Ghid Stiinte m2 Elev

Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”
Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de
abandon şcolar
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
LUMINIŢA CHICINAŞ
IOANA MIHACEA
t
STELA TIMAR ilo
tp
GELU TODORUŢ
ec
ŞTIINŢE
oi
Tehnologia şi viaţa
Pr
Modulul 2
Ghidul elevului
PROCESE NATURALE
Capitolul I
t
lo
pi
ct
Cuvinte cheie:
e
oi
• fotosinteză;
• plămân;
Pr
• inimă;
• alimentaţie;
• fluide.
ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

I. PROCESE NATURALE
Cum şi de ce ne hrănim? 1
Magia ştiinţei
Cu toţii ştim care e reacţia firească la atingerea unui obiect fierbinte sau înţepător: se
produce o aşa numită tendinţă de autoapărare. Dar ce anume face ca percepţia durerii, a
căldurii sau a suprafeţei să fie puternică în unele situaţii, iar în altele scăzută sau aproape
inexistentă? Să nu uitam că şi unele plante au celule specializate pentru percepţia
atingerilor. Cine a rezistat tentaţiei de a cumpăra o mimoză de la Grădina Botanică? Acea
delicată şi micuţă plantă, care, pentru a se apăra când o atingi, se închide şi se deschide
după ce pericolul a dispărut. Cunoaşteţi alte exemple de acest fel? Ştim deja că pentru a
exista toate fiinţele se hrănesc, dar o fac în moduri atât de diferite, încât devine foarte
dificilă descoperirea acelei proprietăţi comune care dă însăşi definiţia nutriţiei.
Laboratorul naturii
t
1. Organizaţi-vă lo
în două grupe. Realizaţi cele două experimente în paralel, apoi schimbaţi,
astfel încât fiecare grup să realizeze ambele experimente, şi scrieţi concluziile. În prima
rubrică daţi o denumire experimentului.
pi
Experiment Materiale necesare Mod de lucru
1. o ramură de plantă – ramura se secţionează oblic astfel încât la bază să
acvatică (Elodea se obţină un fragment de 6–8 cm şi introdu-o cu
ct
canadensis), baza în sus într-o eprubetă: se aşează astfel încât

eprubete, stativ să se găsească mai mult sub apă, iar partea secţio-
e
pentru eprubete, nată să nu atingă pereţii eprubetei (se foloseşte o

baghetă de sticlă, baghetă de sticlă);
oi
bisturiu – se aşază eprubeta la lumină în stativ şi se obser-

vă ce se întâmplă.
Pr
2. frunze de porumb, – din frunza de porumb se taie un fragment drep-

vas cu apă, bisturiu tunghiular cu lungimea de 6 cm şi lăţimea de 4
cm; se introduce bucata de frunză cu latura mică
în vasul cu puţină apă; ce observaţi?
Fotosinteza constă în sinteza substanţelor organice, pornind de la apă, dioxid de carbon şi

săruri minerale, cu ajutorul energiei luminoase, cu eliminare de oxigen. Chimic, reacţia
de fotosinteză se scrie conform ecuaţiei:
energie
Dioxid de carbon + apă + săruri minerale glucoză + oxigen
Pot realiza fotosinteza numai organele care au pigmenţi asimilatori (clorofilieni). Aceştia
captează energia luminii şi o convertesc în energie chimică. Organul vegetal specializat în
fotosinteză este frunza, deşi mai există un ţesut asimilator şi în alte organe expuse la
lumină.
2. Scrieţi această ecuaţie cu ajutorul formulelor chimice pe care le cunoaşteţi. Completaţi

tabelul de mai jos pentru fiecare experiment. Organizaţi-vă pentru aceasta în două grupe,
a plantelor şi, respectiv, a animalelor.
Citeşte textul din Anexa 1 şi, urmărind fişa dată de profesor (Anexa 2), descrie oral
sistemul nervos şi reflexul.

Materiale
Experiment Mod de lucru Concluzii
necesare
1. Evidenţierea Lalele, – o floare închisă ca un boboc, introdusă în apă la
termonas- apă caldă, temperatura de 25–30°C se va deschide în câteva
tiilor apă rece minute;
– dacă aceeaşi floare va fi mutată într-un vas cu apă
de 5–8°C, ea se va închide.
2. Evidenţierea Un su- – cursantul se aşază pe scaun în poziţia picior
reflexului biect, un peste picior;
rotulian ciocănel, – cu un ciocănel este lovit sub genunchiul
un scaun piciorului care se află deasupra şi se va observa
reacţia produsă.
Etichetele alimentelor sunt uneori astfel concepute încât te pot induce în eroare în multe
moduri. Chiar dacă sunt scrise limba româna, uneori nu prea intelegi mare lucru. Alteori
sunt scrise atât de mărunt încât ţi-ar trebui o lupă să le poţi citi. Dar dacă ai întelege tot ce
scrie pe ambalaj poate te-ai gândi de două ori înainte să cumperi produsul.
Citeste eticheta înainte să cumperi produsul pentru că doar un cumpărător bine informat
alege ce manâncă şi poate face o alegere sănătoasă.
Pe ambalajul alimentului caută:
- termenul de valabilitate ... nu cumpăra un produs expirat
t
lo
- eticheta compozitionala ( ce conţine produsul)... nu cumpăra produsul de proastă calitate
-eticheta nutritionala (care este valoarea nutritivă a feicărui ingredient)
-factorii alergeni... nu cumpăra un produs la care eşti alergic
pi
(gluten, lactoză, etc.
-condiţiile de păstrare... nu cumpăra produsul expus Ştiaţi că...?
necorespunzător sau deteriorat
ct
• Cum te pot păcăli

etichetele?
Exploratorul din mine - Prezintă ingredientele
e
valorile energetice și
1. De ce prin rotirea unei plante de apartament putem obţine nutriţionale pentru o porție
oi
o creştere egală a ramurilor acesteia? și nu pentru întreg pachetul.

2. Cum explici creşterea plantei din - Produsele „100% natural“
Pr
imagine? Cunoşti şi alte astfel de sau „Fără ingrediente

exemple? artificiale“, nu sunt
3. Dacă ai consuma într-o zi o jumătate întotdeauna așa întrucât pot
de tabletă de ciocolată de 200, o pungă conține arome identic
de chipsuri,un măr(128cal/100g) ce naturale, adaosuri de
alimente şi în ce cantitate mai poţi vitamine (care pot fi de
consuma dacă nu doreşti să depăşeşti sinteză).
2000-2500 cal, cât ar petea fi necesarul - Unele etichete pot conține
zilnic pentru un adult. zahăr ascuns sub diverse
denumiri: sirop de porumb,
miere, sirop de arţar, glucoză,
Păşeşte mai departe fructoză, dextroză, amidon
etc.
Completează în tabelul de mai jos: -Imaginile de fructe de pe
unele etichete sugerează o
Ce ţi s-a părut Despre ce ai Este util Cât de compoziție iar când guști
cel mai vrea să afli ceea ce ai bine ai produsul acesta este doar
interesant? mai multe? învăţat azi? înţeles? aromatizat cu aroma identic
naturală.
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 11

I. PROCESE NATURALE
Există diferenţe
în hrănire? 2
Magia ştiinţei
Citiţi următoarele ghicitori şi încercaţi să găsiţi răspunsul:
Cine paşte în poiană În bundiţă de rugină

Şi pe cap are coroană? A ieşit din vizuină
După carne de găină.
Recitiţi titlul lecţiei şi notaţi în tabelul următor ce ştiţi despre modul de hrănire al
diferitelor specii de vertebrate. Care sunt componentele tubului digestiv?
Ştiu Vreau să ştiu
t
Laboratorul naturii lo
pi
1. Completaţi în tabelul de mai jos componentele tubului digestiv al mamiferelor. Care
este conţinutul alimentelor? Daţi exemple de enzime din tubul digestiv.
– produc saliva;
ct
– sector care conţine organe specializate în mărunţirea şi amestecarea

hranei;
– segment în care se întâlnesc căile digestive şi cele respiratorii;
e
– tub flexibil care face legătura între faringe şi stomac;

– locul de depozitare a hranei, amestecată cu suc gastric, până
oi
devine ca o pastă;
– rol principal de hidroliza parţială a lipidelor;
– enzimă importantă: pepsina;
Pr
– locul de finalizare a digestiei chimice;

– aici acţionează bila, sucul pancreatic şi sucul intestinal;
– locul unde substanţele alimentare ajung la forma finală, cea mai
simplă, prin acţiunea enzimelor digestive;
– glandă mixtă situată sub stomac, care produce suc pancreatic şi care
conţine celule ce produce hormoni cum ar fi insulina;
– prepară materialele nedigerate în vederea eliminării.
2. Citiţi individual textul de mai jos. Sub îndrumarea profesorului, completaţi tabelul cu
schiţe care redau particularităţile structurale ale sistemului digestiv la vertebrate.
Toate vertebratele au un tub digestiv cu segmentele descrise în cazul mamiferelor şi cu

glande anexe. Diferenţierile depind de nivelul evolutiv al diferitelor clase şi de adaptările
specifice legate de modul de hrănire. La peşti apar maxilarele, există o cavitate buco-
faringiană, lipsesc glandele salivare, peştii care se hrănesc cu plancton nu au dinţi. La
amfibieni cavitatea buco-faringiană este largă; unele specii au o limbă mobilă cu care
prind hrana; intestinul gros se termină cu cloacă (cameră finală comună pentru tubul
digestiv, căile urinare şi căile genitale). La reptile apare o delimitare între cavitatea bucale,
cea nazală şi cea faringiană; gura cu dinţi (la şopârle, şerpi, crocodili) sau margini cornoase

(broaşte ţestoase); mandibula articulată cu un os numit os pătrat mobil, stomac flexibil,
cloacă. La păsări, gura este prevăzută cu cioc cornos adaptat la diferite moduri de hrănire.
Esofagul are o dilataţie numită guşă, care stochează şi înmoaie hrana. Stomacul are două
compartimente: stomac glandular – care secretă suc gastric – şi pipota, cu pereţi musculoşi,
care mărunţeşte hrana. Intestinul gros e scurt şi se termină cu cloacă.
peşti amfibieni reptile păsări
Exploratorul din mine Ştiaţi că...?

Formaţi 4 grupe şi realizaţi următoarelor experimente: • Un număr mare de
Grupa 1. Evidenţierea compoziţiei chimice a alimentelor: Se persoane au dezvoltat
introduce o bucăţică de pâine sau carne într-o intoleranță la gluten.
eprubetă. Se ţine eprubeta înclinată deasupra flăcării
t
• Glutenul este o proteină
lo
unei spirtiere, rotindu-se mereu. Ce se observă?
Continuaţi încălzirea şi notaţi ceea ce observaţi.
Discutaţi cu colegii şi cu profesorul obsevaţiile
care provine din graminee
(grâu, secară, orz) și care
este conținută în produsele
pi
personale. coapte de panificație sau
Grupa 2. Evidenţierea proteinelor (glutenului) din pâine: patiserie. -Intoleranța la
Făina conţine două substanţe: glutenul (proteină) şi gluten este o maladie
ct
amidonul (glucidă). Pe o felie de pâine se picură destul de răspândită,

câteva picături de acid azotic cu ajutorul unei persoanele afectate
pipete. Ce se observă? Discutaţi cu colegii. trebuind să consume
e
Grupa 3. Evidenţierea zahărului din pâine: Într-o eprubetă cu produse, din orez sau
apă distilată se pune puţină pâine şi se agită porumb, care nu conțin
oi
eprubeta. Se filtrează lichidul şi se toarnă puţin această proteină.

nitrat de argint. Ce observaţi? Discutaţi cu colegii şi
Pr
cu profesorul.
Grupa 4. Evidenţierea lipidelor (grăsimilor din lapte): Se lasă laptele proaspăt câteva ore într-
un pahar Berzelius. Se observă separarea unui strat de smântână care se îngroaşă
progresiv. Se pune o picătură din smântâna care s-a format pe o coală de hârtie,
care se pliază şi se presează. Discutaţi cu colegii ce se observă şi trageţi concluziile.
Păşeşte mai departe

1.Caracteristicile sistemului digestiv al păsărilor sunt:
a. esofagul; d. pipota;
b. guşa; e. intestinul subţire;
c. stomacul glandular; f. cloaca.
2. Dă câte două exemple de mamifere ierbivore, insectivore, carnivore, omnivore şi

explică în câteva fraze modul de hrănire al acestora, ţinând cont de particularităţile
tubului digestiv al fiecărei specii alese de tine.
3. Pornind de la cuvântul Alimentaţie, întocmeşte un rebus cu noţiunile învăţate până

acum la ştiinţe.

I. PROCESE NATURALE
Cum respirăm? 3
Magia ştiinţei
La o emisiune având ca subiect menţinerea sănătăţii viitoarelor mame, reporterul a
formulat următorul sfat: „Inspiraţi adânc! Ne încărcăm plămânii cu capacitate mai mare
de aer”. Este corect? Argumentează părerea ta!
Laboratorul naturii
1. Citeşte individual textul de mai jos. Discutaţi şi grupaţi în două categorii: informaţii noi
şi informaţii cunoscute.
Inima omului bate de aproximativ 100 000 ori pe zi. În 24 de ore, ea pompează 7 000
de litri de sânge. Dacă vasele sangvine din corpul uman ar fi puse cap la cap, lungimea
lor ar fi de aproximativ 100 000 km. Rolul inimii este de a pompa sângele în întregul corp
al omului. Sângele este acela care transportă oxigenul, substanţele nutritive provenite din
t
lo
digestia alimentelor, substanţele toxice care vor fi eliminate din corp. Volumul sângelui la
om este, în medie, 0,005 m3, iar masa sa este de aproximativ 5 kg. Această pompă se
„odihneşte” în timpul nopţii, reducându-şi foarte puţin numărul bătăilor. Un om respiră
pi
în fiecare zi în jur de 16 000 litri de aer. Noi nu respirăm în fiecare zi în acelaşi ritm.
Atunci când activitatea organismului este normală, o persoană respiră de aproximativ 15
ori pe minut, la fiecare respiraţie 0,5 l de aer sunt pompaţi în plămâni, iar dacă facem un
ct
efort mare, respiraţia se dublează.
2. Priveşte desenul care reprezintă inima şi alcătuirea ei şi, citind textul, notează componentele
e
descrise pe desen. Găseşte o asemănare cu plantele folosind Anexa 3.

oi
Situată între cei doi plămâni, în

cavitatea toracică, inima este un
Pr
organ musculos având patru

camere: două atrii şi două
ventricule. Ea este alcătuită din trei
straturi concentrice: ENDOCARD,
MIOCARD, EPICARD. În interiorul
inimii există valvulele atrio-
ventriculare care permit sângelui
să treacă numai din atrii în
ventricule şi valvulele semilunale,
la baza arterelor mari (aortă şi
pulmonară). Ele nu permit sângelui
să treacă din artere în inimă. Între
atrii există sept interatrial şi între
ventricule, sept interventricular.
Venele mari sunt vene cave
superioare şi inferioare.
3. Realizează un desen cu mica circulaţie (pulmonară) şi marea circulaţie (prin corp).

Respiraţia în lumea vie cuprinde respiraţie aerobă şi
anaerobă. Energia rezultată din respiraţie este convertită Ştiaţi că...?
într-un compus chimic numit acid adenozintrifosforic
(ADP) folosit de celulă oriunde şi oricând este nevoie de • În cazuri de efort intens,
energie. În cazul microorganismelor, respiraţia anaerobă se respirația aerobă nu mai
mai numeşte şi fermentaţie alcoolică, lactică şi acetică, prin poate furniza organismului
care se obţin diferite produse de consum. Unde aţi mai oxigenul necesar reacțiilor
auzit de fermentaţii? Exemplifică! biochimice, organismul
”trecând” la faza anaerobă
4. Care tip de fermentaţie amintită anterior se potriveşte

pentru fiecare din următoarele: fabricarea pâinii şi a
mai puțin consumatoare de
oxigen. În urma acestui
băuturilor alcoolice; acrirea laptelui, preparea murăturilor; proces se acumulează în
prepararea oţetului? mușchi acid lactic, substanță
care se era considerată cauza
5. Care sunt componentele aparatului respirator? Care este

rolul acestuia? Inspiraţia şi expiraţia sunt două mişcări
”febrei musculare”
• Toate reacțiile biochimice
respiratorii care constitue ventilaţia pulmonară. Completaţi din organism sunt posibile
în pereche etapele expiraţiei. Formulaţi concluzia cu datorită oxigenului.
întreaga clasă.
Inspiraţie Expiraţie
t
Se contractă două categorii de muşchi inspiratori:
DIAFRAGMA, care deplasează baza cavităţii toracice
spre abdomen, şi muşchii intercostali externi, care lo
pi
rotesc coastele ce se lateralizează şi depărtează
sternul de coloana vertebrală. Volumul plămânilor
creşte, presiunea aerului din ei scade faţă de cea
atmosferică şi aerul e aspirat în plămâni.
ct
Cum credeţi că respiră alte specii de vertebrate? Discutaţi cu profesorul despre aceasta.
e
Exploratorul din mine

oi
Alcătuieşte un model de plămân:

Pr
Materiale necesare: 2 baloane (colorate diferit),o sticlă, dispozitiv pentru tăierea sticle,
foarfecă, şmirghel.
Mod de lucru:
1.Taie fundul sticlei şi netezeşte marginile pentru a nu mai fi ascuţite.
2.Prinde unul din baloane de gâtul sticlei şi, cu ajutorul unei baghete, introdu-l înăuntrul
acesteia. Enumeraţi 3 cauze ale îmbolnăvirilor la nivel cardio-vascular.
3. Taie o bucată din celălalt balon şi acoperă cu aceasta partea din sticlă pe care ai tăiat-o. Ai
obţinut „o sticlă“ care are în interior un balon iar la celălalt capăt un „capac“ dintr-un balon.
4.Studiază dispozitivul şi încearcă să-ţi dai seama cum funcţionează ţinând cont de faptul că
aici sticla-cutia toracică nu-şi poate mări volumul.
5. Notează în caiet atât schema cât si explicaţia funcţionării, arătând asemănările şi
deosebirile dintre model şi structura reală.

1. De ce laptele dulce se alterează mai repede decât iaurtul?
2. Cum explici faptul că inima pompează într-o zi 7 000 litri de sânge, deşi volumul
sângelui este de 0,005 m3?

PROCESE NATURALE
Autoevaluare I
1. Să presupunem că vrei să investighezi în cât timp pulsul
inimii tale revine la normal, după un efort fizic. Ce
instrumente utilizezi pentru aceasta şi cum procedezi?
2. Citeşte atent enumerarea de mai jos. Care dintre ele NU

este o funcţie a sângelui?
a. digerarea hranei;
b. protecţia împotriva bolilor;
c. transportul materialelor reziduale din celule;
d. transportul oxigenului în diferite părţi ale corpului.
3. Cel mai bun motiv pentru care proteinele sunt incluse

într-o dietă sănătoasă este acela că proteinele sunt
principala sursă de:
a. energie pentru corp;
t
b. fibre pentru digestie;
lo
c. materie primă pentru creşterea şi regenerarea celulelor;
d. vitamine pentru a putea face faţă bolilor.
pi
4. Care este funcţia primară a frunzelor mari care cresc
în pădure?
ct
a. să ofere umbră sistemelor inferioare;

b. să elimine excesul de apă care intră în rădăcini;
c. să permită distrugerea frunzelor de către insecte;
e
d. să absoarbă cât mai multă lumină posibil pentru

fotosinteză.
oi
5. Care dintre organismele următoare sunt utilizate pentru a

Pr
transforma laptele în iaurt?

a. bacterii;
b. protozoare;
c. viruşi;
d. alge.
6. Unele plante cresc mai bine dacă se răspândesc

îngrăşăminte în jurul rădăcinilor. Ce oferă aceste
îngrăşăminte pentru creşterea mai puternică a plantelor?
a. energie;
b. minerale;
c. vitamine;
d. dioxid de carbon;
e. apă.
7. Ce substanţă care contribuie la digestie se găseşte în stomac? Care este rolul său?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

8. Oamenii dobândesc energie din hrana pe care o consumă zilnic. De unde provine energia
depozitată în alimente?
a. din substanţele fertilizatoare;
b. de la Soare;
c. din vitamine;
d. din sol.
9. De ce trosnesc lemnele când ard?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
10. Ce crezi: cât cântăreşte aerul respirat de un om într-o zi? Dar aerul din sala de clasă? Poţi
ridica într-un deget aceste cantităţi?
___________________________________________________________________________________
t
lo
___________________________________________________________________________________
pi
___________________________________________________________________________________
11. De ce medicul ne măsoară întotdeauna tensiunea (presiunea

ct
arterială a sângelui) la aceeaşi înălţime cu inima?
_______________________________________________________
e
_______________________________________________________
oi
_______________________________________________________
Pr
12. După ce a spălat paharele, gospodina le aşază cu gura în jos pe o faţă de masă de muşama.
De ce, dacă le spală cu apă fierbinte, constată că, după răcire, muşamaua s-a bombat puţin
spre interiorul paharului?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
13. În acest capitol mi-a plăcut cel mai mult _____________________________________________
___________________________________________________________________________________
14. Cred că tot ce am învăţat îmi va fi util la/pentru ______________________________________
15. Cel mai interesant lucru pe care l-am învăţat a fost: ___________________________________
___________________________________________________________________________________

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Capitolul II
t
lo
pi
e ct
oi
Cuvinte cheie:
• sănătate;
Pr
• hrană;
• viaţă;
• dragoste;
• râs.

II. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Să ne hrănim sănătos 5
Magia ştiinţei
Utilizaţi website-ul http://www.fightbac.org/foursteps. Parcurgeţi toţi cei patru paşi.
Discutaţi în grup şi răspundeţi la următoarele întrebări:
• Ce este bine să facem pentru a ne proteja de bacterii?
• Cât de simpli ar fi aceşti patru paşi dacă ar lipsi apa curentă, frigiderul, cuptoarele
moderne – clasice sau cu microunde – şi alimentele a căror calitate este stabilită
prin norme?
t
lo
pi
Laboratorul naturii
ct
1. Utilizaţi acum website-ul: http://www.astc.org/exhibitions/rotten/timeline.htm şi

răspundeţi la următoarele întrebări:
• Care este problema pe care trebuie să o rezolve tehnologia în acest caz?
e
• Care sunt beneficiile acestei soluţii tehnice?

• Ne bucurăm într-adevăr de aceste beneficii tehnice?
oi
• Există şi dezavantaje? Care sunt acestea?

• Poate contribui această tehnologie la problemele noastre de sănătate?
Pr
2. Scrie un eseu în care să argumentezi faptul că tehnicile sanitare moderne au un impact

pozitiv asupra sănătăţii oamenilor. În eseu vei face referire la cel puţin trei argumente şi,
respectiv, trei exemple pe care le-ai găsit din utilizarea internetului.
3. Citeşte informaţiile din anexa XXX de la sfârşitul ghidului şi răspunde la următoarele

întrebări
a. ce vitamină este indispensabilă copiilor f. ce vitamină îmbunătăţeşte vederea
aflaţi în creştere g. care vitamină combate sterilitatea
b. care vitamine intervin în sinteza h. ce vitamină ajută la reducerea
aminoacizilor hemoragiilor
c. ce vitamină se distruge prin fierbere i. care vitamină măreşte rezistenţa
d. ce vitamină se formează din fructele galbene organismului la boli
e. organismul uman are nevoie de o cantitate
mare de vitamina
4. Verifică caracterul antioxidant al vitaminei C.

Taie pe o farfurie două bucăţi de măr şi pe una din ele stropeşte-o cu puţină zeamă
de lămâie. Observă ce modificări apar în timp de 10 minute.

Ce explicaţie poţi da? Încearcă acasă „efectul vitaminei C” şi asupra altor fructe (piersici,
pere) sau legume (ţelină, pătrunjel). Notează într-o fişă rezultatul cercetării tale. Cum vei
proceda data viitoare când vei prepara salată de ...fructe?
Documentează-te pe internet şi dă o reţetă cât mai bogată în vitamine, cât mai aspectuoasă
şi cât mai gustoasă

Poţi vedea acum care este diferenţa dintre aspirina obişnuită şi aspirina tamponată
observând comportamentul ei, pe rând, în soluţie neutră, acidă şi bazică. În stomacul tău
este un mediu acid, dar în intestinul tău subţire este un mediu bazic. Aceste medii atât de
diferite din punctul de vedere al caracteristicilor lor chimice sunt separate prin valva
pilorică. Aceasta se deschide pentru un interval de timp foarte scurt, pentru a transfera
hrana parţial digerată din stomac în intestin.
Ai la dispoziţie următoarele materiale: 6 pahare din material plastic; 450 ml de
apă; 250 ml de oţet; 30 g de detergent; cronometru.
Mod de lucru:
1. Toarnă 100 ml apă în două pahare de plastic.
2. Notează timpul în tabelul de mai jos. În acelaşi moment, adaugă o aspirină obişnuită într-
un pahar, respectiv o aspirină tamponată în celălalt pahar.
t
lo
3. Notează din 30 în 30 de minute transformările pe care ele observi în fiecare pahar la
interval de 30 de secunde până în momentul în care nu mai observi nici o schimbare
evidentă.
pi
4. Repetă operaţiile de la 1 la 3, utilizând oţet în loc de apă şi apoi soluţie de detergent(15 ml
în 300 ml de apă)..
Înregistrează obervaţiile în tabelul de mai jos, corespunzător fiecărei substanţe utilizate.
ct
Vrei să afli mai multe? Citeşte textul de mai jos!
Aspirina în soluţie
Aspirina în apă Aspirina în oţet
e
cu detergent
Timpul
Aspirină Aspirină Aspirină
Aspirină Aspirină Aspirină
oi
obişnuită obişnuită obişnuită

30 s
60 s
Pr
1 min 30 s
2 min
2 min 30 s
3 min
Funcţia digestivă este una dintre cele mai importante funcţii

ale organismului. Din cauza hranei şi nu numai, pot apărea Ştiaţi că...?
diferite afecţiuni ale sistemului digestiv. De ce să mergem la
doctor şi să ne întoarcem cu o reţetă? Putem preveni bolile • Pentru a putea respira
sistemului digestiv dacă evităm alimentaţia bogată în sub apă, scafandri folosesc
condimente iuţi, dacă evităm consumul de alimente prăjite, asa numitele tuburi de
insuficient mestecate, prea fierbinţi sau prea reci, alterate. oxigen, ce conţin un
Mâncarea trebuie să fie gătită corect, să aibă miros plăcut, iar amestec de 79% azot şi
alimentele trebuie prelucrate în condiţii de maximă igienă. 21% oxigen, şi asta pentru
Ele trebuie conservate în frigidere, departe de acţiunea că oxigenul pur la
rozătoarelor sau a insectelor. De asemenea, trebuie asigurată adâncimemai mare de 15
igiena apei potabile, evitarea tutunului, precum şi a metri este toxic.
consumului excesiv de alcool. Stresul este, de asemenea, un La adâncimi mai mari de
factor care poate cauza tulburări digestive. Câteva dintre 30 de metri, datorită
bolile sistemului digestiv sunt: gastrita, ulcerul presiunii ridicate, azotul
FOARTE MULT TEXT.

Cum te simţi azi? 6

Magia ştiinţei
Ce este râsul? Oare de ce râdem? Scrie pe caiet ceea ce crezi, apoi discută cu colegul/a de
bancă. Estimează, pe o scară de la 1 la 10 (10 fiind foarte fericit), cât de fericit acum, în
acest moment, şi scrie pe caiet. Răspunde la următoarele întrebări, mai întâi singur, apoi
discută cu colegul de bancă.
• De ce crezi că unele lucruri ţi se par nostime?
• Care este scopul râsului?
• De ce nu râdem cu toţii de aceleaşi lucruri?
• Îmbunătăţeşte oare râsul starea noastră de sănătate?
• Copiii râd mai mult decât adulţii?
Laboratorul naturii
t
lo
Utilizează website-urile: http://health.howstuffworks.com/brain.htm respectiv
http://www.howstuffworks.com/laughter3.htm pentru a afla mai multe despre structura şi
funcţiile creierului sau citeşte cu atenţie textul de mai jos.
pi
Râsul este o parte a vocabularului uman universal. Indiferent de limba pe care o vorbim, nu
trebuie să învăţăm să râdem. Ne naştem cu această capacitate de a râde. Râdem pentru prima
ct
dată la vârsta de 3,5–4 luni, cu mult înainte de a fi capabili să vorbim. Râsul nu se datorează
umorului, ci este o modalitate de relaţionare între oameni. Cercetătorii au descoperit că atun-
ci când râdem se înregistrează continuu o activitate electrică în:
e
• partea stângă a cortexului (unde sunt analizate cuvintele şi

structura unei glume);
oi
• lobul frontal (implicat în răspunsurile emoţionale sociale); Ştiaţi că...?

• emisfera dreaptă a cortexului (aici are loc analiza
Pr
intelectuală pentru a „prinde” gluma); • nu putem râde la

• aria de procesare senzorială a lobului occipital (conţine comandă dar ne putem
celule care procesează semnalele vizuale); stăpânii râsul
• aria motoare (controlează răspunsul fizic la auzirea unei • râsul modifică felul în
glume). care respirăm
• râsul, la fel ca și
1. Răspunde apoi la următoarele întrebări:

1. Care sunt regiunile din creierul uman care prezintă o
strigătele sunt pentru sugar
o modalitate de a
activitate electrică permanentă atunci când parcugem un interacţiona cu mama şi cu
material distractiv? cei dinjur
2. Care parte a sistemului limbic este responsabilă de
producerea râsului necontrolat, de neoprit?
3. Distrugerea cărei părţi a creierului provoacă pierderea
simţului umorului?
4. Care sunt cele patru structuri ale creierului care au rol în
producerea râsului?
5. Care sunt cei doi paşi necesari pentru a înţelege umorul?

2. Priviţi, apoi, fie secvenţe dintr-o comedie, fie citiţi glume dintr-o publicaţie. Notează din nou
pe foaie estimarea stării tale de fericire. Discută cu colegul tău despre cum vă simţiţi fiecare
dintre voi.
Aşa cum glumele îţi pot modifica dispoziţia, şi unele substanţe chimice sunt capabile să
o facă. Dacă gustul unei pere îl simţim datorită simţului gustativ, aroma acesteia o percepem
datorită simţului olfactiv. Aceste două simţuri sunt înrudite întrucât ambele se bazează pe
stimuli chimici. Acetatul de izoamil (CH3–COO–C5–H11) este substanţa chimică care ne
face să simţim aroma de pere, butiratul de etil (CH3–CH2–CH2–COO–C2H5) pe cea de
ananas. Esenţa de mere se datorează izovalerianatului de izoamil iar izobutiratul de etil este
prezent în aroma de fragi şi ...vin.
Dacă gustul unei pere îl simţim datorită simţului gustativ, aroma acesteia o percepem
datorită simţului olfactiv. Aceste două simţuri sunt înrudite întrucât ambele se bazează pe
stimuli chimici. Acetatul de izoamil (CH3–COO–C5–H11) este substanţa chimică care ne
face să simţim aroma de pere, butiratul de etil (CH3–CH2–CH2–COO–C2H5) pe cea de
ananas. Esenţa de mere se datorează izovalerianatului de izoamil iar izobutiratul de etil
este prezent în aroma de fragi şi ...vin. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Parfum)
3. Ţi-a verificat vreodată medicul reflexele lovindu-ţi uşor genunchiul cu un ciocănel? Ce s-

a întâmplat când te-a lovit cu ciocanul? Ce crezi că este în neregulă dacă genunchiul nu
se mişcă?
t
1. Poţi
lo
pi
modela şi tu transmiterea unui semnal de la un
neuron la altul, utilizând următoarele materiale: piese de la
jocul de domino, markere, pahare şi farfurii din hârtie,
ct
mingi de ping-pong, bandă din material plastic, lipici,

tuburi din material plastic, mici recipiente din material
plastic, fire.
e
Mod de lucru Ştiaţi că...?

oi
1. Ce aspect legat de neuron te interesează cel mai mult?

Găseşte imaginile şi descrierile care se potrivesc cel mai • în parfumul natural de
Pr
bine interesului vostru. trandafiri au putut fi

2. Decide care va fi forma modelului vostru. Schiţează pe identificate mai mult de
hârtie. 400 de molecule organice
3. Utilizează din materialele avute la dispoziţie pe acelea diferite.
pe care le consideri cele mai potrivite pentru a realiza • Nou născuţii îşi cunosc
modelul ales. Lucrează pe model până când acesta mama după miros.
reprezintă suficient de bine structura de bază şi ideile • Un adult are circa 9000
voastre despre modul în care vreţi să arate. de muguri gustativi iar
4. Leagă apoi acest model de altul identic, astfel încât să înfiecare mugur
realizezi un lanţ. Cum ai reprezenta efectul stimulator al sunt:grupate aproximativ
cofeinei? 50 de celule.
• Moleculele responsabile
2. Experiment:
Determină care este rolul aromei în detectarea gustului
de miros pot fi alchene,
alcooli, aldehide, cetone,
unui aliment. compuși aromatice sau, cel
Prepară 2-3 pireuri de cartofi, banane, măr sau castane mai adesea, esteri.
astfel încât să nu poată fi deosebite prin textură. Roagă
colegul pe unul din colegi fără să le vadă şi ţinându-te de
nas să încerce să identifice preparatele
Ce crezi că se va întâmpla şi de ce?

Viaţă şi dragoste 7
Magia ştiinţei
Citiţi textul de mai jos şi apoi încercaţi să definiţi dragostea.
Dragostea este un sentiment complicat, greu de definit. De obicei, oamenii cred că ştiu într-
un mod romantic când o simt. Uneori oamenii pot confunda dragostea cu atracţia sexuală
pentru o altă persoană. Chiar dacă acele două persoane sunt înrudite, ele nu simt acelaşi
lucru. Oamenii ar trebui să ştie ce simt pentru o altă persoană, mai ales înainte de a
acţiona pe baza acestor simţăminte.
Pe baza dicuţiilor dintre voi, răspundeţi la următoarele întrebări: Care credeţi că este
legătura dintre dragoste şi relaţii sexuale? Ce opţiuni au două persoane care se simt atrase
din punct de vedere sexual? Motivaţi răspunsurile voastre cu argumente pro şi contra.
Laboratorul naturii
t
1. Înreproducător lo
prima coloană a tabelului de mai jos găsiţi termeni privind reproducerea sistemul
femeiesc, respectiv bărbătesc, iar în a doua coloană, termeni privind organul
pi
reproducător al plantelor (floarea). Definiţi aceste concepte şi realizaţi, în spaţiul avut la
dispoziţie în tabele, în grupe de câte doi, un desen al aparatului reproducător femeiesc şi
bărbătesc, respectiv al componentelor florale. Comparaţi desenele cu cele realizate de
ct
colegii voştri, corectând eventualele greşeli cu profesorul vostru.
Petale, stamine, pistil, sepale, receptacul,

Uter, trompă uterină, ovar, mucoasă
e
codiţă, celule femeieşti, celule bărbăteşti,

uterină, vagin, vulvă, vezică urinară, canal,
stil, stigmat, reproducere sexuată,
prostată, uretră, testicul, penis, fecundaţie,
oi
reproducere asexuată, polenizare, fruct,

sarcină, placentă, nidaţie.
sămânţă.
Pr
2. Împărţiţi-vă pe grupe de câte 4 şi asociaţi cuvintele sau frazele din coloana I cu frazele
din coloana II. Discutaţi apoi despre asocierile realizate.
Coloana I Coloana II
1. Concepţie A. Locul unde trăieşte ovulul fecundat în organismul femeii.
2. Ovul B. Locul unde sunt produşi spermatozoizii.
3. Trompe uterine C. ___________ este eliberat din ovar.
D. Tubul prin care trec spermatozoizii după ce părăsesc
4. Spermă
testiculul.
5. Vas deferent E. Eliberarea spermei din penis.
6. Spermatozoizi F. _____________ sunt eliberaţi de testicule.
7. Ejaculare G. Momentul în care ovulul se uneşte cu spermatozoidul.
8. Prostată H. Locul în care se întâlnesc ovulul şi spermatozoidul.
9. Uter I. Fluid conţinând spermatozoizi şi alte fluide.
10. Testicule J. ________ produce un fluid care este component al spermei.

Exploratorul din mine Ştiaţi că...?
Pornind de la fraza: Nu te cunosc încă îndeajuns de • asocierea culturilor în
bine, şi totuşi îmi placi foarte mult, realizaţi grădină se face după
individual o listă a modalităţilor în care o persoană criteriul plante care se
poate cere cuiva să aibă o relaţie sexuală. Discutaţi apoi cu iubesc sau... se urăsc
colegii voştri răspunsurile găsite.
În tabelul următor sunt menţionate câteva boli cu transmitere
sexuală (BTS). Completaţi-l – utilizând modelul pentru SIDA – cu alte date cunoscute de voi.
După ce aţi discutat pe baza pliantelor aduse de profesor, menţionaţi diversele metode
contraceptive şi de prevenire a BTS.
Prevenire –
Boli Cauze Manifestări
planificare familială
Sifilisul
Gonorea
t
Candidoza
lo
pi
SIDA-sindromul Virusul HIV, izolat în
– scăderea imunităţii,
imunodeficitar 1981, care produce
– sporirea infecţiilor,
ct
dobândit (este etapa îmbolnăvirea graduală

– tumori,
finală a infecţiei cu a sistemului imunitar
– deces
virusul HIV) al organismului
e
oi
Igiena personală este o condiţie pentru păstrarea sănătăţii întregului corp. Săpunul nu este o
invenţie a secolului în care trăim, iar efectele benefice ale păstrării igienei prin folosirea
Pr
acestui produs sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Dacă doreşti să cunoşti mai multe
despre acest subiect ai informaţii în anexa...Dacă nu ai făcut niciodată săpun „de casă“ acum
e momentul să încerci. Fă schimb de reţete cu colegii, experimentează acasă şi adu data
viitoare un mic calup din săpunul obţinut de tine.

Răspundeţi cu A – adevărat sau F – fals la următoarele întrebări:
1. Menstruaţia constă în eliberarea ovulului o dată pe lună.
2. Spermatozoizii sunt depozitaţi în testiculele bărbatului.
3. Fetele pot să folosească pastilele anticoncepţionale ale unei prietene dacă nu le au pe
ale lor.
4. Tinerii care au contact sexual nu trebuie să se teamă de sifilis.
5. Principalul simptom al gonoreei la bărbat este senzaţia de arsură în timpul urinării.
6. Steriletele se pun şi se scot de fiecare dată când femeia are raport sexual.
7. Daţi exemple de reproducere sexuată şi asexuată din lumea vie.

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Autoevaluare II
1. Definiţi reproducerea sexuată şi asexuată.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Substanţele obţinute din fotosinteză sunt:

a. glucide
b. O2
c. clorofilă
d. ATP
3. Explicaţi următoarea ecuaţie chimică: Ce proces este reprezentat?
t
energia luminii
CO2+ H2O + săruri minerale
lo substanţe organice + O2
___________________________________________________________________________
pi
___________________________________________________________________________
ct
4. Dacă eşti de acord că afirmaţia următoare este adevarată, încercuieşte litera A,

iar dacă o consideri falsă, încercuieşte litera F aflată înaintea afirmaţiei
respective.
e
A F Prezervativele oferă o formă de protecţie împotriva sarcinii, dar şi

impotriva ITS, HIV/SIDA.
oi
A F Scurgerea vaginală denotă că ai o infecţie transmisibilă sexual.

A F Fetele nu răman însărcinate la primul contact sexual.
Pr
A F Posibilitatea de a avea un copil scade dacă, într-un cuplu care nu

foloseşte metode contraceptive, femeia nu rămâne însărcinată.
5. Completează enunţul:
_____________ este fixat în interiorul uterului pentru a preveni sarcina.
alegând varianta corectă din lista de mai jos:
a. diafragma
b. steriletul
c. spermicidele
d. pilulele contraceptive
6. Mergi în vizită la o prietenă şi vezi o plantă de apartament (muşcată). Doreşti să

ai şi tu o astfel de plantă. Care este modalitatea de a putea reproduce această
plantă pentru a o avea acasă?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

7. Explică de ce, dacă unei plante de apartament îi schimbăm poziţia din când în
când prin rotire, se observă o creştere egală a ramurilor.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Alege varianta corectă:

În arcul reflex, sensul impulsului nervos este unic datorită______________:
a. stimulilor;
b. sinapselor;
c. reţelei de neuroni.
9. De ce crezi că, odată cu vârsta, capacitatea de a învăţa scade? Argumentează

răspunsul.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
t
lo
___________________________________________________________________________
pi
10. Explică, pe scurt, de ce laptele dulce se acreşte mai repede decât iaurtul.
___________________________________________________________________________
ct
___________________________________________________________________________
e
___________________________________________________________________________
oi
11. Ce substanţă creează golurile din pâine? Explică procesul.

Pr
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
12. Temperatura corpului diferă de la o specie la alta. Găseşte o explicaţie pentru

această afirmaţie.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
13. În acest capitol mi-a plăcut cel mai mult: _____________________________________
14. Cred că tot ce am învăţat îmi va fi util la/pentru ______________________________
15. Cel mai interesant lucru pe care l-am învăţat a fost: ___________________________

APA – MEDIU COMPLEX
Capitolul III
t
lo
pi
ct
Cuvinte cheie:
e
oi
• apă;
• organism;
Pr
• metale;
• acizi;
• baze.

III. APA – MEDIU COMPLEX
Rolul apei
în organismele vii 10
Magia ştiinţei
Urmăriţi imaginile de mai jos şi imaginaţi-vă că nu ar exista apă pe Terra. Ce s-ar
întâmpla cu plantele şi cu animalele din jur dacă nu ar exista apă? Dar dacă ar fi
mai multă apă decât există în prezent? Ce fenomene meteorologice cunoaşteţi? Ce
dezastre provocate de apă cunoaşteţi?
t
lo
pi
e ct
oi
Pr
Laboratorul naturii
Apa este un factor esenţial pentru organismele vii iar în organismele vii se găseşte în
proporţie diferită şi anume omul are 60 % apă, iar meduzele până la 9% apă Între
organism şi mediu există o strânsă legătură iar viaţa organismelor depinde de
caracteristicile factorilor de mediu. Dar şi organismele pot influenţa caracteristicile
mediului. Atât la plante cât şi la animale, trebuie să existe un echilibru între apa care
ajunge în corp şi apa care este eliminată. Acest echilibru este necesar pentru desfăşurarea
normală a funcţiilor organismelor vii. Frumuseţea locurilor din lume care au anumite
caracteristici a impus ocrotirea unor zone pentru conservarea organismelor din acel loc.
Un exemplu este Delta Dunării care a fost declarată Rezervaţie a Biosferei. Factorii de care
depinde existenţa organismelor în cadrul unui mediu de viaţa acvatic sunt: lumina,
temperatura apei, salinitate apei, mişcarea apei, cantitate de oxigen. Animalele şi plantele
de pe Terra s-au adaptat în funcţie de factorul apă, aşa cum sunt peştii care respiră prin
branhii sau unele plante au tulpina transformată în organ de depozitare a apei(cactuşii)
sau prezintă spaţii pline cu aer(nufărul).

1. Înexperimentul
perechi, realizaţi
care Ştiaţi că...?
evidenţiază rolul rădăcinii în
absorbţia apei. • Englezul Craven Walker
Materiale necesare: vas este cel care în 1964 a
gradat, plantă cu rădăcină, inventat lămpile cu bule
ulei. luminoase. Aceste lămpi
Mod de lucru: Într-un vas sunt realizate din tuburi
gradat se toarnă apă. Deasupra se adaugă ulei astfel încât înalte şi subţiri din sticlă,
acesta să formeze o peliculă. Apoi, în vasul gradat se umplute cu lichid şi cu o
introduce o plantă cu rădăcină intactă. Se notează nivelul ceară colorată de un tip
apei din vas. După 7 zile se citeşte din nou nivelul apei special, având la bază un
din vasul gradat şi se compară cu cel iniţial. bec electric. Atunci când
Observaţii/concluzii becul este pus în funcţiune,
_______________________________________________________ lichidul se încălzeşte, iar
_______________________________________________________ ceara începe să se topească.
_______________________________________________________ Bucăţelele de ceară topită
_______________________________________________________ încep să se ridice spre
_______________________________________________________ partea superioară a lămpii,
_______________________________________________________ unde se răcesc şi se
t
scufundă din nou.
2. Determinarea pH-ului apei

lo
Materiale necesare: apă colectată dintr-un râu, apă de la
• apa intracelulară este apa
din interiorul celulelor care
robinet, apă minerală, pahare Berzelius, hârtie indicatoare. intră în alcătuirea
pi
Mod de lucru: ţesuturilor
1. Toarnă 25 ml apă din fiecare tip în 3 pahare Berzelius • apa transcelulară, apa
2. Pregăteşte trei bucăţi de hârtie de ph. plasmatică şi apa
ct
3. Pune în cele trei pahare cu apă hârtia indicatoare. Ce interstiţială alcătiesc

observi? împreună apa extracelulară
4. Compară culoare obţinută cu etalonul aflat pe cutie şi • apa din tubul digestiv,
e
citeşte valoarea ph-ului. vezica biliară şi vezica

5. Stabiliţi dacă apa din cele trei pahare este poluată sau urinară care favorizează
oi
nu. Argumentaţi răspunsul. absorbţia substanţelor în

organism, servind de
Pr
asemenea şi la eliminarea
toxinelor, este apa...
Exploratorul din mine transcelulară
• şocurile mecanice pe care
MINI-STAŢIE DE PURIFICARE A APEI le suportă organismul sunt
Materiale necesare: o butelie de plastic, foarfece, spirtieră, amortizate şi de... apa
cui, cleşte, 1kg de pietriş, 1kg nisip, o mână de turbă, transcelulară
puţină vată sau hârtie de filtru şi apă mâloasă. • apa plasmatică (apa din
Mod de lucru: sânge şi limfă) are rol de
Taie în treimea inferioară butelia de plastic. Prinde cuiul dizolvare, difuzie şi
cu cleştele de fier introdu în flacăra spirtierei până se transport a substanţelor în
înroşeşte capacul de plastic al buteliei. Repetă operaţia organism
până când consideri că ai făcut suficiente găuri ca lichidul rolul de aprovizionare a
pe care îl introduci să aibă o curgere constantă. Răstoarnă celulelor cu substanţele
butelia cu dopul în jos astfel încât să se sprijine pe bucata necesare funcţionării îi
de butelie tăiată. Începe să umpli butelia cu hârtia de filtru revine apei ... interstiţiale,
apă care este localizată în
(sau vată) în dop, apoi stratul de turbă (10cm), stratul de
spaţiul dintre celule
nisip şi la final stratul de pietriş. Vei avea un tort care

II. APA – MEDIU COMPLEX
Apa – proprietăţi fizice

şi chimice 8
Magia ştiinţei
t
lo
Oare de ce unele insecte reuşesc să păşească pe suprafaţa apei fără să se scufunde?
www.sxc.hu
pi
De ce urcă apa pe pereţii unui tub?
De ce poţi face baloane numai cu apă cu săpun şi nu poţi face baloane cu apă potabilă?
• Scrie răspunsurile tale pe caiet.
ct
• Discută cu colegul de bancă explicaţiile găsite de fiecare dintre voi.

• Realizaţi împreună un desen sau o schemă prin care să explicaţi răspunsul vostru.
e
oi
Laboratorul naturii
1. Citeşte
Pr
textul de mai jos şi desenează, pe o coală de hârtie, diferite medii de viaţă. Pentru
fiecare desen, redactează un scurt text prin care să evidenţiezi şi să explici rolul apei. Dacă ai
nevoie, foloseşte glosarul de la sfârşitul manualului.
Factorii de mediu sunt de două feluri: cu viaţă (plante, animale, om etc.) şi fără viaţă
(temperatură, umiditate, minerale din sol, substanţe chimice, curenţi de aer etc.).
Organismele vii preiau din mediul înconjurător substanţe complexe, pe care le transformă în
substanţe mai simple şi în energie proprie, necesară pentru creştere, dezvoltare, mişcare,
reproducere. Prin mediu de viaţă al unui organism se înţelege totalitatea factorilor de mediu
cu viaţă şi fără viaţă, care influenţează organismul respectiv. Un ecosistem este alcătuit din
comunitatea de fiinţe vii (biocenoză) şi din teritoriul pe care acestea îşi desfăşoară existenţa
(biotop). În cazul plantelor, în funcţie de adaptarea lor la factorul de mediu „umiditate“, se
realizează următoarea clasificare: plante xerofite, higrofite, mezofite şi hidrofile.
VULCANUL DE SARE
2. Materiale necesare: pahar sau borcan de sticlă, ulei vegetal, sare de bucătarie, apă, colorant
alimentar (dacă vreţi să fie mai spectaculos).
Mod de lucru: 1. Toarnă circa 50 cm3 de apă în borcanul/ paharul de sticlă. 2. Toarnă
circa 1/3 de lingură de ulei vegetal în borcan/ pahar. Atunci când nimic nu mai mişcă
în vas, uleiul este deasupra sau sub apă? 3. Dacă vrei, adaugă o picătură de colorant
alimentar în amestecul din vas. Ce se întâmplă? Picătura de colorant este în apă sau în

ulei? Se răspândeşte culoarea? 4. Presară sare de bucătărie deasupra uleiului până numeri la
5. Aaaaa!!! Ce s-a întâmplat cu colorantul alimentar? Ce s-a întâmplat cu sarea de bucătărie?
5. Adaugă în continuare sare, cât de mult doreşti tu.
Citeşte cu atenţie lista de ingrediente din care este

3. realizată băutura răcoritoare din imagine. Realizează
două liste: una care conţine ingrediente pe care le
cunoşti deja şi una care conţine denumiri pe care
acum le auzi pentru prima dată. Compară cu listele
colegului de bancă. Găsiţi o listă comună de
ingrediente pe care le cunoaşteţi. Scrieţi tot ce ştiţi
despre acestea.
Zaharoza este un extract obţinut din tulpină de

trestie de zahăr sau din rădăcină de sfeclă de zahăr.
În limbajul cotidian îi spunem zahăr şi o găsim în
comerţ sub formă de pudră, cristale sau cuburi.
Glucoza este prezentă în numeroase fructe. Ea este

utilizată în alimentaţie sub formă de sirop, iar în
medicină sub formă de soluţii injectabile.
t
Glucoza şi zaharoza sunt substanţe solide
cristaline, de culoare albă. Ambele sunt solubile în
lo
pi
apă. Pe etichetele unor băuturi cu gust dulce, care
au menţiunea „light“, apar şi alte substanţe: aspartam, zaharină etc. Acestea sunt cunoscute
sub numele de îndulcitori.
ct
4. Folosind datele din tabelul de mai jos, comparaţi cele 5 substanţe.

e
Zahăr Putere de îndulcire Putere energetică (KJ/kg)

Zaharoză 1,0 17
oi
Glucoză 0,7 17
Aspartam 200,0 16
Pr
Zaharină 400,0 0
Fructoză 1,3 17

1. Realizează un scurt eseu cu tema Apa şi viaţa.
2. Imaginează-ţi o călătorie în interiorul corpului omenesc. Însoţeşte o hematie
din sânge, tu fiind molecula de apă din corp.
Păşeşte mai departe!

Imaginează-ţi şi construieşte un model artificial care să evidenţieze fenomene
asemănătoare circulaţiei sevelor prin organele plantei şi forţa de aspiraţie a frunzei.
Poţi utiliza: hârtie, sugativă, părţi de plantă, ţesături, tuburi din material plastic.

II. APA – MEDIU COMPLEX
Apa – esenţa vieţii 9 Ştiaţi că...?

• în timpul caniculei (prin
transpiraţie excesivă) sau
prin diaree, omul poate
pierde 10% din cantitatea
Magia ştiinţei de apă din corpul său, ceea
ce face ca rinichiul să-şi
Apa este cel mai important constituent al organismelor vii. întrerupă activitatea de
Un om nu ar putea formare a urinei
supravieţui mai mult de trei zile fără să bea apă. Corpul • neevacuarea periodică a
uman pierde zilnic 2–3 lichidelor din corp, poate
litri de apă. Aceastã cantitate de apă ne este furnizată de duce la litiază renală şi
lichidele pe care le bem formare de calculi prin
zilnic. Majoritatea alimentelor conţin apă. Cum am putea precipitarea sărurilor
evidenţia prezenţa apei în alimente? minerale din urină
• reziduurile excretate prin
piele şi plămâni sunt
Laboratorul naturii hiperconcentrate la cei care
t
consumă puţină apă, iar
1. care determină plutirea

lo
Forţa arhimedică este o forţă îndreptată vertical în sus şi asta se poatete simţi prin
mirosul „greu“ al aerului
corpurilor. Forţa arhimedică este egală cu greutatea expirat, precum şi a
pi
volumului de lichid dezlocuit transpiraţiei fetide, urât
de corpul scufundat în fluid. mirositoare, al acestor
Urmăriţi cu atenţie simulările de pe adresa de mai jos; persoane
ct
pentru fiecare situaţie • constipaţia poate fi o

modelaţi grafic interacţiunile şi scrieţi o explicaţie a consecinţă a consumului
fenomenului observat; insuficient de apă întrucât
e
comparaţi situaţiile observate! corpul, prin diferite

http://www.pbs.org/wgbh/nova/lasalle/buoybasics.html mecanisme, recuperează
oi
apa de la nivelul
2. EXPERIMENT: ACUL CARE PLUTEŞTE intestinului gros (colon)

Pr
a. Într-un vas de sticlă cu diametrul de circa. 8–10 • apa nu îngraşă întrucât

cm (pentru a nu incomoda poziţia degetelor) în care are doar... 0 calori
este apă aşează cu grijă un ac de cusut pe suprafaţa • în retenţia hidrică apa
acesteia. „inundă“ spaţiile dintre
b. O altă posibilitate de a aşeza un obiect greu pe suprafaţa celule, acest fapt putând fi
apei este următoarea: pune pe suprafaţa apei o foaie de o consecinţă a...
hârtie pe care ai aşezat acul. Lent, într-un interval de timp deshidratării
relativ scurt, hârtia se va umezi şi se va scufunda, lăsând • sucul natural stors
acul pe suprafaţă. proaspăt trebuie consumat
Observă cu atenţie suprafaţa apei şi descrie pe caiet. aproape imediat întrucât
îşi pierde toate proprietăţile
3. EXPERIMENT: PULBEREA DE SULF SE SCUFUNDĂ

TOTUŞI…
în mai puţin de 30 de
minute.
Într-un pahar cu apă, presară pulbere de sulf. • Densitatea maximă a apei
Observă! Adaugă o picătură de detergent lichid. Ce se este de 1kg/dm3 şi este atinsă
întâmplă? Acest experiment poate fi realizat şi cu la +4ºC , de aceea în cazul
pudră de talc. apei masa este egală cu
Observă cu atenţie suprafaţa apei şi descrie pe caiet. Dacă volumul (1kg=1l).
ai posibilitatea, caută pe internet următoarea adresă:
http://www.ilpi.com/genchem/demo/tension/

Aici vei găsi un film care prezintă astfel de experimente,
precum şi o descriere a proprietăţilor suprafeţelor lichide. Ştiaţi că...?
Citeşte textul din Anexa 12.
• Apa este cel mai răspândit
Capilaritatea şi cel mai bun foarte solvent,
Ai observat că apa tinde să urce pe dizolvând numeroase
pereţii unui vas din sticlă. Lichidele substanţe.
care udă pereţii vaselor în care se află • Substanţele care se dizolvă
formează suprafeţe concave (ex, în apă se numesc hidro-
apa/sticlă), iar cele care nu udă pereţii solubile, celelalte fiind
formează suprafeţe convexe (ex.: numite insolubile.
mercur/sticlă). În interiorul tuburilor • în organismul uman, se
cu diametrul mai mic de 2 mm, petrece un spectacuolos
numite tuburi capilare, un lichid care udă pereţii formează circuit al ... apei: apa din
un menisc concav la suprafaţa sa şi tinde să urce în interiorul alimente şi din lichidele
tubului (figura alăturată). Acest comportament se regăseşte în ingerate, pătrunde în tubul
cazul circulaţiei sângelui, precum şi în cazul ascensiunii digestiv de unde apoi se
sevei în plante. Urcarea sau coborârea coloanei de lichid în distribuie în celulele între-
tuburi subţiri se numeşte capilaritate. gului corp. Procesele de
absorbţie şi resorbţie din
4. Descrieţi traseul sevei brute şi elaborate în corpul unei
t
corp contribuind şi ele la
lo
plante. Găsiţi corespondenţa cu circulaţia sângelui la om. traficul intens al apei
• 50% din apa intrată în
organism provine din
pi
lichidele ingerate, 30% din
Exploratorul din mine alimente iar restul de 20%
se formează în organism prin
1. EXPERIMENT
ct
1: BĂRCI ACŢIONATE DE TENSIUNEA oxidarea... alimentelor

SUPERFICIALĂ • prin tubul digestiv trec
Dintr-o foiţă subţire de lemn, taie trei mici zilnic 11 litri de apă, iar prin
e
„bărcuţe” având forma ca şi cea indicată pe desen. rinichi, 170.

Foiţele trebuie să aibă o mică deschidere în care se • aquaporine sunt nişte
oi
fixează o bucăţică de săpun. Aşază apoi bărcuţele pe proteine care separă ureea de
suprafaţa apei. Ce observi? Încearcă să schimbi direcţia şi restul lichidului ce va fi
Pr
sensul de deplasare realizând mici orificii laterale. Explică, restituit "circuitului".

folosind informaţiile aflate până acum! • organismul pierde apă în
Poţi vedea mai multe vizitând adresa de mai jos: mod constant: 67% din apă
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/ surten.html se pierde prin urină, 18%
prin expiraţie, 12% prin
2. Împreună cu colegii din grupa ta, răspundeţi la întrebările

de mai jos.
transpiraţie iar restul de 3%
se pierde prin... fecale
1. Care este cauza care determină forma baloanelor de • cantitatea de apă din corp
săpun? scade cu vârsta, un nou
2. Care este forma unui balon de săpun pe o suprafaţă din născut ”fiind” 80 % apă, pe
metal? De ce? când procentul de apă din
3. Dacă distanţa cea mai mică între două puncte este linia organismul unui adult este
dreaptă, atunci ai putea crede că suprafaţa minimă care de doar 65 %
uneşte marginile inferioară şi superioară ale unui cadru ar • este foarte important să
trebui să fie un cilindru. Experimentează şi explică de ce avem grijă ca cei în vârstă să
nu este aşa. se hidrateze corespunzător,
întrucât procentul de apă din
organismul acestora este de
doar 50 %, lipsa apei
afectându-i mult mai
puternic.

Autoevaluare III
1. Plantele xerofite (plante de uscăciune), cum ar fi molidul şi pinul, au frunzele
subţiri în formă de ace şi sunt acoperite cu un strat de ceară. Există vreo legătură
între alcătuirea şi forma frunzelor acestor plante şi faptul că ele cresc pe vârfurile
înalte ale munţilor?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. De ce supa grasă dintr-o farfurie se răceşte mai lent decât o supă slabă în aceleaşi
condiţii?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
t
lo
3. Petele de ceară se scot călcând cu fierul bine încins stofa pătată, peste care s-a
aşezat o hârtie sugativă. De ce procedând astfel ceara nu rămâne în stofă? De ce
nu se foloseşte hârtia obişnuită?
pi
___________________________________________________________________________
ct
___________________________________________________________________________
4. Explică de ce, în trecut, când suflarea baloanelor de sticlă se făcea cu gura,

e
plămânii lucrătorului erau în pericol?

oi
___________________________________________________________________________
Pr
___________________________________________________________________________
5. Cum explici faptul că firele de păr ale unei pensule se lipesc unele de altele atunci
când pensula este scoasă din apă? De ce firele de păr ale celor care înoată sub apă
stau răsfirate, în timp ce, după scoaterea capului din apă, firele stau lipite de cap?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Învăţatul Aristotel, care a trăit în secolul al IV-lea înainte de Hristos, a descoperit

că un sac de piele umplut cu aer şi acelaşi sac împăturit, fără aer, are aceeaşi
greutate. Pe baza acestei experienţe reale, el a tras concluzia că aerul nu are
greutate. Explică, folosind experienţa descrisă, în ce constă greşeala lui Aristotel.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

7. Un om având aceeaşi greutate cu un buştean paralelipipedic de lemn de esenţă
uşoară se urcă pe acesta. Se va scufunda oare buşteanul? Realizează o schiţă a
interacţiunilor.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Cum coboară şi cum se ridică la suprafaţa apei peştii?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
9. În imaginea următoare este reprezentat un mediu de viaţă

acvatic. Analizează imaginea şi descrie în 5–6 fraze care este
principalul factor de mediu care întreţine viaţa. Cunoşti alţi
factori de mediu de care depinde viaţa? Ce s-ar întâmpla dacă
ar fi secetă sau prea multe ploi mai mulţi ani consecutiv?
_______________________________________________________
t
lo
_______________________________________________________
pi
10. Observă imaginea alăturată. Dă o explicaţie fenomenelor pe
care le recunoşti în imagine.
ct
_______________________________________________________
_______________________________________________________
e
_______________________________________________________
oi
_______________________________________________________
Pr
11. Completează spaţiile libere din textul de mai jos:
______________________ este absorbită de rădăcină, urcă spre frunze prin vasele
lemnoase ale tulpinii şi ______________________ produse de frunze circulă prin
vasele liberiene ale ______________________ spre ______________________ plantei.
12. Realizează un desen prin care să se observe molecule de oxigen şi hidrogen în

apă, ştiind că oxigenul are valenţa 2 şi hidrogenul are valenţa 1.
13. Realizează un scurt eseu (nu mai mult de jumătate de pagină) prin care să descrii
ce rol are apa pentru organismul uman, folosind următorii termeni-cheie: apa,
substanţe minerale, substanţe organice, sânge, circulaţie, respiraţie, excreţie,
substanţe toxice, substanţe hrănitoare.
14. Cred că ceea ce am învăţat îmi va fi util la/pentru _____________________________

Acizi şi baze uzuale.

Proprietăţi fizice şi chimice 12
Magia ştiinţei
Citiţi textul următor şi apoi completaţi primele două rubrici ale tabelului.
în
de calciu, nu este foarte solubil
Calcarul, constituit din carbonat lvă în ape le de
t în atmosferă se dizo
apă. Dioxidul de carbon prezen -
infil trării acestor ape în sol, dioxidul de carbon reac
ploaie. În urma liberi în solu ţie, printre
l tând ioni
ţionează cu calcarul din roci, rezu gro-
atura mai ridicată din interiorul
aceştia şi ioni de calciu. Temper car bon dizo l vat şi dep u-
idului de
telor favorizează vaporizarea diox
t
(sta lac tite) sau dep u ne rea pe sol,
tei
nerea calcarului pe tavanul gro
acolo unde cad picăturile de apă
ni cresc lent (viteza de creştere
lactitele şi stalagmitele se pot
este de câţi
întâ l ni pen
va
tru
mm
a
într
for ma lo
(stalagmite). Deşi aceste formaţi
-un seco
colo a
l),
ne.
sta
Un
u-
-
pi
lor
temul de canalizare al instalaţii
fenomen analog se produce în sis pe pere ţii con duc te lor şi
se depune
sanitare din locuinţe: calcarul ne mai mul ţi ioni de cal-
apa con ţi
formează nedoritul tartru. Cu cât a evita depunerea de tartru în
poate fi mai important. Pentru
ciu, cu atât depozitul de calcar cială care reţine ionii de cal-
sează un strat dintr-o răşină spe
ct
sistemul de canalizare, apa traver

i de sodiu.
ciu şi magneziu şi eliberează ioni
e
În tabelul următor, notaţi ceea ce ştiţi şi aţi vrea să ştiţi

oi
despre acizi şi baze. Ştiaţi că...?

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
Pr
• depunerile de calcar din

interiorul vasului în care s-a
fiert apa se datorează
carbonaţilor acizi de calciu
și magneziu care precipită la
Laboratorul naturii fierbere.
• acelaşi fenomen se
EXPERIMENT 1. Ai la dispoziţie pahare care conţin cauzează depunerile de
diferite băuturi răcoritoare, detergent de vase, săpun ”piatră” din filtrul de cafea
de faţă, detergent pentru spălat haine, lapte, şampon, sau din maşina de spălat.
gel pentru duş. Cu o pipetă, pune câte o picătură din fiecare
lichid pe o foiţă de hârtie indicator/soluţie indicator. Ce
observi? Discută cu colegul de bancă, apoi notează în caiet explicaţia voastră.
Acizii sunt substanţe compuse în a căror compoziţie intră, pe lângă atomi ai nemetalelor,
unul sau mai mulţi atomi de hidrogen.
Formula generală a acizilor: HmA, unde: A – radical acid; m – valenţa radicalului
Ex: HCl, H2SO4, HNO3.
Acizii sunt substanţe gazoase, lichide sau solide. Acizii se dizolvă în apă formând soluţii cu
gust acrişor şi sunt bune conductoare de electricitate.

pH 14…10…8 6-5 4…1…0
bazică acidă
Natura soluţiei Neutră
Creşte bazicitatea creşte aciditatea
Cantitatea de ioni Tot mai mulţi ioni de H+
de H+
– se folosesc produse ce conţin baze puternice cum ar fi hidroxidul de sodiu (soda

caustică) care „dizolvă” materiile organice, firela de păr, grăsimile etc.
Oţetul, care este o soluţie acidă, conţine acid acetic. Aciditatea băuturii Coca-Cola este
datorată acidului fosforic, notat E338. În cazul vinului există mai mulţi acizi, cel mai
abundent este acidul tartric, dar şi acidul acetic.
EXPERIMENT 2. Verifică experimental proprietăţile acizilor şi ale bazelor. Fii

atent la regulile de protecţie a muncii!!! Acizii şi bazele sunt periculoşi, ei produc
arsuri! Pentru fiecare experiment, scrie singur sau cu ajutorul
profesorului/profesoarei ecuaţia reacţiei chimice.
Bazele sunt substanţe compuse în a căror compoziţie intră atomi de metal şi una sau mai
multe grupări OH (hidroxil/oxidril). Gruparea hidroxil este monovalentă. Formula
t
lo
generală a bazelor: M(OH)n. Ex.: NaOH, Ca(OH)2, KOH, Mg(OH)2. Bazele sunt substanţe
solide, albe sau colorate; ele pot fi solubile sau insolubile. Soluţiile bazelor solubile sunt
leşioase şi lunecoase la pipăit, vatămă pielea şi organismul.
pi
Notează în tabelul de la începutul lecţiei coloana Am învăţat. Poţi folosi fişa de
activitate experimentală din Anexa 14.
ct

e
1. Investighează efectul pe care îl are oxigenul asupra miezului fructelor. Taie un măr în
oi
două. Presară o tabletă de vitamina C pe suprafaţa unei jumătăţi de măr, iar cealaltă las-o
aşa cum a rămas în urma tăierii. După o oră observă, compară, analizează aspectul celor
Pr
două jumătăţi. Care crezi că este gazul cu care a reacţionat mărul?
2. Eticheta de pe sticla de oţet alimentar indică gradul de aciditate al soluţiei pentru uzul
alimentar. Cunoscând că un mol de acid acetic (oţet) cântăreşte 60g şi că densitatea unei
soluţii de cinci grade este aproximativ egală cu 1, calculează ce masă de acid acetic se
află în 100g de oţet alimentar.

1. Realizează un scurt eseu cu tema Importanţa soluţiilor acide şi bazice pentru
organismul uman.

Consumuri
energetice 13
Magia ştiinţei
Urmăreşte imaginile de mai jos şi găseşte elementele chimice utilizate în fiecare din
situaţiile reprezentate. Poţi găsi alte exemple? Scrie pe caiet răspunsul.
t
Laboratorul naturii
lo
Citeşte textul de mai jos şi selectează pe caiet cuvintele noi pe care le găseşti. Discută cu
pi
colegul de bancă şi, împreună, ierarhizaţi-le într-o listă comună pe care să o discutaţi cu
colegii din spatele vostru.
O serie de substanţe se obţin prin reacţii chimice. Însuşi organismul uman funcţionează pe
ct
baza unor reacţii chimice prin procesul de metabolism. Dacă omul se îmbolnăveşte datorită
inhalării sau înghiţirii de substanţe chimice, toxice, medicina îi vine în ajutor folosind
medicamentele adecvate. Pentru obţinerea unor recolte mai bogate se folosesc diferite
e
substanţe chimice (pesticide, îngrăşăminte, stimulatori de creştere etc). Parfumurile obţinute

chimic ne fac însăşi viaţa mai frumoasă. Dar, prin poluarea chimică rezultată în urma
oi
producerii unei atât de mari diversităţi de produse, omul agresează natura, distrugând specii
de animale şi de plante. Lumea în care trăim este o lume materială, adică este ”făcută ” din
Pr
substanţe chimice, care se clasifică în substanţe simple( metale şi nemetale) şi substanţe

conpuse (organice sau anorganice)
1. Scrie demumirea şi simbolul chimic al tuturor metalelor şi nemetalelor pe care le cunoşti.

Verifică-te consultând sistemul periodic de la sfârşitul ghidului.
2. EXPERIMENT. DESCOMPUNEREA CLORATULUI DE POTASIU

Materiale necesare: eprubetă, spatulă, spirtieră, beţisor de lemn (mai lung decât
eprubeta), clorat de potasiu.
Mod de lucru: Introdu într-o eprubetă o cantitate mică de clorat de potasiu şi
încălzeşte-o la flacăra spirtierei până se topeşte. Scoate eprubeta din flacără şi observă ce
se întâmplă. Ce explicaţie dai celor observate? Continuă încălzirea şi observă ce se
întâmplă cu cloratul de potasiu după ce acesta s-a topit. Introdu acum în eprubetă capătul
cu jar al beţişorului de lemn, Ce observi acum ? Care este explicaţia fenomenului
observat? Descrie ambele experimente în caiet şi nu uita să notezi explicaţia ta. Verifică-te
citind textul următor.
Reacţiile exoterme şi endoterme sunt reacţiile în care are loc schimb de căldură cu
mediul înconjurător.

Scrie ecuaţiile reacţiilor chimice în coloana alăturată.
Efectul termic ce apare într-o reacţie chimică se poate nota în ecuaţii chimice:
Reactanţi ⎯→ produşi de reacţie +Q
sau
Reactanţi + Q ⎯→ produşi de reacţie
Reacţii exoterme Ecuaţia termochimică Reacţii endoterme Reacţia chimică

Arderea carbonului
(pe baza acestei Descompunerea
reacţii se folosesc carbonatului de
cărbunii drept cupru
combustibil)
1. Utilizând acest model, scrie ecuaţia corespunzătoare unei reacţii exoterme, respectiv
endoterme.
2. Care din reacţiile de mai jos sunt endoterme şi care sunt exoterme?
2H2 + O2 ⎯→ 2H2O 2H2O ⎯→ 2H2 +O2
t
lo
1. Ce fel de proces din lumea vie este reprezentat printr-o oxidare lentă? Care sunt organele
care participă la acest proces? Explicaţi cum se desfăşoară procesul biologic. Care dintre
pi
ecuaţiile chimice de mai jos reprezintă procesul aerob şi care anaerob?
• Substanţe organice + O2 ⎯→ CO2 + H2O + energie
• Substanţă organică A ⎯→ Substanţă organică B + CO2 + energie
ct
2. Organizaţi în Grupa Metalelor şi Grupa Nemetalelor, realizaţi, pe rând, experimentele

următoare. Observaţi cu atenţie, formulaţi explicaţia şi scrieţi ecuaţia reacţiei chimice
e
pentru fiecare caz. Folosiţi Anexa 15.

oi
Arderile nemetalelor în aer Arderile metalelor în aer

Luaţi o cantitate mică de sulf într-o lingură Într-un cleşte metalic prindeţi o panglică
de ars. Încălziţi la o flacără. Aprindeţi o de magneziu. Încălziţi panglica. Presăraţi
Pr
bucată de cărbune. pulbere de aluminiu într-o flacără.

Concluzii Concluzii

1. La ce credeţi că este folosită energia eliberată în procesul de respiraţie de către
organismele aerobe? Ce se întâmplă la nivelul plămânilor? Dar la nivel celular?
2. Completează spaţiile libere din textul de mai jos:

Ca urmare a arderii complete a cărbunelui ________________ şi _________________ dispar.
Se formează un produs nou __________________. Reactivii reacţiei chimice sunt
________________ şi ________________.
3. Realizează următorul experiment: introdu material vegetal (seminţe încolţite, frunze)

într-un balon, pune dopul şi plasează-l la întuneric. După cateva ore, introdu în balon o
lumânare aprinsă. Ce se întamplă? Explicaţi şi scrieţi ecuaţia chimică.

De ce sunt importante
metalele? 11
Magia ştiinţei
Ştiaţi că...?
1. Două căni de forme şi dimensiuni identice, aflate la
temperatura camerei, una din alamă, iar alta din zinc, se • reacţiile reversibile sunt
umplu cu apă clocotită. Care dintre ele va ajunge mai repede acele reacţii în care are loc
la echilibru? atât reacţia directă de
transformare a reactanţilor în
2. Care sunt motivele care determină utilizarea mercurului la produşi cât şi reacţia inversă,
termometre? de transformare a produşilor
în reactanţi, desfăşoară în
ambele sensuri.
Laboratorul naturii • unele metale ca uraniul
(U), radiul (Ra), plutoniul
1. EXPERIMENT (Pu) etc. sunt radioactive,
Un metal care se topeşte în
t
adică emit în mod constant
apă fierbinte
Într-un vas care conţine apă
clocotită, introdu sârma metalică pe
lo şi continuu radiaţii.
• Timpul de înjumătăţire
pentrul izotopul 238 al
pi
care ţi-a pregătit-o uraniului, este de 4,5
profesorul/profesoara. Priveşte cu milioane ani.
atenţie! Caută împreună cu colegul de bancă o explicaţie.
ct
Deoarece temperatura metalului este de numai 62°C, după ce

am golit apa de deasupra putem turna metalul topit în forme din material plastic. Metalul
umple complet colţurile matriţei şi reproduce corect modelele. Dar ce este acest metal care
e
nu are nevoie de furnal sau de un consum mare de energie pentru a se topi?

oi
2. Citeşte cu atenţie textul din Anexa 16 şi completează primele două coloane ale tabelului.
Pr
Unele metale grele, cum ar fi: plumbul, cadmiul, mercurul, au un caracter mutagen şi
cancerigen.
• Astfel, în industria alimentară există tacâmuri şi vase de porţelan care conţin (Pb)
şi care pot duce la poluarea alimentelor. Manifestările care apar în cazul
intoxicaţiei cu plumb prin intermediul consumului de apă sunt: oboseala, diareea,
anorexia, durerile articulare şi musculare.
• Un alt metal greu care dăunază organismului uman este mercurul (Hg) care poate
ajunge în apă ca urmare a poluării industriale. Intoxicaţia cu mercur are ca semne:
cefaleea, insomnia, oboseala, tulburările de memorie, respectiv tulburările vizuale.
• Cadmiul (Cd) poate afecta negativ sănătatea omului; el apare ca element
component în materialele plastice utilizate de producătorii industriali în domeniul
construcţiilor (conducte din material plastic), respectiv în gospodărie (vase de
bucătărie). Acţiunea sa asupra organismului se manifestă la nivelul rinichilor sau,
după unii autori, în producerea hipertensiunii arteriale.

3. Daţi şi alte exemple de elemente care au caracter mutagen şi cancerigen. Pentru aceasta
vă puteţi folosi de internet.
Masa atomică a plumbului este 207,2, iar masa atomică a staniului este 118,71. Dacă
pentru fiecare atom de plumb este nevoie de trei atomi de staniu, atunci concentraţia va fi:
Pb şi Sn.
Astfel, formula chimică a aliajului este PbSn3.

Efectuează acelaşi calcul pentru: a) aliajul eutectic de plumb şi antimoniu, ştiind că pentru
fiecare atom de antimoniu este nevoie de patru atomi de plumb. b) La aliajul eutectic de
plumb şi magneziu este nevoie de doi atomi de magneziu pentru un atom de plumb. Scrie
pentru fiecare caz formula chimică a compusului.
Ştiaţi că...?
t
lo • Radiațiile X
impresionează plăcile
fotografice, sunt invizibile,
pi
pătrund cu ușurință prin
corpul omenesc, dar sunt
absorbite de metale cu
ct
densitatea mare (de

exemplu: plumb);
sunt nocive pentru omul
e
sănătos, pentru că distrug

celulele organice dar,
oi
pentru că distrug
țesuturilor bolnave, sunt
Pr
folosirte în tratamentul
tumorilor canceroase.

1. Mercurul şi apa în stare lichidă au valori ale vâscozităţii similare, dar mercurul este de
14 ori mai dens decât apa. Dacă deplasezi două baghete identice prin cele cele două
lichide, atunci:
A. mercurul va deveni turbulent la o viteză mai mică decât apa;
B. cele două lichide devin turbulente la aceeaşi viteză;
C. mercurul va deveni turbulent la o viteză mai mare decât apa;
D. mercurul va rămâne laminar indiferent de viteză.
2. Dacă o femeie este însărcinată, ce efecte pot avea metalele grele asupra fătului?

Autoevaluare IV
1. Cuprul este un material mai bun conductor de căldură decât sticla deoarece:
A. conţine electroni liberi, iar sticla nu;
B. are culoare roşiatică, iar apa este transparentă;
C. este mai moale decât apa;
D. este strălucitor şi reflectător, în timp ce apa nu.
2. Oţelul unui resort este fragil deoarece:

A. conţine un amestec de ioni cristalini mici de fier şi ioni mici de cristale de carbid;
B. conţine un amestec de ioni cristalini mari şi ioni mari de cristale de carbid;
C. structura sa perfect cristalină îl face dur la fel ca diamantul;
D. este ţinut împreună de o legătură ionică puternică.
3. Scrie denumirea substanţei reprezentate prin următoarea formulă chimică: Ca(OH)2.

Spune dacă este o bază sau un acid, argumentând alegerea făcută. Cunoşti aplicaţii
practice ale acesteia?
t
lo
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
pi
___________________________________________________________________________________
ct
___________________________________________________________________________________
4. Scrie câte o ecuaţie chimică pentru fiecare categorie indicată mai jos.
e
Reacţia acizilor cu metalele

oi
___________________________________________________________________________________
Pr
Reacţia de neutralizare
___________________________________________________________________________________
Reacţia bazelor cu oxizii acizi
___________________________________________________________________________________
Reacţia bazelor cu sărurile
___________________________________________________________________________________
5. Compară reacţiile endoterme şi reacţiile exoterme. În lumea vie există astfel de reacţii? Unde?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

6. Prepari, în familie, o salată de castraveţi şi vrei să fie mai gustoasă. Ce substanţă
alegi pentru a obţine gustul dorit pentru salată? Există şi alte posibilităţi prin care
se poate obţine acelaşi gust? Ce caracter are substanţa pe care o utilizezi? Este
acid sau bază?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. Urmăreşte ecuaţiile reacţiilor chimice de mai jos:

H2SO4 + Na2SO4 ⎯→ Na2SO4 + H2O
HCL + NaOH ⎯→ NaCl + H2O
Ce fel de reacţii recunoşti? Se produc sau nu cu degajare de căldură? Care este
notaţia pentru reprezentarea căldurii? Stabileşte coeficienţii pentru aceste reacţii,
aplicând legea conservării masei. Cum se numesc produşii de reacţie?
___________________________________________________________________________
t
lo
___________________________________________________________________________
pi
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ct
8. Se ştie că în acumulatoarele de automobil se găseşte un acid. Care acid din cele

de mai jos este folosit în acest scop? Explică rolul acestui acid.
e
a. HCl;
b. H2SO4;
oi
c. H2CO3;
Pr
9. Urmăreşte tabelul periodic din anexa de la sfârşitul ghidului. Separă print-o linie
metalele de nemetale. Alege câteva metale şi nemetale şi indică aplicaţiile
practice ale acestora.
10. Scrie un scurt eseu pornind de la următorii termeni-cheie: acizi, baze, reacţii,
metale, nemetale, apă, organism viu, căldură, plante, animale, viaţă.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

ENERGIE ŞI PUTERE
Capitolul IV
t
lo
pi
ct
Cuvinte cheie:
e
oi
• motor;
• pârghii;
Pr
• energie;
• simţuri;
• natură.

IV. ENERGIE ŞI PUTERE
Cald? Dureros?…
Sau catifelat? 15
Magia ştiinţei
Ştiaţi că...?
• nu numai reacțiile
chimice sunt exoterme sau
endoterme, ci și dizolvarea
poate fi însoțită de efecte
termice
Citeşte cu atenţie întrebările de mai jos!
t
indicaţiile lui să fie valabile?
lo
1. De ce termometrul medical trebuie ţinut câteva minute la subsuoară pentru ca
2. Ţi s-a întâmplat să atingi din neatenţie plita sobei sau cratiţa în care se află mâncarea
pi
încălzită. Ce ai simţit?
3. Ai atins vreodată o urzică? Ce ai simţit?
4. Două corpuri, unul din lemn şi altul metalic, au aceeaşi temperatură. De ce metalul
ct
pare mai rece decât lemnul atunci când le atingem? La ce temperatură cele două corpuri
par să aibă aceeaşi temperatură?
e
Laboratorul naturii
oi
1. Discutaţi în grup şi realizaţi un afiş în care

Pr
să redaţi schematic răspunsul vostru bazându-

vă pe informaţiile din textul următor.
Pielea, un imens câmp receptor aflat în contact direct
cu mediul exterior, este cel mai mare organ din corpul
uman (are suprafaţa de circa. 1,5 m2 şi masa de circa.
1,5 kg) şi este principalul suport al simţului tactil. Ea
este alcătuită din trei straturi principale: epidermul
(stratul de suprafaţă străbătut de fire de păr, canale excretoare ale glandelor sudoripare şi
terminaţii nervoase receptoare), dermul (conţine canale sebacee, foliculi piloşi, muşchii
firelor de păr, reţeaua vasculară şi receptori nervoşi) şi hipodermul (conţine reţeaua vasculară
subcutanată, nervii cutanaţi şi receptori nervoşi).
2. STUDIUL DIZOLVĂRII UNOR SUBSTANŢE

Materiale: 2 pahare Berzelius, termometru , spatulă, acid sulfuric (soluţie), zăpadă,
sare de bucătărie.
Mod de lucru:
- introdu în primul pahar Berzelius 50 ml de apă, măsoară-i temperatura iar apoi adaugă
în picături şi agitând amestecul, 4-5 picături de acid sulfuric concentrat. Care este acum
indicaţia termometrului?

- în celălalt pahar berzelius introdu 100 g de zăpadă (sau cuburi de gheaţă de la frigider),
măsoară temperatura iar apoi adaugă 21g de clorură de sodiu(sare de bucătărie). Ce
constaţi?
Completează datele în tabel, pe baza măsurătorilor făcute :
EXPERIMENT TEMPERATURA INIŢIALĂ

(apă/gheaţă) Temperatura finală (amestec) Variaţia de temperatură (tfinal-tiniţial )
1. Dizolvarea acidului sulfuric
2. Dizolvarea clorurii de sodiu
Completează spaţiile punctate din textul de mai jos:
Dizolvarea unor substanţe este .............................................. dacă fenomenul este însoţit de
degajare de căldură.
Amestecul de gheaţă şi clorură de sodiu este un amestec răcitor pentru că dizolvarea
clorurii de sodiu este un fenomen ...............................................
Dacă dizolvarea unei substanţe este un proces endoterm atunci soluţia se............................
Dizolvarea endotermă se foloseşte la ..........................
Pentru a dizolva în apă a acidului sulfuric niciodată nu se toarnă apa în acid ci acidul
trebuie adăugat în apă pentru că................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
t
3. EXPERIMENT
lo
Materiale necesare: flacon din material plastic, balon, vas larg, deschis, apă caldă.
pi
Mod de lucru: Flaconul din material plastic, fără dop, se ţine în frigider. Se scoate
flaconul din frigider şi se leagă la gură cu balonul. În timp ce flaconul este în
frigider, se încălzeşte apa şi se toarnă în vasul larg deschis. Introdu flaconul astfel legat cu
ct
balonul în vasul cu apă caldă.

1. Ce crezi că se va întâmpla? De ce? Scrie pe caiet răspunsul tău.
2. Ce s-a întâmplat? De ce? Care este diferenţa între ceea ce te-ai aşteptat şi ceea ce s-a
e
întâmplat?
oi
4. EXPERIMENT Într-un pahar cu apă se presară deasupra grăunţe de polen. Ce se

observă? Cum explici? Desenează traiectoria unei grăunţe de polen pe suprafaţa
Pr
apei. Caută alte modalităţi de a arăta că moleculele oricărui corp se află într-o
mişcare de agitaţie asemănătoare. (Anexa 17 şi 18).
p·V=v·R·T
p - presiunea în atmosfere, atm V- volumul în litri(L) sau dm3 v – numărul de moli
R – constanta universală a gazelor perfecte în L · atm/mol · K
T – temperatura absolută în Kelvin (K)

1. O butelie cu volumul de 40 l conţine 1,97 kg de bioxid de carbon (cu masa moleculară
relativă 12+2·16=44 corespunzătoare formulei CO2). Butelia poate rezista până la
presiunea de 30 atmosfere fizice, indicată de un manometru. La ce temperatură este
pericol de explozie?
2. La 17°C, volumul a 40 g de amestec de hidrogen H2 şi de oxigen O2 obţinut prin

electroliza apei este de 60 l. Calculează presiunile parţiale ale celor două gaze şi
presiunea din incintă.

Cum ne deplasăm? 16
Magia ştiinţei
Priveşte imaginile de mai jos!
t
lo
Formulează o întrebare referitoare la subiectul ales. Când scrii întrebarea ta,
gândeşte-te la ceea ce ai vrea să afli în plus despre acel subiect! Scrie pe caiet
pi
predicţiile, explicaţiile, ipotezele care îţi permit să răspunzi la întrebare. Accesaţi
adresele de internet indicate de profesor, utilizaţi simulările existente în
biblioteca virtuală a computerului şi completaţi tabelul din Anexa 19.
ct
Laboratorul naturii
e
1. Citeşte textul din Anexa 19. Completează primele două coloane ale tabelului de
oi
mai jos! Alege pentru fiecare specie modul specific de locomoţie. Ajută-te de
imagini şi descrie caracteristicile fiecărui tip de locomoţie.
Pr
Un lichid aflat în repaus exercită forţe de apăsare pe suprafaţa oricărui corp cu care este
în contact. Aceste forţe sunt perpendiculare pe suprafeţele pe care se exercită. Presiunea
statică exercitată la un anumit nivel în interiorul unui lichid aflat în repaus, determinată
de greutatea coloanei de lichid aflată deasupra acelui nivel se numeşte presiune
hidrostatică: p = ρgh.
Legea lui Pascal. Presiunea exercitată asupra unui lichid se transmite integral în toată
masa lichidului şi în toate direcţiile.

Utilizează fişa de activitate experimentală din Anexa 20. Completează a treia coloană a
tabelului.
1. Suprafeţele pistoanelor unei prese hidraulice sunt 2 cm2 respectiv 400 cm2. Ce valoare
are forţa care apasă pe pistonul mare şi cu cât se ridică acesta, dacă la coborârea
pistonului mic cu 20 cm lucrul mecanic efectuat este de 93 J? (Se neglijează frecările.)
2. O maşină cu masa de 800 kg este ridicată cu ajutorul unui elevator. Ştiind că razele
pistoanelor elevatorului sunt 2,5 cm, respectiv 10 cm, calculează forţa necesară ridicării
maşinii. Ce presiune exercită lichidul asupra pistonului mic?
3. Alege din tabelul Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat caracteristicile mijlocului de locomoţie
specific păsărilor.
4. Analizează împreună cu colegul de bancă următoarele situaţii:
• O minge de fotbal care se roteşte în aer are ca traiectorie o parabolă. De ce în rotaţie
rapidă („cu efect”) mingea are o traiectorie care induce în eroare fotbaliştii,
abătându-se de la traiectoria de la care ne-am fi aşteptat văzând încotro a pornit?
• Un pulverizator aspiră cu atât mai bine lichidul (din vasul în care se introduce ţeava
de aspiraţie), cu cât se suflă mai energic aer în pulverizator.
2. Citeşte textul din Anexa 21. Realizaţi un afiş care să cuprindă răspunsul vostru.
Fluid este numele comun pe care îl dăm lichidelor şi gazelor pe baza proprietăţii lor
comune de a putea curge. O barcă alunecând încet pe apă, un om mergând nu întâmpină
t
lo
practic nici o rezistenţă din partea fluidului (apă, aer). În aceste cazuri se poate considera
că fluidele sunt total nevâscoase. Totuşi, aceleaşi fluide limitează viteza bărcilor şi
influenţează recordurile la alergări. Un fluid ideal este un fluid nevâscos şi
pi
incompresibil. Curgerea care se realizează prin alunecarea unor straturi de fluid faţă de
altele, fără amestecarea lor, se numeşte curgere laminară. Curgerile lente ale fluidelor pot
fi considerate laminare (ex.: curgerea apelor de şes, adierea lină a vântului, curgerea apei
ct
lângă bordul unei bărci care înaintează lent pe un lac). Curgerea unui fluid se numeşte
curgere staţionară dacă vitezele particulelor de fluid nu variază în timp.
e

oi
1. MIŞCAREA CORPURILOR ÎNTR-UN CURENT DE AER.

Pr
• Materiale necesare: suflanta cu aer, corpuri cu diferite forme.

• Mod de lucru: Montează pe balanţă, pe rând, corpurile pe care le ai la dispoziţie. La
fiecare schimb de corpuri, nu uita să echilibrezi balanţa. Notează pe caiet valoarea forţei
de echilibrare indicată de dinamometru. Compară valorile obţinute şi scrie explicaţia ta.
Gândeşte-te acum la zborul păsărilor. Ce înseamnă formă aerodinamică?
2. Află cu cât este mai mare presiunea la subsolul unei clădiri faţă de presiunea la etajul al II-lea al ei,
pe diferenţa de nivel de 10 m, în situaţii statice, dacă: a) fluidul considerat este apa şi b) fluidul este
aerul, care are densitatea aprox. 1,3 kg/m3.
3. Calculează presiunea pe care o suportă un păstrăv aflat într-un râu la 20 cm adâncime. Ce
presiune suportă un peşte care trăieşte pe fundul oceanului (8 000 m)?

1. Aripa unui avion sanitar are aria de 8 m2. Viteza aerului pe partea superioară a aripii
este 100 m/s, iar pe partea inferioară este de 80 m/s. Află forţa portantă a aripii
corespunzătoare unui unghi de atac egal cu zero (ρaer=1,3 kg/m3).
2. Alege din atlasul zoologic caracteristicile unei specii de păsări pe care o doreşti.
Calculează forţa portantă pentru aceasta.

Utilizarea pârghiilor,
inclusiv a celor din organismul uman 17
Magia ştiinţei
1. În trecătorile înalte ale munţilor urcuşul este greu şi, la aceeaşi garnitură lungă de tren,
se mai adaugă o locomotivă, iar pe şosele camioanele reuşesc cu dificultate să urce.
2. Desigur, pentru a scurta drumul spre vârful muntelui, este bine să tai curbele
serpentinelor. Ce deavantaj are însă mersul pe scurtătură?
3. Câteodată nu poţi, pur şi simplu, dezvolta forţa care îţi trebuie ori nu poţi să o aplici
unde trebuie. Priveşte imaginile de mai jos.
Ştiaţi că...?
• Bicicleta a fost inventată
în Europa, în 1817 de către
baronul german Karl Drais.
t
-Mersul pe bicicletă este
lo ,din punct de vedere al

consumului energetic, de
trei ori mai eficient decât
pi
mersul pe jos, iar viteza
este de trei - patru ori mai
mare.
ct
Laboratorul naturii
e
1. Organizaţi-vă în grupe de câte patru. Având imaginile cu scheletul la

mamifere şi sistemul muscular la om (Anexa 23), lipiţi fiecare os şi muşchi în locul
oi
marcat pe imagine. Dacă puteţi să vă conectaţi la internet, accesaţi

www.e-scoalaonline.ro.
Pr
Oasele se leagă între ele prin articulaţii fixe (nu permit mişcarea oaselor), semimobile
(permit mişcări limitate ale celor două oase) sau mobile (permit mişcări rapide şi ample).
Daţi exemple de articulaţii din corpul uman. Cei peste 500 de muşchi diferiţi (striaţi,
netezi şi ai inimii) pe care-i conţine organismul omenesc şi care reprezintă cam 40% din
greutatea corpului constituie «motorul» care ne permite să ne deplasăm. Deşi muşchii
lucrează diferit faţă de motorul automobilului sau faţă de un motor electric, muşchii au
acelaşi rol – ei transformă energia în lucru mecanic, în mişcare. Muşchii striaţi, cu fibre
de lungimi până la 12 cm şi grosimi de 0,01–0,06 mm, care au rolul principal în
exerciţiile fizice, sunt fixaţi prin ligamente pe diferitele oase ale corpului omenesc,
formând peste 200 de pârghii osoase de diferite tipuri. Dacă ţinem seama de faptul că
tensiunea fiecărei fibre musculare poate varia între 0,1–0,3 N, rezultă că fiecare cm2 de
secţiune musculară poate dezvolta o forţă de aproximativ 60 N.
Figurile următoare reprezintă pârghii din organismul uman, unde:

– greutatea; – forţa muşchilor; – forţa rezistentă
din articulaţie; bF, bR braţele pârghiei.

Ştiaţi că...?
• Conceptul de
„energysport“ îi aparţine
designer-ului Filipe Lima şi
se bazează pe ideea de a-ţi
încărca acumulatorii
dispozitivelor portabile,
prin pedalare pe bicicletă.
2. Care sunt interacţiunile pentru aceste situaţii? Modelează Astfel se generează energie
grafic interacţiunile. Foloseşte Anexa 24. Completează într-un mod ecologic dar de
fiecare tip de pârghie din fişa dată de profesor. face şi sport pentru
O pârghie este o bară care se poate roti în jurul unui menţinerea sănătății.
punct. Realizează experimentele din Anexa 25. Pentru Dispozitivul acţionează ca
fiecare situaţie, notează valorile obţinute pentru forţa activă un dinam întrucât, ataşat
(F), forţa rezistentă (R), braţul forţei active (bF), braţul forţei pe roata bicicletei,
transformă energia cinetică
rezistente (bR). Ai obţinut ? în electricitate.
3. Trage un cărucior prin intermediul unui dinamomteru pe
t
lo
suprafaţa orizontală a mesei. Ridică treptat un capăt al suprafeţei. Ai realizat un plan
înclinat. Modifică înclinarea suprafeţei şi notează de fiecare dată valorile unghiului şi ale
forţei. Ce observi? Modelează grafic interacţiunile. Cântăreşte căruciorul, calculează
pi
greutatea (G = mg, g = 9,81 m/s2). Verifică pentru fiecare determinare dacă: G·h=F·l.
a. Cu o pârghie de ordinul I de 1,5 m lungime vrem să echilibrăm o forţă rezistentă de
955,5 N cu o forţă activă de 147 N. Unde va trebui aşezat punctul de sprijin?
b. Pe un plan înclinat cu h = 1 m şi l = 2 m se află un corp cu densitatea ρ = 8 g/cm3 şi
ct
dimensiunile 5 dm × 0,5 dm × 2 dm. Calculează forţa necesară pentru a urca acest corp
uniform pe planul înclinat.
e
oi

Pr
1. Realizează o machetă în care să foloseşti pârghii.

2. În imaginile de mai jos, descrie tipurile de pârghii pe care le recunoşti. Modelează
grafic interacţiunile pentru fiecare situaţie.

1. Realizaţi un colaj cu sistemul osos şi muscular, în care să indicaţi cât mai multe
pârghii.
Explică printr-un scurt eseu cum sunt utilizate pârghiile în organism, pornind de la
afirmaţia „Omul este o fiinţă bipedă”.

Mai repede
şi mai eficient! 18
Magia ştiinţei
Priveşte cele patru posibilităţi de a scoate apa din fântână.
a) Pe care o consideri cea mai potrivită?
b) Numeşte pentru fiecare situaţie avantaje şi dezavantaje.
c) Analizează situaţiile 2 şi 3.
d) Compară situaţiile 3 şi 4. Explică în scris, realizând şi un desen explicativ.
t
lo
pi
Laboratorul naturii
ct
1. Realizează montajele din fişa de activitate experimentală (Anexa 26). Măsoară

e
cu ajutorul dinamometrului forţa necesară în fiecare caz. Repetă fiecare

experiment cu trei corpuri diferite şi trece rezultatele în două tabele alcătuite
oi
separat: unul pentru cazul scripetelul fix şi celălalt pentru scripetele mobil.
Măsoară, în fiecare caz, masa corpurilor suspendate. Care este raportul dintre
Pr
mărimea forţei măsurate şi cea a greutăţii corpului suspendat, în fiecare caz?
Forţa indicată de Greutatea corpului

Raportul forţelor
dinamometru (N) suspendat de scripete (N)
Motorul termic este o maşină care transformă energia primită sub formă de
căldură în energie mecanică sub formă de lucru mecanic de deplasare a unor
corpuri macroscopice. Unele maşini termice realizează procesul invers: fiind
antrenate de un motor (electric de exemplu) realizează transferul căldurii de la o
sursă de temperatură joasă (de exemplu incinta în care se congelează alimentele
dintr-un frigider) către o sursă de temperatură mai înaltă (aerul atmosferic); în
acest caz, maşina termică serveşte la evacuarea căldurii dintr-o incintă şi se
numeşte maşină frigorifică. Toate maşinile termice se caracterizează prin
schimbul de căldură cu cel puţin două surse de căldură şi prin schimbul de lucru
mecanic între maşina termică şi altă maşină. Căldura pe care o primeşte motorul
termic rezultă, de obicei, prin arderea în aer a unor combustibili (cărbuni, petrol,
gaze naturale, benzen, alcool etc.)

Ştiaţi că...?
• noțiunea de „randament“
se aplică și în chimie, fiind
utilizată în calcule pentru
determinarea masei reale
de substanţă obţinută.
unde: Q1 – căldura primită prin arderea combustibilului,
Q2 – căldura cedată în mediul exterior, ν – randamentul motorului.

Funcţionarea maşinilor termice rezultă din principiile termodinamicii. Acestea sunt
enunţuri axiomatice cu caracter general, rezultate din experienţa de secole a omenirii.
Principiul I al termodinamicii. Variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic la
trecerea de la o stare de echilibru la alta este egală cu suma dintre lucrul mecanic şi
căldura schimbate de sistem cu exteriorul. ΔU = Q + L
Principiul II al termodinamicii. Variaţia entropiei sistemelor termodinamice izolate este
t
ireversibil. ΔS ≥ 0
Observaţii:
lo
nulă pentru cele care evoluează reversibil şi pozitivă pentru cele care evoluează
pi
a. Energia internă, lucru mecanic şi căldura au aceeaşi unitate de măsură (J).
b. Lucru mecanic şi căldura se definesc numai pentru o transformare a sistemului,
sunt mărimi fizice de proces.
ct
c. Valoarea absolută a energiei interne depinde de starea de referinţă arbitrar aleasă faţă
de care este definită; energia internă este o mărime fizică de stare.
2. Realizează o reprezentare schematică a Motorului Otto, şi descrie cei patru timpi de
e
funcţionare folosindu-te de anexa de la sfârşitul ghidului.

3. Un mol de gaz ideal participă la o transformare ciclică formată din două izocore, de
oi
ecuaţii V1 = 12,3·10-3 m3 şi V2 = 24,6·10-3 m3 şi două izobare de ecuaţii p1 = 2 atm şi p2 = 3

atm. Determină: a) temperatura gazului în stările 1, 2, 3 şi 4; b) randamentul ciclului. Se
Pr
dă: γ = 1,4.

1. Descrie asemănările şi deosebirile dintre Motorul Otto şi Diesel
2. Dacă utilizezi un combustibil care are o cifră octanică redusă pentru automobilul tău
performant, atunci combustibilul se va aprinde spontan la sfârşitul:
a. evacuării; b. absorbţiei; c. compresiei; d. aprinderii şi detentei.
3. În motorul unui automobil, aprinderea amestecului carburant de combustibil şi aer are
loc datorită:
a. creşterii energiei potenţiale a amestecului de aer şi combustibil;
b. asigurării energiei de activare care iniţiază reacţia chimică de combustie;
c. creşterii presiunii în amestecul de combustibil şi aer;
d. creşterii energiei chimice a moleculelor de benzinã.
4. Documentează-te pe internet, wikipedia.org. despre bolile produse din cauza şofatului
îndelungat.

ENERGIE ŞI PUTERE
Autoevaluare IV
1. Completează spaţiile din textul de mai jos.
Sensibilitatea este proprietatea _________________________________________ de a reacţiona
la ____________________________________primite din _________________________________.
Pielea conţine numeroşi _______________________________ tactili, ______________________
şi receptori pentru____________________________________, ea îndeplinind funcţia de organ
de _______________________. Numeroasele fibre nervoase conduc ______________________
nervoase de la ________________________ spre măduva spinării şi _____________________.
2. Pe un cristalizor, puneţi o picătură de tuş şi umeziţi-vă degetul în picătura respectivă.

Apoi apăsaţi-l pe foaia de hârtie din partea dreaptă. Ce observaţi? Ce credeţi că reprezintă
t
lo
acele ridicături ale epidermei? La ce sunt folosite acestea?
3. Care sunt cele trei elemente care descriu o pârghie?

pi
Observă imaginea alăturată şi explică în scris ce fel
de pârghie este reprezentată în imagine şi cum
funcţionează aceasta. Notează pe imagine unde sunt
ct
situate punctele pârghiei respective.
4. Explică printr-un scurt eseu cum sunt utilizate

e
pârghiile în organism, pornind de la afirmaţia

„Omul este o fiinţă bipedă”.
oi
___________________________________________________________________________________
Pr
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

5. Completează rebusul, folosind noţiunile
studiate în lecţii, şi descoperă că totalitatea
oaselor din organism formează ……
1. Oasele în poziţia lor naturală;
2. Creierul este adăpostit în cutia
craniană;
3. Pun în mişcare pârghiile;
4. Coordonează toată activitatea
organismului;
5. Femurul şi humerusul sunt oase ……;
6. Coloana …… este alcătuită din 33-34
de vertebre;
7. Coastele, sternul şi coloana toracică
alcătuiesc cutia ……
6. Găseşte răspunsul la următoarea ghicitoare, ştiind că este folosită la termocentrale,

centrale nucleare, mori de vânt, captatoare solare.
Ce nu poţi vedea
Dar o poţi observa
Cu ajutorul ei
Luminează lămpile
t
Zboară avioanele
Şi circulă maşinile.
lo
pi
7. Dacă utilizezi un combustibil care are o cifră octanică redusă pentru automobilul tău
performant, atunci combustibilul se va aprinde spontan la sfârşitul:
a. evacuării; c. compresiei;
ct
b. absorbţiei; d. aprinderii şi detentei.
8. Reduci cu 1 J căldura unui corp rece şi tot cu 1 J căldura unui corp cald. Ca rezultat al
e
acestei reduceri:
a. entropia celor două corpuri se reduce cu aceeaşi cantitate;
oi
b. entropia corpului rece scade mai mult decât entropia corpului cald;
c. entropia corpului cald scade mai mult decât entropia corpului rece;
Pr
d. entropia nici unui corp nu scade.
9. O minge de volei care zboară peste fileu simte influenţa presiunii, deoarece presiunea aerului
a. este uniformă de jur împrejurul mingii;
b. este mai mare în faţa mingii decât în spatele ei;
c. este mai mică în faţa mingii decât în spatele ei;
d. este mai mică sub minge decât deasupra ei.
10. În motorul unui automobil, aprinderea amestecului carburant de combustibil şi aer are loc
datorită:
a. creşterii energiei potenţiale a amestecului de aer şi combustibil;
b. asigurării energiei de activare care iniţiază reacţia chimică de combustie;
c. creşterii presiunii în amestecul de combustibil şi aer;
d. creşterii energiei chimice a molculelor de benzină.
11. În acest capitol mi-a plăcut cel mai mult: ____________________________________________

ELECTRICITATE
Capitolul V
t
lo
pi
ct
Efecte ale curentului electric, cu aplicaţii în natură

e
şi tehnică
oi
Pr
Cuvinte cheie:
• electromagnetism;
• electroliză;
• aplicaţii;
• acumulatori;
• dispozitive.

V. ELECTRICITATE
Magneţi 20
Magia ştiinţei
Răspunde la următoarele întrebări:
Ce sunt magneţii? Când au fost utilizaţi pentru prima dată magneţii? Cum se orientează
un magnet? Care sunt aplicaţiile magneţilor?
Formaţi grupe de câte patru persoane. Comparaţi răspunsurile date individual, apoi
completaţi primele două coloane ale tabelului de mai jos.
Laboratorul naturii
t
lo
Completează din tabelul din Anexa 27 şi testează cu ajutorul magnetului primit de la
profesor/profesoară comportamentul fiecărui corp. Notează în tabel observaţiile tale.
1. Pe o foaie de hârtie, presară pilitură de fier. Apropie magnetul de pilitura de fier astfel:
pi
a) pe rând, cu fiecare capăt al magnetului; b) transversal, cu întregul magnet; c)
deplasează magnetul pe sub foaia de hârtie. Pentru fiecare secvenţă, realizează pe caiet un
desen şi explică.
ct
2. Aşază pe suport cei doi magneţi în formă de disc. Ce observi? Cum explici?
Datorită proprietăţilor pe care le prezintă, câmpul magnetic terestru influenţează activitatea
şi comportamentul organismelor vii. Studiile efectuate de biologi demonstrază că
e
organismele vii au un comportament diferit în prezenţa unor câmpuri magnetice puternice.

oi
Pr
Ştiaţi că...?
• Păsările, fluturii şi
broaştele ţestoase în
migraţia lor parcurg sute de
kilometri fără a avea măcar
vreun reper. Cercetătorii
presupun că aceste animale
au o abilitate specială de a
detecta câmpul magnetic al
pământului şi astfel se pot
orienta găsindu-şi drumul
spre destinaţie

De exemplu, dacă se introduce pilitură de fier în urechea
unui rac şi se apropie apoi un magnet, se constată că acesta Ştiaţi că...?
nu-şi mai poate stabili echilibrul faţă de pământ. În cazul
omului nu s-au observat astfel de efecte. Dar în industrie, • Primele busole au fost
deoarece multe mecanisme conţin componente din fier şi realizate de navigatorii
oţel, a căror magnetizare perturbă buna funcţionare a chinezi în jurul anului 200
ansamblului, este necesar să se ia în consideraţie efectul d.Hr. Pentru asigurarea
câmpului magnetic. Peste tot unde se folosea fierul sau orientării se folosea un
oţelul (în componenţa motoarelor, confecţionarea magnet fixat pe o bucată de
ancorelor, a elicelor avioanelor etc.) aceste metale au fost lemn, astfel încât ansamblul
înlocuite cu bronz, cupru şi alte materiale neferoase, să poată pluti pe suprafaţa
asupra cărora câmpul magnetic terestru nu-şi mai face apei.
simţită prezenţa. Ca o concluzie, putem spune că, în natură
şi în tehnică, prezenţa câmpului magnetic uneori este
benefică existenţei omului şi a vieţuitoarelor în general, alterori nu.
Discută cu colegii din grupul tău, apoi completaţi a treia coloană din tabel.
t
lo
1. Ai la dispoziţie mai mulţi magneţi în formă de bară. Care dintre configuraţiile de mai
jos sunt posibile în realitate?
pi
e ct
oi
Pr

Completează spaţiile libere din textul de mai jos:
Magnetul natural este un minereu metalic numit ___________. Magneţii artificiali
sunt aliaje cu metale care conţin ____________ sau _______________. Orice magnet are
________________ poli numiţi __________________ şi __________________. Polii
________________________ se resping, iar polii ________________________ se atrag.

V. ELECTRICITATE
Electromagneţi 21
Magia ştiinţei
Citeşte textul de mai jos! Ce crezi? Este posibil? Scrie pe caiet explicaţia ta.
Unii cercetători au afirmat că păsările în zbor se electrizează prin frecarea cu aerul. O pasăre
care se deplasează în zbor faţă de Pământ constituie un curent electric care interacţionează
cu câmpul magnetic terestru. Această interacţiune îi permite păsării să se orienteze în timpul
zborului. În felul acesta s-ar putea explica influenţa câmpului magnetic asupra sistemului de
orientare al păsărilor, precum şi unele perturbări care apar uneori în orientarea lor.
Laboratorul naturii
1. EXPERIMENT
Materiale necesare: alimentator didactic 0–24 V, conductori de legătură,
conductori de diferite forme din trusa de fizică (liniari, spiră, solenoid), pilitură de
t
lo
fier, ac magnetic, magneţi naturali de diferite forme.
Mod de lucru: 1. Pe o foaie de hârtie, presară pilitură de fier.
Aşază dedesubt magnetul în formă de bară.
pi
Desenează. Repetă experimentul cu fiecare dintre magneţii pe
care îi ai la dispoziţie. De fiecare dată, realizează un desen pe
care să redai poziţia polilor magnetici şi sensul liniilor de
ct
câmp. 2. Realizează un circuit electric simplu, utilizând

modelul din figură. Ce crezi că se va întâmpla în momentul
în care închizi circuitul electric? Explică! Închide circuitul
e
electric. Observă ce s-a întâmplat. Realizează un desen şi

formulează o explicaţie. Unde crezi că sunt polii magnetici în
oi
acest caz? 3. Repetă experimentul pentru fiecare tip de

conductor pe care îl ai la dispoziţie. Pentru fiecare situaţie,
Pr
realizează un desen şi scrie explicaţia ta.

Ştiaţi că...?
Liniile de-a lungul cărora se aşază pilitura de fier se numesc
linii de câmp magnetic. Figura formată de liniile de câmp • pentru amestecarea
magnetic se numeşte spectru magnetic. Pentru un conductor reactivilor în cursul unei
liniar, liniile de câmp sunt cercuri concentrice cu centrul pe reacții chimice se folosesc
conductor. Câmpul magnetic cu linii de câmp paralele şi în laborator agitatoare
echidistante se numeşte câmp uniform. Sensul liniilor de magnetice.
câmp magnetic depinde de sensul curentului electric
generator de câmp şi se determină cu regula burghiului
drept: sensul în care trebuie rotit burghiul pentru a se deplasa în sensul curentului electric
este sensul liniilor de câmp magnetic. Acţiunea câmpului magnetic asupra unui conductor
parcurs de curent electric poartă numele de forţă electromagnetică.
sau scalar: unde: F – forţa electromagnetică,
B – inducţia magnetică, I – intensitatea curentului electric, l – lungimea conductorului.

Pentru a caracteriza configuraţia spaţială a câmpului magnetic, se utilizează mărimea
fizică vectorială numită flux magnetic, care face legătura între geometria suprafeţelor
intersectate de liniile câmpului magnetic şi inducţia
magnetică .

2. Compară câmpul magnetic al magnetului în formă de bară cu câmpul magnetic al
solenoidului. Scrie asemănările şi deosebirile pe caiet. Discută apoi în grupul indicat de
profesor.
t
lo
1. Desenează liniile câmpului magnetic produs de conductorii din figura de mai jos.
pi
e ct
oi
Pr
2. Stabileşte sensul curentului electric care produce câmpul magnetic din figura de mai jos.

1. În ce condiţii nu apare interacţiune între o spiră parcursă de curent şi un conductor
liniar străbătut de curent electric?.
2. Determină inducţia câmpului magnetic în centrul comun a două spire circulare

parcurse de curenţi electrici având intensităţile I1 = 2 A şi I2 = 4 A. Se ştie că spirele se
află în aer (νr = 1) în plane perpendiculare şi că au razele R1 = 20 cm şi R2 = 10 cm.

V. ELECTRICITATE
De ce sunt importanţi
electromagneţii? 22
Magia ştiinţei
Cum funcţionează un casetofon? Cum se imprimă sunetul pe o bandă? Cum funcţionează
un difuzor? Cum recepţionează un microfon sunetul?
Scrie răspunsul tău pe o foaie. Fă schimb cu colegul de bancă. Analizează răspunsul lui.
Formulaţi un răspuns comun. Împreună cu colegii din spatele vostru, realizaţi un afiş cu
desenele voastre explicative.
Laboratorul naturii
1. EXPERIMENT
Materiale necesare: alimentator didactic de curent continuu (0–24 V), conductoare
de legătură, stativ, cleme, bobine cu număr diferit de spire, bară din fier, bară din
oţel, carton, pilitură de fier.
t
Mod de lucru:
lo
1. Fixează bobina pe stativ cu ajutorul clemelor. Introdu în bobină bara de fier.
Observă. Alimentează bobina. Observă. Întrerupe alimentarea bobinei. Observă.
pi
Realizează reprezentarea grafică a observaţiilor tale. Explică.
2. Repetă secvenţele experimentale cu bara din oţel. Realizează reprezentarea grafică a
observaţiilor tale. Compară cele două situaţii.
ct
3. Suspendă de pe stativ bara din fier în faţa unei bobine. Alimentează bobina.
Observă. Repetă experimentul cu o bară din nichel, apoi cu o bară din aluminiu.
Observă şi găseşte asemănări şi deosebiri între comportamentele celor trei materiale.
e
Fierul şi alte substanţe asemănătoare lui: nichel (Ni), cobalt (Co), precum şi diferite aliaje
oi
ale acestora se magnetizează foarte puternic atunci când se află în câmpuri magnetice
exterioare. Asemenea substanţe se numesc feromagnetice. Câmpului magnetic în care este
Pr
aşezată substanţa feromagnetică i se adaugă liniile de câmp magnetic produs de bară prin
magnetizare, ceea ce are ca urmare producerea unui câmp magnetic foarte intens în
interiorul barei . De exemplu, valorile maxime pentru μr ajung în
cazul fierului la μr = 5 000, pentru oţel electrotehnic μr = 10 000, pentru oţel-cobalt
μr = 9 000, pentru aliajul permalloy (78,5%Ni +21,5%Fe) μr = 100 000, pentru aliajul
supermalloy μr = 900 000. Permeabilitatea magnetică a substanţelor feromagnetice nu este
constantă; ea depinde de intensitatea câmpului magnetizant, dar şi de faptul dacă
substanţa a mai fost înainte într-un câmp magnetic. Unele substanţe ca aluminiul (Al),
manganul (Mn), cromul (Cr), staniul (Sn), aerul, oxigenul (O) introduse într-un câmp
magnetic se magnetizează în acelaşi sens ca şi câmpul magnetic exterior, dar într-o
măsură mult mai mică. Ele se numesc substanţe paramagnetice şi au permeabilitatea
magnetică egală aproximativ cu unitatea, constantă. Alte substanţe ca: bismultul (Bi),
mercurul (Hg), argintul (Ag), curpul (Cu) introduse într-un câmp magnetic se
magnetizează foarte slab, în sens contrar câmpului magnetizant. Ele se numesc substanţe
diamagnetice şi au permeabilitatea magnetică subunitară.

2. Studiază imaginile de mai sus. Gândeşte-te la experimentele pe care le-ai realizat.
Completează prima coloană a tabelului. Discută cu colegul de bancă şi completaţi
împreună cea de-a doua coloană.
Electromagnetul este un circuit magnetic format dintr-un miez feromagnetic introdus într-o
t
lo
bobină (o înfăşurare de excitaţie). Microfonul transformă sunetul în semnale electrice. O
membrană elastică aflată în interiorul microfonului este pusă în vibraţie de undele sonore.
Vibraţia se transmite spirelor aflate între polii unui magnet. Pe măsură ce spirele se mişcă,
pi
generează un curent electric. Acesta este transportat la amplificator. Difuzorul funcţionează
invers decât un microfon. El transformă semnalele electrice în unde sonore. Semnalele
electrice determină un con subţire din material plastic sau din hârtie să vibreze. Acesta
ct
produce sunetele pe care le auzim. Banda unei casete este acoperită cu o peliculă
magnetică. Pentru a înregistra sunetul pe bandă, semnalele electrice sunt transmise către
un electromagnet numit cap de înregistrare. Acesta magnetizează banda după un tipar care
e
corespunde muzicii. Când ascultaţi o casetă, banda trece pe sub capul de redare. Acesta
culege tiparul de pe bandă şi îl transformă în semnale electrice, care ajung apoi la
oi
amplificator şi la difuzoare, care le transformă înapoi în sunete.

Pr

1. Completează coloana a treia a tabelului.
2. Aplicaţii ale electromagnetismului: Macaraua electromagnetică

Planul tematicii:
-reprezentarea grafică a macaralei
-alegerea materialelor necesare realizării ei
-stabilirea operaţiilor de pregătire şi prelucrare
-realizarea practică a macaralei
-prezentarea macaralei

Explică funcţionarea următoarelor aparate: telefonul, macaraua electromagnetică, soneria.

V. ELECTRICITATE
Electroliza.
Aplicaţii în lumea vie 23
Magia ştiinţei
Ce crezi? Poate constitui o hârtie de filtru îmbibată cu o solutie de sulfat de sodiu, la care
s-a adăugat fenolftaleină, un mijloc pentru a indica polii unui acumulator? Care sunt
fenomenele care împiedică ruginirea tablei de fier zincată aflată într-un mediu umed?
Scrie răspunsul tău pe o foaie. Argumentează răspunsul. În grupe de câte 4, formulaţi un
răspuns comun sub forma unui afiş cu argumentele şi desenele voastre explicative.
Laboratorul naturii
1. EXPERIMENT
Materiale necesare: un vas deschis, o monedă din cupru, un cui, sare de bucătărie, un
mic difuzor, conductori electrici.
Mod de lucru:
t
lo
________________________________________________1. __________________________
Dizolvă puţină sare în apă şi toarnă soluţia astfel obţinută în vasul deschis.
2. Aşază moneda din cupru pe fundul vasului, scufundată complet în soluţie.
pi
3. Leagă un capăt al cuiului la un fir conductor dezizolat şi care este legat la celălalt
capăt la difuzor.
4. Scufundă cuiul în soluţie.
ct
5. Atinge cu al doilea conductor moneda din cupru. Observă. Cum explici? Ce alte
materiale poţi utiliza pentru a obţine acelaşi efect?
e
2. EXPERIMENT
Materiale necesare: vas, apă distilată, plăci metalice de Zn şi Cu, ampermetru,
oi
conductoare electrice, întrerupător, alimentator didactic, bec electric.

Mod de lucru: Toarnă apă distilată în vasul avut la dispoziţie. Introdu în vas, de o
Pr
parte şi de alta a acestuia, cele două plăci metalice. Leagă conductorii electrici la cele
două plăci şi prin intermediul întrerupătorului şi înseriind ampermetrul, la alimentatorul
didactic. Închide circuitul şi observă indicaţiile ampermetrului. Ce observi? De ce? Picură
puţină soluţie acidă sau bazică în apa din vas. Închide circuitul. Ce observi? De ce?
Goleşte această soluţie şi toarnă din nou apă distilată. Deschde circuitul electric şi lasă să
cadă în apa distilată câteva cristale de permanganat de potasiu (KMnO4). Ce observi? De
ce?
Procesul de separare a substanţelor ionice aflate în soluţie în
ioni pozitiv şi negativi poartă numele de disociaţie electrolitică.
Efectul discociaţiei constă în obţinerea unui amestec de ioni
pozitivi şi negativi într-o soluţie în care aceştia se mişcă haotic.
Aplicarea câmpului electric între plăcile metalice ale vasului cu
soluţie conduce la ordonarea mişcării ionilor respectivi. Astfel,
ionii negativi se orientează către electrodul pozitiv – numit
anod –, iar cei pozitivi se orientează către electrodul negativ,
numit catod. În felul acesta, în vas, pe direcţia câmpului
electric se realizează mişcarea dirijată a purtătorilor de sarcină
electrică (ioni). Procesul de dirijare a ionilor către electrozi şi
transformarea lor în atomi sau în radicali prin neutralizare se
numeşte electroliză.

3. EXPERIMENT
Se toarnă în vas soluţie de sulfat de cupru (CuSO4). Se cântăresc electrozii din
cărbune şi se introduc în vas. Se închide circuitul şi se lasă câte 5 min păstrând
aceeaşi valoare a intensităţii curentului electric. La fiecare interval se scot
electrozii din vasul de electroliză, se şterg pe hârtie şi se cântăresc. Rezultatele se trec în
tabel. Se repetă experimentul pentru acelaşi interval de timp, dar se modifică de fiecare
dată intensitatea curentului electric. Analizează valorile obţinute. Formulează concluzia
experimentului.
Prima lege a electrolizei: masa de substanţă (m) separată dintr-un electrolit este
proporţională cu sarcina electrică (Q) transportată. m = K · Q sau m = K · l · t. Factorul de
proporţionalitate K se numeşte echivalent electrochimic.
Legea a doua a electrolizei: Echivalentul electrochimic depinde de natura substanţei
astfel: direct proporţional de masa atomică a substanţei (A) şi invers proporţional cu
valenţa substanţei (n).
unde F = 96 400 C/echivalent gram se numeşte numărul lui Faraday, în
memoria fizicianului Michael Faraday, descoperitorul celor două legi ale electrolizei.
t
lo
1. Analizează răspunsurile şi explicaţiile pe care le-aţi formulat la începutul activităţii.
Reformulează explicaţiile utilizând ceea ce ai învăţat. Realizează o diagramă care să
conţină atât cunoştinţe/explicaţii confirmate, cât şi informaţiile/argumentele noi pe care
pi
le-ai descoperit.
2. Cum se deduce structura corpusculară a sarcinii electrice din legile electrolizei?

ct
3. Cuprul pur utilizat în electrotehnică se obţine prin electroliza unei soluţii de CuSO4.
Care este intensitatea curentului electric necesară unei instalaţii industriale cu o
e
producţie de o tonă de cupru pe zi?

oi
4. Ce va arăta un instrument de măsură sensibil, la bornele căruia conectăm câte o sârmă

din fier pe care o înfigem într-o lămâie? Dar dacă folosim o sârmă de fier şi o sârmă de
Pr
cupru?

1. Indicaţi un mijloc prin care se poate recunoaşte polaritatea unei surse de curent
continuu (de exemplu, a unei baterii) presupunând că nu aveţi la îndemână nici un
instrument de măsură sau ac magnetic, ci doar apă.
2. Cum se explică faptul că la scufundarea a două sârme (legate la bornele unei surse de
curent continuu) într-un vas cu apă de la robinet, pe cele două sârme apar bule de gaz,
adică are loc electroliza apei?

ELECTRICITATE
Autoevaluare V
1. În desenul de mai jos este reprezentată o jucărie delfin. Magneţii A şi B au rolul de a face
delfinul să plutească deasupra bazei din material plastic.
t
lo
pi
A. Scrie pe magnetul A literele N şi S, care simbolizează polii magnetici.
ct
B. Alege unul dintre cuvintele următoare: atrag, anulează, resping şi înlocuieşte-l în

propoziţia de mai jos:
Jucăria delfin „pluteşte” deoarece magneţii _____________________ reciproc.
e
C. Mihai apasă în jos cu un deget delfinul. Ce se va întâmpla cu delfinul atunci când el

îşi îndepărtează degetul?
oi
D. Mihai inversează poziţia magnetului B. Ce se va întâmpla cu delfinul?

E. Mihai aşază greutăţi pe delfin şi măsoară pentru fiecare masă distanţa dintre cei doi
Pr
magneţi. El obţine următoarele rezultate:

Greutatea adăugată (N) Distanţa dintre magneţi (mm)
0,1 6
0,2 4
0,3 3
Completează porpoziţia următoare:
Pe măsură ce greutatea aşezată pe delfin creşte, distanţa dintre magneţi _________________
2. Doi copii folosesc fructe (lămâi, castraveţi, mere) şi tipuri diferite de metale pentru a
vedea care combinaţie produce cea mai mare tensiune electrică. Scrie cel puţin două
lucruri de care ar trebui să ţină cont cei doi copii pentru a se asigura că investigaţia lor
este într-adevăr un test relevant.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

3. Un corp cu suprafaţa de 100 cm2 este pus la anodul unei băi de nichelare prin care trece
un curent electric cu intensitatea de 1 A. După cât timp se va depune un strat de nichel
gros de 0,03 cm pe suprafaţa corpului?
4. Un fir conductor lung, străbătut de un curent electric cu intensitatea de 10 A, este plasat

într-un câmp magnetic uniform cu inducţia magnetică de 5·10-4 T, normal pe liniile de
câmp. În ce puncte câmpul magnetic rezultant este nul?
5. Pentru ce nu se folosesc electromagneţi la transportul barelor de fier înroşite (de exemplu

a celor care ies de la laminare)?
6. Ce se întâmplă cu filamentul unui bec cu incandescenţă de mică putere (25 W) când

apropiem de el un magnet permanent?
7. Este posibil să se producă un câmp magnetic fără a folosi fierul? Argumentează răspunsul
tău.
8. Dacă un conductor prin care trece curent electric este aşezat exact peste o busolă, acul
busolei:
t
a. nu va fi influenţat de curent;
lo
b. se va orienta pe o direcţie perpendiculară pe conductor;
c. se va orienta pe o direcţie paralelă cu conductorul;
pi
d. tinde să se orienteze în sus, către conductor.
9. Pe axa unui solenoid de lungime l = 20 cm, având n = 20 spire/cm, străbătut de un curent

ct
electric cu intensitatea I1 = 0,75 A, este plasat un conductor liniar străbătut de un curent

electric cu intensitatea I2 = 0,25 A. Determină forţa de interacţiune.
e
10. Cum trebuie grupate două băi identice pentru electroliză, dacă se foloseşte pentru
alimentare acelaşi generator, astfel ca depunderea unei anumite cantităţi de substanţă să
oi
se facă mai repede?

Pr
11. Reacţia de formare a apei din hidrogen şi oxigen este 2H2 + O2 → 2H2O, reacţie în urma
căreia se degajă o cantitate de energie de 576,66 kJ/kmol. Determină valoarea maximă a
tensiunii care trebuie aplicată între electrozi pentru a se produce electroliza apei (mH2 = 4 g).
12. Explică, pe scurt, funcţionarea acumulatorului unui automobil.
13. În acest capitol mi-a plăcut cel mai mult: ____________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

LUMINĂ ŞI SUNET
Capitolul VI
t
lo
pi
ct
Cuvinte cheie:
e
oi
• vedere;
• sunet;
Pr
• lumină;
• culoare;
• auz.

V I. LUMINĂ ŞI SUNET
De ce şi cum vedem? 25
Magia ştiinţei
Te afli în sala de cinematograf cu câteva momente înainte de a începe proiectarea
filmului. Poţi vedea corpurile din jur? Poţi distinge culorile hainelor? Începe
t
lo
proiecţia filmului. Cum vezi acum corpurile din jur? Priveşti spre camera de
proiecţie şi observi o zonă mai luminoasă. Ce formă are? Ce poţi spune despre
marginile acesteia? Se încheie filmul şi se aprind becurile. Poţi vedea corpurile din
pi
jur? Poţi distinge culorile hainelor? Discută împreună cu colegul tău de bancă
explicaţiile posibile. Scrie pe caiet sau desenează.
ct
Laboratorul naturii
e
Numeroase vieţuitoare au proprietatea de a produce lumină. Acest fenomen se

numeşte bioluminiscenţă şi se datorează reacţiilor chimice specifice care au loc în
oi
celule specializate ale animalului. Cel mai cunoscut exemplu îl constituie, dintre
insecte, licuricii, dar există şi numeroase specii marine care prezintă această
Pr
proprietate. Bioluminiscenţa este utilizată de diferite specii în diverse scopuri. De

exemplu, licuricii utilizează această proprietate pentru a lumina locul în care se
stabilesc, dar şi pentru a atrage partenerii de sex opus. În alte cazuri, animelele
utilizează bioluminiscenţa pentru a se proteja sau pentru a se camufla. De exemplu,
există peşti care au partea dorsală întunecată şi partea ventrală luminiscentă. Acest
fapt le permite să nu poată fi observaţi uşor de prădătorii care înoată deasupra lor şi
nici de cei care se află sub ei. Cum explici acest fapt? Care crezi că sunt elementele
necesare pentru a vedea un obiect?

1. EXPERIMENT
Materiale necesare: lanternă de buzunar sau lumânare, carton, riglă.
Mod de lucru: realizează trei orificii echidistante în cartonul pe care îl ai la
dispoziţie. Plasează lanterna/lumânarea în spatele ecranului. Prin care
orificiu trebuie să priveşti pentru a vedea obiectul? Experimentează! Ce ai observat?
1. Scrie pe caiet răspunsul tău.
2. Realizează un desen care să redea observaţiile tale. Care este diferenţa între ceea
ce te-ai aştepta şi ceea ce s-a întâmplat?

Numim sursă de lumină un corp care poate produce singur lumină (ex.: Soarele,
becul cu incandescenţă, flacăra unei lumânări, stelele etc.). Toate corpurile
luminate difuzează o parte din lumina pe care o primesc de la o sursă de lumină
(ex.: banca, peretele, cartea, copacii, Luna, Pamântul etc.).
EXPERIMENT 2
Materiale necesare: lanternă de buzunar/lumânare, ecran, minge de tenis,
de ping pong, veioză cu suprafaţa luminoasă extinsă.
Mod de lucru: Aşază ecranul în poziţie verticală. În faţa acestuia aşază
fiecare dintre cele două mingi. Ce observi? Luminează, pe rând, fiecare minge, cu
lanterna. Ce observi? Realizează un desen. Împreună cu colegii, luminează mingea
simultan cu două lanterne. Ce observi? Realizează un desen. Repetă experienţa,
utilizând acum veioza cu suprafaţa luminoasă extinsă. Ce observi? Realizează un
desen. Compară cele trei situaţii. Ce fenomen natural crezi că ai modelat
experimental?
t
lo
pi
Repetă primul set de experimente, utilizând de data aceasta şi o oglindă. Ce observi?
Fenomenul de modificare a direcţiei de propagare a luminii atunci când aceasta

ct
întâlneşte suprafaţa de separare dintre două medii, lumina revenind în mediul

din care provine, se numeşte reflexia luminii.
e
oi
Pr
Legile reflexiei:
1. Raza incidentă, raza reflectată şi normala se găsesc în acelaşi plan.
2. Unghiul de incidenţă este congruent cu unghiul de reflexie.

1. Benzile albe de pe marginea şoselei, care au rolul să ajute conducătorii auto să
observe mai bine şoseaua pe durata nopţii, sunt oare surse de lumină?
2. Care este fenomenul care demonstrează că Soarele luminează şi pe timpul
nopţii?
3. Care este diferenţa dintre o stea şi o planetă?

Imaginile
şi ochiul 26
Magia ştiinţei
De ce crezi că „se vede” diferit?
t
lo
Ţi s-a întâmplat să priveşti propriul corp atunci când te afli în apă? Cum îţi vezi
picioarele? Există unele triburi care prind peştii în râuri cu ajutorul unei suliţe
din lemn. Cum crezi că procedează?
pi
Laboratorul naturii
ct
1. EXPERIMENT
Materiale necesare: lampa din trusa de optică, vas cu pereţi transparenţi,
e
praf de cretă, disc Hartl, raportor, apă.

Mod de lucru: În vasul cu pereţi transparenţi, toarnă apă până este
oi
aproape plin. Presară praful de cretă şi agită până când se amestecă bine cu apa.
Aşază discul în spatele vasului. Luminează apa din vas astfel încât lumina să se
Pr
propage în planul discului. Observă fasciculul de lumină în aer şi în apă. Ce

observi? Modifică de 3–4 ori înclinaţia, faţă de direcţia verticală, a lămpii. Ce
observi? Realizează un desen.
O lentilă convergentă constă dintr-un bloc transparent din sticlă sau din material
plastic care este mai groasă la centru şi mai subţire la capete. O lentilă divergentă
constă dintr-un bloc de sticlă sau din material plastic care este mai subţire la
mijloc şi mai groasă la centru. Lentilele posedă o axă de simetrie numită axă
optică. Relaţii importante pentrul lentile:
unde: x1 – distanţa obiect-lentilă (m), x2 – distanţa imagine lentilă (m),
f – distanţa focală (m). unde: ß – mărirea transversală, y1 – dimensiunea
obiectului (m), y2 – dimensiune a imaginii (m), – convergenţa lentilei (se măsoară
în dioptrii).

2. Construieşte – utilizând modelul razei de lumină – imaginea obiectului în fiecare caz.
Ştiaţi că...?
• Vitamina A este foarte
importantă pentru vedere.
Vitamina A se găseşte în
cantitate mare în morcovi.
• O dată ajunsă pe retină,
lumina va determina
modificările structurale ale
unor molecule numite
fotopigmenţi. Aceştia se
găsesc în membrana
lamelară a celulelor
3. Scrie asemănările pe care le găseşti. Explică modul de fotoreceptoare (care se
formare al imaginii în fiecare caz. numesc celule cu con şi
bastonaş)
Retina este receptorul vizual şi conţine celule fotosensibile
t
care transformă energia luminii în impulsuri nervoase.
lo
Retina funcţionează cu maximă precizie într-o zonă situată în axul optic al globului
ocular, numită pata galbenă şi mai ales într-o mică depresiune a acesteia numită foveea
pi
centralis. Ea este plasată într-o cutie – coroida – cu vase de sânge. În partea anterioară a
coroidei este irisul care mărgineşte pupila – orificiul „cutiei fotografice” –, având
diametrul reglabil datorită fibrelor musculare (circulare şi radiale) din iris. Cristalinul –
ct
lentilă convergentă elastică – are o geometrie reglabilă datorită muşchilor ciliari, situaţi în
jurul său. Când ochiul priveşte aproape, sistemul optic se reglează prin contracţia
muşchilor circulari ciliari: cristalinul se bombează şi imaginea se proiectează clar pe
e
retină. Acomodarea pentru vederea la distanţă se face prin turtirea cristalinului. Protecţia
este asigurată de sclerotică, învelişul tare, extern. Partea anterioară a scleroticii este
oi
transparentă şi se numeşte cornee. Globul ocular astfel format conţine două lichide:
umoarea apoasă – în faţa cristalinului şi umoarea sticloasă – în spatele acestuia. Corneea,
Pr
cele două lichide şi cristalinul formează sistemul optic al ochiului, care proiectează pe
retină imaginea răsturnată a obiectivului privit.

1. Află pentru o lentilă cu distanţa focală de 3 cm unde se formează imaginile pentru
poziţiile obiectului indicate în tabel.
Poziţia obiectului Poziţia imaginii Imagine reală sau virtuală

5 cm la stânga lentilei
2 cm la dreapta lentilei
2. Colorai trei discuri astfel:

a. două cercuri concentrice, mijlocul verde şi inelul exterior roşu;
b. împărţiti un cerc în patru părţi egale, coloraţi alternativ fiecare sector alb, negru;
c) împărţiti un cerc în trei părţi egale, coloraţi o parte roşu, alta albastru, iar ultima parte
verde;

Aplicaţii cotidiene 27
Magia ştiinţei
Descrie cum se foloseşte un aparat de fotografiat pentru a face o fotografie.
Prezintă în răspunsul tău ce se introduce în aparat, ce reglaje trebuie făcute şi
cum se obţine în cele din urmă fotografia. Discută cu colegii şi analizaţi
variantele de răspuns.
Ce crezi că reprezintă imaginea de mai jos?
t
lo
pi
Laboratorul naturii
ct
1. EXPERIMENT
e
Materiale necesare: cutie de carton, hârtie, creion, lanternă de buzunar,

lipici, foarfecă.
oi
Mod de lucru: Decupează în peretele cutiei de carton un orficiu pătrat cu

latura de circa. 4 cm. Pe foaia de hârtie desenează un copac, o floare, un copil
Pr
etc. Aşază desenul pe peretele nedecupat al cutiei. Închide cutia cât mai bine.
Lipeşte pe orificiu foaia de hârtie semitransparentă. Ce crezi că se va întâmpla?
Priveşte prin foaia semitransparentă. Ce vezi?
2. EXPERIMENT
Materiale necesare: balon, lentilă convergentă, paravan.
Mod de lucru: Organizaţi-vă în grupe de câte patru. Umflă un balon cu
peretele subţire, până când are diametrul egal cu distanţa focală a unei
lentile convergente. Montează lentila într-un paravan. Ţine balonul lângă lentilă
şi îndreapt-o către o fereastră luminată de Soare. Ce observi? Compară cu
reprezentarea, în secţiune, a unui ochi.
Stai în faţa unei ferestre astfel încât să vezi peisajul de afară. Ţine braţul întins în
faţa ta, la nivelul ochilor. Ridică arătătorul în poziţie verticală. Priveşte-l cu un
singur ochi. Vezi degetul clar? Dar peisajul de afară?
Fără să schimbi direcţia în care priveşti şi fără să mişti degetul, fixează privirea
pe un obiect situat departe. Vezi clar obiectul? Dar degetul tău?

Ochiul este capabil să se acomodeze pentru a forma imagini clare ale obiectelor aflate la
diferite distanţe faţă de el. Când ochiul priveşte aproape, sistemul optic se reglează prin
contracţia muşchilor circulari ciliari: cristalinul se bombează şi imaginea se proiectează
clar pe retină. Acomodarea pentru vederea la distanţă se face prin turtirea cristalinului.
1. Turteşte uşor balonul apăsându-l pe paravan. Ce constaţi? Unde crezi că s-ar forma
imaginea clară?
2. Turteşte uşor balonul alungindu-l pe direcţia axei centrale a lentilei. Ce constaţi? Unde
crezi că s-ar forma imaginea clară?
3. Compară imaginile alăturate. Realizează un desen prin care să explici funcţionarea lor.
t
lo
pi
e ct
oi
Pr

1. Analogia între ochiul uman şi aparatul fotografic. Asociaţi prin linii elementele
corespondente.
Aparat de fotografiat Ochiul

• Obiectiv • Retină
• Diafragmă • Acomodare
• Film • Pupilă
• Punere la punct • Cristalin
2. Corectaţi enunţul greşit din lista de mai jos.
a. În cazul unui aparat de proiecţie pentru diapozitive, imaginea de pe ecran este
inversată faţă de imaginea de pe diapozitiv.
b. În cazul unui aparat de proiecţie pentru diapozitive, distanţa diapozitiv-obiectiv
este comparabilă cu distanţa focală a obiectivului.
c. În cazul unui aparat de proiecţie pentru diapozitive, distanţa obiectiv-ecran este
comparabilă cu distanţa focală a obiectivului.

Sunetele şi auzul 28
Magia ştiinţei
1. Priveşte imaginea şi imaginează-ţi că eşti în
pădure într-o zi toridă de vară. E linişte. Dacă
asculţi atent totuşi, tot mai auzi sunete. Cum
explici?
2. Legat la ochi, în mijlocul unui câmp, ai putea
determina dacă sursa sunetului se află exact în faţa
ta sau în spatele tău?
Laboratorul naturii
1. Umflă un balon şi apucă-l imediat cu degetele în două puncte diametral opuse
ale gâtului său. Trage lateral. Ce observi? Poţi modifica sunetul produs de balon?
t
Atinge cu buzele gâtul balonului. Ce simţi?
lo
2. Atinge-ţi gâtul în timp ce vorbeşti tare. Ce simţi? Ţine palma aproape de gură
în timp ce vorbeşti tare. Ce simţi? Cum explici?
pi
3. Ţine între dinţi un capăt al unui fir subţire din cauciuc. Nu-l atinge cu buzele.
Întinde firul şi ciupeşte-l. Ai foarte mare grijă să nu scapi din mână capătul
firului. Ce observi? Auzi ceva?
ct
4. Întinde un fir elastic peste rigla aşezată vertical pe masă. Ciupeşte firul. Unde
observi vibraţia firului? Deplasează rigla şi modifică de 4–5 ori poziţia acesteia
astfel încât să măreşti lungimea firului care vibrează, fără să schimbi forţa la care
e
este supus firul. Ce observi?

oi
Urechea este organul auzului şi al echilibrului, adăpostit, în cea mai mare parte,
în osul temporal al cutiei craniene. Ea este alcătuită din trei părţi:
Pr
• Urechea externă – compusă dintr-un pavilion, asemănător unei pâlnii, care

prezintă un schelet cartilaginos învelit în piele şi un canal auditiv extern la
capătul căruia se află o membrană elastică, bombată spre interior, numită timpan.
• Urechea mijlocie are forma unei cămăruţe care, la capătul dinspre urechea
internă, prezintă două orificii: fereastra ovală şi fereastra rotundă. Între timpan
şi fereastra ovală se găseşte un lanţ de trei oscioare sprijinite unul de altul:
ciocanul, nicovala şi scăriţa. Ciocanul se sprijină pe timpan, iar scăriţa, pe o
membrană care acoperă fereastra ovală. Urechea mijlocie este în legătură cu
faringele printr-un canal, numit trompa lui Eustachio, care asigură aceeaşi
presiune a aerului pe ambele feţe ale timpanului.
• Urechea internă are aspect de labirint săpat în osul temporal (labirint osos). În
acesta se află urechea internă propriu-zisă, numită labirint membranos, alcătuit din:
utriculă, saculă, 3 canale semicirculare şi melcul. În utriculă, saculă şi la baza
canalelor semicirculare se găsesc celule care recepţionează excitaţii legate de
poziţia corpului (echilibrul). Aceste celule sunt în legătură cu neuronii ale căror
prelungiri lungi formează nervul vestibular (al echilibrului). În melcul membranos
se află celulele receptoare ale undelor sonore. Aceste celule vin în contact cu
neuroni ale căror prelungiri lungi formează nervul auditiv. În labirintul osos se află
un lichid numit perilimfă, iar în labirintul membranos, alt lichid, numit endolimfă.

1. Compară cele două imagini şi identifică pe model elementele componente ale urechii.
2. Decupează porţiunea conică a gâtului unui flacon din material plastic. Întinde
membrana unui balon peste gura acestuia şi fixeaz-o. Membrana trebuie să fie bine
întinsă. Apropie pâlnia de difuzorul unui aparat de radio în stare de funcţionare, fără să-l
atingi. Atinge membrana cu buzele. Dă radioul mai încet. Cum se modifică vibraţiile
membranei?
t
lo
3. Aşază un ceas care ticăie pe fundul unui borcan adânc. Ascultă ticăitul ceasului din
diferite poziţii în jurul acestuia. Când auzi cel mai bine? Foloseşte o carte pe post de
«oglindă» pentru sunete şi încearcă să direcţionezi sunetul spre urechea ta. Schiţează pe
pi
caiet drumul sunetului din interiorul borcanului până la urechea ta.
Liliacul foloseşte un mod de orientare bazat pe ecou: el „ţipă” scurt, pe o anumită

ct
direcţie, apoi ascultă. Dacă se produce un ecou, el află că pe acea direcţie se găseşte un
obstacol. După cât de întârziat este ecoul, el află şi distanţa la care este obstacolul. În
acest mod, liliacul, aproape orb, nu are nevoie de lumină pentru a se orienta. În mod
e
asemănător, vapoarele şi submarinele pot detecta la ce distanţă se află faţă de fundul

mărilor şi al oceanelor. Ele transmit un fascicul îngust de ultrasunete direct spre fundul
oi
mării şi aşteaptă ecoul. Măsurând întârzierea cu care apare ecoul şi ştiind viteza de
propagare în apă, se poate determina adâncimea apei. Dispozitivul se numeşte sonar.
Pr
4. Dacă auzi ecoul la două secunde după ce ai produs un sunet, la ce distanţă se află
obstacolul pe care sunetul s-a reflectat?

1. Priveşte imaginea alăturată şi precizează pentru acest
instrument ce anume vibrează pentru a produce sunetul.
2. Ce adâncime are apa, dacă ecoul sonarului soseşte după

o secundă? Viteza sunetului, ca şi a ultrasunetelor, este, în
apă, 1 430 m/s.
3. Prin ce crezi că se propagă vibraţiile infrasonore ale unui

cutremur?

LUMINĂ ŞI SUNET
Autoevaluare VII
1. Un aparat fotografic are trei obiective având distanţele focale: 28 mm, 50 mm şi
135 mm. Filmul este situat în focarul obiectivului. Indicaţi care este obiectivul
numit de „unghi mare” (un teleobiectiv care permite fotografierea obiectelor aflate
la distanţă mare). Construiţi pentru fiecare situaţie imaginea unui obiect îndepărtat.
t
lo
pi
e ct
oi
2. Analogia între ochiul uman şi aparatul fotografic. Asociaţi prin linii elementele
Pr
corespondente.
Aparat de fotografiat Ochiul
• Obiectiv • Retină
• Diafragmă • Acomodare
• Film • Pupilă
• Punere la punct • Cristalin
3. Corectaţi enunţul greşit din lista de mai jos.

a. În cazul unui aparat de proiecţie pentru diapozitive, imaginea de pe ecran
este inversată faţă de imaginea de pe diapozitiv.
b. În cazul unui aparat de proiecţie pentru diapozitive, distanţa
diapozitiv-obiectiv este comparabilă cu distanţa focală a obiectivului.
c. În cazul unui aparat de proiecţie pentru diapozitive, distanţa obiectiv-ecran
este comparabilă cu distanţa focală a obiectivului.
4. O radiografie este o fotografie specială. Ce poţi vedea pe o radiografie şi nu poţi

vedea cu ochiul liber?
5. Riglele transparente au cel puţin o margine teşită. Ce crezi că se poate întâmpla

cu lumina care trece prin această margine?
82 ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

6. Cum apar ochii unei persoane mioape, priviţi prin ochelarii pe care îi poartă? Dar
ochii unei persoane prezbite? Modelează grafic mersul razelor de lumină în cele
două situaţii.
7. Cum obţin chitariştii, pe aceeaşi coardă, sunete de diferite înălţimi?
8. Lumina unui fulger ajunge la tine aproape instantaneu. Dacă auzi tunetul la trei
secunde după observarea fulgerului, la ce distanţă s-a produs acesta?
9. La cursele de formula 1, spectatorii aşteaptă sosirea maşinii câştigătoare, în
t
lo
lungul liniei drepte din faţa tribunelor. Ei o vor vedea întâi sau o vor auzi?
10. La alergarea pe distanţa de 100 m, câştigătorul poate avea un avans de doar o

pi
sutime de secundă faţă de următorul clasat. Plecarea alergătorilor se face la
semnalul sonor al unui pistol. Cel care dă startul se află de o parte a pistei de
alergare. Crezi că metoda de anunţare a startului oferă şanse egale de câştig
ct
tuturor alergătorilor? Argumentează!
11. Două lentile convergente, care intră în alcătuirea unor ochelari, au distanţele
e
focale f1 = 50 cm, respectiv f2 = 40 cm.

oi
a. Calculează convergenţa fiecărei lentile.

b. Care lentilă are convergenţa mai mare?
Pr
c. Ce defect de vedere se corectează cu aceste lentile?
12. Într-o zi toridă de vară, pe asfaltul fierbinte şi uscat al şoselei, „observaţi” la

distanţă „pete de apă”. Explicaţi fenomenul.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
13. În urma unei explozii foarte puternice produsă la o mare distanţă de un

observator, acesta simte mai întâi mişcările scoarţei terestre şi apoi aude
zgomotul. De ce?

TEHNOLOGIA ŞI VIAŢA
Anexe A
1. Sensibilitatea este proprietatea organismelor de a reacţiona la informaţiile primite
din mediu. Ea este foarte dezvoltată la animale, dar nu lipseşte nici la plante.
Primirea informaţiilor din mediul extern şi din propriile structuri constituie o
condiţie esenţială pentru supravieţuirea animalelor. Sensibilitatea le permite
acestora să-şi găsească hrana, să evite pericolele, să participe la reproducere etc.
Evenimentele care se produc în afara sau în interiorul corpului constau în
modificări fizice şi chimice. Aceste modificări exercită asupra organismului
acţiuni numite stimuli (excitanţi) mecanici (presiune, vibraţii), termici, luminoşi,
chimici etc. Fiecare organ de simţ este sensibil la un anumit tip de stimuli.
Acesta conţine un receptor – partea sensibilă, specializată – şi unele componente
ajutătoare (pentru hrănire, protecţie). Receptorul traduce semnalul sonor, termic,
luminos etc. în impuls nervos care va ajunge la centrii nervoşi. Aceştia nu
prelucrează sunete, căldură sau lumină, ci impulsuri nervoase. Reflexul este
răspunsul organismului la un stimul, cu ajutorul sistemului nervos. Urmărind
fişa dată de profesor, descrie arcul reflex şi componentele sale.
t
complex şi foarte eficient. El este format din:
lo
Mamiferele sunt cele mai evoluate animale. Ele au un sistem nervos foarte
1. Sistem nervos central, care cuprinde creierul şi măduva spinării. Sistemul

pi
nervos central conţine centri nervoşi. Aceştia primesc informaţii de la
receptori, le prelucrează şi apoi transmit comenzi la efectori (muşchi
sau glande).
ct
2. Sistem nervos periferic, care face legătura dintre sistemul nervos central şi
organele corpului. Acesta este compus din nervi şi ganglioni nervoşi.
e
Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos este compus din două
compartimente, ambele având o parte centrală şi una periferică: Sistemul nervos
oi
somatic (al vieţii de relaţie) integrează oraganismul în mediul de viaţă. Sistemul

nervos vegetativ reglează activitatea organelor interne. Între cele două sisteme
Pr
este o strânsă legătură. Indiferent de forma organelor sale, orice sistem nervos
este organizat ca o reţea de neuroni. Prin ea circulă informaţia pe anumite trasee,
sub formă de impulsuri nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin
sinapse. De regulă, impulsurile nervoase sunt generate la nivelul receptorilor. Ele
circulă mai întâi prin neuroni senzitivi (care sunt în legătură cu receptorii), apoi
prin neuronii de asociaţie (intercalari) şi ajung la neuronii motori (care transmit
comenzi la efectori).
2. Cea mai simplă formă de activitate nervoasă este actul reflex. Reflexul este
răspunsul organismului la un stimul, cu ajutorul sistemului nervos. Traseul pe
care îl urmează informaţia în timpul desfăşurării unui reflex se numeşte arc
reflex şi are cinci componente:
CS CM
STIMUL ⎯→ R ⎯⎯⎯→ CN ⎯⎯⎯→ Ef ⎯→ RĂSPUNS
R – receptor
CN – centru nervos
CS – cale senzitivă
CM – cale motoare

3. Vasele lemnoase conduc seva brută (apă + săruri minerale din sol). Plantele
conţin şi un alt tip de vase care conduc seva elaborată (care conţine substanţele
necesare creşterii şi dezvoltării plantei) şi se numesc vase liberiene. Aceste vase
sunt de fapt celule microscopice. În cazul animalelor, vasele prin care circulă
sângele sunt artere (sânge încărcat cu oxigen), vene (sânge încărcat cu dioxid de
carbon) şi capilare (cele mai mici vase din corpul animalelor).
Marea circulaţie: începe din ventriculul stâng. Aorta şi numeroasele ei ramuri

conduc sângele încărcat cu oxigen spre ţesuturi. Aici arterele cele mai mici
(arterilolele) se continuă cu vasele capilare (au diametrul de ordinul a 1 mm).
Acestea au pereţii foarte permeabili, cu un singur strat de celule epiteliale turtite.
Aici sângele cedează lichidului interstiţial O2 şi substanţele nutritive necesare
celulelor şi preia substanţele produse de celule, printre care şi CO2. Capilarele se
continuă cu venule, şi acestea, cu venele care se unesc pe măsura apropierii de
inimă. Cele mai mari vene, cavă superioară şi cavă inferioară, varsă în atriul
drept sânge încărcat cu CO2.
Mica circulaţie: începe din ventriculul drept. Artera pulmonară are două ramuri
în cei doi plămâni. Capilarele formează o reţea deasă în jurul alveolelor
pulmonare. Aici are loc schimbul de gaze. Sângele încărcat cu oxigen se întoarce
în atriul stâng prin patru vene pulmonare. Circulaţia la mamifere este dublă (are
t
lo
cele două circuite) şi completă (sângele încărcat cu oxigen nu se amestecă cu
sângele încărcat cu dioxid de carbon).
pi
4. Circulaţia la peşti
5. Circulaţia la amfibieni
e ct
oi
Pr

6. Circulaţia la reptile
7. Circulaţia la păsări
t
lo
pi
ct
8. Test de recunoaştere a apei

e
Se încălzesc într-o eprubetă cristale albastre de sulfat de cupru (CuSO4). Prin

încălzire, acestea se transformă într-o pulbere gri, numită sulfat de cupru
oi
anhidru. Dacă se adaugă apă, această pulbere gri redevine albastră. Dacă se
presară pulbere de sulfat de cupru anhidru pe o bucată de miez de pâine, atunci
Pr
pe miezul de pâine apare culoarea albastră. De aici rezultă că pâinea conţine apă.
9. Bărcile plutitoare
Materiale necesare: diferite obiecte care plutesc, respectiv diferite obiecte care nu
plutesc (de ex.: corpuri de lemn, bucăţele de material plastic, monede, bureţi),
vase de diferite dimensiuni, materiale necesare pentru a construi scufundătorul
Cartesian (vezi anexa), lipici, folie de aluminiu, agrafe, bandă de lipit, corpuri cu
masă mică (monede, cuie, boabe de fasole), balanţă, riglă, rezervor cu apă, fişa de
lucru din anexă.
Mod de lucru
1. Formulează, împreună cu colegii din grupul din care faci parte, predicţii
referitoare la corpurile care vor pluti, respectiv la corpurile care se vor scufunda.
Descrie pe caiet proprităţile corpurilor care se scufundă, respectiv proprietăţile
corpurilor care plutesc.
2. Urmăreşte demonstraţia realizată de profesorul tău/profesoara ta cu scufundătorul
cartezian. Poţi să-ţi construieşti şi tu un astfel de dispozitiv.

10. Medicamente
Medicamentele sunt o clasă de substanţe organice care se folosesc la tratarea,
ameliorarea sau profilaxia bolilor . Orice mendicament conţine cel puţin un
principiu activ, care nu este altceva decât o substanţă chimică extrasă din natură
sau fabricată prin sinteză industrială. Pe lângă substanţa activă, un medicament
mai conţine şi alţi componenţi, aşa numiţii ”excipienţi” cum ar fi talcul,
amidonul, diverse arome. Excipienţii sunt substanţe de umplutură, fără rol
terapeutic care folosesc doar la „construirea“ pastilei.
Aspirina (acidul acetilsalicilic0 are acţiune analgezic, adică calmează durerile, e
antipiretică (scade febra) şi reduce inflamaţiile. Aspirina a fost izolată prima dată
după ce s-a analizat compoziţia chimică a ceaiului din coaja de salcie, ceai
frecvent folosit ca leac împotriva febrei. Pentu că cercetătorul care a izolat-o
prima dată era angajatul companiei Bayer, şi aspirina fabricată de el s-a numit
aspirină Bayer. (Manual, cl X, p150)
Primele medicamente antimicrobiene au fost sulfamidele. Acestea au acţiune
bacteriostatică, adică blochează procesul de dezvoltare a unor microbi
(pneumococ, stafilococ, meningococ, streptococ). Sulfamidele sunt ami puţin
prescrise astăzi pentru că produc depuneri de piatră la nivelul rinichilor şi al
căilor biliare.
Antibioticele sunt substanţe organice antimicrobiene care au fost prima dată
t
lo
izolate din mucegaiuri. Acum se produc pe scară largă în industria farmaceutică.
Microbii asupra cărora este activ un antibiotic blocându-le dezvoltarea, reprezintă
spectrul său de acţiune. În laboratoarele de analiză atunci când se determinî
pi
antibiograma, de fapt se caută să se determine ce microb cu ce antibitic pooate fi
distrus. În timp unii microbi au suferit mutaţii şi au devenit rezistenţi la acţiunea
antibioticelor. Viruşii nu sunt sensibili la acţiunea antibioticelo, de aceea în bolile
ct
virale(produse de viruşi) nu sunt prescrise antibiotice. (pp 149-151)
11. Vitamina A (retinolul) îmbunătăţeşte vederea jucând un rol important în

e
înregistrarea imaginilor pe retină. Se găseşte în multe fructele şi legumele galbene

şi portocalii(morcovi, cătină) în ficat, lapte şi cereale.
oi
Vitamina C (acidul ascorbic) sau vitamina antiscorbut, are un rol antioxidant

Pr
mărind rezistenţa organismului la infecţii şi ajută la fixarea fierului în organism.

Această vitamină se distruge prin fierberea sau conservarea alimentelor, de aceea
este bine ca alimentele care o conţin, în special legumele şi fructele proaspete, să
fie consumate crude. Ardeiul, citricele, măceşul, cătina sunt cea mai bogata sursă
de vitamina C.
Vitamina D (calciferol) numită şi vitamina antirahitică, intervine în absorbţia

calciului şi a fosforului, precum şi în formarea oaselor şi dinţilor. Lactatele au un
conţinut bogat în provitamina D.
Vitamina E (tocoferol), numită şi vitamina antisterilităţii, este esenţială pentru

buna funcţionare a celulei. Carenţa de vitamina E produce şi tulburari
neurologice. Germenii de cereale, ficatul şi rinichiul sunt principalele alimente
ce conţin această vitamină.
Vitamina K are rol în coagularea sângelui de aceea este supranumită

„antihemoragică“. Se găseşte în spanac. Nou-născuţii primesc o injecţie cu
această vitamină imediat dupa venirea lor pe lume, pentru o bună circulaţie
sanguină. Se găseşte în spanac, afine, mure, kiwi.

Vitamina B, mai precis „complexul vitaminelor B” conţine în realitate cel puţin
opt vitamine, fie că este vorba de tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (PP), acid
pantotenic, biotina aşa numita vitamina H, vitamina B6, (piridoxina), vitamina
B12 (cianocobalamina) sau acid folic. Vitaminele din complexul B sunt cele care
„hrănesc creierul“ pentru că intervin în metabolismul glucidelor, în sinteza
aminoacizilor şi proteinelor. Carnea (pui, vită, peşte), ouăle, ficatul, drojdia de
bere pot furniza organismului aceste vitamine.
12. Săpun
Săpunurile sunt săruri ale acizilor din grăsimi cu metale. Săpunul de sodiu este
solid, săpunul de potasiu este moale iar săpunul de aluminiu este insolubil în
apă. Pentru fabricarea săpunului se folosesc uleiuri vegetale sau grăsimi animale
sodă caustică şi sare de bucătărie.
Reacţia generală se poate reprezenta astfel:
grăsime + sodă caustică =săpun + glicerină
Puterea de spălare a săpunului se datorează faptului că molecula acestuia are o

structură specifică şi anume: un capăt al moleculei este hidrofil, adică atrage
moleculele de apă, iar celălalt capăt le respinge, adică este hidrofob. Moleculele
de săpun se fixează, cu partea hidrofobă, de particulele de murdărie sau de ulei şi
t
se orientează cu partea hidrofilă către moleculele de apă, de care se leagă prin
lo
legături de hidrogen. Particula de murdărie insolubilă, este astfel înconjurată de
molecule de săpun şi trece în soluţie datorită părţii hidrofile a săpunului.
pi
Detergenţii sunt tot substanţe organice aseemănătoare săpunului deosebindu-se
doar prin compoziţia părţii hidrofile şi hidrofobe. Săpunurile şi detergenţii
modifică tensiunea superficială a apei şi de aceea sunt substanţe tensioactive.
ct
Ştiaţi că:
- se presupune că săpunul a fost inventat de către fenicieni ( în jurul anului 600
e
î.Hr) în urma unei întâmplări în care prin amestecarea grăsimii de capră cu

cenuşa de lemn au fost obţinute primele săpunuri.
oi
Săpunul a fost folosit ca medicament de către greci şi romani, iar medicul grec
Galenus îl folosea pentru curăţarea rănilor.
Pr
Săpunul înventat de fenicieni era moale, mai mult o pastă iar primul săpun
„tare“ a fost săpunul produs la Alep, Siria. Reţeta fabricării săpunului a fost
ulterior adusă în Europa de către cruciaţi, Marsilia producând un săpun similar
cu cel de Alep.
- seva plantei numită săpunariţa (Saponaria officinalis), conţine un agent primitiv
de curăţare?
- procesul pentru fabricarea săpunului de Alep durează aproape o săptămână?
- pentru fabricarea săpunului de Alep se foloseşte ulei de măsline de cea mai
bună calitate care se fierbe timp de multe ore cu soda caustică; sarea de bucătărie
se adaugă pentru a separa săpunul de glicerină?.
- în săpunul de Alep se adaugă ulei de fructe de dafin nu numai pentru parfumul
specific ci şi pentru proprietăţile terapeutice ale acestui ulei?
- săpunul de Alep este lăsat să se usuce aproape un an şi abia apoi este ambalat şi
vândut?
- în timpul uscării săpunul îşi schimbă culoare din verde în maro?
http://www.alepposoap.com/presentation.html
http://www.inkanat.com/en/infohealth/aleppo-soap.html

13. FAE – Studiul experimental al forţei arhimedice
Teoria lucrării: Forţa arhimedică este forţa exercitată vertical, de jos în sus,
asupra unui corp scufundat într-un fluid. Conform legii lui Arhimede, valoarea sa
este numeric egală cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp:
FA = ρVg, unde: ρ – desnitatea fluidului, V – volumul de fluid dezlocuit de corp,
g – acceleraţia gravitaţională.
Materiale necesare: balanţă cu talere scurte, cutie cu mase marcate, postament cu

mufă, stativ, pahar Berzelius cu apă, cilindru gradat, cilindrii lui Arhimede,
densimetre
Modul de lucru:
1. Aşezaţi cilindrii lui Arhimede suspendaţi sub talerul balanţei, cel gol imediat sub
taler, iar celălalt, sub el.
2. Echilibraţi balanţa cu ajutorul maselor marcate.
3. Scufundaţi cilindrul plin în apa din paharul Berzelius.
4. Turnaţi apă din cilindrul gradat în cilindrul gol până se umple.
5. Formulaţi concluziile.
6. Documentaţi-vă despre plutirea navelor fluviale şi maritime, despre condiţiile lor
de echilibru, cu ajutorul surselor de pe internet:
• www.mcs.drexel.edu/~corres/Archimedes/contents/html
t
14.
• science.howstuffworks.com/hydraulic1.html
lo
• www.sasked.gov.sk.ca/docs/physics/u7c3phy.html
pi
Apa este principala componentă a materiei vii. Între 50% şi 90 % din compoziţia
organismelor vii este apă. Protoplasma, materia de bază a celulelor vii, constă
dintr-o soluţie de apă cu grăsimi, hidrocarburi, proteine, săruri şi alte substanţe
ct
chimice. Apa acţionează ca un solvent, transportând, combinând şi

descompunând chimic aceste substanţe. Sângele animalelor şi seva plantelor
constă în mare parte din apă şi serveşte la transportul hranei şi îndepărtarea
e
substanţelor nefolosibile. Apa are, de asemenea, un rol chimic în metabolismul

unor molecule esenţiale cum ar fi proteinele şi hidrocarburile. Acest proces,
oi
numit hidroliză, se desfăşoară încontinuu în celulele vii.
15.
Pr
Explicaţia pentru aceste interesante fenomene pe care le-ai putut observa

experimental o constituie proprietăţile speciale ale suprafeţelor substanţelor
lichide. Pe lângă aceasta, suprafaţa este, de asemenea, zona de contact dintre
diferite substanţe. Pe scurt, proprietăţile suprafeţelor sunt atât de speciale şi
de importante încât există o întreagă ramură a ştiinţei care se ocupă de studiul lor
(Fizica suprafeţelor).
Tensiunea superficială. O moleculă de lichid atrage moleculele care o înconjoară

şi este atrasă la rândul său de către aceste molecule. Pentru moleculele aflate în
interiorul lichidului, rezultanta acestor forţe este
nulă şi toate moleculele din interior sunt în
echilibru, reacţionând una asupra celeilalte. Atunci
când moleculele sunt la suprafaţă, acestea sunt
atrase mai puternic de moleculele de dedesubt şi
din lateral decât de cele din afară. Rezultatul este o
forţă direcţionată spre interiorul lichidului.
Tensiunea superficială exprimă forţa cu care
moleculele de la suprafaţa lichidului se atrag
reciproc.

16. Formula pentru realizarea baloanelor
de săpun 1
Formula pentru realizarea baloanelor
de săpun 2
Detergent Apă Detergent Apă
lichid Glicerină (Apa disitilată lichid (Apa disitilată Glicerină
(Fairy) este mai bună) (Fairy) este mai bună)
1 Parte 1 Parte 10 Părţi 0,25 Părţi 15 Părţi 0,25 Părţi
17. Proprietăţile acizilor
1. Proprietăţi fizice. Acizii sunt substanţe gazoase, lichide sau solide. Se dizolvă în
apă, formând soluţii cu gust acrişor, şi sunt bune conducătoare de electricitate.
t
lo
Acţiunea acizilor asupra indicatorilor: acizii înroşesc soluţia de turnesol, iar
fenolftaleina rămâne incoloră în mediu acid.
pi
2. Proprietăţi chimice
• Reacţia acizilor cu metalele. Acizii reacţionează cu unele metale, formând
săruri şi eliberând hidrogenul.
Zn2+ HCl = ZnCl2 + H
ct
• Reacţia acizilor cu oxizii metalelor. Acizii reacţionează cu oxizii bazici,

e
formând săruri şi apă.

CuO + 2HCl = CuCl2 + H
oi
• Reacţia de neutralizare. Acizii reacţionează cu bazele, formând săruri şi apă,

Pr
conform reacţiei generale: acid + baza = sare + apa

HCl + NaOH = NaCl + H2O
• Reacţia acizilor cu sărurile, Din reacţiile acizilor cu sărurile se obţin acizi

şi săruri noi.
HCl + AgNO3 = AgCl↓ + HNO3
Bazele
Cele mai frecvent utilizate baze sunt: NaOH, Ca(OH)2
În compoziţia fiecărei baze intră un atom de metal şi una sau mai multe grupări
OH, numită oxidril sau hidroxil. Gruparea hidroxil este monovalentă (-OH).
Bazele sunt substanţe compuse în a căror compoziţie intră un atom de metal şi
un număr de grupări hidroxil egal cu valenţa metalului.
Clasificarea bazelor. După solubilitatea în apă, bazele se clasifică în două

categorii: baze solubile şi baze insolubile sau greu solubile.
Formula generală a bazelor: Formula generală a bazelor este M(OH)n. După

formula generală, baza metalelor monovalente este de forma MOH, a celor
divalente este de forma M(OH)2, a celor trivalente este de forma M(OH)3 etc.

Proprietăţile bazelor
• Proprietăţi fizice. Bazele solubile şi insolubile sunt substanţe solide, albe
sau colorate. Soluţiile bazelor solubile sunt leşioase şi lunecoase la pipăit,
vatămă pielea şi organismul.
• Acţiunea bazelor asupra indicatorilor. Toate bazele solubile albăstresc
turnesolul şi înroşesc fenolftaleina, acestea fiind proprietăţi utilizate pentru
identificarea bazelor.
Proprietăţi chimice
• Reacţia de neutralizare – toate bazele reacţionează cu acizii, formând săruri
şi apă.
NaOH + HCl = NaCl + H2O
• Reacţia bazelor cu oxizii acizi – bazele reacţonează cu oxizii acizi formând

săruri şi apă.
Ca(OH)2+ CO2 = CaCO3↓ + H2O
• Reacţia bazelor cu sărurile – bazele solubile reacţionează cu sărurile şi

formează baze şi săruri noi.
2NaOH + FeCl2 = 2NaCl + Fe(OH)2
t
18. lo
Oxigenul este cel mai răspândit element de pe Pământ (49%). Acesta se găseşte
liber în aerul atmosferic (21%), precum şi sub formă de compuşi atât în apă,
oxizi, minerale şi roci, cât şi în organismele animale şi vegetale. Elementele se
pi
combină cu oxigenul formând oxizi prin reacţii de oxidare. Oxidările vii
(arderile) au loc cu degajare de căldură. Oxidările lente se petrec la temperatura
mediului înconjurător, cu viteză mică şi combinări energice cu oxigenul.
ct
19. Metalul utilizat este un amestec de bismut, staniu şi indiu, numit şi metalul lui
Field. Iridiul este un metal al cărui aspect este asemănător cu argintul, dar este de
e
două ori mai scump. El are aplicaţii speciale, deoarece are proprietatea de a se lipi
pe sticlă. Există şi alte aliaje care se topesc la temperaturi scăzute, acestea fiind
oi
cunoscute sub numele de aliaje fuzibile (ex.: „lemnul metalic”: 50% Bi, 25% Pb,
12,5 Cd, 12,5 St are temperatura de topire 70°C). Cadmiul şi plumbul sunt metale
Pr
toxice. Metalul lui Field, deoarece componentele aliajului nu sunt toxice, este
utilizat pentru producerea de jucării. Temperatura de topire a unui aliaj este
adeseori diferită de temperaturile de topire ale metalelor componente. Bismutul se
topeşte la 271,3°C, staniul se topeşte la 231,8°C, plumbul se topeşte la 327,5°C, iar
iridiul, la 156,6°C. Metalele pure (element sau compus) au o temperatură netă de
topire, iar amestecurile şi aliajele au un interval de topire. Un aliaj eutectic este
un aliaj care are o temperatură netă de topire, ceea ce înseamnă că elementele care
formează aliajul sunt prezente în proporţii stricte bine calculate. Ceea ce
determină o substanţă să se topească la o anumită temperatură este cât de puternic
sunt legate moleculele materialului unele de altele. Uneori elementele
componente se leagă puternic şi atunci temperatura de topire a aliajului creşte, iar
alteori între elementele componente legătura este mult mai slabă, ceea ce
determină reducerea temperaturii de topire a aliajului. Pentru aplicaţiile din
domeniul electronicii, unul dintre aliajele preferate este aliajul de plumb (37%) şi
staniu (63%), care are o temperatură de topire de 183°C.
20. Studiindu-se la microscop polenul în suspensie în apă s-a constatat că grăunţii de

polen au o mişcare ciudată, spontană, complet neregulată şi care nu încetează
nici după luni de zile de nemişcare a preparatului pe măsuţa microscopului.
Cercetând fenomenul, Brown a constatat că orice particule fine, în suspensie

într-un lichid, execută mişcări asemănătoare, foarte dezordonate. Fenomenul de
agitaţie al corpurilor foarte mici, în suspensie în lichide, se numeşte mişcare
browniană. Dacă experienţele au loc la diferite temperaturi, se constată că agitaţia
particulelor sporeşte cu temperatura. Comportarea particulelor browniene poate fi
explicată prin interacţiunile lor cu moleculele fluidului, iar caracterul dezordonat
al mişcării acestora poate fi explicat numai considerând că moleculele de fluid
sunt şi ele într-o mişcare dezordonată.
Un alt fenomen care poate fi explicat cu ajutorul acestei mişcări permanente,

haotice a particulelor îl reprezintă difuzia – amestecarea fluidelor. Difuzia poate
fi observată pentru o pereche de corpuri indiferent de starea lor de agregare.
Deosebirea constă în viteza de producere a fenomenului, care este foarte rapidă în
cazul gazelor şi lentă în cazul solidelor. Starea de mişcare complet dezordonată a
moleculelor corpurilor, dependentă de starea termică a corpurilor, se numeşte
agitaţie termică. Sunt de reţinut două caracteristici esenţiale: 1) caracterul total
haotic al mişcării; caracterul întâmplător al interacţiunilor care determină
modificările stării de mişcare a fiecărei particule în parte; 2) caracterul spontan şi
neîncetat al mişcării de agitaţie termică.
21. Atomii şi moleculele sunt într-o permanentă mişcare şi se ciocnesc tot timpul.
Cu cât un corp este mai cald, cu atât agitaţia atomilor şi a moleculelor creşte şi se
t
lo
ciocnesc mai violent, ceea ce îi face să ocupe un volum mai mare, adică să se
dilate. Agitaţia termică este prezentă indiferent de starea de agregare a corpurilor.
Proprietăţile şi interacţiunile datorate mişcării termice au fost explicate cu
pi
ajutorul unui model teoretic numit modelul gazului ideal. În conformitate cu
acest model se poate stabili o relaţie între mărimile macroscopice (presiunea,
temperatura, volumul gazului) şi cele microscopice (numărul de moli,
concentraţia molară): pV = νRT, p - presiunea în atmosfere, atm; V- volumul în
ct
litri(L) sau dm3; ν – numărul de moli; R – constanta universală a gazelor perfecte

cu valoarea de 0,082 Latm/molK; T – temperatura absolută în Kelvin (K)
e
oi
unde: R = k NA şi – constanta universală a gazelor,
– constanta lui Boltzmann şi

Pr
6,023 – numărul lui Avogadro.
22. Înotătoarele
Peştii înaintează în apă prin ondularea corpului, având formă hidrodinamică.
asigură mai ales echilibrul şi schimbările de direcţie. Amfibienii au
fost primele tetrapode. Ele au patru membre, au scheletul format din oasele
centurilor scapulare şi pelviene, precum şi oasele propriu-zise. Locomoţia terestră
a revoluţionat musculatura. Apar noi grupe de muşchi în legătură cu noile
articulaţii ale centurilor şi ale membrelor. Înotul este modalitatea de deplasare a
multor tetrapode, care activează în apă permanent, temporar sau acidental. Zborul
prezintă la tetrapode următoarele adaptări: aripile se formează prin modificarea
membrelor anterioare, acţionate de muşchii pectorali puternici, forma corpului
este aerodinamică. La lilieci există un pliu tegumentar pe suport osos, iar la pasări
există pene. La pasări apar saci aerieni ca o adaptare la mediul aerian, adică la
zbor. Imaginile cu scheletul la mamifere şi sistemul muscular la om vă ajută la
descoperirea modului de locomoţie al omului. Mamiferele plantigrade calcă pe
toată talpa, cele digitigrade calcă numai pe degete. Cele unguligrade se sprijină tot
pe vârful degetelor, dar acestea sunt protejate de o copită.

Din lista de animale de mai jos, specificaţi care au aceste tipuri de locomoţie.
ariciul
ursul/lupul
calul
oaia
23. FAE Presiunea, Legea lui Pascal

Materiale necesare: vas cu apă, manometru cu mercur, capsulă manometrică, vas
cu piston având mai multe ramificaţii, apă, alcool, apă distilată, saramură
cilindru gradat
Modul de lucru:
1. Se introduce capsula manometrică în vasul cu apă. Se scufundă lent la
adâncimi tot mai mari. Observă ce se întâmplă cu fluidul din manometru şi
notează pe caiet.
t
lo
2. Se menţine capsula cu aceeaşi orientare la o adâncime constantă în lichid.
Observă ce se întâmplă cu fluidul din manometru şi notează pe caiet.
3. Se deplasează capsula astfel încât centrul membranei să rămână în acelaşi plan
pi
orizontal. Observă ce se întâmplă cu fluidul din manometru şi notează pe caiet.
4. Se introduce succesiv capsula manometrică la aceeaşi adâncime în diferite
lichide: alcool, apă distilată, saramură.
ct
5. Se umple complet cu apă un vas cu două deschideri tubulare şi se astupă fiecare

deschidere cu un dop de cauciuc uns cu grăsime. Se are în vedere ca dopurile să
fie în contact cu apa. Loveşte brusc unul dintre dopuri. Observă ce se întâmplă
e
cu fluidul din manometru şi notează pe caiet.

oi
24. Lăsăm să cadă liber un corp greu legat de un balon umflat. Se compară mişcarea
Pr
lui cu situaţia în care acelaşi corp greu este lăsat să cadă singur, fără a fi legat de
balon. În ambele cazuri corpul cade vertical, dar în primul caz, deoarece aerul
opune rezistenţă la înaintarea corpului, căderea acestuia este mai lentă. În
interacţiunea dintre un corp solid în mişcare şi un fluid în repaus apar forţe de
rezistenţă pe direcţia vitezei de înaintare şi opuse ca sens acesteia. Rezistenţa la
înaintare se explică pe de o parte prin acţiunea forţelor de frecare care se opun
oricărei deplasări relative (forţe de frecare internă), iar pe de altă parte prin
modificarea stării fluidului în faţa şi în spatele corpului. În faţa corpului mobil,
aerul se comprimă, fiindcă inerţia lui nu îi permite să treacă brusc din starea de
repaus în cea de mişcare necesară deplasării corpului care dislocuieşte un volum
de fluid. În spatele corpului rezultă o oarecare rarefiere a fluidului, deoarece
fluidul nu poate umple instantaneu golul care se formează prin înaintarea
acestuia. Frânarea prin crearea depresiunii din spatele corpului este un efect mult
mai intens decât primul. În spatele corpului se formează vârtejuri prin
pătrunderea particulelor de fluid, iar frecările sunt mult mai intense decât la
curgerea aproape laminară din faţa corpului. Energia transformată în căldură,
prin lucrul mecanic al tuturor forţelor de frecare, determină micşorarea energiei
cinetice a corpului, frânarea mişcării.

25. Într-o curgere staţionară, debitul de fluid prin oricare secţiune a aceluiaşi tub de
curent este acelaşi: S1ν1 = S2ν2 = … = Sν – ecuaţia de continuitate;
– legea lui Bernoulli.
26.
Schelet la om Sistemul muscular la om
t
lo
pi
e ct
oi
Pr
Oasele se leagă între ele prin articulaţii:

• fixe – nu permit mişcarea oaselor;
• semimobile – se întâlnesc între corpul a două vertebre, unde se află discul
cartilaginos (mişcări limitate ale celor două oase);
• mobile – permit mişcări rapide şi ample;
În timpul unei mişcări, oasele antrenate de contracţia muşchilor se deplasează

unele faţă de altele, deoarece sunt articulate între ele. Oasele, articulaţiile şi
muşchii sunt cele trei elemente care se asociază în realizarea oricărei mişcări a
corpului. Asigurând mişcarea şi echilibrul corpului, muşchii şi oasele formează
sisteme de pârghii.
27. Un exemplu de pârghie de ordinul I îl constituie articulaţia craniului cu coloana

vertebrală, în care punctul de sprijin este articulaţia craniu–coloană vertebrală,
punctul de aplicare al forţei fiind reprezentat de muşchii gâtului, iar punctul de
aplicare al rezistenţei, de greutatea oaselor feţei.
Pârghiile de ordinul II sunt mai numeroase, un exemplu fiind reprezentat de

articulaţia labei piciorului cu gamba la ridicarea corpului pe vârful picioarelor.

Pârghiile de ordinul III sunt cele mai numeroase, fiind întâlnite în mişcări de
flexie şi extensie, de exemplu la mişcarea femurului. Pentru ca osul să-şi
îndeplinească funcţia de pârghie, el trebuie mişcat de cel puţin doi muşchi
antagonişti.
Omul este adaptat să se mişte pe un teren solid, dar în cursul vieţii el
îndeplineşte activităţi multiple, care îl obligă să se adapteze şi pe nisip, apă sau
gheaţă, ajutându-se în aceste cazuri de patine, role, schiuri, surf etc.
28. FAE – legea pârghiilor

Materiale necesare: stativ cu mufă, cleme pentru fixare, diferite corpuri, mase
marcate, bară metalică având poziţii diferite pentru fixarea maselor marcate,
dinamometre
Modul de lucru:
1. Se suspendă în poziţie orizontală bara metalică.
2. Se aşază corpurile avute la dispoziţie în cel puţin 3 poziţii diferite.
3. Pentru fiecare poziţie a corpurilor avute la dispoziţie se echilibrează cu ajutorul
cârligelor cu mase marcate.
4. Se întocmeşte un tabel cu valorile obţinute.
t
29. lo
Imagine scripete fix, scripete mobil, asociaţie de scripete fix şi mobil
pi
e ct
oi
30. Corpul Materialul din care Modul în care interacţionează cu magnetul

Pr
testat este confecţionat Este atras Nu este atras

Inel
Cheie
Riglă
Radieră
Monedă
de 1 leu
Compas
Pahar
Lănţişor
Creion
Agrafe de
birou
Ace cu
gămălie

31.
t
lo
pi
e ct
oi
Pr

Glosar
adolescenţă – perioadă de trecere de la electron – particulă stabilă, încărcată cu

copilărie la tinereţe, între 14–18 ani, sarcină electrică negativă (elementară).
caracterizată printr-o serie de modificări endolimfă – lichid situat în labirintul
anatomice, fiziologice şi psihice prin membranos.
care tinerii se adapteaază mediului energie – mărime ce caracterizează
înconjurător şi societăţii. posibilitatea unui sistem de a efectua
agitaţie termică – mişcare dezordonată, lucru mecanic; unitatea de măsură în
continuă, fără sfârşit, a moleculelor unui S.I. Joule (J)
solid, lichid sau gaz. epiderm – startul de la suprafaţa pielii.
apăsare normală – forţă care acţionează epifiză – capătul unui os lung.
perpendicular pe suprafaţa unui corp. fibră motorie – fibră nervoasă care conduce
asimilaţie – procesul de formare a comenzile de la centrul nervos la
substanţelor proprii organismului, cu organul care execută comanda.
consum de energie. fibră senzitivă – fibră nervoasă care
t
atom – cea mai mică parte dintr-un element
chimic care mai păstrează însuşirile
chimice ale elementului respectiv.
lo
conduce informaţia de la organul de
simţ la centrul nervos.
forţă activă – forţă considerată ca fiind
pi
axon – prelungire lungă a neuronului. declanşatoare a unei acţiuni.
canale semicirculere – canale ale urechii forţă rezistentă – forţa care se consideră că
interne, îndreptate în cele trei direcţii trebuie „învinsă” de către o forţă activă
ct
ale spaţiului. şi care schimbă starea mecanică a

compresie – comprimare; interval de timp corpului.
în care un fluid dintr-un dispozitiv hipermetropie – defect al vederii care se
e
(cilindru) îşi micşorează volumul. manifestă prin imposibilitatea de a

contracepţie – ansamblul metodelor care distinge clar obiectele situate la distanţă
oi
permit cuplului să aibă relaţii sexuale mică; defectul se datoreşte faptului că

normale, evitand însă riscul unei focarul imaginii este situat dincolo de
Pr
sarcini, prin împiedicarea fecundării retină; se corectează cu lentile

ovului. convergente.
dentrite – prelungiri scurte şi multiple ale hipoderm – startul cel mai profund al
neuronului. pielii.
dermă – stratul de mijloc al pielii. legea conservării atomilor – atomii de un
dezasimilaţie – procesul de descompunere anumit tip intraţi într-o reacţie chimică
a substanţelor proprii organismului, cu se regăsesc în acelaşi număr în produşii
eliberare de energie. de reacţie.
diafiză – partea cilindrică a unui os lung. legea conservării masei substanţelor –
difuzia – procesul de răspândire, de într-o reacţie chimică, suma maselor
pătrundere a moleculelor unui corp în reactanţilor este egală cu suma maselor
masa altui corp, fără a exista curenţi. produşilor de reacţie.
ecou – repetarea unui sunet datorită lentilă – piesă optică transparentă,
reflectării undelor sonore pe un mărginită de obicei de două suprafeţe
obstacol, undă sonoră reflectată care curbate.
poate fi percepută distinct în raport cu mecanism simplu – sistem tehnic alcătuit
unda directă. din mai multe piese mobile şi fixe, care
ecuaţia reacţiei chimice – reprezentarea sunt angrenate între ele astfel încât pot
unei reacţii chimice cu ajutorul transmite forţe şi pot antrena în mişcare
simbolurilor şi al formulelor chimice. corpuri.

menstruaţie – hemoragia produsă de reacţia de descompunere – reacţia chimică
desprinderea mucoasei uterului, care prin care un reactant se transformă în
însoţeşte eliminarea ovului nefecundat. doi sau mai multi produşi de reacţie.
metabolism – este schimbul permanent de reacţia de înlocuire sau substituţie –
materie şi energie dintre organism reacţia chimică în care o substanţă
şi mediu. simplă ia locul unui element dintr-o
micţiune – procesul de eliminare a urinei substanţă compusă.
din organism în mediu (urinare). reacţia de neutralizare – reacţia dintre un
miopie – defect al vederii care se manifestă acid şi o bază.
prin imposibilitatea de a distinge clar reacţia de schimb sau dublă înlocuire –
obiectele situate la o distanţă mai mare; reacţia chimică în care două substanţe
defectul se datoreşte faptului că focarul compuse schimbă între ele unele
imaginii este situat înaintea retinei; se elemenete.
corectează cu lentile divergente. receptor gustativ – celule care culeg
moleculă – cea mai mică parte dintr-o excitaţiile de gust din mediul extern.
substanţă compusă care mai păstrează receptor olfactiv – celule nervoase
compoziţia procentuală şi toate (neuroni) care culeg excitaţiile de miros.
proprietăţile chimice ale acelei reflexie totală – revenirea razei refractate
substanţe. în mediul de unde a provenit, la limita
nerv acustic şi vestibular – nerv al auzului, de separaţie a două medii, atunci când
respectiv al echilibrului. raza provine din mediul cu indice de
t
nutrimente – substanţe simple rezultate
din digestia alimentelor.
pârghie – bară rigidă care se sprijină pe un
lo
refracţie mai mic decât mediul în care ar
trebui să treacă, dacă unghiul de
incidenţă este mai mare decât o valoare
pi
punct de articulaţie fix şi asupra căruia denumită unghi limită.
se exercită o forţă activă şi o forţă scoarţa cerebrală – zona periferică a
rezistentă. emisferelor cerebrale, formată din
ct
piston – organ de maşină care efectuează o substanţă cenuşie.

mişcare alternativă de translaţie într-un scripete – mecanism simplu al cărui organ
cilindru în care se găseşte un gaz sau un principal este o roată prevăzută cu un
e
lichid sub presiune. canal perifieric în care rulează un

prezbitism – afecţiune a ochiului care element flexibil (cablu, fir, lanţ etc.); el
oi
apare, de obicei, la vârstă medie, serveşte la transmiterea unei forţe prin

caracterizată prin scăderea puterii de intermediul elementului flexibil.
Pr
acomodare a cristalinului, astfel încât sinapsă – legătura de contact dintre

obiectele îndepărtate apar mai clar decât neuroni.
cele apropiate. sonar – detector sonic pentru
produşi de reacţie – substanţele rezultate telecomunicaţii subacvatice, folosit
din reacţia chimică. pentru reperarea unor obiecte
putere – raportul dintre lucrul mecanic submarine, analog cu radarul.
efectuat şi durata efectuării lui. supersonic – care merge cu viteză mai
randament – raportul dintre valoarea mare decât sunetul.
energiei utile produse de un sistem şi ultrasunet – vibraţie de aceeaşi natură cu
energia absorbită (consumată) de sistem. vibraţiile sonore, dar de o frecvenţă mult
reacţii chimice – transformările chimice pe mai înaltă, astfel încât nu poate fi
care le suferă substanţele. percepută de urechea umană
reactanţi – substanţele care reacţionează vibraţie – mişcare periodică a unui corp
între ele. faţă de o poziţie de echilibru.
reacţia de combinare – reacţia chimică în viteza sunetului – viteza de propagare a
care doi sau mai mulţi reactanţi se unesc unei unde sonore audibile într-un mediu
formând un singur produs de reacţie. dat; în aer, în condiţii normale, această
viteză este de 340 m/s.

Bibliografie pentru susţinerea

demersului didactic
1. L. Chicinaş coord., Fizica prin experimente şi jocuri, 24. Meichstry, Y., The impact of science curricula on
Ed. Eurodidact Cluj-Napoca, 2002 students views about the nature of science, Journal of
2. Y. Perelman, Physics can be fun, MIR Publishers, Research in Science Teaching, 1993, 39 (5), 429–443
Moscow, 1986 25. Roth, K. J., Using classroom observations to improve
3. Site de resurse educaţionale: http://sitesforteachers.com science teaching and curriculum materials, in C.W.
4. V. Chiş, Pedagogia pentru competenţe, Ed. Casa Cărţii Andersson (Ed), Observing Science Classroom:
de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005 Observing Science Perspectives from Research and
5. * * – Larousse, Dicţonar inventatori şi invenţii, Ed. Practice, 1984
Tehnică, Bucureşti, 2001 (traducere din limba 26. Viennot, L., L’enseignement des sciences physiques
franceză: Mariana Crăciun, Monica Crăciun) objet de recherché, Bulletin de l’Union des
6. R. Tetean, E. Vinţeler, ALEPH, Ed. NapocaStar, Cluj- Physiciens, 1989, 716, 899–910
Napoca, 2001 27. Wheatby, G. H., Constructivist perspectives on science
7. Enciclopedia Encarta and mathematics learning, Science Education, 1991,
8. Tutorial de electrocinetică, M. Aştilean, A. Iacob, 11, 577–586
L. Chicinaş 28. *** – Mă întreb de ce, Enciclopedie ilustrată, Editura
t
9. Colecţia Arborele lumii, National Geographic, Sceance Novum, 2002, ediţia maghiară
et vie
10. * * – Trad. de Ileana Muică, Cristina Muică, Florentina
Alina Niţu, Dicţionar de biologie Oxford, Bucureşti 1999
lo
29. **** – Manual de educaţie pentru viaţa de familie,
Fundaţia Tineri pentru Tineri, 2001
30. Elena Huţanu, Bilogie, manual clasa a IX,
pi
11. * * – Bulletin de l’Union des Physiciens, nr. 632, 1981, Ed. Didactică şi Pedagogică, RA, Bucureşti, 2004
Cedex Paris, 1996, ISSN – 0366-3876 31. Sanda Fătu, Felicia Stroe Cocnstantin Stroe, Chimie,
12. Hann J., Kindersley, D., How science works?, London, manual clasa a VII-a, Editura Corint
ct
DK, 1999 32. Zoe Partin, Luminiţa Logofătu, Cezar Th. Niculescu,
13. Feynmann, R., Fizica modernă, Ed. Tehnică, Bilogie, manual clasa a VII-a, Editura Corint
Bucureşti, 1970 33. Stelică Ene, Gheorghiţă Sandu, Gheorghe Gămăneci,
e
14. Sfichi, R., Caleidoscop de fizică, Ed. Albatros, Bilogie, manual clasa a X-a Editura Crepuscul, 2005
Bucureşti, 1988 34. Maria Eliza Dulamă, Strategii Didactice, Ed. Clusium,
oi
15. CNC – Ghid metodologic pentru aplicarea programei 2000

de fizică, Bucureşti, 2001 35. Ion Al Dumitru, Dezvoltarea Gândirii critice şi învăţarea
Pr
16. CNC – Ghid metodologic pentru aplicarea programei eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2000
de biologie, Bucureşti, 2001 36. Marieta Gheţe, Marţiana Florenţa Grosu, Activităţi
17. CNC – Ghid metodologic pentru aplicarea programei practice de bilogie pentru gimnaziu, Ed. Didactică şi
de chimie, Bucureşti, 2001 Pedagogică, RA, Bucureşti, 2002
18. Ailincăi, M., Rădulescu, L., Probleme întrebări de 37. David Burnie, Jack Challoner, Philip Eden, Dr William
fizică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 A, Encyclopedia of Science, 2004
19. Dunbar, R., The truble with science, Faber and Faber 38. Tina Borg, Georgia Bryer, Giles Sparrow, Cheryl Telfer,
Publ, London, 1995 Clair Watson – D.K. team
20. Hayes, D. P., The growing accessibility of science, 39. Herman von Baravalle, Fizică I, Ed. Triade,
Nature, 356, 1992, p. 739–740 Cluj-Napoca, 2002
21. Driver, R., Oldham, V., A constructivist approach to 40. Manfred von Mackensen, Sunet, lumină, căldură, Ed.
curriculum development in science, Studies in science Triade, Cluj-Napoca, 2003
education, 13, 105–122, 1986 41. D. Manda – Legătura fizicii cu viaţa, Ed. Didactică şi
22. Hodson, D., Re-thinking old ways: towards a more Pedagogică, Bucureşti, 1974
critical approach to practical work in school science, 42. *** – Dicţionar de bilogie Oxford, Univers
Science and Education, 1993, 1, 115–144 Enciclopedic 1999 ****/Traducere de Ileana Muică,
23. Guilbert, L., Meloche, D., L’idée de science chez des Cristina Muică, Florentina Alina Niţu
enseignants en formation: un lien entre l’histoire des 43. Alexandrescu Ghe. Sorin, Kerekeş Adelhaida,
sciences et l’héterogenite des visions?, Didaskalia, 2, Alexandrescu Sorina Dana (c) Gavriş, Lăzăric Livia –
7–30, 1993 Jocul cuvintelor cheie

Notiţe
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
t
lo
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
pi
___________________________________________________________________________________
ct
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
e
___________________________________________________________________________________
oi
___________________________________________________________________________________
Pr
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
t
lo
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
pi
___________________________________________________________________________________
ct
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
e
___________________________________________________________________________________
oi
___________________________________________________________________________________
Pr
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”
t
Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi
tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar
lo
pi
Nr. de identificare: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

t
ec
oi
Pr
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau
a Guvernului României
Viitorul incepe
la scoala!

Ghid Stiinte m2 Elev

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Stiinte m2 Elev

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

canadensis), baza în sus într-o eprubetă: se aşează astfel încât

pentru eprubete, nată să nu atingă pereţii eprubetei (se foloseşte o

bisturiu – se aşază eprubeta la lumină în stativ şi se obser-

2. frunze de porumb, – din frunza de porumb se taie un fragment drep-

Fotosinteza constă în sinteza substanţelor organice, pornind de la apă, dioxid de carbon şi

2. Scrieţi această ecuaţie cu ajutorul formulelor chimice pe care le cunoaşteţi. Completaţi

ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

• Cum te pot păcăli

o creştere egală a ramurilor acesteia? și nu pentru întreg pachetul.

imagine? Cunoşti şi alte astfel de sau „Fără ingrediente

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 11

Cine paşte în poiană În bundiţă de rugină

Ştiu Vreau să ştiu

– sector care conţine organe specializate în mărunţirea şi amestecarea

– tub flexibil care face legătura între faringe şi stomac;

– locul de finalizare a digestiei chimice;

Toate vertebratele au un tub digestiv cu segmentele descrise în cazul mamiferelor şi cu

ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

peşti amfibieni reptile păsări

Exploratorul din mine Ştiaţi că...?

amidonul (glucidă). Pe o felie de pâine se picură destul de răspândită,

eprubeta. Se filtrează lichidul şi se toarnă puţin această proteină.

Păşeşte mai departe

2. Dă câte două exemple de mamifere ierbivore, insectivore, carnivore, omnivore şi

3. Pornind de la cuvântul Alimentaţie, întocmeşte un rebus cu noţiunile învăţate până

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 13

efort mare, respiraţia se dublează.

descrise pe desen. Găseşte o asemănare cu plantele folosind Anexa 3.

Situată între cei doi plămâni, în

organ musculos având patru

3. Realizează un desen cu mica circulaţie (pulmonară) şi marea circulaţie (prin corp).

ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

4. Care tip de fermentaţie amintită anterior se potriveşte

5. Care sunt componentele aparatului respirator? Care este

Exploratorul din mine

Alcătuieşte un model de plămân:

Păşeşte mai departe

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 15

2. Citeşte atent enumerarea de mai jos. Care dintre ele NU

3. Cel mai bun motiv pentru care proteinele sunt incluse

a. să ofere umbră sistemelor inferioare;

d. să absoarbă cât mai multă lumină posibil pentru

5. Care dintre organismele următoare sunt utilizate pentru a

transforma laptele în iaurt?

6. Unele plante cresc mai bine dacă se răspândesc

ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

9. De ce trosnesc lemnele când ard?

11. De ce medicul ne măsoară întotdeauna tensiunea (presiunea

arterială a sângelui) la aceeaşi înălţime cu inima?

13. În acest capitol mi-a plăcut cel mai mult _____________________________________________

14. Cred că tot ce am învăţat îmi va fi util la/pentru ______________________________________

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 17

ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

1. Utilizaţi acum website-ul: http://www.astc.org/exhibitions/rotten/timeline.htm şi

• Care sunt beneficiile acestei soluţii tehnice?

• Există şi dezavantaje? Care sunt acestea?

2. Scrie un eseu în care să argumentezi faptul că tehnicile sanitare moderne au un impact

3. Citeşte informaţiile din anexa XXX de la sfârşitul ghidului şi răspunde la următoarele

4. Verifică caracterul antioxidant al vitaminei C.

ŞTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

Exploratorul din mine