Fulgere i trsnete

Mazgalit de ruxache 8 Comentarii

Un fenomen care pe mine pe munte m sperie fantastic de tare. Cei care merg sau au mers cu mine pot confirma asta. Poate s fie urs, noapte, frig, orice, numai trsnet s nu fie. i pentru c mereu mi-a fost extrem de fric de acest fenoment (magnific ce-i drept) am citit despre el de mia ieit pe ochi. Iari spun, nu m apuc s fac tratate de meteorologie, aa c o s fie tot copypaste de pe ici colo. Dar mcar s le am eu pe toate la un loc, atunci cnd vreau s mai citesc una alta. Fulgerul Este un arc luminos rezultat n urma unui proces de descrcare electric (trsnet) cauzat de o diferen de potenial electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc n natur ntre nori ncrcai cu sarcini electrice diferite sau ntre nor i pmnt. Trsnetul

Este o descrcare electric, de mii de amperi ntre nor i pmnt, cutnd ntotdeauna traseul cel mai scurt de parcurs. innd cont de puterea descrcrii este absurd s credem c nite tlpi din piele ne vor proteja de trsnet, deoarece, dup ce parcurge kilometri n aerul izolator, civa milimetri de dielectric nu vor mpiedica drumul su spre pmnt. Formarea trsnetului Atunci cnd condiiile atmosferice sunt normale, echilibrul electric din atmosfer este stabil. n momentul n care se formeaz nori de furtun (cumulonimbus), sarcinile pozitive i negative se separ n interiorul acestor nori. Partea inferioar a norului se ncarc de obicei negativ. Acest lucru provoac o acumulare de sarcini pozitive pe toate elementele care se gsesc la sol, acumulare care va fi cu att mai important pe vrfurile metalice. Norul ncepe s se descarce, descrcarea avansnd prin salturi de cteva microsecunde. Aceste modificri electrice bruste produc o acumulare de sarcini pozitive i mai important. Efectul Corona este perceptibil uneori, ca o lumin verde, se producea astfel pe catargele vapoarelor cnd marinarii vorbeau despre focul din Saint Elme. Numeroase persoane au observat c prul li se electrizeaz atunci cnd sunt surprinse de o furtun la munte. Se creeaz traseul de descrcare: sarcinile care produc efectul Corona formeaz un traseu ascendent care vine n ntmpinarea descrcrii norului. Cnd acestea se ntlnesc, traseul este creat. Norul se descarc prin acest canal. O descrcare electric posed o energie enorm, capabil s ating temperaturi de 30.000 grade C, care sunt percepute ca o lumin orbitoare, si care este denumit trznet (sau fulger, dac se produce ntre nori). Tunetul este sunetul ca de explozie care se produce de-a lungul canalului de descrcare al gazelor generate prin aceast nclzire. Durata sa pare mai mare dect este n realitate din cauza reflexiei sunetului si pare c ajunge mai trziu din cauza faptului c viteza sunetului (340 m/s) este mai mic dect cea a luminii (300.000 Km/s). Clasificarea descrcrilor electrice atmosferice a)descrcri ntre nori, avnd aspectul unei urme luminoase; b)descarcari n interiorul norilor, care se produc ntre dou centre de sarcini de semn contrar din interiorul aceluiai nor; c)descrcri care nu ating solul; d)descrcri prin prile superioare ale norilor, dirijate n sus; e)descrcri ntre nor si pamnt, numite trsnete, sau fulgere de pamnt. Avnd n vedere numeroase msurtori ce au fost facute, s-a constat c picturile de ploaie, fulgii de zpad, grindina etc., n cderea lor spre pmnt, transport i sarcini electrice. S-a mai stabilit c sarcinile pozitive transportate de precipitaii sunt mai numeroase dect cele negative. n timpul cderii aceleiai precipitaii (ploaie ori zapad), unele particule lichide ori solide sunt ncrcate cu electriciti diferite, iar altele ramn neutre.

Cauza formei n zig zag a fulgerului este produs prin descrcarea electric numai prin zonele cu aer ionizat. Lungimea i durata fulgerului Fulgerul are n medie 4 sau 5 descrcri care necesit o descrcare prealabil ce dureaza 0,01 secunde, iar cea pricipal numai 0,0004 secunde. Dup o pauz scurt (0,03 s 0,05 s) urmeaz descrcri noi. Au fost observate astfel de descrcri atingnd un numar de 42 cu o intensitate n medie de 20.000 Amperi. Fulgerul poate avea o lungime de 1-3 Km. Tipuri de nori care favorizeaz apariia fulgerelor, dar mai ales a trsnetelor (cci pe munte acestea sunt cele periculoase, cele care au contact cu solul i ne pot prji) - familia Cumuluilor n general compui din picturi de ap, uneori cristale de ghea, sunt albi, masivi, cu margini strlucitoare. Norii Cumulus de timp frumos, aprui dimineaa prevestesc vreme bun. Altocumulus care urmeaza Cirilor anun ploaie i descrcri electrice. - familia norilor Nimbus, sunt nori groi, n culori sumbre, constituii n general din picturi de ap . Asociai cu norii Cumulus anun furtun i ploaie trectoare, sau furtun iminent, ploaie n averse i descrcri electrice. Norii din aceast familei pot aduce rapid vijelia, aversa, grindina, fulgerul i trsnetul. Norii Cumulonimbus (Cb) reprezint sursa de dezvoltare a unei game largi de fenomene de risc, avnd n vedere energia deosebit pe care o conin aceti nori. Fenomenele violente sunt asociate norilor Cumulonimbus (Cb) cu foarte mare dezvoltare pe vertical, dar i pe orizontal, reprezentnd ceea ce se cunoate sub numele de supercelule de furun. Acetia alctuiesc formaiuni dense, care au o puternic dezvoltare pe vertical, baza norului fiind la cteva sute de metri nlime, n timp ce vrfurile, care ajung pn la peste 8-10 km nlime, au form de turnuri sau nicoval i sunt de culoare alb. Cnd norul se afl la o mic altitudine deasupra solului, se desprind fragmente din masa lui, dnd natere la trombe i vijelii. Norii Cumulonimbus au n constituia lor picturi de ap suprarcite (ap ce se afl sub temperatura de 0 grade Celsius), fulgi de zpad, grindin, mzriche i cristale de ghea n prile superioare. Norii cumulonimbus se formeaz de obicei la o nlime mult mai redus, ceea ce face ca ele s creasc n vertical nu n orizontal. Instabilitatea atmosferic pronunat este caracteristic n sezonul cald al anului i situaiilor n care, ntr-un anumit context sinoptic, se ntlnesc dou mase de aer cu caracteristici diferite, ntre care se realizeaz un puternic contrast termic. n asemenea conjuncturi, se dezvolt nori cu mare extindere pe vertical (nori de tip cumulonimbus), care pot ajunge pn la altitudinea de 12.000-14.000 m; apar fenomenele electrice (fulgere nor-nor sau nor-sol) i vntul se intensific, putnd aprea vijelii.

Atunci cnd n straturile mai nalte ale atmosferei temperatura este suficient de cobort, apar cderi de grindin. Aceste fenomene legate de un grad mare de instabilitate a coloanei de aer, care de cele mai multe ori sunt manifestri severe de vreme, nu au caracter continuu, iar n astfel de condiii ploile toreniale apar cu caracter local.

cumulonimbus

cumulonimbus calvus

cumulonimbus capillatus incus

cumulonimbus capillatus incus

cumulonimbus capillatus praecipitatio arcus

cumulonimbus capillatus virga

cumulonimbus capillatus

cumulonimbus capillatus praecipitatio

cumulonimbus mamma

cumulonimbus praecipitatio tuba

Intervalul de timp dintre descrcri Cercetarile efectuate au artat ca intervalul de timp dintre descrcrile individuale variaz ntre 30- 50 ms, cu o valoare minima de 15ms i una maxima de 700ms. Tensiunea dezvoltat de un fulger de pmnt Este foarte mare, ridicndu-se pn la sute de milioane de voli. Ea depinde de sarcina electric transportat de lider i de lungimea canalului fulgerului. Ce facem dac ne surprinde furtuna cu trsnete pe munte? Reguli. - Nu rmne pe vrfuri sau creste expuse, pe teren plat neprotejat. - dac furtuna poate fi prevazut, nu mai pleca pe traseu. Dac furtuna este pe cale s se declaneze i nu mai poi cobor, trebuie sa te ndeprtezi ct mai rapid posibil de crestele expuse i de orice ridictur. Mijlocul unei creste este preferabil extremitilor sale. Evit arborii nali sau izolati. - unde s te ascunzi de furtun? pe panta inferioar a grohotiului, pe un bloc ales ca loc de ezut, dar s nu fie singurul punct mai nalt de pe o suprafa plat. - dac trasnetul este iminent, trebuie s caui foarte repede un loc relativ protejat de impactul direct. Caut o platform, o pant uoar, o ridictur dominat de un punct nalt vecin (acesta trebuie s fie la cel puin 1 m i mai departe de orice perete vertical). n nici un caz nu te adposti

n surplombe, fisuri sau sub stnci verticale. Ridictura, stnca n vecintatea creia te ghemuieti trebuie s fie de 5-10 ori mai mare dect a ta, n poziie ghemuit. - locul ar fi bine s fie ct mai uscat posibil, fr licheni, mai departe de adncituri, grote, fisuri, cu excepia cazului cnd sunt spaioase i permit s te aezi la cel putin 1 m de perete i s ai 3 m deasupra capului. - grotele i surplombele. Evit-le! Sunt periculoase grotele i intrrile n acestea, existnd riscul formrii unei puni de scurtcircuit peste deschizatur. Dei par nite refugii bune, n timpul unei furtuni cu descrcari electrice, grotele, gropile, depresiunile care au marginile mai mici de 1m1,50m nu sunt deloc sigure. - poziia ghemuit. Aceast poziie este indicat i ofer o mai buna protecie deoarece distana dintre diferite puncte de contact cu piatra este cea mai mic. Nu atinge pereii cu mna, capul sau umrul. Izoleaz punctul de contact cu stnca cu un material izolant: coarda din fibre sintetice, bocanci, glug cauciucat, un sac de dormit mpturit, un obiect de mbrcminte, etc. Menine celelalte obiecte uscate, sub sacul de bivuac sau pelerin. - dac furtuna te-a prins pe o brn i esti expus unei cderi, trebuie s te asiguri. Punctul de fixare trebuie s fie ct mai aproape pentru a reduce gradientul de potenial n lungul corzii. Rapelul ar putea fi o metod de a scapa ct mai repede din zona periculoas, dar ine de probabiliti, iar o descrcare ar putea taia coarda. Pioleii i pitoanele se pot aeza n rucsacul aezat n apropiere. Facei un colac din coard i aezai-v pe el la 1 m distan de perete. - dac te-a prins furtuna pe un teren degajat i nu e nici o zon de protecie, vei lua poziia ghemuit, minlle n cap, clciele apropiate i capul ntre genunchi

de aici: http://www.kidslightning.info/lsaftposi.htm - dac trsnetul loveste: Persoana lovita de fulger va avea un oc, arsuri, i se poate opri respiraia, pot aprea convulsii, cu oprirea inimii i fibrilaii. Primul ajutor va cuprinde respiraia gur la gur, n cazul opririi respiraiei, masajul zonei toracice n cazul opririi contraciilor cardiace.

Dup rezolvarea problemelor cauzate de oc se vor trata arsurile. - prins de furtuna, trebuie s te miti repede. Aeza-te n aa fel nct s nu fii tu cel care ofer o trecere curenilor tranzitorii care se scurg de pe stnc i de-a lungul fisurilor. - sub nicio form nu te adposteti sub un copac izolat - o persoan care a fost trsnit poate fi atins imediat deoarece curentul s-a scurs deja din corpul ei - nu se alearg deoarece se creeaz un culoar de aer ionizat care atrage fulgerul - dac a trsnit o dat ntr-un loc, exist o probabilitate foarte mare s trsneasc i a doua oar tot acolo - dac vrei s te protejezi intrnd n padure trebuie s intri cel puin 20-50 de m deoarece copacii de la lizier au mari anse s fie trsnii - cortul nu se instaleaz la mai putin de 20 de m de lizier din acelai motiv - poate s trsneasc chiar i n pdure - un plc de jnepeni, toi la acelsi nivel poate s fie un adpost bun n lips de altceva - cortul nu se pune pe vrfuri singuratice, n spaii deschise. Dei impresia este c dac este n cort nu te poate trsni, aceasta este greit, se poate ntmpla http://www.ziaruldeiasi.ro/local/focsani/frati-rapusi-de-fulger~ni33op - distana ntre coechipieri trebuie s fie de cel puin 5 m i acum cteva ntmplri cu fulgere i trsnete trite de mine i ce am observat. - prima furtun cu trsnete pe care am trit-o s-a ntmplat n munii Fgra, recunoscui pentru instabilitata atosferic din zon i anume pentru faptul c din cer senin brusc se poate trece la cu totul altceva. Coborsem de pe Moldoveanu pe Valea Rea, am urcat apoi pe Vrful uica n ncercarea de a ajunge la main, care era undeva de partea cealalt a muntelui. Ajuni ntr-o poian suntem surprini de o ploaie de var cu ceva fulgere ns ne adpostim rapid ntr-o stn. Ploaia a trecut repede i chiar a ieit soarele. Am plecat mai departe i la scurt timp am intrat n jnepeni i a revenit i furtuna. Am stat n jur de jumtate de or n jnepeni, c minile n cap n mijlocul furtunii. Efectiv ne iuiau urechile din cauza tunetelor pentru c trsnea foarte aproape de noi. Cred c am avut noroc pentru c ne-a prins acolo i nu pe creast. n orice caz, extrem de neplcut sentimentul - a doua furtun cu trsnete am prins-o tot n Fgra, la Blea, n cort, noaptea. Cnd trsnea o dat aveai efectiv impresia c se prvlete muntele pe tine, iar n cort era lumin ca ziua, ncontinuu. Partea ciudat a fost c la numai 2 ore dup ce s-a potolit a nceput o nou furtun. Deci nu te poi baza pe faptul c s-a descrcat atmosfera - o alt furtun cu trsnete, tot n cort, n Parng cumva sub staia meteo de la Cabana Rusu. Efectiv a bubuit ca la balamuc o noapte ntreag - ce am observat n alte di: unii spun c n ei nu trsnete. Fals! Acum 2 saptni n Rodnei am vzut trsnet dup trsnet n aua n care ar fi trebuit noi s ajungem

- meteorologul de la Reiti ne-a povestit cum c a ieit o dat s le spun unor turiti s intre in caban (ei stteau n cort) pentru c trsnete, i n momentul n care a urcat scrile s ntre n staie a simit cum i se zguduie picioarele, pentru c trsnise extrem de aproape - point pentru cei care vor s mearg n Rodnei i vor s doarm n refugiul de pe Pietrosu: refugiul are paratrsnet dar NU ARE mpmntare - am vzut pe munte plcuri de jnepeni ari, copaci (nu singuratici) trsnii - o cas de lemn (stn) nu este un refugiu prea bun n caz de furtun cu trsnete (poate mai mult pentru moral) - n general furtunile cu descrcri electrice se produc dup ora prnzului sau noaptea, ns aceasta nu este o regul -am observat c n zilele senine bec de diinea, dar cu mult umiditate, la orele 13-14 cerul se umple de nori cumulonimbus i n scurt timp apar furtunile (dar nici asta nu e o regul) - lunile din an cu cele mai multe astfel de fenomene sunt mai iunie (cel mai des) iulie, dar am pit-o cu furtuni chiar i n aprilie cnd nc era foarte ult zpad i afar frig Bibliografie i linkuri utile: - http://profesori.papiu.ro/images/resurse/Caietenr11.pdf - http://www.referatele.com/referate/fizica/online9/Curcubeul-Trasnetulfulgerul-si-tunetulreferatele-com.php - http://www.meteo.ro/ - http://www.paratrasnete-pda.ro - http://www.carpati.org/articol/fulgerul/525/ un articol foarte bun i util - http://www.calatoreste.ro/ - surs poze http://wolkenatlas.de/ - fotografii impresionante cu fulgere: http://www.visualbloc.com/5605/20100402/special-45impressive-pictures-of-lightning-photography

Trsnet
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare

Trsnete deasupra Oradiei.

Trsnetul negativ (cel obinuit) se produce ntre baza norului i pmnt, trsnetul pozitiv ntre partea superioar a norului i pmnt. Deoarece trsnetele pozitive lovesc pmntul intr-o zon care se poate afla pn la zece kilometri distan de baza norului de furtun de origine, acestea au fost numite trsnete din cer senin. In plus, trsnetele pozitive au o energie mult mai mare dect cele obinuite (vedei mai jos).

Numrul mediu de trsnete pe kilometru ptrat pe an n lume.

Trsnetul este o descrcare electric disruptiv, care se produce n atmosfer, de obicei, dar nu totdeauna, n timpul furtunilor. Majoritatea trsnetelor au loc la altitudine (n interiorul aceluiai nor sau ntre diferii nori) i, de obicei, nu sunt observate. Trsnetele care se produc ntre nor i pmnt sunt numite negative sau pozitive (vedei figura). Descrcari electrice de mare amploare au loc de asemenea n straturile nalte ale atmosferei.

Cuprins
[ascunde]

1 Protecia mpotriva trsnetului 2 Distana pn la trsnet 3 Formarea trsnetului o 3.1 Incrctura electric a unui nor de furtun i a pmntului o 3.2 Descrcarea electric o 3.3 Lungimea i durata trsnetului 3.3.1 Trsnet negativ 3.3.2 Trsnet pozitiv 4 Trsnetul pe alte planete 5 Vezi i

6 Legturi externe

[modificare] Protecia mpotriva trsnetului

Protecia mpotriva trsnetului este data de paratrsnet, un dispozitiv inventat la jumtatea secolului al 18-lea de ctre Benjamin Franklin. Majoritatea oamenilor lovii de trsnet sunt surprini de furtun ntr-un loc expus sau se afl n imediata vecintate a unui copac lovit de trsnet. Avioanele sunt protejate cu un dispozitiv numit n englez discharge wicks. Acestea sunt elemente metalice ascuite pe aripi care minimizeaz sarcina static care se acumuleaz pe suprafaa metalic a avionului n zbor.

[modificare] Distana pn la trsnet

Producerea unui trsnet este nsoit de fulger i tunet. Decalajul dintre observarea fulgerului i auzirea tunetului se datoreaz diferenei dintre vitezele de propagare ale celor dou unde, luminoas de ca. 300.000 km/s i acustic (sonor) de ca. 332 m/s (la 0 C i presiunea de 1 atmosfer). Din aceasta cauz exist un decalaj de timp ntre recepionarea vizual (fulgerul) i auditiv (tunetul) a trsnetului. Acest decalaj crete cu ct trasnetul este mai departe de observator. Distana n kilometri pn la locul lovit de trsnet se poate afla mprind numrul de secunde dintre observarea fulgerului i auzirea tunetului la 3. De exemplu, dac sunt 9 secunde ntre fulger i tunet, trsnetul a lovit la aproximativ 3 km deprtare.

[modificare] Formarea trsnetului

[modificare] Incrctura electric a unui nor de furtun i a pmntului

Benjamin Franklin a demonstrat n anul 1752 cu ajutorul unui zmeu de hrtie prezena unei sarcini electrice n nori de furtun (acesta a observat ncrctura electric a funiei umede cu care inea zmeul dar, din fericire, nu a declanat trsnetul). Cercetri ulterioare au stabilit c, n nori de furtun numii Cumulonimbus (nimbus cumulus), nori n care cu o probabilitate mare vor lua natere trsnete, curenii de aer repartizeaz inegal gheaa i apa n interior. Prin frecarea straturilor norului se formeaz spaii cu ncrctur (ionic) electrostatic negativ i pozitiv. Zona de trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive i negative au loc la nlime mare i temperaturi ntre 10C i 15C, aici picturile de ap din nor transformndu-se n cristale de ghea. Stratul superior (de sus) al norului este n mod normal ncrcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rndul lor sarcini de semn opus la suprafaa pmantului (vedei figura).

[modificare] Descrcarea electric

Trsnetul este o descrcare electric care restabileste echilibrul electric ntre straturile norului de furtun sau ntre nor i pmnt (vedei figura). Tensiunea ntre un nor i pmnt a fost msurat la cteva zeci de milioane de voli. Aerul uscat are o putere de strpungere de cca. 3 milioane de voli/metru care ar duce (considernd lungimea trsnetului de 1-2 km) la o tensiune mult mai mare dect cea msurat. Observaii asupra trsnetelor au stabilit c acestea sunt precedate de o descrcare prealabil, n care aerul este ionizat ntr-o lavin electronic, rezultnd o reacie n lan, care creeaz un canal de aer ionizat pentru trsnet cu o putere de strpungere de aproximativ 50 de ori mai mic decat a aerului neionizat. Acest canal se formeaz n vecintatea corpurilor proeminente de pe pmant, unde intensitatea cmpului electric este maxim. Descrcarea (sau descrcrile) principal are loc exclusiv n lungul acestui canal de aer ionizat, de obicei in form de zig-zag. Exist ipoteza c aerul este ionizat de radiaiile cosmice (Charles Thomson, 1925), dei aceasta explicaie nu este acceptat de ctre toi cercettorii. In prezent, cercetarea trsnetelor continu i utilizeaz mici rachete sau baloane metereologice de cercetare.
[modificare] Lungimea i durata trsnetului [modificare] Trsnet negativ

Descrcarea prealabil dureaz 0,01 s, urmat de cea principal de numai 0,0004 s, urmat la rndul ei dup o scurt pauz (de 0,03 s - 0,05 s) de noi descrcri (n medie, 4 sau 5 descrcri principale, sau propriu zise). Au fost observate pn la 42 de astfel de descrcri succesive ntrun trsnet, cu un curent mediu de 20 000 amperi. Datorit duratei foarte scurte a unui trsnet, doar cteva microsecunde, intensitatea curentului electric poate atinge sute de mii de amperi, iar temperatura plasmei din interiorul acestuia poate depi 28 000 C. Un trsnet atinge n medie lungimea de 1 - 2 km. In zonele tropicale, unde umiditatea aerului e mai ridicat, trsnetele pot ajunge la 2 - 3 km lungime. n nori s-au observat trsnete cu o lungime de 5 - 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru trsnete, unele care ating 140 km lungime. Tensiunea unui trsnet cu o lungime de 1 km este de aproximativ 100 milioane de volti. Sarcina total care este descrcat ntr-un trsnet este n medie de 5 coulomb. Cu o durat medie de aproximativ 30 de microsecunde, curentul mediu al unui trsnet negativ este de aproximativ 100 000 A. Energia total descrcat este aproximativ 500 MJ

[modificare] Trsnet pozitiv

Deoarece trsnetele pozitive au lungimea mai mare i descarc sarcini de pe suprafee mai ntinse, acestea au o energie mult mai mare decat cele negative.

Lungimea i, prin urmare, tensiunea sunt de aproximativ 10 ori mai mare dect a trsnetelor negative

Sarcina descrcat este de aproximativ 100 de ori mai mare. Prin urmare frecvena de producere este de aproximativ 100 de ori mai mic, comparativ cu trsnetele negative (mai exact 5 %) Durata i curentul sunt ambele de aproximativ 10 ori mai mari Energia este de aproximativ 1000 de ori mai mare

[modificare] Trsnetul pe alte planete

n sistemul solar au fost observate trsnete i pe alte planete. Cele de pe Venus i de pe Jupiter sunt cele mai adesea observabile, acestea din urm, fiind considerate a fi de pn la 100 de ori mai puternice, dar de 80 ori mai rare dect cele de pe Pmnt.

Tunete si fulgere! Cum se formeaza tunetul si fulgerul? Ceea ce vedem noi in timpul unei furtuni sau ploi, numit fulger este de fapt aer supraincalzit, fiind rezultatul unei descarcari de energie intre baza si varful unui nor sau intre 2 nori. Cu cat fulgerul este mai deschis la culoare, spre alb cu atat aerul este mai incins, mai fierbinte si cu cat acesta este mai inchis, spre rosu cu atat este mai putin fierbinte. Tunetul este mereu insotit de fulger. Pentru ca se incalzeste rapid aerul din interiorul norului, acesta provoaca si unde sonore. Tunetul, dupa cum am mai spus este descarcarea energetica intre 2 nori; insa descarcarea de energie intre pamant si nor, poarta denumirea de trasnet. De multe ori observam intai fulgerul si mai apoi sunetul. Asta pentru ca viteza luminii este cu mult mai mare decat viteza sunetului, decalajul fiind unul foarte mare intre cele 2 unde, acustica si sonora. Forma fulgerului, de cele mai multe ori in zig zag este data de faptul ca fulgerul se produce si patrunde numai in spatiile cu aer ionizat.

Cum se formeaza tunetul Cu cat fulgerul este mai si fulgerul? Ceea ce vedem deschis la culoare, spre alb noi in timpul unei furtuni cu atat aerul este mai sau ploi, numit fulger este incins, mai fierbinte si cu de fapt aer supraincalzit, cat acesta este mai inchis, fiind rezultatul unei spre rosu cu atat este mai descarcari de energie intre putin fierbinte. baza si varful unui nor sau (0 comentarii) intre 2 nori. (1 comentarii)

Tunetul este mereu insotit Tunetul, dupa cum am mai de fulger. Pentru ca se spus este descarcarea incalzeste rapid aerul din energetica intre 2 nori; interiorul norului, acesta insa descarcarea de

provoaca si unde sonore (1 comentarii)

energie intre pamant si nor, poarta denumirea de trasnet. (0 comentarii)

Forma fulgerului, de cele Fulgerul are in general De multe ori observam Un fulger are in general mai multe ori in zig zag lungimea medie de 1,2 intai fulgerul si mai apoi 4,5 descarcari, una dupa este data de faptul ca km, in zonele tropicale sunetul. Asta pentru ca alta in interval foarte scurt fulgerul se produce si acestea fiind un picut mai viteza luminii este cu mult de timp. patrunde numai in spatiile lungi (2,3 km). De-a mai mare decat viteza (0 comentarii) cu aer ionizat. lungul timpului s-au sunetului, decalajul fiind (1 comentarii) inregistrat insa, cu radarul unul foarte mare intre cele pentru fulgere, lungimi si 2 unde, acustica si sonora de 140 de km (0 comentarii) (1 comentarii)

Paratrasnetul lui Benjamin temperatura din jurul unul Franklin era o bara fulger ajunge la peste metalica inaltata sus pe 30.000 C! de circa 5 ori Benjamin Franklin a fost cel care inventat la acoperisul caselor, legata mai mare decat cea de pe jumatatea secolului XVIII, cu o sarma care ajungea in suprafara Sorelui. poaratrasnetul, un scut pamant, astfel descarcarea (0 comentarii) impotriva efectelor energetica a norilor era dezastruoase ale condusa direct in pamant. trasnetului. Cam acesta este si (0 comentarii) sistemul in zilele noastre. (0 comentarii)

Tunete si fulgere! (0 comentarii)

Tunete si fulgere! (0 comentarii)

Tunete si fulgere! (0 comentarii)

Tunete si fulgere! (1 comentarii)

Tunete si fulgere! (0 comentarii)

Tunete si fulgere! (1 comentarii)

Tunete si fulgere! (0 comentarii)

Tunete si fulgere! (0 comentarii)

Tunete si fulgere! (0 comentarii)

Trasnetul, fulgerul si tunetul si furtunile Fenomene optice si electrice in natura

Fenomene optice si electrice in natura

57942rcu61dfg3n

57942rcu61dfg3n

Curcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosfera a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un semn ceresc care aduce binele, pacea si prosperitatea. Curcubeul este un fenomen optic care ia nastere din cauza dispersiei si reflexiei luminii solare in picaturile de ploaie din atmosfera.El este vizibil atunci cand soarele bate din spatele nostru in perdeaua de nori din fata, lumina reflectandu-se pe bolta senina. Norii sunt grupari mai mult sau mai putin conturate de picaturi de apa sau cristale de ghiata, aflate in suspensie in atmosfera, provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de apa. cf942r7561dffg La fel ca in prisma optica, in picaturile de apa din nori lumina se descompune in cele sapte culori: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet. De obicei, apar un curcubeu principal si un curcubeu secundar.In arcul curcubeului principal rosul se situeaza in partea exterioara, in timp ce la cel secundar, rosu se situeaza in interior. Culorile curcubeului sunt cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se refracta si se reflecta pe picatirile mai mari. Este de mentionat faptul ca si lumina lunii produce uneori curcubee, ele sunt insa palide si greu de observat cu ochiul liber. Trasnetul, fulgerul si tunetul care insotesc furtunile si care au ingrozit pe oameni multe secole isi gasesc explicatia stiintifica in existenta electricitatii in atmosfera. Trsnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi nori, fie intre un nor si pamant.Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara, in special, cu sarcina negativa, iar aceasta incarca prin influenta suprafata pamantului cu sarcina pozitiva.Cand norul se deplaseaza, zona de sarcina pozitiva de pe pamant il urmareste ca o umbra.Norul si pamantul pot fi considerati drept armaturile unui condensator intre care tensiunea electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti.Daca tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de mare apare o descarcare electrica foarete puternica numita trasnet.Exista multe forme (tipuri) de trasnete: trasnetul liniar, superficial, globular, perlat, etc Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger, iar fenomenul acustic poarta denumirea de tunet. Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de metrii si cativa km.Diametrul scanteilor este de cativa centimetri (pana la 20 de cm). In majoritatea cazurilor, scanteia trasnetului, la inceput foarte mica si anemica incepe in dreptul norilor si se alungeste in directia pamantului, aceasta fiind o descarcare preliminara care creaza in aer ceva in genul unui canal bun conducator de

electricitate si care se deplaseaza spre pamant circa 50 de m cu o viteza egala cu 50000 km\s.Dupa un timp foarte scurt (zeci de milionimi de secunda) de la disparitia primei descarcari apare o alta descarcare preliminara care se apropie si mai mult de pamant si care se intrerupe din nou.Uneori au loc zeci de descarcari preliminare.Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la pamant sau la un obiect aflat in legatura electrica cu pamantul, apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de scanteie, mai intai in dreptul pamantului apoi din ce in ce mai sus spre nori.Acum a aparut descarcarea principala a trasnetului, care se deplaseaza de la pamant spre nor.Deci au dreptate atat cei care sustin ca trasnetul il loveste pe om de sus, cat si cei care afirma ca il loveste de jos, din pamant. In canalul trasnetului aerul este complet ionizat, substanta fiind aici sub forma de plasma.Datorita degajarii unei mari cantitati de energie intr-un interval de timp foarte scurt, in canalul subtire de plasma are loc un salt brusc al presiunii care produce unde de soc acustice (tunetul).Fenomenul lumimos care insoteste descarcarea se numeste fulger. Spectaculuase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre cativa decimetri si zeci de metri si care se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici, asezandu-se uneori pe diferite obiecte, iar durata lor e cuprinsa intre cateva fractiuni de secunda si cateva minute.Stingerea lor este de obicei brusca, explosiva, putand produce deteriorari insemnate ale obiectelor din regiunea respectiva. Fulgerul al carui canal luminos nu este continuu ci fragmentat intr-o serie de formatiuni mici sferice luminoase, ce par insirate pe un fir, se numeste fulger perlat.El este considerat o forma de tranzitie intre fulgerul obisnuit si cel globular. Statisticile arata ca in fiecare minut globul pamantesc este lovit de aproximativ 1800 trasnete, ceea ce inseamna ca annual cad aproximativ un miliard de trasnete.In fiecare zi tarsnetul omoara, pe intreg globul, 20 de persoane si raneste 80. Impotriva efectelor produse de loviturile directe ale trasnetelor se folosesc instalatii de protectie numite paratrasnete.Paratrasnetul este format din unul sau mai multe elemente de captare (conductoare electrice de otel sau de cupru in forma de tije verticale sau de bare inclinate sau orizontale) instalate pe partile cele mai inalte ale obiectivelor protejate, precum din unul sau mai multe conductoare de coborare (prin care trece spre pamant curentul electric de descarcare a trasnetului) si prizele de pamant