MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

LUMINIȚA CHICINAȘ IOANA MIHACEA - ȘTIINȚE

ȘTIINȚE • GHIDUL PROFESORULUI
Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educație pentru grupuri dezavantajate”
2003 – au fost realizate de o echipă de experți ai Ministerului Educației și Cercetării, pentru a fi folosite în
primul an de aplicare experimentală a programului educațional revizuit „ A Doua Sansa” – învățământ
secundar inferior. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Lucia Copoeru, coordonatoarea
componentei „A Doua Sansa” – învățământ secundar inferior Dorina Kudor, autoare sLimba și literatura
românăș Carmen Costina, autoare „Limba engleză” Ariana-Stanca Văcărețu, autoare „Matematica” Nicolae
Pellegrini, autor „Matematică” Luminița Chicinaș, autoare „Științe” Ioana Mihacea, autoare „Științe” Mihai
Stamatescu, autor „Istorie” dr. Horațiu Popa-Bota, autor „Geografie” dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare
„Cultură civică” Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaționale”
Coordonator editorial: Laura Codreanu
Această publicație face parte din Programul Phare 2003 sAcces la educație pentru grupuri dezavantajate,
componenta „A Doua Sansa” . Editorul materialului: Ministerul Educației și Cercetării
Data publicării: februarie 2006
Ne bucurăm că suntem împreună în marea echipă a programului „A Doua Șansă”. Ordinele M.Ed.C. nr.
5333/25.10.2005 și nr. 5375/29.12.2005 privind Metodologia aplicării programului și programele școlare
pentru educația de bază sunt documentele care stau la baza programului „ A Doua Sansa” – învățământ
secundar inferior. Ghidul de față face parte dintr-o serie de materiale educaționale (ghidurile elevului, ghid
de evaluare) elaborate, sau în curs de elaborare care vor fi utilizate în cadrul programului „ A Doua Sansa” –
învățământ secundar inferior. Prin realizarea ghidurilor, am dorit să vă sprijinim și să vă oferim materiale
perfectibile, dar utile Dvs. atât în cadrul programului, cât și în întreaga activitate didactică. Sugestiile pe care
ni le veți oferi vor contribui la revizuirea materialelor în anul de pilotare, astfel încât programul să se poată
extinde la nivel național, începând cu anul școlar viitor. Datorită Dvs., pentru tinerii din program, viitorul
poate arăta altfel. Vă dorim succes și vă mulțumim că ați ales să fiți alături de noi. Lucia Copoeru
Coordonator „ A Doua Sansa” – învățământ secundar inferior

Cuprins
Natura și aplicațiile științelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Capitolul I. Procese în lumea vie
1. Celule, țesuturi, organism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. Funcțiile organismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Capitolul II. Reproducere
3. Noțiuni generale de genetică . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
4. Reproducerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Capitolul III. Substanțe și amestecuri
5. Amestecuri. Separarea amestecurilor . . . . . . . . . . . 16
6. Soluții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
 7. Transformări de stare de agregare . . . . . . . . . . . . . . 20
8. Elemente chimice și substanțe compuse . . . . . . . . . 22
9. Atomi și molecule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
10. Tabelul periodic ale elementelor. Metale și nemetale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Capitolul IV. Reacții chimice
11. Reacții chimice între oxizi și baze . . . . . . . . . . . . . . 28
Capitolul V. Forțe și mișcare
12. Mișcarea mecanică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
13. Tipuri de interacțiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
14. Vectorul forță. Modalități de măsurare . . . . . . . . . . 34
15. Aplicații în lumea vie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Capitolul VI. Electricitate
16. Să înțelegem fenomenele electrice . . . . . . . . . . . . . . 38
17. Circuite electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
18. Aparate electrocasnice (Energia și puterea electrică) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
19. Electricitatea statică în natură și în aparatele tehnice de uz cotidian . . . . . . . . . . . . . 44
Capitolul VII. Energie și putere
20. Combustibilii – cum îi folosim? . . . . . . . . . . . . . . . . 46
21. Ce fel de energie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
22. Cum se transformă energia? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
23. Energia în viața cotidiană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
24. Fenomene meteo extreme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Modulul 1 Relația om - mediu înconjurător

MODULUL I
Natura si aplicațiile stiințelor
Explorarea mediului înconjurător este una din competențele de bază specifice științelor naturii, ea
realizându-se cu ajutorul metodelor specifice științelor naturii. Demersul propus pentru studierea disciplinei
Științe se realizează prin mutarea accentului de pe abordarea teoretică a temelor științifice pe studii
preponderent practice/experimentale, adecvate experienței personale de viață și specificului meseriei pe care
elevii urmează să o învețe. Ceea ce este de reținut în abordarea integrată a curriculum-ului pentru științe,
respectiv a modulului I, se referă la faptul că demersul didactic și activitățile de învățare propuse țin cont de
nivelul de pregătire al elevilor, de experiența lor de viață (sub aspectul contactului cu lumea tehnică și cu
mediul înconjurător), precum și de problemele cu care se confruntă în viața cotidiană. Abordarea propusă
prin acest modul este una centrată pe competențele care urmează să fie formate elevului într-o viziune
transdisciplinară a conținuturilor celor trei discipline componente.
Testarea inițială a elevilor
Evaluarea inițială a cunoștințelor, deprinderilor și aptitudinilor cu care tânărul/adultul revine în școală este
foarte importantă din perspectiva abordării diferențiate a procesului de predare – învățare. Tinerii/adulții care
parcurg acest modul au absolvit primele patru clase ale învățământului obligatoriu și probabil experiența lor
de viață, respectiv experiența de la locul de muncă însumează și unele cunoștințe științifice latente. De aceea,
considerăm că ei au un nivel de bază în sînțelegereas proceselor și fenomenelor naturale și că au deprinderea
de a efectua operații matematice de bază utile în aplicarea conceptelor științifice în diferite contexte. Testul
inițial poate fi o activitate obișnuită la clasă (în care să predomine munca independentă pe un set de sarcini
experimentale și de rezolvare de probleme – întrebări calitative, precum și verificarea modului în care ei
operează cu sistemul internațional de unități și măsuri). Recomandăm ca activitatea să fie pregătită în avans
cu tinerii/adulții, utilizând un set asemănător de sarcini și/sau itemi.
Adaptarea modulului la specificul unității școlare în care lucrați Dvs.
Programa pentru disciplina „Științe”, împreună cu acest ghid, vă oferă un punct de sprijin în proiectarea,
organizarea și evaluarea demersului didactic. Ghidul oferă în principal sugestii referitoare la demersul
didactic pe care urmează să-l susțineți la clasă. Este bine, ca profesor, să luați în considerare experiența de
viață cu care tinerii/adulții vin acum din nou la școală, interesele și nevoile lor, valorile comunității în care
aceștia trăiesc și, nu în ultimul rând, nivelul de pregătire pe care aceștia îl au după pauze mai mult sau mai
puțin îndelungate. Durata unei activități de predare–învățare este de două ore, iar complexitatea
conținuturilor vă permite – dacă este cazul – să parcurgeți mai repede anumite teme sau să aveți nevoie de
mai mult timp pentru alte teme. Este important în tot acest demers să respectați principiile de elaborare a
programei și filosofia programului „A doua șansă“. Sarcinile de lucru, exercițiile, întrebările–problemă și
problemele formulate în ghid sunt adaptate contextului și specificului grupului țintă, iar Dvs. aveți libertatea
de a extinde aceste sarcini și de a formula și alte probleme care se încadrează în sfera de interes a
tinerilor/adulților din clasa Dvs., pentru ca aceștia să se implice în rezolvarea lor. Majoritatea celorlalte
discipline pot fi învățate dacă sunt disponibile instrumente obișnuite, cum ar fi: creionul, hârtia, tabla,
manualele, câteva texte ilustrative, ajutătoare. Acestea sunt importante și pentru predarea – învățarea
științelor, dar dacă acestea rămân singurele instrumente, atunci știința devine un subiect neinteresant, inutil.
Pentru a fi învățate eficient, științele naturii trebuie să fie experimentale. Științele naturii trebuie învățate și
nu învățat despre ele, deoarace sunt prea aproape de viața fiecăruia dintre noi pentru a nu fi valorificat acest
atu.
Sugestii de abordare a conținuturilor noționale
Considerăm important ca tinerii/adulții să-și formeze sau să-și dezvolte deprinderile de a investiga natura,
mediul înconjurător, și de aceea sugerăm ca lecțiile să fie structurate în jurul secvențelor experimentale. De
asemenea, este important ca ei să-și însușească metoda științifică de investigare a mediului înconjurător,
metodă pe care s-o aplice într-o cât mai mare diversitate de cazuri. De aceea, sugerăm ca tinerii/adulții care
au dificultăți în operarea cu instrumentele și cu aparatura de laborator să fie sprijiniți individual pe parcursul
orelor de consiliere. Pentru efectuarea calculelor numerice – atât în cazul rezolvării de probleme, cât și în
cazul finalizării experimentelor cantitative – tinerii/adulții pot fi lăsați să utilizeze calculatorul (evident, dacă
există această posibilitate în școală). Lecțiile pe care le propunem în cadrul acestui modul se centrează atât
pe formarea/dezvoltarea deprinderilor practice, experimentale, cât și pe recunoașterea relațiilor de tip cauză-
efect și stabilirea legăturii dintre diversele concepte studiate. Conținutul noțional care va fi parcurs în acest
prim modul cuprinde conceptele de bază, esențiale, cu care operează științele naturii.
Materiale suplimentare pentru recapitulare
Ghidul elevului conține: exerciții, probleme–întrebări (în principal calitative), probleme cantitative, sarcini
practice, proiecte și exerciții suplimentare. Pe lângă acestea, puteți folosi manualele în vigoare pentru
gimnaziu și pentru școala de arte și meserii, în funcție de specificul clasei Dvs., cu condiția de a alege
exercițiile și problemele astfel încât acestea să nu vină în contradicție cu spiritul programei și al ghidului.
Portalul pentru profesori http://.sitesforteachers.com și web-site-urile http://www.howstuffworks.com – în
limba engleză –, respectiv: http://lamap.fr – în limba franceză vă oferă numeroase sarcini și situații –
problemă suplimentare, precum și idei pentru activitățile de predare – învățare la clasă.
Sugestii de abordare a învățării
Creați oportunități de învățare diverse, atractive, încurajați învățarea prin activități de grup, discuțiile și
dezbaterea în grupe de elevi sau cu întreaga clasă, prin investigare, prin activități practice, experimentale
concrete. În Ghidul profesorului vă vom recomanda activități ca: SINELG, sgândiți-lucrați în perechi-
comunicațis, scafeneauas, scubuls, smozaics etc..Aceste activitați sunt descrise atunci când sunt propuse și
se formulează indicații de utilizare pentru diferite teme/activități.
Sprijin acordat individual elevilor
Planul cadru vă oferă, pe lângă orele din trunchiul comun, posibilitatea de a avea un număr de ore prin care
să sprijiniți tinerii/adulții în învățare, în activități cu un număr restrâns de elevi. Aceste ore sunt la fel de
importante ca și orele pe care le aveți cu întreaga clasă. Planificarea lor depinde de situația concretă în care
vă desfășurați activitatea, important este ca prin aceste ore să oferiți un sprijin real în învățare elevilor care
au nevoie. Acest lucru se poate realiza dacă efectuați o evaluare inițială adecvată și dacă evaluați progresul
tinerilor/adulților. Elevul poate participa la aceste ore la recomandarea Dvs., sau dacă el consideră că este
necesar să-și îmbunătățească performanța, ori consideră că poate și vrea să învețe mai mult. Puteți lucra cu
un elev sau cu 2-3 elevi care întâmpină aceleași dificultăți în învățare sau care au același ritm, mai rapid, de
învățare.
Sugestii de abordare a evaluării
Performațele tinerilor/adulților care parcurg modulul de Științe vor fi evaluate pe parcursul acestuia, având
ca specific centrarea pe competența generală formată/dezvoltată în acest modul. Evaluarea performanțelor
elevilor trebuie să aibă în vedere atât dezvoltarea competențelor specifice, cât și atitudinea acestora față de
învățare și progresul personal al fiecărui tânăr/adult. Recomandăm evaluarea fiecărei competențe specifice
prin probe de evaluare specifice, în primul rând prin utilizarea metodelor și instrumentelor de evaluare
formativă (proiect, portofoliu, fișe de activitate experimentală, grile de evaluare, fișe de observație
sistematică etc). Subliniem faptul că pentru un modul se are ca prioritate evaluarea competenței generale
propuse spre a fi formată prin modulul respectiv, dar pot fi urmărite și apreciate și celelalte competențe
generale, ale celorlalte module, prin sarcini și teme adecvate. De asemenea, în cazul evaluării orale,
recomandăm ca aceasta să fie încurajatoare, pozitivă, astfel încât să motiveze și să implice activ elevii în
învățare. Elevii au nevoie de oportunități pentru a-și evalua și a reflecta asupra propriei lor înțelegeri
științifice, precum și asupra abilităților și deprinderilor dobândite. Înainte de a realiza acest lucru, ei au
nevoie să înțeleagă scopurile urmărite prin învățarea științei. Abilitatea de a-și auto-aprecia/auto-evalua
înțelegerea, ca proces metacognitiv, este un instrument esențial pentru învățarea autonomă. Prin auto-
reflecție, elevii își clarifică ideile despre ceea ce se presupune că au învățat. Ei încep să internalizeze
așteptările pe care le pot avea și la care pot răspunde prin intermediul științelor. Dezvoltarea deprinderilor de
auto-evaluare este un proces continuu de-a lungul întregului modul, devenind tot mai sofisticat și mai mult
inițiat personal odată ce elevul progresează. Atunci când profesorul îi tratează pe elevi ca fiind persoane care
învață cu seriozitate, fiind mai degrabă antrenori decât judecători, aceștia încep să înțeleagă și să aplice
standardele cerute de o bună practică științifică.
Reamintim că evaluarea are ca scop identificarea corectă a performanțelor elevului, înregistrarea progresului,
precum și identificarea problemelor pe care acesta le are în a face față cerințelor formale ale curriculum-ului.
Profesorii vor comunica criteriile și procedurile lor de evaluare, precum și standardele de performanță pentru
oricare dintre situațiile în care elevii demonstrează că sunt capabili de a:
– selecta o parte din rezultatul activității lor (referat, proiect, instrucțiuni din Fișa de activitate independentă,
secvența din Fișa de activitate experimentală etc.) pentru a oferi o dovadă a înțelegerii unui concept,
principiu sau lege, sau a abilității lor de a aplica etapele experimetului științific;
– explica oral, în scris sau prin ilustrații (scheme, grafice, diagrame, hărți conceptuale personale) modul în
care dovezile sale susțin înțelegerea științifică;
– analiza critic propriul lor produs (referat, proiect, poster, instrucțiuni din Fișa de activitate independentă,
secvența din Fișa de activitate experimentală etc) utilizând criteriile și standardele profesorului;
– critica în mod constructiv și argumentat produsele colegilor/celorlalte grupe/ colegului cu care face
pereche pentru inter-evaluare.
Vă recomandăm să planificați evaluarea progresului elevilor pornind de la următoarele întrebări:
– Ce evaluăm? – stabiliți criterii de evaluare asociate standardelor de performanță pentru fiecare
competență specifică ce trebuie formată și dezvoltată prin acest modul;
– Cum evaluăm? – stabiliți instrumentele de evaluare pe care le veți utiliza în evaluare;
– Când evaluăm? – stabiliți momentele în care veți face evaluările.
Ce înseamnă evaluarea?
– evaluarea achizițiilor academice (determinăm cunoștințe, abilități și deprinderi – care corespund
competențelor specifice, ceea ce elevii demonstrează că fac/sunt capabili să facă precum și dimensiunile
cunoștințelor dobândite (esențialitate, profunzime, funcționalitate, durabilitate, stabilitate, mobilitate,
diversificare);
– evaluarea atitudinii față de studiul științelor naturii (determinăm modul în care elevul răspunde
diferitelor sarcini pe care le are de îndeplinit: dacă – și cât de mult – se implică în activități, dacă – și cât de
consistent – participă la soluținarea situațiilor - problemă, în ce măsură acordă sprijin celor aflați în
dificultate, care sunt așteptările sale, în ce măsură încrederea în sine are efect asupra performanței și poziției
sale în grup/în clasă etc.);
– evaluarea deprinderilor de muncă intelectuală (perseverența, contribuția sa în cadrul grupului,
finalizarea sarcinilor, originalitatea, rigurozitatea, acuratețea soluțiilor).
Instrumentele de evaluare care pot fi utilizate în acest scop pot fi clasificate astfel:
– observarea activității elevului în timpul: activităților individuale, în perechi sau/și în grup, discuțiilor cu
întreaga clasă (realizate de profesor și de colegi), activitățile experimentale – oferă atât profesorului, cât și
elevului, posibilitatea de a evalua/a-și autoevalua continuu progresul;
– verificări pe parcurs (tema – sarcini de lucru suplimentare, observarea activității individuale a elevului în
activități la clasă, reflecția asupra problemei/asupra activității/ asupra experimentului) – oferă profesorului și
elevului posibilitatea de a verifica progresul elevilor la anumite momente, de a identifica domeniul în care
elevul are nevoie de ajutor, de a regla procesul de învățare;
– evaluarea sumativă a elevilor (verificări orale curente, evaluări scrise, referatele lucrărilor de laborator,
portofoliu, proiect, întrebări scurte – scrise sau orale, autoevaluări) – oferă profesorului și elevului
posibilitatea de a avea o privire de ansamblu asupra achizițiilor elevului, atât pe parcursul unității de
învățare, cât și la finalul acesteia.

Sesiunea introductivă
În ghidul pentru elevi există o parte introductivă care reprezintă primul contact pe care îl aveți cu elevii Dvs.
Acesta este un moment important atât pentru elevi, cât și pentru Dvs. Scopul acestei sesiuni este de a:
– cunoaște așteptările tinerilor/adulților referitoare la acest modul;
– provoca tinerii/adulții, curiozitatea lor pentru studiul științelor naturii;
– stabili de comun acord cu tinerii/adulții regulile de organizare a lecțiilor la disciplina Științe;
– prezenta modul de utilizare a ghidului pentru cursanți;
– explicita modul de organizare și desfășurare a evaluării inițiale și respectiv a evaluării de modul.
Vă propunem următorul demers didactic:
– începeți cu o scurtă prezentare a Dvs. și a cursanților (dacă nu ați parcurs deja această etapă în cadrul
Modulului de Inițiere) printr-o activitate de încălzire (joc didactic);
– pregătiți câteva experimente spectaculoase și încurajați-i să găsească explicații, să acționeze;
– organizați o activitate în grupe, având ca temă realizarea afișului pentru un film care are ca subiect sEu și
Stiințeles; cursanților li se va solicita să găsească, în grup, titlul filmului și să redea prin desene, scheme,
simboluri ceea ce cred/știu despre științele naturii;
– fiecare grup va prezenta afișul său, fără a vorbi, celelalte grupuri având sarcina să descopere ce au
simbolizat colegii lor;
– în final, realizați o expoziție cu planșele elevilor și solicitați-i să răspundă la întrebările sCe ți-a plăcut la
afișul colegilor? Ce ar trebui să facă pentru a-l îmbunătăți? Cum ar fi viața noastră fără aplicațiile cotidiene
ale științei?s;
– solicitați elevilor să se gândescă și să scrie pe o foaie de hârtie așteptările pe care le au de la parcurgerea
acestui modul de Științe; faceți și Dvs. același lucru;
– cursanții își vor prezenta așteptările și Dvs. le veți scrie pe o coală de flip-chart;
– ar fi bine ca această listă de așteptări să rămână afișată în sala de clasă, pentru a putea reveni din când în
când la ea; dacă nu este posibil, vă rugăm, cel puțin, să o păstrați, pentru ca la finele modulului să analizați
împreună cu tinerii/adulții (printr-o altă activitate în grup, pe același model) dacă le-au fost împlinite
așteptările; – prezentați Ghidul elevului și modalitatea de utilizare a acestuia, modul de organizare a lecțiilor
din acest modul, structura și utilizarea evaluărilor de la finele fiecărui capitol;
– este de dorit să lămuriți neclaritățile elevilor legate de aceste aspecte.
Vă reamintim simbolurile utilizate în notarea diferitelor secvențe de învățare propuse în ghidul cursanților:
PROCESE ÎN LUMEA VIE
Celule, țesuturi, organism
A. Discutați în grup și găsiți răspunsul
Etapa 1: elevii vor lucra individual, în perechi și apoi cu întreaga clasă. După discuțiile din partea
introductivă, elevii vor citi indivi- dual textul din ghid. Apoi vor esen- țializa diferențele dintre
plante și animale din punct de vedere celular printr-o discuție stimulată de profesor cu întreaga clasă
și care să conducă spre ideea că plantele au pigment asimilator numit clorofilă, iar animalele nu,
evidențiind unitatea plantelor și animalelor privind celula. Prezentați principalele componen-te
celulare și realizați o schiță împreună cu ei, folosind informația științifică din Ghidul elevului,
referitoare la componentele celulare.
B. Lucrează și vei afla
Etapa 2: elevii vor lucra individual sau în perechi, la tema Observații microscopice asupra unor
organisme. La finalul activității, aceștia vor realiza un desen cu observațiile microscopice
 (Protozoare unicelulare ca Parameciul Aurelia) și vor atașa fișa la portofoliul personal. La sfârșitul
activității elevilor, provocați o scurtă discuție care să conducă spre ideea necesității studierii acestui
modul prin prisma activității desfă- șurate și care să dea exemple despre modul de folosire a
noțiunilor studiate în modulul Științe. Solicitați elevilor să recitească, individual, partea de reflecție
de la începutul lecției, întrebați-i despre alcătuirea organismelor, definind țesutul, organul,
organismul ca un tot unitar.
Etapa 3: În perechi de câte doi, cereți elevilor să citească exercițiul și să-și noteze pe caiete
concluziile referitoare la tipurile de organeîntâlnite în text. De exemplu, salata verde (organ
vegetativ al plantei –frunza), afine (fructe), caltaboș (ficat,inimă, rinichi, mușchi). La final, discutați
cu întreaga clasă despre noțiunile de organ, sistem, aparat).
Etapa 4: elevii vor lucra pe grupe, completând tabelul, prezentând rezultatele obținute întregii clase,
discutând și cu profesorul dacă greșesc, urmărind fișa și separând clasa vertebratelor de nevertebrate

C. Aplică
Etapa 5: – aplicare, transfer în noi contexte simulate, reflecție. Elevii vor lucra pe grupe la
aplicațiile propuse, fiind atenți la modul de abordare a problemei, profesorul oferind sprijin dacă este
solicitat. În final, fiecare grup va prezenta rezultatul obținut, urmând partea de reflecție împreună cu
clasa și coordonați de profesor, completând și portofoliul cu fișele cerute pe parcurs. Dacă doriți, se
pot da două activități diferite care să fundamenteze mai bine noțiunile studiate, și anume:
1. Observă o floare, (un crin). Ia fiecare parte a florii, cu ajutorul pensetei, și lipește-o pe o
coală de hârtie; descrie-o cu ajutorul fișei primite de la profesor;
2. Pune în evidență diferite sisteme de organe la diverse grupe de animale nevertebrate
(râmă, scoică de lac, rac, cărăbuș), observând planșele sau preparatele existente în laborator (dacă
există animale formolizate).
Opțional, se poate realiza un ierbar, după ce se explică tehnica de presare a plantelor. Notă:
aplicațiile sunt date orientativ, putând fi alese și altele, respectând același conținut.
 PROCESE ÎN LUMEA VIE
Funciile organismului

A. Discutați în grup și găsiți răspunsul

Etapa 1: Realizați un brainstorming despre activitatea unui om în decursul unei zile, despre efortul depus, și
cereți elevilor să dea exemple de părți ale corpului care participă la astfel de activități. De asemenea,
întrebați cine coordonează toate aceste activități.
Etapa 2: elevii vor lucra în grup, completând rubricile tabelului sȘtiu-vreau să știu“ și apoi, cu întreaga
clasă, vor discuta răspunsurile identificate de ei. Dacă vreunul dintre elevi poate da mai multe detalii despre
funcțiile organismului, utilizați-l ca persoană resursă. B. Lucrează și vei afla
B.
Etapa 3: Prezentați elevilor informația referitoare la sarcina de lucru, făcând apel la cunoștințele anterioare
ale elevilor. Începeți cu un brainstorming prin întrebări de genul sce știți despre locomoție, nutriție,
respirație, circulație, sensibilitate?s. Urmează o activitate în grupe. Timp de 10 minute, fiecare grupă va scrie
ideile referitoare la funcțiile organismului, având ca suport informația din Ghidul elevului și fiind sprijiniți
de profesor, dacă acesta este solicitat. După aceasta va urma o activitate frontală de prezentare a ideilor,
adică repetăm întrebarea și solicităm direct ideile lor. Scriem toate răspunsurile fiecarei grupe pe tablă sau
coli de flipchart. Dacă elevii nu se implică, îi solicităm pe rând, ajutîndu-l și concluzionând cu importanța
funcțiilor organismului (locomoție, respirație, circulație, digestie,excreție, sensibilitate).
C.
Etapa 4: Finalizați activitatea printr-o discuție cu întreaga clasă, în care să ajutați elevii să reflecteze asupra
ideilor și să se decidă asupra celor mai valoroase. Fiecare are dreptul să argumenteze ideea. Profesorul
prezintă noțiunile noi care trebuiau completate de către elevi. Iată cîteva exemple de răspunsuri. Aparatul
excretor este alcătuit din 2 rinichi și căi urinare. Căile urinare sunt constituite din: 2 uretere, vezică urinară și
uretră.

Urina conține substanțe toxice (uree, acid uric) rezultate în urma oxidărilor la nivel celular. Ea se formează
la nivelul sistemului excretor și provine din apă și substanțe din plasma sangvină. Rolul aparatului excretor
este de a elimina substanțele nefolositoare și de a menține constantă compoziția sângelui.
Aplică
Etapa 5: Fiecare cursant va lucra individual la cele două cerințe de la sVerifică-ți cunoștințele“. Un exemplu
de răspuns la asocierea unui organ cu o funcție este: apa din centrală poate fi asociată cu sângele care circulă
prin vasele de sânge (artere, vene, capilare), iar vasele de sânge pot fi asociate cu țevile centralei. Funcția
organismului este circulația ce se realizează prin sistemul circulator. Concluzionați, prin discuții finale
plăcute, dacă apar idei noi, sau dacă există dezacord din partea participanților, precum și dacă noțiunile date
nu oferă răspuns la toate întrebările, caz în care trebuie căutate noi surse. În final, completați pe tablă sau pe
flipchart tabelul de la începutul lecției (ultima rubrică) împreună cu elevii.
Notă: se pot folosi și alte metode de predare decât cea sugerată în lecție.

REPRODUCERE “TIINE
Noțiuni generale de genetică
 A. Discutați în grup și găsiți răspunsul
Etapa 1: elevii vor lucra individual, în perechi și apoi cu întreaga clasă.
Organizați o activitate de tipul sgândiți – lucrați în perechi – comunicațis pentru a identifica situații în care
elevii au auzit despre genetică și importanța ei, cu exemple concrete. Fiecare grup va realiza o scurtă
prezentare ce va conține un răspuns la întrebarea adresată la începutul lecției din ghid. Finalizați cu o
discuție în care să evidențiați importanța studierii geneticii în viața personală, precum și în alte domenii de
activitate (de exemplu, medicina).
Etapa 2: elevii vor lucra individual și apoi cu întreaga clasă. Solicitați elevilor ca, individual, să citească
textul din ghidul elevului. Discutați cu întreaga clasă și conduceți discuția spre: diferențele dintre ereditate și
variabilitate, genotip și fenotip, heterozigot și homozigot, dând cîteva exemple. Dacă elevii nu înțeleg
anumite paragrafe, nu treceți mai departe: identificați cuvintele al căror sens este necunoscut și parafrazați
pasajele dificile folosind cuvinte familiare.
B. Lucrează și vei afla
Etapa 3: Fiecare cursant lucrează individual, apoi unul dintre ei va realiza pe tablă o schemă cu rezolvarea
problemei. Restul elevilor urmăresc rezultatul comparîndu-l cu al lor. Genotipul tatălui este de (Cc). Dacă nu
au găsit acest rezultat, realizați o schemă arătând acest lucru.
Etapa 4: discutați cu elevii referitor la modalitatea în care se transmit caracterele ereditare de la genitori
(părinți) la copii, ajutându-vă de tabelul următor, care evidențiază modul de transmitere a acestor caractere
ereditare.

Etapa 5: elevii vor lucra în grupe și apoi cu întreaga clasă prin metoda ciorchinelui, evidențiind într-o rețea
conexiunile dintre genotip și grupele de sânge, având ca bază textul științific cu tabelul alăturat din ghidul
elevului. La final, fiecare grup va prezenta rezultatele pe care le-a obținut (concluziile). Reflectați împreună
cu întreaga clasă asupra raționamentelor care au fost necesare în rezolvarea problemei prin metoda dată.
Solicitați elevilor ca, individual, să rezolve exercițiile propuse, discutând cu clasa rezultatele obținute. C.
Aplică
Etapa 6: în perechi, se realizează un poster cu anomaliile respective din fișa făcută de profesor (aveți ca
model fișa din ghidul elevului). Se discută apoi cu întreaga clasă rezultatul obținut. Evaluare – rezolvarea
problemei: a) Genotipurile părinților sunt următoarele: mama poate fi homozigotă (LALB) sau heterozigotă
(LBl), iar tatăl este LALB; b) Tatăl poate avea grupul sangvin B și sa fie homozigot (LBLB) sau heterozigot
(LBl); deoarece genele LA (de la mamă) și LB (de la tată) determină un grup sangvin nou, datorită
fenomenului de codominanță.
Notă: se pot folosi și alte metode de predare decât cea sugerată în lecție.
 REPRODUCERE Reproducerea

A.Discutați în grup și găsiți răspunsul

Etepa 1: elevii vor lucra individual, în perechi și apoi cu întreaga clasă. Solicitați unui elev să citească
primele întrebări ale lecției din ghid. Organizați o activitate de tipul sgândiți – lucrați în perechi –
comunicațis pentru a identifica situații legate de această temă, pe care elevii le-au întâlnit. Finalizați cu o
discuție în care să evidențiați multitudinea situațiilor în care intervin noțiunile pe care le vor studia.
B. Lucrează și vei afla
Etapa 2: elevii vor lucra individual, în perechi și cu întreaga clasă sub îndrumarea profesorului. Formați
grupuri de câte 4 elevi și solicitați-le să noteze părțile componente ale aparatului reproducător femeiesc,
comparativ cu cel bărbătesc. Tot în perechi, își vor verifica rezultatele obținute cu ajutorul dumneavoastră,
finalizând cu definiția fecundației, ajutându-se de desenul dat. Încheiați printr-o discuție cu întreaga clasă, în
care fiecare grup va prezenta rezultatele obținute, și puneți în evidență diferențele dintre cele două aparate
reproducătoare, concluzionând cu definiția sarcinii și rolul placentei în timpul sarcinii, precum și a
cordonului ombilical.
Etapa 3: elevii vor lucra pe grupe și cu întreaga clasă, realizând o predicție cu termeni dați, adică fertilizarea
sin vitros sau fertilizarea artificială. Introduceți noțiunea de clonă, citind textul din Ghidul elevului.
Organizați o activitate de tipul sdebate (dezbatere)s pentru ca elevii să găsească răspunsul la întrebarea-
problemă: sClonarea omului – pro și contras. Discutați apoi cu întreaga clasă rezultatul obținut și
raționamentul care stă la baza răspunsului.
Etapa 4: elevii vor lucra individual, în perechi și cu întreaga clasă. Solicitați elevilor să joace jocul sGăsește-
ți perechea și aliniază-tes, împărțindu-se pe grupe de fete și băieți, descoperind, cu ajutorul imaginii,
caracterele specifice schimbărilor de la pubertate la adolescență și definind ciclul menstrual. Se poate realiza
un colaj cu aceste caractere pe 2 coli de flipchart, folosind vată, marker-e, ruj, ojă etc. (orice material care vă
ajută). La final, provocați o discuție despre menopauză și andropauză, explicând cursanților, dacă este
nevoie, ce înseamnă acestea.
C.Aplică
Etapa 5 Evaluare – elevii vor realiza în grup colajele și vor raspunde la întrebări individual, adăugând fișa
cu răspunsurile în portofoliul personal. Iată răspunsurile la cerința a doua de la evaluare: – funcționează
ciclic – OVAR; – produce spermii -TESTICUL; – fixează embrionul – UTER.
Notă: se pot folosi și alte metode de predare decât cea sugerată în lecție.
SUBSTANȚE ȘI AMESTECURI ȘTIINȚE
Amestecuri. Separarea amestecurilor

A. Discutați în grup și găsiți răspunsul

Etapa 1: Lectura individuală a textului marcat ca reprezentând informația ce va fi folosită pentru
deducerea titlului lecției precum și a cuvintelor cheie ale lecției: materie, substanță, amestecuri.
B. Lucrează și vei afla
Etapa 2: Completarea tabelului SINELG: se poate realiza un schimb de opinii în perechi, culegerea
câtorva răspunsuri și realizarea unui tabel general al clasei. Se poate aplica și o variantă – brainstorming
de grup pentru colectarea ideilor necesare pentru completarea tabelului, folosind imaginea din Ghidul
elevului ca suport.
Etapa 3: Activitate experimentală organizată pe grupe. Se împarte colectivul în trei grupe și li se cere să-
și dea cîte o denumire științifică. Se vor forma trei bilețele cu numele de activitate 1, 2 și 3, cu numele de
experiment A, B, C. Un reprezentant al grupei extrage bilețele și grupa respectivă va putea începe, apoi,
pe rând, și restul grupei.
Atenție la notarea datelor experimentale pe caiet, iar forma definitivă, organizată pe structura unei fișe de
la evaluare, va face parte din portofoliul elevului.
Etapa 4: Se va realiza schița tablei privind metodele de separare a amestecurilor (Decantarea, Filtrarea,
Distilarea, Cristalizarea) folosind metoda ciorchinelui și făcând raport la activitățile experimentale
efectuate de grupe. De asemenea, se va face referire și la aer, care este o soluție gazoasă, folosind textul
din ghid. Pentru aceasta, se poate folosi un exercițiu de reflecție, după ce elevii au lecturat individual
textul, formulând întrebări (despre ce ar dori să afle) cu privire la amestecuri. Se poate realiza un schimb
de opinii alcătuind un tabel general al clasei.
Etapa 5: Pentru această activitate, elevii pot face în prealabil o vizită la fermele din zonă, dacă este
posibil, sau profesorul poate apela la persoane calificate ale Direcției Sanitar-Veterinare, care vor explica
elevilor cum ar trebui să arate o fermă ecologică și care poate răspunde la întrebările lor legate de acest
subiect, ajutându-i să-și finalizeze macheta respectivă. De asemenea, se poate lua un interviu primarului
din orașul sau comuna respectivă, referitor la orașul ecologic propus de ei, dacă este posibil.
C. Aplică
Etapa 6: aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice, reflecție.
Evaluare: Rezolvarea de exerciții aplicative de la finalul lecției, discutând răspunsurile cu întreaga clasă,
ajutându-i când este cazul; Se poate aplica un chestionar la sfârșitul lecțiilor, pentru a se observa cum
resimt elevii modul în care se derulează activitățile propuse, având astfel un feedback. Le puteți cere
elevilor pe o coală de hartie fară nume să spună ce le place la ora de Științe și ce ar schimba la aceste ore
ca să fie mai plăcute. De asemenea, se poate cere cursanților o părere despre ceea ce s-a parcurs până în
momentul respectiv.
Notă: se pot folosi și alte metode de predare decât cea sugerată în lecție.