescuit, Delfin
transportul de mărfuri şi de călători, de turism şi de rezervele de gaze naturale.
73
 Unitatea de învățare 3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei

Află mai multe! Influenţa activităţilor umane asupra Mării Negre

Poluarea apei cu îngrăşăminte agricole, pesticide, ape menajere, material
plastic, petrol afectează toate vieţuitoarele. Poate provoca înmulţirea exagerată
a algelor (înflorirea apelor) şi descompunerea lor, ceea ce consumă oxigenul
din apă, ducând la moartea multor organisme.
Supraexploatarea speciilor de peşti de interes economic a dus la diminu-
area populaţiilor acestora.
Introducerea accidentală de specii noi (melcul Rapana, scoica albă Mya)
a provocat reducerea sau dispariţia unor specii şi a afectat reţeaua trofică.
Ştiai că...
...în Marea Neagră trăiesc circa 1 500 de specii de animale?
Foca-călugăr (sihastru) ...în 2007, naufragiul mai multor nave a dus la deversarea în Marea Neagră
era întâlnită în trecut în a unor cantităţi foarte mari de petrol şi de sulf, care au provocat moartea
peşterile subacvatice multor păsări şi peşti?
şi pe plajele liniştite ale ...melcul Rapana este originar din Marea Japoniei? Ajuns în Marea Neagră
Mării Negre. Este o specie accidental, prin intermediul vapoarelor, s-­a înmulţit exagerat şi a dus la
pe cale de dispariţie din reducerea populaţiilor de midii şi stridii, cu care se hrăneşte. Este comes-
cauza dezvoltării aşezărilor tibil, cantităţi mari fiind recoltate şi comercializate.
umane pe malul mării și ...morunul este cel mai mare dintre sturioni? Se hrăneşte cu peşti şi uneori
a poluării. O altă cauză cu păsări acvatice. Pentru reproducere migrează în Dunăre, traseul său
este uciderea focilor- fiind întrerupt de barajul de la Porţile de Fier.
călugăr de către pescari
(care le consideră o cauză
a reducerii populaţiilor
de peşti). În prezent, mai
există doar câteva colonii
pe ţărmul Mării Mediterane
şi al Africii de Nord­-Vest.
Se hrănesc cu peşti,
meduze, putând înota până
la adâncimi de 70 de metri. Urmări ale dezastrului ecologic din 2007 Melc Rapana
Femela naște un pui; în
perioada în care îl crește,
Dicţionar
mama nu se hrăneşte,
Ape salmastre – amestec de apă dulce şi apă sărată
supravieţuind numai
Detritus – resturi de origine vegetală sau animală aflate în descompunere
din rezerva de grăsime Maree – ridicare şi coborâre a nivelului apei mărilor şi oceanelor (care are
acumulată. loc, de obicei, de două ori pe zi), datorită atracţiei Lunii şi a Soarelui

74
 Marea Neagră

Teme și aplicații
1. Enumeră cinci specii de peşti de interes economic din Marea Neagră.
2. Citește enunțurile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false.
a) Sturionii migrează pentru reproducere din Dunăre în Marea Neagră.
b) Salinitatea stratului superficial de apă al Mării Negre este mai ridicată
decât în adâncime.
c) Toată apa Mării Negre este bine oxigenată.
d) În Marea Neagră trăiesc trei specii de delfini.
3. Identifică în tabelul de mai jos denumirea a 15 specii de vieţuitoare care
trăiesc în ecosistemele Mării Negre. Orientează-te după exemplele marcate
în tabel.
Pescuit în Marea Neagră

B S A L A T A D E M A R E A P M
C S D F G J K I I O P I Y J E E
D D F G C E R T G F C S C F S D
S A S D O F G H J D R J K G C U
A A S C R V B N M E A M K S A Z
S C R U M B I A A L B A S T R A
C R A S O E T Y R F D A S U U V
O U E R R S D F G I E F G R S G
I S D F A G H M V N P B B I I F
C T E R N R A I E A I X C O V H
I A C A I N E D E M A R E N A A
A C A S F G U I I O T A S I C M
B E R T U I O A P L R F H M V S
C I A S D F G H S T A V R I Z I
D A B T Y U I O P C V B N M J I
C H I R A D E M A R E D A S H L Scrumbii

4. Construieşte trei exemple de lanţuri trofice din Marea Neagră şi realizează

cu ele o reţea trofică.
5. Explică de ce poluarea cu petrol/material plastic/pesticide/ape menajere
poate constitui un pericol pentru echilibrul ecologic al Mării Negre.

Activitate practică
Realizează o colecţie de cochilii de melci şi de scoici adunate în cursul Căluț-de-mare

unei excursii pe litoralul Mării Negre.

Proiect
Adună împreună cu doi colegi imagini şi informaţii despre Marea Neagră
şi realizaţi un colaj cu tema „Viaţa în Marea Neagră”. Prezentaţi-l celorlalţi
colegi la ora de biologie.
75
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• Cum sunt condițiile de
mediu în zona alpină?
• În ce zone de pe planetă
se regăsesc condiții
asemănă­toare zonei
alpine?
Descoperă!
În zona Cercurilor Polare,
vegetația ierboasă scundă,
în care predomină lichenii
și mușchii, formează
tundra. Nordul extrem al
Europei, Asiei și Americii
de Nord este ocupat de
tundra arctică, iar câteva
insule din emisfera sudică
sunt acoperite de tundra
antarctică.
Tundră înghețată
Lichenul renului
76
3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei
TUNDRA
Tundră
Biotopul
Aici se succed două anotimpuri. În cele nouă luni de iarnă este întuneric,
ger extrem, solul este înghețat, stratul de zăpadă este redus și bat vânturi
puternice. În cele trei luni de vară este lumină, dar temperaturile nu depășesc
cu mult 10 °C. Solul se dezgheață doar la suprafață, ceea ce duce adesea la
alunecări de teren și la formarea mlaștinilor.
Biocenoza
Clima aspră din tundră este puțin prielnică vieții. Din cauza temperaturilor
mici și a vânturilor, plantele sunt scunde, unele târâtoare, altele cresc dese, în
tufișuri mici. Au frunze mici, acoperite cu peri protectori care îm­piedică tran-
spirația. Rădăcinile ajung la adâncime mică, deoa­rece solul este înghețat.
Perioada de vegetație este scurtă și corespunde verii polare, când lumina per-
mite plan­telor realizarea fotosintezei; de aceea creșterea plantelor este lentă.
În tundrele uscate predomină lichenii (lichenul renului, lichenul islandez),
ierburi rare și tufișuri (argen­țica). În tundrele mai umede predomină mușchii.
Se mai întâlnesc afin, merișor și, în special în părțile sudice ale tundrei, mestea-
căn pitic, salcie pitică, arin pitic.
Merișor de munte Mesteacăn pitic
 Tundra

Rață de tundră Gâscă neagră Bou moscat

Fauna este bogată în insecte (muște, țânțari), dar prezintă extrem de Află mai multe!
puține reptile. Trăiesc aici foarte multe păsări, care vin vara din teritorii
nordice pentru a cuibări. Multe stabilesc cupluri pe viață. Altele își caută
parteneri prin dansuri nupțiale complicate. Majoritatea au pe­naj alb, dens și
mai lung decât cele din zona temperată. Pot fi întâlnite gâsca polară, gâsca
cu obraz alb, gâsca neagră, rața de ghețuri, șoimul călător, ciuful zăpezilor,
potârnichea de tundră, pinguini (în tundrele antarctice). Mamiferele au un
strat gros de grăsime, blană deasă și piele neagră, pentru a reține căldura.
Unele își schimbă culoarea blănii, vara devenind cenușie și iarna, albă. Multe Aristotel, filozof al
fac migrații lungi în căutarea hranei. Aici trăiesc erbivore (bou moscat, ren), Antichităţii, povestea prima
carnivore (vulpe-polară, urs-polar) și rozătoare (leming). dată despre „tarandos”,
un cerb ciudat care trăia
Locul omului și impactul său asupra mediului în nordul Sciţiei. Numele
Clima nefavorabilă, stratul de sol foarte subțire și sărac în substanțe hrăni- de ren vine din străvechiul
toare fac ca locuitorii tundrelor să nu poată practica agricultura. Animale de limbaj al vikingilor
interes economic sunt vulpea-polară, renul (pentru tracțiune, lapte, carne, norvegieni şi înseamnă
blană folosită la îmbrăcăminte, încălțăminte, acoperișuri pentru case), păsă- animal cu coarne. Pentru
rile migratoare ușor de vânat. populaţiile tundrei care l-au
domesticit, renul a fost
Din cauza vânatului intensiv, boul moscat și renii canadieni sunt pe cale de
„calul” nordului. Laponii
dispariție. În ultimii ani s-a constatat o tendință de înaintare a pădurii în interi- au îmbogățit tradițiile de
orul tundrei, ceea ce duce la dispariția speciilor specifice tundrei. Crăciun cu cei opt reni
care trag sania moșului –
Știai că...
simpaticii Dasher, Dancer,
...temperaturile în iernile arctice pot atinge –40 °C, în timp ce în iernile Prancer, Vixen, Comet,
antarctice ating recorduri de –80 °C? Cupid, Donner şi Blitzen.
Teme și aplicații La începutul secolului XX,
lor li s-a adăugat celebrul
1. Descrie condițiile de biotop din tundră. Rudolf, conducătorul
2. Identifică adaptări ale plantelor din tundră la vânt și adaptări ale animalelor atelajului, renul al cărui nas
la temperaturile mici și la lipsa hranei. roşu-strălucitor luminează
3. Realizează colaje cu tema „Tundra”, urmărind evidențierea principalelor calea celui care aduce în
fiecare an cadouri copiilor.
caracteristici ale biotopului şi biocenozei acesteia.
77
 Unitatea de învățare 3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei

DEȘERTUL
Amintește-ți!
• Ce zone de deșert de pe
suprafața Terrei cunoști?
• Ce viețuitoare trăiesc în
deșert? Ce adaptări au
pentru a putea supraviețui?

Descoperă!

Deșertul este un ecosistem

terestru arid, cu puține Deșert
forme de viață.
Biotopul
Deșerturile Terrei sunt zone reci sau extrem de cal­de, dar cu variații mari
de temperatură între noapte și zi. Unele sunt întinderi nesfârșite de gheață,
altele, de nisip așezat în dune mișcătoare, altele sunt stâncoase sau pline de
pietriș.
Toate au însă în comun cantitatea mică de apă, pre­zența vânturilor puter-
nice și luminozitatea mare. Lip­sesc râurile permanente, iar uneori trec zeci
de ani între două ploi succesive. Temperaturile mari și vânturile favorizează
evaporarea și uscăciunea.
Biocenoza
Biocenoza cuprinde plante: curmal, leandru, fistic (în oazele africane cu
umiditate permanentă), cactuși, agave (în America), animale nevertebrate
– insecte, scorpioni, și animale vertebrate – reptile (șerpi, șopârla Moloch
în Australia), păsări (găinușă de pustiu, cucuvea de nisip, hoitar), mamifere
(liliac-vampir, coiot, cămilă, marsupiale de deșert).
Deșert arctic
Deoarece plantele pierd apă prin frunze, multe au frunzele mici, reduse la
solzi, sau îngroșate, transformate în țepi. Rădăcinile sunt foarte adânci, iar
tulpinile pot depozita apa (la cactuși). O ploaie care cade după câteva zeci de
ani trezește la viață deșertul pentru un sezon. Plantele cresc, înfloresc, fructi-
fică și își răspândesc rapid semințele înainte de reinstalarea secetei.
O situație specială se întâlnește în deșertul Atacama (America de Sud),
unde apa este adusă sub formă de vapori de curenții de aer de deasupra
oceanului învecinat. Dimineața se formează o ceață care își lasă vaporii de
apă pe corpul plantelor. Ca urmare, pe cactuși se dezvoltă numeroși licheni,
care se îmbibă cu apă, de care se bucură și animalele.
Pielea animalelor este groasă, uneori acoperită cu solzi, pentru a nu pierde
apa prin transpirație.
Pentru reglarea temperaturii, extremitățile corpului, cu multe vase de
sânge care pot pierde căldură, sunt adesea foarte mari (vulpea deșertului are
urechile foarte mari). Cangurii din Australia, unde temperatura crește cu 5 °C
pe oră, se adăpostesc la umbră ziua și își ume­zesc mem­brele superioare cu
salivă, pentru a se răcori. Cele mai multe însă sunt animale nocturne, ziua
Deșertul Atacama
ascunzându-se în nisip, în straturi mai reci.
78
 Deșertul

Specii de plante și animale dintr-un deșert

Cangur

Struț
Coiot

Curmal

Agave

Găinușă
de pustiu

Cactuși

Gazelă

Șopârlă
Moloch

Dromader

Lăcustă
Scorpion de deșert

Viperă
79
 Unitatea de învățare
Află mai multe!
Cactusul Saguaro, din
deșertul Sonora, Arizona,
are o tulpină înaltă de
20 de metri. După ploaie,
rădăcinile sale imense
absorb apa. Cutele tulpinii
se lărgesc, astfel încât
poate depozita până la
5 tone de apă, care îi
asigură supraviețuirea
câteva luni. Diverse
animale (ciocănitoarea
Gila) își pot face cuib în
tulpina cactusului sau doar
se aprovizionează cu apă
când au nevoie. Generosul
cactus înflorește,
deschizându-și florile în
nopțile de vară timp de
patru săptămâni. Extrem de
bogate în polen și nectar,
ele oferă hrană multor
vietăți ale deșertului.
Perioada de înflorire
coincide cu perioada în
care unii lilieci din Mexic
traversează deșertul
Sonora în cursul migrației
spre zonele sudice ale
Americii de Nord. În lipsa
florilor de cactus, liliecii nu
ar avea suficientă hrană și
apă pentru a străbate acest
drum epuizant.
80
3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei
Multe plante au fructe și semințe care pot fi răs­pândite cu ajutorul
vântului. Prin adaptări specifice, animalele își pot proteja gura, ochii și nările
împotriva nisipului împrăștiat de vânt. Adaptându-se la lumină, unele plante au
frunzele dispuse paralel cu tulpina, vertical, pentru a fi ferite de razele directe
ale Soarelui sau de lumina și căldura reflectate de nisip. Unele animale au
culoarea mediului ambiant (de exemplu, cămila), fiind astfel mai greu vizibile.
Hrana este foarte puțină, ceea ce influențează comportamentul multor
animale. Unele erbivore fac mi­grații lungi în căutarea hranei, unele carnivore își
marchează teritorii mai vaste, deoarece și prada lor se deplasează pe supra-
fețe mari. Multe animale își asigură apa și hrana din corpul celor care nu mai
trăiesc.
Locul omului și impactul său asupra mediului
Oamenii au învățat să trăiască și în astfel de locuri. Beduinii, triburi nomade
din Sahara și deșertul Arabiei, trăiau în corturi și creșteau capre, cămile. Astăzi,
cei mai mulți dintre ei s-au stabilit în orașe.
Suprafața ocupată de deșerturi creşte tot mai mult. Cel mai mult se vede
acest lucru în Sahara și în Asia Centrală, unde sute de locuințe riscă să fie
înghițite de deșert. Apar însă zone de deșert și în Europa și chiar la noi în țară.
Cauzele ar fi supraexploatarea pământului, concomitent cu în­căl­zirea globală,
care degradează rapid solul.
Ştiai că...
...în Valea Morții (California, Statele Unite ale Americii), o ploaie poate face
ca unele semințe care au căzut pe sol cu 30 de ani în urmă să încolțească?
De asemenea, din ouăle lăcustei deșertului care au stat pe sol 20 de ani
ies larve. Dacă în mod normal lăcusta are nevoie de aproximativ două luni
pentru a se dezvolta, acum devine rapid adultă și se deplasează în roiuri
imense, profitând de scurta perioadă de înverzire a deșertului.
...în Sahara, o dată sau de două ori pe an, albiile secate ale râurilor se
inundă deodată datorită ploilor din munții aflați la peste 100 de kilometri
distanță? Terenul înverzește în jurul albiilor. Antilopele re­trase în dunele de
nisip de teama carnivorelor coboară pen­tru a se hrăni cu ierburile apărute.
Astfel, carnivorele vor avea și ele hrană. Aceste scurte răgazuri de umidi­
tate sunt suficiente pentru a face posibilă viața în deșert.
Dicționar
Oază – loc în mijlocul unui deșert, unde există vegetație bogată și apă
Teme și aplicații
1. Dacă florile cactusului Saguaro s-ar deschide ziua, această sursă bogată de
hrană s-ar pierde. De ce? Precizează și alte exemple referitoare la relațiile de
ajutorare stabilite între viețuitoare într-o zonă de deșert.
2. Realizează colaje cu tema „Deșertul”, urmărind evidențierea principalelor
caracteristici ale biotopului şi biocenozei acestuia.
 SAVANA ȘI PĂDUREA TROPICALĂ UMEDĂ
i leoaică
Leu ș Amintește-ți!
• De ce în pajiștea de stepă
din țara noastră nu cresc
ierburi foarte înalte?
d cu pui • De ce pădurile din țara
epar
Gh noastră nu sunt la fel
de bogate în viețuitoare
precum cele tropicale?

Descoperă!
pui
nă cu Savanele cuprind zone de
ie
vegetație înaltă (de la 80 de
H

centimetri la câțiva metri)

printre care se văd arbori
și arbuști izolați sau în
pâlcuri. Ele ocupă teritorii
Savană
vaste din Africa, America
de Sud, India și Australia.

Biotopul
Precipitațiile bogate sunt răspândite neuniform pe parcursul anului, for­
mându-se un anotimp ploios și unul secetos. Temperaturile sunt ridicate și
variază puțin de la un anotimp la altul.
Biocenoza
În Africa se întâlnesc savane cu baobabi însoțiți de ierburi de 1,5-3 m Baobabi
(iarba elefantului), cu acacia sau cu pal­mieri. Aici trăiesc termite, rozătoare
(pangolin african), erbivore (elefant, girafă, antilopă, zebră, bivol african),
carnivore (hienă, ghepard, leu). Pe lângă ape se află crocodili, hipopotami,
păsări flamingo, pelicani, ibiși. Savanele Americii de Sud au ierburi mai mici,
presărate cu cactuși și agave. Trăiesc aici furnicarul, tatuul, struțul Nandu. În
Australia predomină eucaliptul și acacia, marsupiale erbivore și carnivore.
Plantele sunt influențate de distribuția apei în cele două anotimpuri. Cele
ierboase au tulpini înalte și rădăcini profunde și foarte ramificate. Frunzele Palmieri
arborilor și arbuștilor sunt mici, aspre și cad în anotimpul secetos. Tulpinile
lor sunt contorsionate, au noduri, coaja groasă și crăpată, care îi protejează
de secetă sau de focul izbucnit adesea spontan. Vegetația se dezvoltă foarte
mult în sezonul ploios și se usucă în cel secetos.
Animalele sunt adaptate vieții la câmp deschis, având viteze mari de
deplasare și culori sau desene care le camuflează printre ierburi. Erbivorele
trăiesc în turme, pentru a se apăra mai bine. Carnivorele vânează uneori în
grup, fiecare membru având un anumit rol în strategia vânătorii (leii), alteori
Zebre, elefanți și girafă
singure (tigrul, ghepardul).
81
 Unitatea de învățare
Descoperă!
Pădurile tropicale umede
(pluviale) ocupă regiuni
din bazinul Amazonului,
America Centrală, Africa,
Asia și Australia.
Află mai multe!
Pădurea tropicală
adăpostește încă populații
umane, tot mai mici însă,
care trăiesc în triburi și care
folosesc pentru traiul zilnic
ceea ce le oferă pădurea.
Bogăţiile naturale ale
acestor păduri sunt
exploatate de oameni fără
a se gândi la consecinţe.
În Brazilia, tăierea şi
arderea copacilor pentru
înfiinţarea de crescătorii
de vite reprezintă 90%
din cauzele despăduririi.
Culturile agricole ocupă şi
ele suprafeţe mari, obţinute
tot prin tăieri de copaci.
Cum solul este puţin fertil,
se obţin producţii bune
pentru puțin timp, după
care este nevoie de noi
terenuri, care necesită alte
despăduriri. În ritmul actual
al defrişărilor, în două
decenii suprafaţa pădurii
amazoniene se va micşora
cu 40%. Acest lucru
poate avea consecințe
grave asupra oxigenării
atmosferei, a precipitațiilor,
a mișcărilor curenților de
aer, care nu rămân limitate
în acea regiune, ci se extind
asupra întregii planete.
82
3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei
Pădure tropicală umedă
Biotopul
Caracteristice sunt temperaturile mari (30 °C), ploile uniforme tot anul
(care întrețin umiditatea), lumina scăzută la nivelul solului. Solurile sunt sărace
în substanțe nutritive. Cum se explică totuși bogăția vegetației? Organismele
care mor sunt rapid descompuse de bacterii în substanțe mine­rale, care vor fi
absorbite de plante.
Biocenoza
Pădurea deasă, permanent verde, are plante care cresc tot timpul anului.
Vegetația luxuriantă este etajată. Etajul superior aparține arborilor înalți
(60-80 metri). Trun­chiul lor drept are ramificații puține, scoarță netedă și
lucioasă și este sprijinit de rădăcini contrafort pentru stabilitate. Frunzele lor
mari cad după un an, dar apar altele, arborii fiind mereu verzi. Florile, foarte
colorate, cresc de multe ori direct pe trunchi. Următorul strat este al arbo-
rilor mai mici. Mai aproape de sol, în semiobscuritate, se află arbuști, tufișuri
ierboase și ferigi. Pe sol sunt mușchi, multe mucegaiuri, ciuperci cu pălărie și
bacterii care descompun organismele moarte. Lianele (până la 250 de metri
lungime) sunt plante fixa­te în sol, care, în căutarea luminii, se rulează în jurul
arborilor. Orhideele, apreciate pentru frumusețea florilor, sunt plante suspen-
date, înrădăcinându-se în crăpături din scoarța co­pa­cilor sau pe frunzele lor.
Plantele parazite nu își pot prepara hrana. Ele sunt galbene, maro sau roșii, au
aspect ciudat și se fixează în rădăcina sau tulpina altor plante, de unde extrag
sevele hrănitoare preparate de acestea.
Datorită bogăției de hrană, fauna este foarte variată. Unele animale trăiesc
pe sol, la umbra arborilor, altele în copaci, din care coboară foarte rar. Reptilele
sunt mari (șerpii boa, pitonii). Animalele arboricole au adaptări diverse:
coadă lungă și prehensilă (maimuțele), gheare lungi pentru agățare (le­neșii),
degete opozabile (maimuțele, unii papagali), discuri adezive pe degete (brotă-
ceii, lemurienii, liliecii), pliuri ale pielii care le ajută să planeze (veverița zbură-
toare). Cele mai multe animale sunt viu colorate. Unele scot sunete puternice,
pădurea răsunând de zgomotele produse de insecte, pă­sări și maimuțe.
 Savana și pădurea tropicală umedă

Orhidee Arbore-de-cacao cu fructe Arbori-de-cauciuc

Șarpe boa Maimuță cu trompă Papagali

Familie de lemurieni Veveriță zburătoare Leneș

Ştiai că...
...baobabul poate atinge vârsta de 4 000-5 000 de ani, 25 de metri înălțime,
20-47 de metri în circumferință? Coroana lui s-ar întinde pe 30 de metri.
...în savana din Madagascar crește arborele călătorului? Prin înțepare, el
oferă apa acumulată în tecile frunzelor sale cu o lungime de 4-5 metri.
Dicționar
Contrafort – întăritură Liane în pădure tropicală
Marsupiale – mamifere la care femela are pe abdomen un „buzunar” în care
îşi protejează puii când sunt mici
Pluvial – produs de ploaie
Prehensil – care poate să apuce, să prindă
Teme și aplicații
1. Caută în atlasul botanic și în cel zoologic exemple de plante, respectiv de
animale care trăiesc în savană/pădurea tropicală. Descrie adaptările acestora
la mediul de viață.
2. Explică în ce mod influențează prezența anotimpului secetos și a celui
ploios aspectul plantelor și comportamentul animalelor din savană.
3. Explică cum influențează umiditatea și căldura aspectul plantelor dintr-o
pădure tropicală.
4. Realizează colaje cu temele: „Savana” și „Pădurea tropicală umedă”.
Arborele călătorului
Evidențiază principalele ca­rac­teristici ale biotopului şi biocenozei acestora.
83
 Unitatea de învățare 3 Alte medii de viaţă din ţara noastră și din alte zone ale planetei

RECAPITULARE
Tipuri de ecosisteme

Ecosisteme naturale Ecosisteme artificiale

Terestre: Acvatice: Terestre: Acvatice:

pajiștea lacul/balta grădina iazuri
pădurea râul/fluviul de legume heleșteie
peștera livada
Delta Dunării lacuri de baraj
savana parcul
Marea Neagră lacuri de
deșertul
acumulare
tundra

Completează un tabel recapitulativ de tipul celui de mai jos referitor la viețuitoare în mediul
lor de viață. Adaugă-l la portofoliul tău.

Caracteristici Exemple Adaptări Exemple Adaptări ale Influența

de biotop de plante ale plantelor de animale animalelor omului
Peștera
Delta Dunării
Marea Neagră
Tundra
Deșertul
Savana
Pădurea
ecuatorială

84
 VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢELE!
I. Pentru itemii de mai jos, alege varianta corectă de răspuns. (6 x 3 p. = 18 p.)
1. Biotopul de peșteră se caracterizează prin: 2. În tundră:
A. Umiditate ridicată A. Arbuștii și arborii sunt numeroși
B. Temperatură variabilă B. Iarna durează mai puțin decât vara
C. Lumină permanentă C. Mușchii și lichenii sunt sursa de hrană
D. Prezența plantelor verzi D. Renii sunt folosiți doar pentru tracțiune

3. În Marea Neagră: 5. Deșertul se caracterizează prin:

A. Apa din adâncime este bine oxigenată A. Hrană abundentă
B. Există mulți curenți verticali B. Luminozitate redusă
C. Apele sunt salmastre C. Specii foarte numeroase
D. Mareele sunt evidente D. Cantitate mică de apă
4. Sunt viețuitoare caracteristice Deltei Dunării: 6. Savana și pădurea tropicală au în comun:
A. Delfinii și rechinii A. Un număr mare de specii de viețuitoare
B. Brazii și molizii B. Temperaturi scăzute în fiecare sezon
C. Egretele și pelicanii C. Precipitațiile distribuite uniform tot anul
D. Florile-de-colț și orhideele D. P
 rezența ierburilor înalte și a ferigilor

II. Citește enunțurile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false. (4 x 3 p. = 12 p.)
1. Lianele sunt plante fixate în sol, care, în căutarea luminii, se rulează în jurul arborilor.
2. A
 nimalele troglobionte care trăiesc în peșterile din România produc hrana prin che­mo­sinteză.
3. Nurca este un animal vertebrat care trăiește în pădurile din Delta Dunării.
4. În pădurea tropicală trăiesc specii de plante ierboase foarte înalte și baobabi.

III. Asociază corect noțiunile din cele două coloane referitoare la: (7 x 3 p. = 21 p.)
A. Ecosisteme/biomuri din țara noastră și specii caracteristice lor:
1. Peștera a) nuferi, trestie, papură, lintiță
2. Delta Dunării b) delfini, hamsii, meduze, midii
3. Marea Neagră c) lilieci, viermi, insecte, miriapode
B. Tipuri de biomuri de pe Terra și animalele caracteristice lor:
1. Savana a) reni, vulpi-polare, urși-polari, rațe negre
2. Tundra b) maimuțe, papagali, brotăcei, lemurieni
3. Deșertul c) struți, canguri, furnicari, girafe, elefanți
4. Pădurea tropicală d) cămile, vulpi, insecte, reptile, scorpioni

IV. Stabilește câte o asemănare și două deose­biri între Delta Dunării și Marea Neagră,
respectiv între tundră și deșert. (6 x 3 p. = 18 p.)

V. Alcătuiește un minieseu cu tema: „Delta Dunării este un paradis al stu­fului și al păsărilor

acvatice”. (21 p.)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Barem de corectare – pag. 116
85
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

VIEŢUITOARELE DE PE TERRA
Descoperă!
Animale
Oamenii de ştiinţă nu
cunosc cu exactitate
numărul de specii de Plante Fungi (ciuperci)
viețuitoare răspândite
acum pe planetă,
deoarece multe dintre
ele trăiesc în locuri greu
accesibile omului.
Viețuitoarele sunt Bacterii
Protiste
alcătuite din elemente de
bază numite celule.
Unele viețuitoare sunt
alcătuite dintr-o singură
celulă (organisme
unicelulare), altele
sunt alcătuite din mai
multe celule (organisme
Clasificarea viețuitoarelor
pluricelulare).
Toate organismele îndeplinesc trei funcții: de nutriție, de relație și de repro­-
ducere.
Știința care se ocupă cu clasifica­rea viețuitoarelor, studiind și comparând
diverse însușiri ale lor, care devin astfel criterii de clasificare, este sistematica.
Toate ființele vii de pe planetă sunt împărțite în cinci grupe principale de
organisme: bacterii, protiste, fungi (ciuperci), plante, animale.

Amintește-ți! GRUPA BACTERIILOR

• De ce asociem bacteriile Mediul de viață
cu îmbolnăvirea? Bacteriile există în aer, în sol, în ape dulci și sărate, în mâncare și pe toate
• De ce trebuie să ne obiectele din jurul nostru, chiar și în corpul plantelor și al animalelor.
spălăm pe mâini înainte
de a mânca?
• Cunoști produse utile
omului rezultate din
activitatea bacteriilor?

Descoperă!

Bacteriile trăiesc în toate

mediile de viață. Sunt cele
mai vechi forme de viață de
pe Pământ.
Bacterii din corpul uman Bacteria tuberculozei

86
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa bacteriilor

Caractere generale
Bacteriile sunt organisme unicelulare extrem de mici, care nu pot fi văzute
cu ochiul liber. Din acest motiv este nevoie de un microscop pentru a le observa
(orga­nisme microscopice). Bacteriile pot avea formă sferică, de bastonaș, de
spirală sau de virgulă. Unele bacterii se pot deplasa în mediul lor de viață cu
ajutorul unor formațiuni subțiri mai lungi (flageli) sau mai scurte (cili). Celula
bac­te­riană îndeplinește toate cele trei funcții fundamentale.
Nutriția
Unele bacterii își pot prepara singure hrana – sunt autotrofe, dar majori- Bacterii sferice
tatea nu poate face acest lucru; drept urmare, ele prezintă nutriție heterotrofă
(se hrănesc cu substanța or­ga­­nică produsă de alte organisme). Dacă folosesc
mate­ria organică din organismele moarte, sunt heterotrofe sa­profite, iar dacă
folosesc substanțe din organismele vii (gazde), sunt heterotrofe parazite.
Reproducerea
Cele mai multe bacterii se reproduc prin diviziunea directă a celulei.
Aceasta este o modalitate de reproducere asexuată (la care participă un singur
individ). Acest mod foarte simplu de reproducere face ca, doar în câteva ore,
dintr-o bacterie să poată rezulta milioane de alte bacterii. Bacterii bastonaș

Bacterii spiralate

Diviziunea bacteriilor

Importanța bacteriilor
Multe bacterii sunt utile omului pentru că trans­­for­mă laptele în iaurt sau
brânză, acresc murăturile, pro­­­­duc oțetul din vin. Unele bacterii saprofite alte-
rează ali­­­mentele; prin urmare, acestea trebuie protejate prin conser­vare, în­­
Produse lactate
ghețare sau uscare.
Alte bacterii saprofite descompun substanțele organice din corpurile orga-
nismelor moarte în substanțele minerale de care au nevoie plantele. Totodată
curăță na­tura de resturile moarte, participând la realizarea circuitului elemen-
telor în natură. Există bacterii care pot descompune chiar materialul plastic,
țițeiul și asfaltul.
Unele bacterii sunt dăunătoare pentru om (bacterii patogene), pentru că
pot cauza boli cum ar fi: tetanosul, pneumonia, tuberculoza, scarlatina, cariile
dentare, infecții ale pielii, ale urechii, ale gâtului. Murături

87
 Unitatea de învățare
Reține!
• Spală-te pe mâini cât
mai des, nu doar înainte
de masă, deoarece
mâinile intră în contact cu
diverse obiecte pe care
se află agenți patogeni.
• Mănâncă alimente
bogate în vitamine,
precum fructele și
legumele proaspete!
Ele îți vor întări sistemul
imunitar, care poate lupta
cu agenții patogeni ajunși
în organismul tău.
Află mai multe!
Bacteriile pot fi distruse
de medicamente numite
antibiotice. În timp,
bacteriile dobândesc
rezistență la antibiotice,
astfel încât aceste
medicamente devin
ineficiente. De aceea, este
nevoie de recomandarea
unui medic cu privire la
necesitatea administrării
antibioticelor. În multe
situații, bolile sunt
provocate de virusuri
(structuri mai primitive
decât bacteriile), față de
care antibioticele nu au
eficiență.
88
4 Grupe de vieţuitoare
Știai că...
...bolile produse de bacterii se numesc bacterioze, iar cele produse de
virusuri se numesc viroze?
...sunt mai multe bacterii în gura noastră decât oameni pe planetă? Toate
bacteriile din interiorul corpului nostru cântăresc aproximtiv două kilo-
grame.
...pe o bancnotă se găsesc aproximativ 3 000 de tipuri diferite de bacterii?
...în timpul tratamentelor cu antibiotice este recomandată utilizarea pro-
bioticelor pentru a înlocui bacteriile utile organismului, distruse și ele de
antibiotice?
Dicționar
Agent patogen – parazit care provoacă boli la plante, animale, oameni
Imunitate – rezistență a organismului față de acțiunea agenților patogeni
Vital – esențial pentru viață
Teme și aplicații
1. Completează adecvat spațiile punctate.
a) Cel mai bun mod de a scăpa de bacteriile de pe mâinile mele este ... .
b) Mă spăl pe mâini ori de câte ori ... .
c) Dacă nu mă spăl pe mâini după ce mi-am acoperit gura cu ele când am
strănutat, se poate întâmpla ... .
2. Citește următoarele afirmații și precizează dacă sunt adevărate sau false.
a) Bacteriile pot fi observate doar la microscop.
b) Bacteriile se reproduc prin diviziune indirectă.
c) Bacteriile autotrofe se hrănesc cu substanțe produse de alte organisme.
d) Bacteriile patogene produc boli precum tetanosul, pneumonia și tuber­
culoza.
Activitate practică
Observă la microscop bacteriile dintr-o picătură de borș alimentar.
Bacterii văzute la microscop
Proiect
Realizează un poster cu câteva reguli simple sau cu un mesaj referitor la
reducerea răspân­dirii bacteriilor patogene. Prezintă-l colegilor tăi.
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa protistelor

GRUPA PROTISTELOR Amintește-ți!

• Ce organisme capabile de
Mediul de viață
fotosinteză trăiesc în ape?
Protistele trăiesc în special în mediul acvatic, dar și în mediul terestru • Cu ce se hrănesc
umed și chiar în corpul altor organisme.
animalele acvatice?
Parameci Euglenă verde
Amibă
Descoperă!
Protistele sunt o grupă
Bacterie extrem de diversă de
organisme, cu celula mult
mai complex organizată
Hidră
decât cea a bacteriilor.
Unele dintre ele se pot
deplasa cu ajutorul
pseudopodelor, flagelilor
sau al cililor, altele nu se
deplasează.
Protiste și alte organisme acvatice

Caractere generale
Protistele formează o grupă de organisme care au celula mai evoluată
decât cea a bacteriilor.
Nutriția
Unele protiste își pot produce singure substanțele organice hrănitoare prin
fotosinteză, de aceea sunt orga­nisme autotrofe. Altele se hrănesc heterotrof,
fiind pa­ra­zite și saprofite.
Reproducerea Picătură de apă dintr-un lac
văzută la microscop
Majoritatea protistelor se înmulțesc asexuat. La unele dintre ele, repro­
ducerea se poate realiza și sexuat, cu participarea a doi indivizi.
Clasificarea
Se realizează în funcție de modul de nutriție și de deplasare.
Protiste asemănătoare ciupercilor
Sunt organisme unicelulare saprofite, care trăiesc în soluri umede sau pe
resturi vegetale și animale pe care le descompun, și parazite, care trăiesc Verzeala-zidurilor
pe alte organisme vii. Mana cartofului este o specie pa­ra­zită care pro­voacă
pagube importante culturilor de cartof.
Protiste asemănătoare plantelor
Sunt organisme autotrofe care pot realiza fotosin­teza, datorită unui
pigment verde numit clorofilă, care absoarbe lumina. Ele produc oxigen și
sub­stanțe organice cu care se hrănesc și alte organisme. Pot trăi în sol, pe
scoarța copacilor și în ape dulci și sărate. Dintre aces­te protiste fac parte
algele (de exemplu, verzeala-zidurilor) și euglenele (de exemplu, euglena
verde). Euglena se de­pla­sează în apele dulci în care trăiește cu ajutorul unui Euglenă verde
flagel. La întuneric, ea se hrănește heterotrof, iar la lumină, autotrof.
89
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare
Amibă
Amibe și parameci
Parameci – imagine microscopică
Protiste asemănătoare animalelor (protozoare)
Sunt organisme unicelulare, heterotrofe, care au capa­citatea de a se
deplasa în mediul lor de viață pentru a găsi hrană.
Amiba trăiește în ape dulci stătătoare sau pe pământ umed. Forma corpului
ei se schimbă, deoa­rece formează prelungiri numite pseudopode (piciorușe
false). Pseudopodele au rol în deplasare și în capturarea hranei, reprezentată
de bacterii și de resturi organice.
Parameciul este cel mai evoluat organism dintre protiste. Trăiește în ape
dulci. Corpul său alungit, de forma unui pantofior, este acoperit cu numeroși
cili scurți, cu care se deplasează în mediul său de viață.
Importanța protistelor
Protistele autotrofe contribuie la oxigenarea me­diu­lui și constituie produ­
cătorii de substanță organică în ecosistemele acvatice. Algele asigură o mare
parte din oxigenul existent pe planetă.
Protistele sunt sursă de hrană pentru multe orga­nis­me, inclusiv pentru
oameni. Sunt considerate o impor­tantă rezervă de hrană a omenirii.
Speciile parazite precum mana cartofului, amiba dizenteriei, plasmodiul
malariei pot provoca îmbolnăvirea plan­­telor, a animalelor și a oamenilor.

Află mai multe!

În ape, în afara algelor
unicelulare, trăiesc și
alge pluricelulare verzi,
brune, roșii. Toate conțin
clorofilă, ceea ce le face
capabile de a realiza
fotosinteza. Pe lângă
clorofilă, unele conțin în
cantități mari și alte tipuri
de pigmenți, ceea ce le dă
culoarea caracteristică. Alge verzi Alge roșii
Cele mai multe dintre ele
trăiesc fixate pe substrat.
Când sunt lua­­te de valuri,
plutesc în masa apei.
În câmpu­ril­e de alge,
numeroase vie­­țu­­i­toare,
pre­­cum că­lu­ții-de-mare,
găsesc hra­­nă și adăpost.
Corpul unor alge brune
nu­mite Sargassum atinge
dimensiuni gigantice,
formând adevărate păduri
subacvatice. Alge brune

90
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa protistelor

Știai că...
...pasta de dinți poate conține diatomită, o rocă rezultată din învelișul unor
protiste numite diatomee?
...creta se formează și din învelișul calcaros al unor protiste numite
foraminifere și care sunt asemănătoare unor animale?
...malaria, boală gravă des întâlnită în zone tropicale și sub­tropicale,
este provocată de plasmodiul malariei, transmis prin înțepătura femelei Foraminifere
țânțarului anofel?

Dicționar
Pigment clorofilian – proteină de culoare verde pro­dusă de celulele unor
protiste și ale plantelor

Teme și aplicații Pigment clorofilian

1. Citește enunțurile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false.
a) Euglena face parte din grupa bacteriilor.
b) Algele se hrănesc heterotrof.
c) Parameciul se deplasează cu ajutorul pseudopodelor.
d) Unele protiste sunt asemănătoare ciupercilor.
Diatomee
2. Analizează caracteristicile organismelor din grupa bacteriilor și a protiste-
lor pe baza ima­ginilor și a informațiilor din manual. Compară cele două grupe
de organisme și stabilește asemănările și deosebirile dintre ele.

Activitate practică
Pune un mănunchi de ierburi uscate într-un vas cu apă, pe care îl lași la
căldură câteva zile. Apoi ia cu pipeta o picătură de apă din vas și observ-o la
microscop. Identifică protiste care se asea­mănă cu cele din ima­gi­nea de mai Plasmodiul malariei în
celulele roșii din sânge
jos.

Proiect
Modelează din plastilină celula unei alge unicelulare, a unei euglene, a unei
amibe și a unui parameci. Pentru care dintre ele ai nevoie de plastilină verde?
91
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

Amintește-ți! GRUPA FUNGILOR (CIUPERCILE)

• Unde ai întâlnit, în mediul
natural, ciuperci?
• La ce folosesc oamenii
ciupercile?
• De ce poate fi periculos
să consumi ciupercile pe
care le-ai cules fără să le
cunoști?

Descoperă!
Ciupercile sunt foarte
răspândite în natură
și formează o grupă
diversificată de organisme.
Sunt imobile, motiv
pentru care mult timp au
fost încadrate în grupa
plantelor. Se deosebesc
însă de acestea deoarece
sunt incapabile de Ciuperci
fotosinteză, fiind complet
lipsite de clorofilă. Mediul de viață
Ciupercile trăiesc în aproape orice mediu de viață dacă acesta oferă sufi-
cientă umiditate, căldură, umbră și substanțe organice hrănitoare. De aseme-
nea, pot trăi pe suprafața sau în interiorul altor organisme vii, parazitându-le.

Caractere generale
Ciupercile pot fi microscopice sau macroscopice, unicelulare sau pluri­
celulare. Corpul ciupercilor macroscopice este alcătuit din mai multe filamente
numite hife, care cresc foarte rapid, formând o rețea complexă numită miceliu.
Nutriția
Ciupercile sunt heterotrofe, asigurându-și substan­ţele necesare existenţei
Licheni
prin absorbţia acestora din mediu sau din organismele pe care le parazitează
sau cu care trăiesc în simbioză. Simbiozele se realizează între un organism
autotrof, care produce substanțele hră­nitoare, și unul heterotrof, care asigură
apa și sărurile mi­ne­rale necesare fotosintezei. Cele mai cunoscute simbioze
sunt lichenii și micorizele.
Lichenii sunt alcătuiți din alge microscopice și o ciupercă. Micorizele sunt
asocieri între ciuperci și rădăcinile unor plante, apar de exemplu la orhidee.
Reproducerea
Ciupercile se pot reproduce asexuat prin înmugurire, frag­­­mente de miceliu
Orhideele – plante care și spori (sporii asigură și rezistența la condițiile dificile ale mediului). De
dezvoltă micorize asemenea, se pot reproduce şi sexuat.
92
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa fungilor (ciupercile)

Hife care alcătuiesc miceliul Organe de înmulțire

Clasificarea
Drojdiile (drojdia de bere, drojdia vinului) sunt ciuperci microscopice,
unicelulare, saprofite. Celulele lor se divid (înmuguresc) și de multe ori nu se
separă, formând colonii.
Ruginile, tăciunii, mălurile sunt ciuperci microsco­pice parazite, care pot
provoca pagube plantelor cultivate.
Mucegaiurile (mucegaiul alb, mucegaiul negru, mucegaiul verde-albăs­ Drojdii
trui) sunt ciuperci unicelulare sau pluricelulare. Trăiesc saprofit pe alimente
sau pe diverse obiecte. Din loc în loc, pe miceliul lor apar organe în care se
formează spori. Aceștia se împrăștie și formează noi ciuperci. Aerul pe care îl
respirăm conține un număr foarte mare de spori de ciuperci.
Ciupercile cu pălărie sunt saprofite. Miceliul lor se întinde în pământ, iar
la suprafața solului formează un picior cu pălărie, cu rol în înmulțire. Pălăria
are lame pe care se găsesc spori care, atunci când ajung în condiții favorabile,
germinează și formează noi hife. Rugina plantelor

Importanța ciupercilor
Drojdiile realizează fermentații care stau la baza dos­pirii aluaturilor, a
transformării băuturilor dulci în bău­turi alcoolice. Unele mucegaiuri sunt utile
în obținerea brânzeturilor, iar din altele (Penicillium) se obţin antibiotice. Multe
ciuperci cu pălărie sunt comestibile (ghebe, hribi). Altele sunt otrăvitoare
(pălăria-șarpelui, hribul-dra­cului) și pot pro­­voca intoxicații grave, uneori letale.
Ciupercile saprofite contribuie, alături de bacterii­le sa­profite, la curăţarea Colonii de mucegaiuri
pământului de resturi vegetale și animale, asigu­rând astfel circuitul materiei
în natură. Ele au rol de descompunători în ecosistem.
Ciupercile parazite produc boli numite micoze la plante (de exemplu,
rugini ale unor plante, tăciunele porum­bului, cornul-secarei), animale şi om
(de exemplu, candidoze).
Lichenii contribuie la formarea solului, fiind printre primele organisme
care se instalează pe rocile golaşe. Favo­rizează astfel instalarea altor forme
de viaţă. Ei nu trăiesc în medii poluate, prezența lor indicând un mediu curat. Ciuperci cu pălărie

93
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

Află mai multe! Știai că...

Printre medicamentele ...datorită creșterii foarte rapide a ciupercilor, vechii egipteni credeau că
care au schimbat ele cresc prin magie, peste noapte?
soarta omenirii se află ...ciupercile sunt utilizate de chinezi, în domeniul medicinei, de aproximativ
și penicilina. În 1928, 4 500 de ani?
biologul scoțian Alexander ...există peste 30 de specii de ciuperci care strălucesc în întuneric? În
Fleming creștea bacterii trecut, oamenii le foloseau pentru a-și lumina drumul prin pădure.
pe medii de cultură, pentru
expe­ri­mentele pe care
le efectua în laboratorul
său. Lipsind o perioadă
mai mare din laborator,
la întoar­cere a avut o
surpriză. Omul de știință a
remarcat că pe unele dintre
culturile sale cu bacterii
crescuse o ciudată colonie
de mucegai de culoare
albăstruie, iar în jurul ei, pe
o rază de câțiva milimetri...
Ciuperci strălucitoare
nici urmă de bacterii!
Concluzia biologului a fost
Dicționar
că acel mucegai albăstrui,
identificat ulterior ca Intoxicație – rezultat al introducerii sau acumulării în organism a unor
fiind ciuperca saprofită substanțe toxice; otrăvire
Penicillium notatum, Letal – mortal
conținea „ceva” capabil Simbioză – formă de conviețuire reciproc avantajoasă realizată între două
să distrugă bacteriile. Ea specii diferite de orga­nisme
trăiește în sol, în aer, pe Spor – celulă cu rol în înmulțire, răspândire și supraviețuire în condiții
fructele și legumele aflate nefavorabile de mediu
în putrefacție etc.
În 1940, s-au reluat Teme și aplicații
cercetările și s-a extras
1. Pe un fruct lăsat pe masă mai multe zile și neatins de nimeni apare mucegai.
substanța misterioasă care
omora bacteriile: penicilina, Cum explici apariția acestuia?
utilizată de atunci ca 2. De ce locurile umede sunt prielnice apariției mucegaiurilor?
medicament antibiotic.
3. De ce este necesară aerisirea periodică a camerelor în care locuim?
Cu ajutorul ei s-au putut
vindeca boli considerate 4. Citește enunțurile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false.
incurabile până atunci, a) Corpul ciupercilor macroscopice este un miceliu alcătuit din hife.
ca: tuberculoza, holera, b) Ciupercile sunt organisme capabile de fotosinteză.
meningita, pneumonia, c) Lichenii sunt simbioze între ciuperci și rădăcinile unor plante.
precum și multe alte
d) Mucegaiurile pot fi utilizate ca alimente, dar și ca medicamente.
maladii infecțioase.
Și totul pentru că, într-o e) Bolile provocate de ciuperci se numesc bacterioze.
zi, un spor de mucegai a 5. Imaginează-ți cum ar fi lumea noastră în cazul în care toate ciupercile ar
contaminat accidental o dispărea brusc de pe Pământ. Scrie o poveste scurtă, care să ilustreze efectele
cultură de bacterii... unei astfel de dispariții.
94
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa fungilor (ciupercile)

Activitate practică
Prepară o soluție de apă cu zahăr, în care adaugi un pic de drojdie. După
un timp, ia o picătură din soluție și privește-o la microscop. Ce observi?
Ia cu pensa câteva hife din miceliul unui mucegai de pe un aliment.
Așază-le pe o lamelă de sticlă, într-o picătură de apă. Ce observi?

Portofoliu
Pe baza imaginilor de mai jos, realizează o compunere cu tema „Ciupercile
în viața oamenilor”.

Importanța ciupercilor

95
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

Amintește-ți! GRUPA PLANTELOR

• Care sunt tipurile de
plante pe care le cunoști?
Dă exemple de plante.
• Care sunt părțile
componente ale
unei plante?
• Ce este fotosinteza?
• De ce sunt plantele
importante pen­tru oameni
şi animale?

Descoperă!

Plantele sunt organisme vii,

pluricelulare, care tră­iesc în
mediul terestru și acvatic și
nu se pot deplasa. Știin­ța
care studiază plantele se Diverse plante
numește botanică.
Clasificarea plantelor
În funcție de mediul în care trăiesc, aspectul plantelor poate să fie foarte
diferit, dar toate au în comun faptul că sunt autotrofe. Ele își produc hrana de
care au nevoie prin fotosinteză.
După tipul tulpinilor, plantele se pot clasifica în:
• ierboase – scunde, cu tulpină subțire, moale și de obicei verde;
• arbuști – cu tulpină lemnoasă, ramificată de la ni­velul solului, cu înălţime
mică;
• arbori – tulpină lemnoasă, înaltă și groasă, din care se desprind ramuri.
După prezența florilor, plantele se împart în:
• plante fără flori: mușchii și ferigile;
Botanist
• plante cu flori: gimnospermele și angiospermele.

Arbore

Plantă ierboasă Arbust

96
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa plantelor l Plante fără flori

PLANTE FĂRĂ FLORI

Mușchii

Mușchi-de-pământ
(capsulă cu spori)

Mușchi
Fierea-pământului
Mediul de viață
Mușchii trăiesc în toate regiunile Pământului, de la poli până la Ecuator, de
la câmpie până în vârful muntelui, în medii nepoluate. Preferă locurile umede,
răcoroase și întunecoase.
Caractere generale
Corpul mușchilor, numit tal, este alcătuit din celule ase­mă­nătoare între
ele. Astfel de plante se numesc talofite. Un mușchi are trei părți: rizoizii,
tulpinița și frun­zulițele.
Rizoizii fixează planta și absorb apa din sol. Apa astfel reținută trece din
celulă în celulă în tot corpul muș­chiului. La muşchii mai evoluați, tulpiniţa este
dreaptă, verde și neramificată și pe ea sunt prinse frunzulițele verzi. Ele rețin Mușchiul-de-turbă
ca un burete apa din ploaie, rouă sau ceață. Această capacitate le asigură o
mare rezistență la secetă.
Se înmulțesc asexuat, prin sporii formați într-o cap­sulă din vârful tulpiniței,
dar şi sexuat.
Exemple: fierea-pământului, mușchiul-de-pământ, mușchiul-de-turbă, muș­­-
chiul-de-apă.
Importanța mușchilor
Mușchii împiedică eroziunea solului și mențin umi­ditatea lui. Sunt o sursă
de hrană pentru animale, sunt pionieri ai vegetației de pe stânci și, alături de
Mușchiul-de-apă
licheni, contribuie la formarea solului.
97
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

Ferigile

frunze

tulpină

rădăcină

Alcătuirea unei ferigi Ferigi

Mediul de viață
Ferigile sunt plante terestre iubitoare de umbră și umiditate. De aceea, cele
mai multe dintre ele sunt întâlnite în păduri.
Caractere generale
Spre deosebire de muşchi, ferigile au rădăcină, tul­pină şi frunze cu
structură complexă. Celulele din corpul ferigilor, numit corm, se deosebesc
între ele și îndeplinesc funcții diferite. Astfel de plante se numesc cormofite.
Tulpina este, cel mai adesea, subterană și se numește rizom. De la nivelul
tulpinii pornesc rădăcinile și frunzele. Rădăcinile absorb apa cu săruri minerale
Ferigă comună (seva brută) din pământ. Spre deosebire de mușchi, ferigile au celule alungite,
numite vase conducătoare, prin care seva brută este transportată spre frunze.
Apa și substanțele hrănitoare (seva elaborată) produse în frunze sunt conduse
apoi, prin alte vase conducătoare, în toate părțile plantei. Frun­zele sunt verzi și
se dezvoltă în buchet la suprafața pământului.
Ferigile nu formează flori și nici semințe. Se înmul­țesc prin rizomi sau prin
spori situați, de regulă, în mici săculețe pe dosul frunzelor. Se pot înmulți și
sexuat.
Exemple: pedicuța, coada-calului, feriga comună.
Importanță
Din imensele păduri de ferigi care au populat suprafața Pământului cu
foar­te multă vreme în urmă s-au format căr­bu­nii. Astăzi, multe specii de ferigi
sunt plante or­na­men­­tale în gră­dini și parcuri. Unele dintre ele au întrebuințări
Săculețe cu spori
medicale (coada-calului).

98
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa plantelor l Plante fără flori

Știai că... Află mai multe!

...astăzi, ferigile arborescente mai trăiesc numai în zonele tropicale? O
astfel de ferigă, care atinge 12 metri înălțime, crește în sudul Americii și în
insula Tasmania. Ea are tulpina bogată în substanțe hrănitoare, de aceea
băștinașii o folosesc în alimentație.
Teme și aplicații
1. Enumeră alte moduri de utilizare a mușchilor de către păsări și de către om.
2. De ce se spune despre mușchi că indică nordul?
3. Citește enunțurile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false.
a) Mușchii au vase conducătoare.
b) Seva elaborată este extrasă de rădăcină.
c) Seva brută conține apă și minerale.
d) Mușchii rețin foarte multă apă.
e) Mușchii și ferigile sunt plante fără flori.
f) Arbuștii au tulpină ierboasă.
4. Asociază noțiunile din cele două coloane referitoare la grupele de plante și În urmă cu aproximativ
250 de milioane de ani, în
la reprezentanții acestora:
era carboniferă, numită
1. mușchii a) pedicuța așa datorită can­tităților
b) fierea-pământului imense de cărbune
2. ferigile c) coada-calului formate atunci, ferigile
d) mușchiul-de-pământ arborescente alcătuiau
e) feriga comună păduri întinse în zonele
Activitate practică mlăștinoase (de exemplu,
coada-calului gigantică).
Observă macroscopic și microscopic componentele mușchilor și ale Căzând în apa săracă în
ferigilor. oxigen din mlaștini, sub
Umple două pahare cu un lichid colorat. În primul pahar introdu vertical acțiunea unor bacterii,
o bucată de su­gativă. Observă modul în care circulă lichidul colorat prin arborii au putrezit încet și
sugativă. În al doilea pahar in­trodu o pipetă cu ajutorul căreia extragi lichidul. s-au transformat treptat în
Compară modul în care a circulat lichidul în cele două situații și asociază cărbune. Transformarea
fiecare dintre cele două modalități de circulație a lichidului cu deplasarea apei lemnului în cărbune a durat
prin corpul muşchilor şi al ferigilor. mii de ani. Urmele de ferigi
Proiect și de scoarță de copac
care se găsesc în cărbune
Taie o bucată dintr-un covor de mușchi cu tot cu pă­mânt. Las-o la soare demonstrează că acesta
câteva zile, până când se usucă bine, apoi toarnă câte puțină apă peste ea pe provine din plante.
parcursul a trei zile. Observă ce se întâmplă!

Coada-calului

99
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• Care sunt plantele cu flori
pe care le cunoști?
• Ce fel de arbori cresc în
pădurile de conifere?
Dar în cele de foioase?
• Unde sunt situate
semințele pomilor
fructiferi?
Descoperă!
Gimnospermele și
angiospermele sunt
plante cu flori și semințe.
Florile s-au format din
frunze modi­ficate, care au
rolul de a proteja celulele
reproducătoare, ceea ce
a marcat un progres în
evoluția plantelor.
În interiorul florilor se
dezvoltă semințele, care
conțin embrionul bine
protejat din care se va
forma viitoarea plantă.
Molid
Tisă
Pădure de conifere
100
4 Grupe de vieţuitoare
PLANTE CU FLORI
Gimnospermele
Sunt primele plante cu flori. Semințele lor rămân neacoperite deoarece
aceste plante nu produc fructe. Gim­­­nospermele sunt cormofite superioare,
vasele lor con­­ducătoare fiind mai perfecționate decât ale ferigilor.
Mediul de viață
Gimnospermele cresc cel mai bine în regiunile înalte de deal şi de munte,
unde formeză păduri.
Caractere generale
Gimnospermele sunt plante lemnoase, arbori și ar­buști. Rădăcinile lor
pătrund adânc în pământ, dar de multe ori se ramifică mai mult la suprafaţă,
datorită faptului că trăiesc și în zone stâncoase. Tulpinile arborilor de coni-
fere sunt drepte şi înalte. La unele, cum este jneapănul, tulpina este târâtoare.
Frunzele verzi, numite popular cetină, sunt variate ca formă și mărime. Cele
mai multe sunt aci­culare, dar pot fi și solzoase (de exemplu, tuia).
Aceste plante au flori în formă de con. Din acest motiv, gimnospermele se
mai numesc și conifere.
Se înmulțesc prin semințe care se formează direct pe solzii conului.
Gimospermele se mai numesc rășinoase deoarece secretă o substanță
cleioasă numită rășină.
Semințe de molid neacoperite Pin Tuia
Ienupăr Brad Zadă (larice)
Reprezentanți
Bradul, pinul, molidul, tisa, tuia, larița (zada), ienu­părul, jneapănul.
Importanță
Lemnul tulpinilor este folosit în construcţii, în tâmplărie, în industria
celulozei şi a hârtiei, la fabricarea instrumentelor muzicale etc. Din răşină se
pot obține tușuri. Mugurii sunt utilizați în industria far­­maceutică. De asemenea,
gimnospermele sunt folosite ca plante ornamentale în grădini și parcuri.
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa plantelor l Plante cu flori

Angiospermele
floare
Sunt cele mai diversificate și evoluate cormofite. Spre deosebire de gim­-
nosperme, din florile lor se for­mează și fructe, care închid și protejează
semințele. Vasele lor conducătoare sunt cele mai perfecționate, asigurând o fruct cu
foarte bună circulație a sevelor. semințe

Mediul de viață
Sunt răspândite pe tot globul, predominant în mediul terestru, dar trăiesc frunză
și în mediul mlăştinos și acvatic.
tulpină
Caractere generale
Angiospermele sunt plante ierboase și lemnoase. Majoritatea sunt verzi, rădăcină
autotrofe, puţine specii fiind sapro­fite (unele orhidee) sau parazite (cuscuta).
Au rădăcini lemnoase, firoase sau sub formă de țăruș. Tulpina poate
fi aeriană (dreaptă, târâtoare, agă­ță­toare) sau subterană (bulbi, tuberculi,
rizomi). Frunzele sunt verzi, foarte variate ca formă. Cele mai multe sunt alcă­
Părțile unei plante
tuite din teacă, codiță (pețiol) și o parte adesea lățită (limb).
Florile angiospermelor, spre deosebire de conuri, sunt de obicei frumos
mirositoare și au sepale și petale colo­rate, pentru a atrage insectele. stamine pistil
Fructele au forme, mărimi, culori și gusturi diferite. Ele protejează se­min­
țele și asigură răspândirea lor. Se for­mează numai la angiosperme.
Semințele, de regulă, asigură reproducerea acestor plante.
Angiospermele se pot înmulți însă și vegetativ, prin fragmente de rădăcini
sepale petale
sau de tulpini, prin frunze, dar și prin tulpini subterane.
Reprezentanți receptacul peduncul
Angiospermele sunt foarte numeroase, reunind multe grupe. Printre Alcătuirea unei flori
reprezentanții acestor grupe se află: magnolia, mărul, cireșul, măceșul,
fasolea, salcâmul, varza, rapița, cartoful, pătlăgeaua roșie, floarea-soarelui,
crizantema, vița-de-vie, stejarul, castanul, teiul, ghiocelul, laleaua, narcisa,
grâul, porumbul etc.

Fruct cu semințe

Margarete teacă
Floarea-soarelui Fragi pețiol

Narcisă Gulie limb

Diverse plante Alcătuirea unei frunze

101
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

Află mai multe! Importanță

Angiospermele sunt sursă de hrană și de oxigen pentru alte organisme.
Rădăcinile plantelor lemnoase împiedică eroziunea solului și alunecările de
teren. Pădu­rile influențează clima, prevenind schimbările meteorologice
bruște, inundațiile și seceta prelungită. Conform Organizației pentru Alimen-
tație și Agricultură a Națiunilor Unite, aproximativ 53 000 de plante cu flori sunt
utilizate pentru tratarea unor boli, un sfert dintre medicamente fiind obținute
direct din plante. Din fibrele de in, bumbac, cânepă se produc țesături. Lemnul
unora (cireș, nuc, stejar) este folosit în industria mobilei sau în construcții.
Multe sunt plante ornamentale în grădini și parcuri.

Originar din America de

Sud, cartoful, potrivit
istoricilor, era consumat
de incaşi încă din anii
500 î.Hr. Alimentului căruia
i se spunea şi „pâinea
săracului“ i-au trebuit sute
de ani ca să ajungă pe
masa tuturor europenilor. Porumb
În prezent, cartofii sunt Știai că...
cultivați în peste 120 de țări
și sunt consumați zilnic de ...Rafflesia arnoldii, o plantă care trăiește în pădurile din Sumatra, are cea
peste un miliard de oameni. mai mare (un metru diametru) și urât mirositoare floare din lume?
Istoria cartofului în Europa ...unul dintre cei mai bătrâni şi mai înalţi copaci de pe Pământ este un
începe după 1530, când arbore Sequoia din Nevada, SUA? El are 3 200 de ani, aproximativ 75 de
spaniolii l-au descoperit în metri înălţime și un diametru de 7,7 metri.
Peru (America de Sud) și ...într-o oră, tulpina de bambus (planta cu cea mai rapidă creştere) se
apoi l-au adus în Spania. lungește cu 2-3 centimetri, iar în 5-6 săptămâni atin­ge înălţimea de 18-20
Până în 1573, planta era metri?
considerată toxică. Foarte
puțini îl foloseau pentru
hrană sau ca medicament.
Francezii apreciau
frumusețea florii cartofului,
dar planta era considerată
otrăvitoare. În 1771,
Academia de Medicină
din Pa­ris stabilește că
tuberculul de cartof nu
este toxic și re­comandă
folosirea sa în alimentație.
În România, carto­ful s-a Rafflesia arnoldii Pădure de bambus
cultivat abia după 1800, la
început în Transilvania, Dicționar
apoi în Țara Românească Embrion – structură pluricelulară situată în interiorul seminței din care se
și în Moldova. formează noua plantă

102
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa plantelor l Plante cu flori

Teme și aplicații Află mai multe!

1. Descrie asemănările și deosebirile dintre arbori, arbuști și plante ierboase. În natură există şi plante
2. Asociază noțiunile din cele două coloane referitoare la grupele de plante și carnivore, semiparazite
la reprezentanții acestora. şi parazite.
1. gimnosperme a) cireș Plantele carnivore
b) brad (otrăţelul-de-baltă, roua
c) pin cerului) trăiesc în medii
2. angiosperme d) cartof sărace în săruri minerale.
e) tuia Ele îşi procură aceste
f) crizantemă substanţe prin capturarea
şi digerarea unor insecte
3. Citește enunțurile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false. sau animale mici. Pentru
a) Molidul formează flori, fruct și semințe. aceasta, frunzele lor s-au
b) Fructele bradului poartă numele de conuri. transformat total sau
c) Semințele mărului conțin embrionul din care se va forma o altă plantă. parţial în „capcane”.
d) Porumbul face parte din grupa angiospermelor. Cea mai cunoscută plantă
4. Enumeră rolurile plantelor în natură. semiparazită este vâscul,
care trăieşte sub forma unor
5. Explică pe scurt legătura dintre:
tufe rotunde, verzi-gălbui
a) arbori și mobilierul din locuința ta; pe ramurile unor arbori din
b) pomii fructiferi și sănătatea omului; pădure (brad, molid, stejar,
c) soare, plante și animale. mesteacăn, plop) sau chiar
pe ramurile pomilor din
Activitate practică livadă (meri, peri). Este
capabil de fotosinteză,
Studiază resurse documentare: manuale, reviste, cărți, site-uri. Extrage
având clorofilă, dar extrage
informații despre o plantă, pe baza cărora să realizezi desene/colaje, pe care
apă și săruri minerale
să le prezinți colegilor.
din planta-gazdă.
Proiect Plantele parazite (cuscuta,
muma-pădurii, lupoaia)
Întocmește un tabel în care să notezi plante din localitatea ta, grupate şi-au pierdut clorofila
după importanța lor (alimentare, medicinale, decorative, industriale etc.), și un şi extrag substanţele
alt tabel în care să notezi plante grupate după criteriile studiate: mușchi, ferigi, hrănitoare din plantele pe
gimnosperme, angiosperme ierboase şi lemnoase. care trăiesc.

103
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• Care sunt animalele pe
care le cunoști mai bine?
• Ce deosebiri importante ai
observat între plante
și animale?
• De ce sunt animalele
folositoare omului?
Descoperă!
Știința care studiază
animalele se numește
zoologie.
Există aproape două
milioane de specii de
animale identificate şi încă
mai multe pe cale de a fi
descoperite. De-a lungul
a peste un miliard de ani,
s-au adaptat la schimbările
mediului înconjurător,
dezvoltând moduri de viață
diverse în lupta pentru
supravieţuire.
Animalele sunt organisme
pluricelulare, complexe,
majoritatea capabile
de deplasare. Chiar şi
cele mai simple animale
reacţionează rapid la
schimbările din jurul lor,
retrăgându-se din faţa
pericolelor sau acționând
în căutarea hranei. Își iau
energia de care au nevoie
consumând hrană vegetală
sau animală. Animalele se
pot împărți în nevertebrate
şi vertebrate.
104
4 Grupe de vieţuitoare
GRUPA ANIMALELOR
ANIMALE NEVERTEBRATE
Se cunosc peste 1 200 000 de specii de nevertebrate, animale lipsite de
schelet intern și coloană ver­tebrală, care trăiesc în toate mediile de viață.
Dintre grupele de nevertebrate fac parte: spongierii, celente­ratele, viermii,
moluștele, artropodele.
Spongierii – sunt animale acvatice primitive care trăiesc în colonii.
Fiecare individ prezintă mai mulți pori prin care intră apa cu substanțe hrănitoare
și un por mai mare prin care iese apa cu resturile rezultate din activi­tatea
lui. Spongierul pompează un volum mare de apă, din care extrage, pe lângă
substanţe nutritive, și substanţe toxice şi foarte multe bacterii, purificând
astfel apa. În lacuri și bălți trăiește buretele-de-apă dulce, iar în Marea Neagră,
mai multe specii de bureți marini.
cavitatea
corpului
peretele
corpului
pori
Alcătuirea unui spongier Buretele-de-apă dulce Bureți marini
Celenteratele – sunt organisme acvatice. Pe corp au un orificiu în
jurul căruia se află tenta­cule urzi­cătoare cu ajutorul cărora își prind prada.
Orificiul comunică cu o cavitate internă în care ajunge și este prelucrată hrana
pentru a putea fi folosită. Celenteratele au culori şi forme diferite: de copac
cu ramuri – coralul roşu, de floare – actinia, de sac – hidra, sau de umbrelă –
meduza. Hidra trăieşte în ape dulci, fixată de pietre sau de plante. Meduzele,
animale marine cu corp gelatinos, care trăiesc și în Marea Neagră, înoată
sacadat datorită contracţiilor corpului. Coralii, animale coloniale din mă­rile şi
oceanele calde, produc un schelet calcaros care susține micii indivizi.
tentacule orificiu corp
cavitatea
corpului
peretele
corpului tentacule
Alcătuirea unei hidre Alcătuirea unei meduze Corali
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa animalelor l Animale nevertebrate

Viermii – trăiesc liberi în apă și pe uscat sau parazitează alte orga-

nisme. Au corp lat, cilindric sau inelat. Viermii paraziți produc un număr mare Inele ale
corpului
de ouă. Tenia este un vierme lat, alb, para­zit la porc, câine, om și are aspect
de panglică. Trichina, oxi­urul şi limbricul sunt viermi cilindrici paraziți care
pot afecta sănătatea omului. Lipitoarea, vierme inelat acva­tic, parazit extern,
se prinde cu ajutorul unei ventuze de alte animale, înmagazinează sângele
acestora și apoi se hrănește cu el mai mult timp. Râma, vierme inelat teres­tru,
Alcătuirea unei râme
are un rol important în afânarea solurilor.

Tenie Oxiuri Limbrici Lipitori

Moluștele – sunt animale acvatice sau terestre cu corpul moale,

protejat adesea de o cochilie calcaroasă. Din această grupă fac parte melcii,
scoicile, cefalopodele.
Melcii au corpul protejat de o cochilie spiralată. Se deplasează lent cu
ajutorul piciorului în formă de talpă. Melcii tereştri sunt activi noaptea, când
umiditatea este ridicată, se hrănesc și ziua, mai ales atunci când plouă. Cei
mai cunoscuți sunt melcul de livadă şi limaxul.
Scoicile sunt animale acvatice sedentare, fără cap, protejate de două Sepie
valve. Se hrănesc prin filtrarea apei. Cu ajutorul piciorului de forma unei lame
de topor se în­groa­­pă în mâl sau în nisip și se deplasează pe distanțe scurte.
În Marea Neagră trăiesc midia și stridia, iar în apele dulci, scoica-de-râu și
scoica-de-lac.
Cefalopodele, cele mai complexe şi mai evoluate mo­luşte, sunt animale
marine de pradă, lipsite de cochilie, care au un număr variabil de tentacule
(zece la caracatiță, opt la sepie), folosite la locomoție și hrănire. Caracatiţa
şi sepia au un cap mare și tentacule prevăzute cu ventuze care înconjoară
gura și au rol de a prinde prada. Când sunt atacate, elimină o substanţă ca o Stridii
cerneală, care tulbură apa.

cochilie cap ochi

tentacule
picior picior valve tentacule cu ventuze cap

Alcătuirea unui melc Alcătuirea unei scoici Alcătuirea unei caracatițe

105
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

Artropodele – sunt animale acvatice sau teres­tre cu picioare arti-

culate și corp segmentat, protejat de un înveliş chitinos (exoschelet). Dintre
artropode, arahnidele și  crustaceele au corpul alcătuit din cefalotorace
și abdomen, iar insectele, din trei segmente: cap, torace și abdomen.
Arahnidele trăiesc pretutindeni, uneori şi în aşe­ză­­­rile omeneşti. Sunt păian-
jenii, scorpionii, acarienii. Pă­ian­­jenii au patru perechi de picioare. Sunt carnivori
și își prind prada în pânza lor. Produc venin, însă doar câteva specii sunt peri-
culoase pentru om.
Acarieni
Crustaceele sunt artropode acvatice cu corpul învelit într-o crustă tare. Au
mai multe perechi de picioare, iar uneori primele perechi au clești cu care prind
hrana. Crustaceele sunt inferioare, mici (dafnia sau puricele-de-apă și ciclopul),
și superioare, mari (racul-de-râu, langusta, crevetele și crabul). 
Insectele sunt cele mai diverse și mai numeroase organisme, existând
peste 1 000 000 de specii, majorita­tea terestre. Pe toracele lor sunt prinse
două perechi de aripi și trei perechi de picioare articulate. Cele mai răs­pândite
specii de insecte de la noi sunt cărăbușii, fluturii, muștele, albinele, viespile,
furnicile, ploșnițele, buburuzele, gân­­dacii, lăcustele, libelulele­. Unele insecte
Buburuză
poleni­zează plan­tele cu flori.

clești abdomen
aripi
cefalotorace

torace
picioare
abdomen
abdomen cap
cefalotorace

Alcătuirea unui păianjen Alcătuirea unui rac Alcătuirea unei insecte

Știai că...
...cuvântul animal provine din latinescul anima, care înseamnă suflu vital
sau suflet? 
...unii ţânţari sunt foarte periculoși, deoarece prin înţepătura lor transmit
agenții patogeni ai unor boli grave precum malaria sau febra galbenă? 
...un purice poate sări de 350 de ori lungimea corpului său? Este ca și cum
Țânțar
un om ar sări peste un teren de fotbal.

Dicționar
Chitină – substanţă organică prezentă în exoscheletul artropodelor
Valve – cele două părți mobile ale cochiliei unei scoici
Venin – substanță toxică produsă de unele animale pentru a se apăra

Purice

106
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa animalelor l Animale nevertebrate

Teme și aplicații Află mai multe!

1. Completează un tabel similar celui de mai jos cu noțiunile corespunzătoare
cerințelor.
Grupa din care Trăsătură
Mediul de viață Animal înrudit
face parte a corpului
melcul de livadă
libelula
coralul roșu Tridacna este cea mai mare
tenia scoică de pe planetă și
puricele-de-apă trăiește în Oceanul Pacific.
buretele-de-apă dulce Scoica are până la 1,5 metri
caracatița lungime şi 300 de kilograme.
Pescarii o denumesc
2. Asociază noțiunile din cele două coloane referitoare la grupele de neverte- „carapacea morții“, deoarece
brate și repre­zentanții lor. poate reteza cu valvele ei
1. actinia a) crustacee piciorul sau brațul unui om.
2. lipitoarea b) celenterate
3. buburuza c) scoici
4. crevetele d) arahnide
5. păianjenul e) viermi inelați
6. midia f) insecte
3. Completează rebusul de mai jos și vei descoperi pe verticala A-B denu-
mirea unei grupe de artropode. Nautilul este singurul
A cefalopod actual care are
1. Animal care își prinde prada în
cochilie. Este reprezentantul
pânza sa. 1
unei grupe străvechi
2. Vierme cilindric parazit. 2 de moluşte rămase
3. Tip de insectă. 3 neschimbate de aproximativ
4. Substanță din învelișul 4 600 de milioane de ani.
artropodelor. 5 Astfel de orga­nisme sunt
5. Cele mai numeroase nevertebrate. 6
considerate fosile vii.
6. Vierme inelat parazit. Trăiește în Pacificul de Sud-
7
7. Purice-de-baltă. Vest, unde coboară până la
8 600 de metri adâncime.
8. Cefalopod cu zece brațe. B Caracatița, înzestrată cu
personalitate și inteligență,
Activitate practică
poate înțelege felul în care
Observă comportamentul albinelor sau furnicilor din grădină, livadă sau funcționează un anumit
parc. Pe baza observațiilor efectuate, alcătuiește un referat despre cum se mecanism. Depune un
organizează acestea și cum comunică în cadrul grupului. număr foarte mare de ouă,
pe care le păzește fără să
Portofoliu se hrănească chiar și luni
Realizează un portofoliu pe bază de imagini, în care să grupezi câte întregi. De foame, își poate
trei imagini cu animale diferite pentru fiecare dintre cele cinci grupe de mânca tentaculele, dar nu
nevertebrate studiate. părăsește locul în care și-a
depus ouăle, chiar cu prețul
vieții. Nu moare însă înainte
de apariția puilor.

107
 Unitatea de învățare
Amintește-ți!
• Prin ce se diferențiază
un animal nevertebrat de
unul vertebrat?
• Ce animale vertebrate
cunoști mai bine?
• Ce animale îți place
să îngrijești?
Descoperă!
Vertebratele sunt animale
mult mai complex
organizate decât
nevertebratele.
Se caracterizează prin
faptul că au un schelet
intern care crește odată
cu organismul și al cărui
ax este reprezentat de
coloana vertebrală.
Din punctul de vedere
al temperaturii corpului,
vertebratele se pot grupa în
două categorii:
• vertebrate
poichiloterme – cu
temperatura cor­pu­lui
variabilă în funcție de
cea a mediului;
• vertebrate
homeoterme – cu
temperatura corpului
relativ constantă sau
animale cu sânge cald.
Brotăcel
108
4 Grupe de vieţuitoare
ANIMALE VERTEBRATE
Vertebrate cu temperatura corpului variabilă
Cele mai numeroase grupe de vertebrate poichi­lo­terme sunt peștii,
amfibienii și reptilele.
Peștii reprezintă cea mai numeroasă grupă de ver­tebrate acvatice. Au
corpul acoperit cu solzi și înoată cu aju­­­torul cozii și al înotătoarelor. După
structura schele­tului, peștii sunt cartilaginoși și osoși. Respiră prin branhii,
care comunică cu exteriorul prin fante la peștii cartilaginoși și sunt acoperite
de opercule la cei osoși. De regulă, pentru a se înmulți, depun icre și lapți în
apă. Unii migrează în pe­rioa­da de reproducere.
Peștii cartilaginoși au gura situată sub bot și mai multe rânduri de dinți
care se schimbă. Înotătoarea co­da­lă are lobul superior mai mare. Trăiesc
în apele mărilor și ocea­nelor și majoritatea sunt răpitori. Cei mai cunoscuți
sunt: rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, peștele-fierăstrău, rechi-
nul-balenă și câinele-de-mare, prezent în Ma­rea Neagră. Unii pești cartilaginoși
precum vulpea-de-mare, pisica-de-mare și torpila trăiesc pe fundul mărilor, au
corpul turtit și înotătoare întinse pe laturile corpului.
Peștii osoși au schelet parțial sau total osificat. Sunt cei mai numeroși
pești care populează apele dulci, mările și oceanele. Cei mai cunoscuți pești
de apă dulce sunt crapul, carasul, păstrăvul, somnul, bibanul, iar dintre cei
marini, calcanul, tonul, sardina, scrumbia albastră, sturionii etc.
fante branhie
Rechin ciocan Pisică-de-mare
opercul
Ton Crap
Amfibienii sunt adaptați atât la mediul acvatic, cât și la cel terestru.
Au patru membre, motiv pentru care sunt vertebrate tetrapode. Corpul lor
este alcătuit din cap, trunchi, membre și coadă, la unele specii. Respiră prin
plămâni și piele, care este subțire, umedă și bogat vas­cu­la­rizată. Rămân legați
de mediul acvatic prin respirație şi prin reproducere, depunându-şi ouăle în apă,
unde se dezvoltă. Se împart în amfibieni cu coadă – tritonul și salamandra,
și amfibieni fără coadă – broasca-de-lac, broasca-de-pădure, broasca-râioasă
și brotăcelul.
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa animalelor l Animale vertebrate

Reptilele sunt mai bine adaptate mediului teres­tru decât amfibienii.

Reptilele au cap, trunchi și patru membre, cu excepția șerpilor, care nu au
membre. Se deplasează prin târâre sau înot. Au corpul protejat de o piele
uscată și groasă, acoperită cu solzi sau plăci osoase, limitând astfel pierderile
de apă. Respiră prin plămâni. Reptilele se împart în șopârle, șerpi, țestoase
și crocodili.
Șopârlele au picioare dispuse lateral și cozi lungi. Majoritatea trăiesc
pe sol, ca de exemplu gușterul, șopârla cenușie, șopârla gule­rată, varanul de
Komodo, dar există și specii cățărătoare, ca iguana și cameleonul. 
Șerpii au corp lung, lipsit de membre. Cei mai mulți șerpi sunt neveni- Gușter
noși, ei folosesc dinții îndreptați înapoi pentru a apuca prada. Din această
categorie fac parte șar­pele-de-casă, șarpele-de-apă și șerpii constrictori (boa,
pitonul și anaconda). Șerpii veninoși, răspândiți mai ales în regiu­nile tropicale,
au dinți cu care injectează veninul în pradă. Cei mai cunoscuți sunt vipera,
care trăiește și la noi în țară, cobra, șarpele cu clopoței.
Țestoasele au corpul învelit cu o armură osoa­să alcă­tuită din carapace
și plastron. În țara noastră trăiesc țestoasa-de-apă și țestoasa-de-uscat. În
mările tropicale trăiește caretul.
Crocodilii, cele mai mari reptile, trăiesc în lacuri și în apele curgătoare
din regiunile tropicale. Sunt cei mai temuți prădători din ape, pot prinde și
înghiți animale foarte mari. Aligatorul trăiește în America de Nord, caimanul
în America de Sud, crocodilul de Nil în Africa, iar crocodilul de apă sărată în Iguană
Australia.

Varan de Komodo Cameleon Țestoasă-de-apă

Aligator Caiman

109
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

Află mai multe! Știai că...

Dinozaurii, reptile care ...peștele-lună este cel mai mare peşte osos şi poate cântări peste 2 tone?
au apărut pe Pământ în ...căluții-de-mare sunt singurii pești care înoată în poziție verticală?
urmă cu aproximativ ...crocodilul de apă sărată este cel mai mare crocodil, iar cea mai mare
200 de milioane de ani, șopârlă din lume este varanul sau dragonul de Komodo, care produce o
aveau formă asemănătoare salivă toxică plină de bacterii?
șopârlelor sau păsărilor. ...unele țestoase pot rezista până la 400 de zile fără hrană, iar țestoasa-
Până acum au fost găsite gigant din Insulele Galapagos poate ajunge la o greutate de 300 de
și clasificate circa
kilograme?
1 300 de specii de
dinozauri. Numele lor
vine din limba greacă și
înseamnă „șopârlă teribilă”,
datorită dimensiunilor
uriașe ale unora dintre ei.
Dinozaurii trăiau pe uscat,
în apă și în aer. Dintre
dinozauri au apărut și
unele reptile zburătoare,
strămoșii păsărilor de Pește-lună Căluț-de-mare
astăzi. Erau animale
erbivore sau carnivore.
Cel mai mare dinozaur
erbivor avea o greutate
de circa 130 de tone și
o lungime mai mare de
40 de metri. Dinozaurii
carnivori erau feroce și își
urmăreau prada alergând
pe picioarele din spate. Crocodil de apă sărată Țestoasă-gigant
Cel mai cunoscut dinozaur
răpitor este Tyrannosaurus,
Teme și aplicații
care avea cam 12 metri
lungime și cântărea peste 1. Observă și studiază animalele dintr-un acvariu și alcătuiește un referat
8 tone. Dinozaurii aveau despre grupele cărora aparțin, denumirea speciilor pe care le-ai identificat și
membre care sprijineau modul lor de deplasare.
corpul într-o poziție
verticală și de aceea 2. Identifică două deosebiri și două asemănări între triton și gușter.
făceau pași mari și puteau 3. Asociază noțiunile din cele două coloane referitoare la grupele de vertebrate
alerga. Unii erau foarte și repre­zentanții lor.
agili, alergând cu viteze de 1. gușterul a) țestoasa
peste 50 km/h, în timp ce 2. salamandra b) șopârla
dinozaurii de talie mare se 3. rechinul c) amfibieni cu coadă
deplasau mai încet.
4. crotalul d) pești cartilaginoși
Ultimii dinozauri au dis­
părut cu aproximativ 65 de 5. tonul e) șerpi
milioane de ani în urmă, dar 6. caretul f) amfibieni fără coadă
până atunci, de-a lungul a 7. brotăcelul g) pești osoși
160 de milioane de ani, au 4. Realizează un album virtual cu imagini ale reprezentanţilor principalelor
fost stăpânii planetei. grupe de animale poichiloterme. Prezintă-l colegilor la ora de biologie.
110
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa animalelor l Animale vertebrate

Vertebrate cu temperatura corpului constantă Amintește-ți!

Păsările, cea mai mare grupă de vertebrate teres­tre, provin dintr-o • Cu ce este acoperit corpul
grupă de reptile zburătoare. Reglarea temperaturii corpului este favorizată de păsărilor? Dar cel al
apariția penelor, care limitează pierderile de căldură. Păsă­rile se deplasează mamife­relor?
prin zbor, cu ajutorul membrelor anterioare transformate în aripi. Scheletul • Cum își îngrijesc păsările
are o greutate mică, deoarece oasele sunt pneumatice. Cu ajutorul ciocului, puii? Cum își hrănesc puii
pă­să­­rile se hrănesc, se apără sau pot ataca. Depun ouă pe care majoritatea câinii și pisicile?
le clocesc în cuiburi și își îngrijesc puii. La păsă­rile zburătoare, puii trebuie
hrăniți în cuib până înva­ță să zboare, în timp ce la păsările acvatice și terestre Descoperă!
puii încep să meargă imediat ce au ieșit din ou. După mediul și modul de viață,
există următoarele categorii de păsări: Vertebratele care își mențin
• acvatice – au corpul turtit și degetele unite printr-o membrană. Pentru temperatura corpului
a nu se uda, își ung des penajul cu sub­stan­țe grase produse de o relativ constantă sunt
glandă din zona cozii. Sunt reprezentate de rațe, gâște, lebede, cormo- păsările și mamiferele.
rani, pelicani. Pot trăi în medii foarte
• de țărm sau picioroange – se deplasează pășind, au picioarele, gâtul variate și consumă multă
și ciocul lungi, deoarece își culeg hrana de pe pă­mânt și din ape puțin energie pentru a-și menține
adânci. Cele mai cunoscute sunt: stârcul, barza, lopătarul, egreta și temperatura corpului.
cocorul.
• de stepă și deșert – s-au adaptat la alergat și au renunțat la zbor. Talia
lor a crescut, picioarele s-au alungit, iar numărul degetelor s-a redus.
Cele mai cunoscute sunt struțul, dropia și spârcaciul.
• de pădure – își petrec viața în coroana arbori­lor, unde își caută hrana și
își fac cuibul. Deși sunt bune zbu­ră­toare, aceste păsări sunt adaptate în
mod special la cățărat, ca de exemplu, ciocănitoarea și cucul.
• răpitoare – au cioc ascuțit și încovoiat, gheare ascuțite și simțuri
agere, în special văzul și auzul. Există păsări răpitoare de zi și de
noapte. Cele mai mari răpitoare de zi sunt acvilele și vulturii; au aripi
lungi, care le permit să planeze cu ușurință în aer și astfel să-și caute
hrana. Răpitoarele de noapte (bufnița, cucuveaua, ciuful) au ochii pozi-
ționați în față. Zboară lin și fără zgomot pentru a-și surprinde prada. Lebădă cu pui

Cormoran Stârc Lopătar

Cuc Acvilă Cucuvea

111
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare

Mamiferele sunt cele mai evoluate vertebrate, adaptate la toate mediile

de viață. Au corpul acoperit cu păr, cu rol în menținerea temperaturii corpului.
În acest sens, mamiferele din deșert își folosesc urechile pentru a răci sângele,
elefanții își fac vânt cu ajutorul urechilor, câinii au respirația rapidă și salivează
abundent când le este cald, pe când animalele care trăiesc la poli înmagazi-
nează grăsimea, au urechile mai mici și blana mai deasă. Majoritatea mami-
ferelor nasc pui complet dezvoltați. Femelele mamiferelor produc, cu ajutorul
glandelor mamare, lapte cu care își hrănesc puii nou-născuți. După modul de
Echidnă
dezvoltare a puilor, mamiferele se clasifică în trei grupe:
Monotremele, cele mai vechi mamifere, depun ouă şi își hrănesc puii cu
lapte. Trăiesc în Australia, Tasmania şi Noua Guinee. Sunt animale semiacva-
tice, precum echid­na şi ornitorincul.
Marsupialele au o pungă tegumentară la nivelul abdomenului – mar­su­
­piu –, în care îşi cresc puii. După naştere, embrionii se agaţă de corpul mamei
şi se deplasează spre marsupiu, unde îşi continuă dezvolta­rea. Marsupialele
sunt răspândite în Australia, Tasmania şi America de Sud. Cele mai cunoscute
marsupiale sunt cangurii.
Placentarele nasc pui şi îi hrănesc cu lapte. Au pla­­­centă, un organ care
Ornitorinc
face legătura între corpul mamei şi corpul embrionului și prin care acesta se
hrănește. Din această grupă fac parte:
• cetaceele (balene şi delfini) – animale inteligente adap­tate la mediul
acvatic; sunt lipsite de păr.
• carnivorele (lupi, vulpi, câini, lei, tigri, leoparzi, pisici) – for­mează cea
mai mare grupă de mamifere. Se hrănesc în special cu alte animale.
• copitatele (porci, cămile, girafe, vaci, cai, măgari, rinoceri, zebre) – mami-
fere erbivore cu degete învelite în copite.
• pinipedele (foci, morse) – mamifere care înoată rapid, dar în mediul
terestru sunt greoaie.
Cangur cu pui • primatele (maimuțe, om) – cele mai evoluate mamifere.

Balenă albastră Lupi Tigru

Rinocer alb Focă leopard Cimpanzeu

112
 Viețuitoarele de pe Terra l Grupa animalelor l Animale vertebrate

Știai că... Află mai multe!

...pasărea colibri este cea mai mică pasăre și singura care poate zbura și „Urșii” koala nu sunt urși,
înapoi? ci mamifere marsupiale ca
...struţul poate alerga mai repede decât calul? și cangurii. Ei populează
...câinii sunt capabili să înţeleagă până la 250 de cuvinte şi gesturi umane? zone cu eucalipți din
Australia şi locuiesc în
copaci. Sunt animale sociale,
care trăiesc în grupuri
complex organizate. Fiecare
comunitate are un mascul
dominant și fiecare koala are
propriul copac-casă.
Măsoară între 61 şi 85 de
centimetri lungime şi pot
ajunge până la 14 kilograme.
Au blana foarte moale.
Pasăre colibri Struți alergând Sunt animale nocturne, de
aceea au auzul și mirosul
foarte dezvoltate,
iar vederea este slabă.
Koala are un creier
neobişnuit de mic,
aproximativ 40% din
cavitatea craniană
fiind umplută cu lichid.
Marsupialul koala mănâncă
numai frunze de eucalipt
și doarme aproape 20 de
ore pe zi, mai mult chiar
Diferite rase de câini decât leneșul cu trei degete,
care doarme 18 ore pe zi.
Teme și aplicații Face acest lucru pentru
1. Realizează un referat despre animalul tău preferat, în care să descrii mediul a economisi energie şi a
supravieţui în condiţii de
său de viață, cu ce se hrănește, ce apreciezi în comportamentul lui și de ce îți deficit alimentar. În ciuda
place să-l îngrijești. popularității lor, koala se
2. Explică de ce sunt păsările capabile să zboare. confruntă cu mari probleme
3. Identifică deosebirile și asemănările dintre pești și delfini. de supraviețuire, fiind o
4. Asociază noțiunile din cele două coloane referitoare la grupele de mamifere specie pe cale de dispariție.
și re­pre­zentanții lor. Urbanizarea și incendiile
au dus la distrugerea
1. cangurul a) copitate
habitatului, iar atacurile
2. ornitorincul b) cetacee câinilor și ale vulpilor,
3. calul c) carnivore precum și accidentele
4. leul d) monotreme de circulație au provocat
5. delfinul e) primate scăderea drastică a
6. maimuța f) marsupiale populației de koala.

113
 Unitatea de învățare 4 Grupe de vieţuitoare
RECAPITULARE
Principalele grupe Caracterizare
de vieţuitoare generală
BACTERII Organisme unicelulare
cu organizare simplă,
autotrofe și heterotrofe
PROTISTE
Organisme unicelulare cu
organizare mai complexă,
autotrofe și heterotrofe
FUNGI Ciuperci microscopice
Organisme unicelulare
și pluricelulare cu
organizare mai simplă
sau mai complexă,
heterotrofe saprofite
și parazite
Ciuperci cu pălărie
PLANTE
Organisme pluricelulare
cu organizare complexă,
autotrofe care realizează
fotosinteza
ANIMALE
Organisme pluricelulare
cu organizare complexă,
heterotrofe parazite,
erbivore, carnivore,
omnivore
114
Clasificare Reprezentanţi
Bacterii bacteria fânului, bacteria tuberculozei
Protiste
asemănătoare mana cartofului
ciupercilor
Protiste
euglenele (euglena verde), algele unicelulare
asemănătoare
(verzeala-zidurilor)
plantelor
Protiste
asemănătoare amiba, parameciul
animalelor
ruginile, tăciunii, mălurile plantelor cultivate
parazite
Drojdii drojdia de bere, drojdia vinului
mucegaiul alb, mucegaiul verde-albăstrui, mucegaiul
Mucegaiuri
negru
ghebele, pălăria-șarpelui, hribul-dracului
Mușchi mușchiul-de-pământ, mușchiul-de-turbă, mușchiul-de-apă
Ferigi pedicuța, coada-calului, feriga comună
Gimnosperme bradul, molidul, tuia, pinul, zada, ienupărul, jneapănul
magnolia, măceșul, mărul, cireșul, fasolea, salcâmul,
varza, rapița, cartoful, pătlăgeaua roșie, floarea-soarelui,
Angiosperme
crizantema, vița-de-vie, stejarul, castanul, teiul, ghiocelul,
laleaua, grâul, porumbul
Spongieri buretele-de-mare, buretele-de-apă dulce
Celenterate hidra de apă dulce, meduza, coralul roșu, actinia
Viermi tenia, limbricul, oxiurul, râma, lipitoarea
melcul de livadă, limaxul, midia, scoica-de-râu, stridia,
Moluște
caracatița
Artropode păianjenul, scorpionul, racul, albina, cărăbușul, libelula
peștii cartilaginoși (rechinul, vulpea-de-mare), peștii
Pești osoși (crapul, somnul, bibanul, păstrăvul, calcanul, tonul,
scrumbia, morunul, nisetrul, cega, păstruga)
amfibienii fără coadă (broasca-de-lac, brotăcelul),
Amfibieni
amfibienii cu coadă (tritonul, salamandra)
șopârlele (gușterul, varanul), șerpii (șarpele-de-casă,
Reptile vipera), țestoasele (țestoasa-de-uscat), crocodilii
(crocodilul de Nil, aligatorul, caimanul)
rața, gâsca, lebăda, pelicanul, egreta, barza, struțul, acvila,
Păsări
bufnița, vrabia, cucul, ciocănitoarea
monotreme (ornitorincul), marsupiale (cangurul),
Mamifere placentare (balena, delfinul, foca, ursul, leul, elefantul,
girafa, zebra, calul, oaia, maimuța, omul)
 VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢELE!
I. Pentru itemii de mai jos, alege varianta corectă de răspuns. (4 x 2 p. = 8 p.)
1. Ciupercile: 3. Mușchii și ferigile:
A. Sunt organisme unicelulare sau pluricelulare A. Sunt plante lemnoase arborescente
B. Conservă alimentele, acresc laptele B. Iubesc umbra și umiditatea
C. Sunt obligatoriu heterotrofe parazite C. Sunt plante cormofite
D. Au prelungiri numite cili D. Se înmulțesc prin semințe
2. Dintre protiste: 4. Drojdiile:
A. Paramecii se hrănesc cu ajutorul A. Au un corp numit corm
pseudopodelor B. S
 unt alcătuite dintr-un miceliu unicelular
B. E uglena verde se poate hrăni atât autotrof, C. Au piciorul și pălăria situate
cât și heterotrof deasupra solului
C. A mibele se deplasează cu ajutorul flagelilor D. S
 unt alcătuite din hife autotrofe
D. M
 ana cartofului se hrănește heterotrof împletite
saprofit
II. Citește afirmațiile de mai jos și precizează dacă sunt adevărate sau false. (6 x 2 p. = 12 p.)
1. Meduzele sunt animale pluricelulare fixate.
2. Viermii paraziți produc un număr foarte mare de ouă.
3. Șopârla cenușie este lipsită de membre.
4. Vipera are dinți cu ajutorul cărora injectează veninul în corpul prăzii.
5. Struțul este o pasăre care se deplasează prin alergat.
6. Delfinul face parte din grupa mamiferelor marsupiale.
III. Asociază corect noțiunile din cele două coloane referitoare la:
A. Grupele de nevertebrate și reprezentanții lor: (5 x 2 p. = 10 p.)
1. Spongieri a) hidre, meduze
2. Celenterate b) tenii, râme, oxiuri
3. Viermi c) melci, scoici, caracatițe
4. Moluște d) bureți-de-mare, bureți-de-apă dulce
5. Artropode e) crustacee, insecte, arahnide
B. Grupele de plante și reprezentanții lor: (4 x 2 p. = 8 p.)
1. Mușchi a) zambilă, cais, cartof
2. Ferigi b) coada-calului
3. Gimnosperme c) fierea-pământului
4. Angiosperme d) tuia, larița
IV. Explică de ce: (2 x 6 p. = 12 p.)
a) insectele sunt animale care au cucerit mediul terestru şi pe cel aerian;
b) păsările sunt vertebrate homeoterme capabile să zboare.
V. Stabilește câte două asemănări și două deosebiri între amfibieni și reptile, respectiv între
păsări și mamifere. (8 x 2 p. = 16 p.)
VI. Scrie o scurtă compunere în care să prezinți diversitatea mamiferelor. (24 p.)

Se acordă 10 puncte din oficiu. Barem de corectare – pag. 116

115
 BAREME DE CORECTARE
Pag. 24-25
Itemul Punctaj Rezolvarea sarcinii
I. 4 x 2 p. = 8 p. Soarele, plante, fotosinteză, oxigen
II. 5 x 2 p. = 10 p. 1.B, 2.C, 3.C, 4.B, 5.C
III. 15 p., din care:
1. 2 x 2 p. = 4 p. – o asemănare şi o deosebire între camuflaj şi mimetism
2. 3 x 2 p. = 6 p. – trei exemple de animale care trăiesc permanent în mediul acvatic
3. 3 p. – explicaţia corectă
4. 2 p. – explicaţia corectă
IV. 5 p. – propoziţia corectă
5 p. – propoziţia corectă
V. 26 p., din care:
A. 8 p. 1.c, 2.a, 3.d, 4.b
B. 10 p. 1.c, 2.e, 3.d, 4.b, 5.a
C. 8 p. 1.b, c; 2.a, d
VI. 12 p., din care:
a) 3 x 4 p. = 12 p. – alcătuirea a trei lanţuri trofice
b) 3 x 3 p. = 9 p. – asocierea fiecărui pătrat cu categoria trofică corespunzătoare
Din oficiu 10 p.
Total 100 p.

Pag. 37
Itemul Punctaj Rezolvarea sarcinii
I. 4 x 2 p. = 8 p. 1.A, 2.B, 3.C, 4.C
II. 5 x 2 p. = 10 p. Producători, hrănitoare, consumatori, lumina, factori
III. 24 p., din care:
A. 4 x 2 p. = 8 p. 1.b, 2.c, 3.d, 4.a
B. 4 x 2 p. = 8 p. 1.d, 2.a, 3.b, 4.c
C. 4 x 2 p. = 8 p. 1.d, 2.a, 3.b, 4.c
IV. 6 x 5 p. = 30 p. – alcătuirea a şase lanţuri trofice
V. 18 p. – redactarea compunerii
Din oficiu 10 p.
Total 100 p.

Pag. 62-63
Itemul Punctaj Rezolvarea sarcinii
I. 8 x 2 p. = 16 p. 1.B, 2.D, 3.B, 4.C, 5.B, 6.D, 7.D, 8.C
II. 8 x 2 p. = 16 p. 1.A, 2.F, 3.F, 4.A, 5.A, 6.F, 7.A, 8.F
III. 4 x 2 p. = 8 p. 1.d, 2.c, 3.b, 4.a
– construirea a șase lanțuri trofice cu 3-5 verigi, de exemplu:
IV. 6 x 3 p. = 18 p. a) stejar – omidă – ciocănitoare – uliu
b) plante acvatice – roșioară – pasăre de baltă – vidră
V. 6 x 3 p . = 18 p. BROASCĂ/PAPURĂ/CRAP/TRESTIE/NUFĂR/RAC-DE-RÂU
VI. 7 x 2 p. = 14 p. – formularea unui text, folosind corect și în corelație șapte noțiuni din imaginea de la pag. 43
Din oficiu 10 p.
Total 100 p.

Pag. 84-85
Itemul Punctaj Rezolvarea sarcinii
I. 6 x 3 p. = 18 p. 1.A, 2.C, 3.C, 4.C, 5.D, 6.A
II. 4 x 3 p. = 12 p. 1.A, 2.F, 3.A, 4.F
III. 21 p., din care:
A. 3 x 3 p. = 9 p. 1.c, 2.a, 3.b
B. 4 x 3 p. = 12 p. 1.c, 2.a, 3.d, 4.b
IV. 6 x 3 p. = 18 p. – o asemănare şi două deosebiri între Delta Dunării şi Marea Neagră
– o asemănare şi două deosebiri între tundră şi deşert
V. 21 p. – alcătuirea minieseului cu tema dată
Din oficiu 10 p.
Total 100 p.

Pag. 115
Itemul Punctaj Rezolvarea sarcinii
I. 4 x 2 p. = 8 p. 1.A, 2.B, 3.B, 4.B
II. 6 x 2 p. = 12 p. 1.F, 2.A, 3.F, 4.A, 5.A, 6.F
III. 18 p., din care:
A. 5 x 2 p. = 10 p. 1.d, 2.a, 3.b, 4.c, 5.e
B. 4 x 2 p. = 8 p. 1.c, 2.b, 3.d, 4.a
IV. 2 x 6 p. = 12 p. a) explicaţia corectă
b) explicaţia corectă
V. 8 x 2 p. = 16 p. – precizarea a două asemănări şi a două deosebiri între amfibieni şi reptile
– precizarea a două asemănări şi a două deosebiri între păsări şi mamifere
VI. 24 p. – redactarea compunerii despre diversitatea mamiferelor
Din oficiu 10 p.
Total 100 p.
116
www.edituradph.ro
ISBN 978-606-048-527-8