METODOLOGIA PREDĂRII-ÎNVĂȚĂRII-

EVALUĂRII CONȚINUTURILOR DESPRE

PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Stela Gînju, dr., conf. univ. UPS ”Ion Creangă”

DEMERS DIDACTIC:
•1. Aspecte teleologice și conținutale
•2. Aspecte metodologice
•3. Aspecte de evaluare
1. ASPECTE TELEOLOGICE ȘI
CONȚINUTALE
• Conținuturile despre protecția mediului se bazează pe principiul
ecologic, care presupune orientarea către un comportament
ecoresponsabil a fiecărui elev.

• Una din dimensiunile specifice a disciplinei Științe este protecția

mediului înconjurător- totalitatea acţiunilor întreprinse de om
pentru păstrarea echilibrului ecologic local şi global.
Competența specifică a disciplinei Științe, care corelează
cu conținuturile despre protecția mediului este:

•Rezolvarea unor situații de problemă pe

baza integrării achizițiilor din diferite
domenii, dovedind interes pentru
promovarea activă a valorilor de mediu și a
unui mod sănătos de viață.
• Un element important al concepției actuale a disciplinei Științe este
formarea responsabilității copiilor față de mediul înconjurător. Educația
pentru mediu nu poate fi realizată de la caz la caz, ea trebuie să fie
continuă și permanentă, de aceea conținuturile cu referință la protecția
mediului înconjurător sunt repartizate în fiecare clasă după cum
urmează:
• Protecția mediului înconjurător: plante și animale (clasa a II-a);
• Protecția mediului înconjurător: resurse naturale (clasa a III-a);
• Protecția mediului înconjurător: impactul activității omului (clasa a IV-a).
Menționăm că discuții, activități practice de protecție a mediului pot fi
realizate la orice subiect, proiectat în Curriculum-ul disciplinei Științe.
Elevii din clasa a II-a se vor familiariza cu
Plante și Animale din Cartea Roșie a RM
Elevii din clasa a II-a se vor familiariza cu
Plantele și animalele din Cartea Roșie A RM

Arinul Nufărul alb

Ghiocel Mălin
Vidră Pisică sălbatică
Unități de competență
CLASA A II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
4.6 Propunerea unor 4.6 Proiectarea unor 4.6. Realizarea unor
acțiuni de protecție a acțiuni pentru proiecte pentru
plantelor și conservarea şi soluționarea unor
animalelor. protecţia resurselor probleme simple din
naturale. mediul înconjurător
local.
•2. ASPECTE METODOLOGICE
 La fiecare modul sunt recomandate un șir de activități de predare -învățare-evaluare
CLASA A II-a
elaborarea unor reguli de comportare în
natură;
- elaborarea unor liste/albume cu
imagini ale plantelor
cultivate/necultivate, ale animalelor de
lac.
întocmirea planurilor proprii de odihnă
și învățare;
- realizarea etichetelor pentru plantele
decorative de interior
realizarea unui proiect de aciune
ecologică: „Înfiază un copac”;
- construirea hrănitoarelor;
- elaborarea unor liste/albume/lapbook-
uri cu plante, animale de pădure, plante
decorative de exterior.
CLASA A III-a Clasa a IV-a
întocmirea unui tabel cu responsabilităile elevilor Activități de protecție a mediului:
pentru păstrarea aerului curat în clasă; - dezbateri: „Efectele negative ale
- organizarea unor dezbateri privind influența
condițiilor de viaă asupra organismelor; calculatorului”;
- realizarea unor activităi de protecie și îngrijire a - expoziții/vernisaje cu lucrări/jucării
componentelor mediului: aer, apă, sol. confecionate din materiale reutilizabile
organizarea și realizarea aciunilor de salubrizare
a curții școlii;
- prezentări digitale consacrate Zilei Mondiale a
Animalelor. - flashmob „Ziua Pământului”;
confecționarea unei cărulii despre plante și - elaborarea unui plan de măsuri pentru
animale rare din diverse zone naturale
elaborarea și aplicarea unui plan de aciuni pentru diminuarea/eliminarea unor acțiuni
salubrizarea localităii natale; poluante în mediul înconjurător local.
- întocmirea unor hări cu indicarea zonelor
poluate din localitate
Propunem elevilor să expice semnele ecologice de
mai jos/să deseneze ei semne ecologice; Să le
plaseze pe terenul școlii.
Discuții despre planta fericită și neferecită
DEZBATERI/Graficul T
Situație problemă
Activitate practică
Situație problemă
 Experiment ”Pana plutitoare”
Ce experimentăm? Acţiunea negativă a detergenţilor asupra capacităţii de plutire a păsărilor acvatice.

Cu ce materiale? Două pene albe şi mari, un vas plat cu apă, două linguri cu detergent pentru vase, vopsea alimentară
albastră, două tampoane de bumbac, pensetă, un şerveţel de hârtie.
Ce ai de făcut? 1. Turnaţi apă în vasul cu apă.
2. Adăugaţi puţină vopsea alimentară de culoare albastră.
3. Introduceţi foarte atent cu ajutorul pensetei pe suprafaţa apei prima pană.
4. Scoateţi pana peste un minut.
5. Ştergeţi atent pana cu ajutorul tamponul de bumbac.
6. Examinaţi tamponul.
7. Ce observaţi?
8. Puneţi pana pe şerveţelul de hârtie.
9. Adăugaţi în apă două linguri de detergent pentru vase.
10. Agitaţi puţin apa, dar în aşa fel ca să nu să se formeze bule.
11. Plasează atent pe apă pana a doua. Scoateţi pana peste un minut.
12. Ştergeţi atent pana cu ajutorul tamponul de bumbac.
13. Examinaţi tamponul.
14. Ce observaţi?
De ce? Pana plasată în apa cu detergent va permite pătrunderea apei colorate. Aceasta vom observa-o în
momentul când vom şterge pana cu tamponul de bumbac. Detergentul dizolvă grăsimea cu care sunt
acoperite penele păsărilor acvatice. Astfel, pasărea devine mai grea, se mişcă mai dificil şi oboseşte
foarte repede. De poluarea apelor cu detergenţi suferă şi mamiferele acvatice (vidra, nurca)
 Experiment ”Ploaia acidă”
Ce experimentăm? Demonstrarea efectelor nocive ale ploii acide
Cu ce materiale? Oţet, apă, două bucăţi de coajă de ou, două frunze mici, două clame de
birou, două borcane cu capac.
Ce ai de făcut? Înainte de a începe experienţa, învăţătorul explică elevilor că oţetul pe
care îl vor utiliza în experienţă are aproximativ aceeaşi componenţă ca
şi ploaia acidă. Realizarea experienţei poate fi începută la o lecţie şi
reluată a doua zi.
Sarcini de acțiune:
1. Turnaţi într-un borcan apă, iar în alt borcan oţet;
2. Introduceţi în fiecare borcan câte o coajă de ou, câte o frunză şi
câte o clamă;
3. Acoperiţi borcanele cu capac;
4. Lăsaţi cele două cutii peste noapte;
5. Peste 24 ore deschideţi cutiile şi observaţi schimbările produse;
De ce? În borcanul cu apă, materialele introduse nu vor înregistra schimbări
esenţiale. În borcanul cu oţet, însă coaja de ou va deveni moale, frunza
va avea pete maronii, doar clama nu va suferit nici o schimbare.
Deci, soluţiile acide, respectiv ploaia acidă are efecte dăunătoare.
Informaţii utile: Ploaia acidă este diferită de ploaia obişnuită şi se
formează în urma contactului dintre picăturile de apă cu diverse
particule nocive din aerul poluat. Ploaia acidă poate dăuna pădurilor,
recoltelor. Ea deteriorează monumentele, clădirile. De asemenea ploaia
acidă acţionează negativ asupra sănătăţii oamenilor.
Activitatea „Înfiază un copac”

• Copiii trebuie să se facă responsabili de plantele și animalele din jurul nostru.

Activitatea „Înfiază un copac” constă în selectarea împreună cu copiii a unui copac
din zona școlii, pe care îl vom personaliza (desenăm ochi, gură, etc.; îi dăm un
nume). „Înfiind” copacul, elevii trebuie să cunoască cât mai multe despre el. De
aceea, propuneți copiilor să găsească cât mai multă informație despre copac.
Toamna adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le, studiaţi florile şi fructele,
primăvara şi vara. În fiecare zi, copiii vor vizita acest copac și vor avea grijă de el.
Elevii, sub îndrumarea învățătoarei pot să inițieze un calendar al copacului, în care
pot nota înălţimea, perioada când înfloreşte, mirosul pe care îl răspândesc florile,
forma fructelor etc. În final, o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului
împreună cu copacul ,,înfiat’’
Activitatea „Copacul care râde, copacul care plânge”

• Învățătoarea, împreună cu copiii aleg doi copaci. Un copac „vesel”– adică înalt cu
coroana deasă, cu frunzele verzi care strălucesc la soare; iar alt copac „trist”– cu
crengile rupte, cu tulpina într-o parte putredă, cu frunzele gălbui. Pentru a spori
interesul copiilor, putem plasa pe coaja copacului „fețe ale copacilor”. Copiii
primesc mai multe tichete rotunde pe care notează ce foloseşte şi ce dăunează
copacilor, lipindu-le pe copacul corespunzător.
Activitatea „Câte firicele de iarbă striveşte talpa noastră?”

• Activitatea poate fi executată în cadrul unei excursii sau plimbări de studiu. În

prealabil, copiii vor decupa o talpă. Ieșind afară, solicităm copiilor să plaseze talpa
pe iarbă sau într-un răzor cu plante decorative. Copiii vor număra câte plante încap
sub talpă. Se constată că un picior distruge în medie 4-5 plante, dar cu ambele
picioare 9-10 plante.
• Copiii vor plasa toate tălpile decupate și vor observa că un anumit teritoriu devin
alb. Așa se poate întâmpla, dacă am călca toți pe iarbă sau răzoarele cu plante. Ca
să evităm distrugerea în masă a plantelor, trebuie să mergem pe trotuare, care
sunt plasate special pentru deplasarea pietonilor
 Cărărușa ecologică presupune un traseu bine determinat și organizat de
către cadrele didactice pentru informarea copiilor și pentru realizarea
activităților de observare, experimentare asupra corpurilor, fenomenelor și
proceselor naturale.
• Cărărușa ecologică cuprinde următoarele elemente, numite Stații, cum ar fi:
• 1. Stația „Etaje vii”- presupune analizarea și observarea de către copii a plantelor și animalelor care
habitează în anumite etaje: arbori, cum ar fi stejarul, plopul fac parte din etajul I; arbuștii - liliacul, cununița -
etajul II; plantele ierboase- calendula, vâzdoagele- etajul III. Copiii pot observa de asemenea și licheni,
mușchi care fac parte din etajul IV.
• 2. Stația „Florăria”. Această stație este destinată pentru a-i familiariza pe copii cu frumusețea plantelor
decorative de exterior. Plantele selectate pentru această stație vor înflori în anumite anotimpuri. De
exemplu, pentru primăvară vom alege: ghiocel, viorea, lalea; vară: cosmea, clarchia s.a.; toamnă:
gheorghine; vâzdoage; cârciumărese, brumărele. Plantele mai înalte vor fi sădite în spate sau la mijloc, iar
cele mai joase – în față. Se recomandă de a lăsa mici cărărușe între plante, pentru a oferi copiilor
posibilitatea de a observa, îngriji plantele, colecta semințele.
• 3. Stația „Farmacia verde”se organizează cu scopul de a familiariza copiii cu plantele medicinale. Aici porpunem
să plantăm următoarele plante medicinale: calendula, mușețelul; podbalul; cicoarea, menta; traista ciobanului,
etc. Copiii pot colecta, usca plantele medicinale; poate fi preparat ceai din mușețel, mentă și propune copiilor
pentru a gusta.
• 4. Stația „Copacul înțelept” poate fi concepută dacă avem pe teritoriul școlii un copac bătrân sau stația poate fi
numită „Trunchiul înțelept”, dacă avem un trunchi pe terenul școlii. Copiii vor examina copacul, trunchiul. Vor
număra inelele de pe trunchi și vor constata câți ani are copacul, vor identifica anii secetoși și invers.
• 5. Stația „Mușuroiul” este prevăzută pentru a da posibilitate copiilor să observe un mușuroi de furnici, activitatea
lor, abilitatea de a transporta obiecte mai mari de câteva ori ca însăși furnica. Copiii vor analiza cu lupa galeriile
formate de furnici. Învățătorul va explica normele de conduită în apropiere de mușuroi și importanța furnicilor.
• 6. Stația „Păsările” este amenajată cu hrănitori, cantine pentru păsări, graurnițe pentru a atrage păsările și
oferirea posibilității copiilor să observe aspectul exterior cât și comportamentul păsărilor. Copiii pot duce
observări cu lupele, cu binoclurile.
• 7. Stația „Livada”. În această stație copiii vor examina și vor cunoaște pomi fructiferi: mărul, părul, prunul, vișin,
cireș. Copiii vor îngriji plantele, vor observa procesul de polenizare, procesul de înflorire a copacilor și fomarea
fructelor din flori.
• Harta cărărușei ecologice poate fi prezentată sub formă de imagine și plasată pe terenul școlii