CURS NR.

3
DESCARCARILE ELECTRICE
(ORAJELE)
• Orajele sunt manifestari vizibile sau audibile ale electricitatii
atmosferice; reprezinta de fapt, efectele unor descarcari
electrice discontinui, adica fulgerul si tunetul impreuna;

• Sunt asociate norilor cu mare dezvoltare verticala si, de

regula, sunt insotite de precipitatii sub forma de averse, sub
forma de ploaie, grindina, mazariche moale, mazariche tare;

• orajele nu trebuie confundate cu alte fenomene sau

manifestari electrice din atmosfera, cu electrometeorii, in
general, care includ si fenomenele orajoase dar si efluviile
electrice, aurorele polare.
• Fulgerul este o manifestare
luminoasa care insoteste o
descarcare brusca de
electricitate atmosferica;

• Fulgerul se produce in
interiorul unui nor, intre doua
sisteme noroase, sau intre nor
si suprafata terestra (in acest
caz, fenomenul se numeste
traznet);
• Electrizarea norilor, in general, se explica prin, efectul
Lenard” - ori de cate ori o suvita de apa loveste un obstacol,
picaturile formate se incarca cu sarcini electrice pozitive, iar
obstacolul, cu sarcini negative;

• ori de cate ori o picatura de apa dintr-un nor se fragmenteaza

in picaturi mai mici, are loc o electrizare pozitiva a acestora
din urma si o electrizare negativa a aerului inconjurator, cu
toate ca picaturile initiale erau neutre;
 TEORIA LUI WILSON

• sustine ca picaturile de apa, care alcatuiesc norii, se

electrizeaza pozitiv la partea inferioara, si negativ la cea
superioara, sub influenta sarcinilor electrice negative ale
campului terestru;

• astfel, picaturile in cadere atrag la partea inferioara ionii

negativi din campul electric, pe care il strabat, iar cei pozitivi,
respinsi, nu mai pot fi captati de partea superioara a
picaturilor, din cauza vitezei mari de cadere;
 TEORIA LUI FRENKEL

• considera ca ionii negativi din campul electric sunt captati

de picaturile de apa, sau de cristalele de gheata in cadere, pe

cand ionii pozitivi, raman in aerul inconjurator;

• Un indiciu privind formarea norilor Cumulonimbus de natura
termica este aparitia, pe timp de vara inainte de rasaritul
Soarelui, a unor franturi de nori cumuliformi cu inaltimea
limitei inferioare de aproximativ 2.000 m;

• Acesti nori sunt Altocumulus Castellatus, care indica

prezenta atmosferei instabile si posibilitatea dezvoltarii
curentilor ascendenti, necesari formarii orajelor in a doua
jumatate a zilei;

• Cand Soarele ajunge deasupra orizontului, de regula, acesti

nori se risipesc;
• Norii Cumulonimbus orajosi din interiorul masei de aer apar in
mai multe faze. In prima faza, in jurul orei 1000 apar norii
Cumulus Humilis de timp frumos;

• In stadiul de Cumulus Humilis, curentii principali sunt cei

ascendenti (viteza mijlocie 5 m/s), simetrici fata de o verticala
dusa prin centrul norului;

• Cei mai puternici curenti ascendenti se gasesc catre varful

norului si la sfarsitul stadiului; caracteristic pentru acesti nori
este lipsa precipitatiilor;
• Trecerea de la norul Cumulus la Cumulonimbus se face in
doua etape: in prima etapa, trecerea la stadiul de inghetare,
se observa prin structura mai putin precisa a varfului norului,
care pare sa fumege, devine cetos si se imbraca cu un val
usor, matasos; este etapa de Cumulonimbus Calvus;

• in etapa urmatoare valul matasos se transforma intr-o

structura fibroasa care imbraca cea mai mare parte a varfului
norului, varf care se lateste si ia aspect de nicovala marcand
trecerea in stadiul de dezvoltare maxima a norului:
Cumulonimbus Capillatus Incus; Latirea norului se
datoreaza unei inversiuni de temperatura la baza stratului
stabil, in care norul nu mai poate patrunde. Norul se misca in
directia in care se intinde nicovala.
• Trasnetul este descarcarea electrica care se produce intre
nor si suprafata terestra sau intre nori si obiecte de pe sol si
se compune din mai multe impulsuri care se succed foarte
repede (la intervale de 0,02-0,7 s); dupa natura impulsului
care determina formarea norilor cumulonimbus, fenomenele
orajoase pot fi:

• a) de natura termica (de insolatie sau locale);

• b) de natura frontala;

• c) de natura orografica.
• Un nor orajos de natura termica este format dintr-o serie de
celule individuale distincte, mai mult sau mai putin legate intre
ele.

• In general, fenomenul orajos este lung de 30-35 km si lat de

10-14 km. El contine 4-6 celule independente si turbulente,
fiecare din ele fiind inconjurata de un brau ingust (larg de 1-2
km) neturbulent, in care se observa nori de diverse genuri;

• Structura celulelor nu este similara; unele dintre ele

constau numai dintr-un curent ascendent, iar altele din curenti
ascendenti si descendenti, sau numai din curenti descendenti.
• Tunetul este efectul sonor al descarcarilor electrice din
atmosfera; el se produce prin propagarea undelor sonore
aparute in canalul de descarcare al fulgerului, ca urmare a
cresterii bruste inregistrate de presiune, sub influenta cresterii
temperaturii;

• tunetul poate fi perceput ca un zgomot violent, asurzitor, de

scurta durata, cand descarcarea are loc aproape de
observator, sau ca un huruit surd ori bubuit prelung, cu
cresteri si slabiri ale intensitatii, cand descarcarea se produce
departe de observator;
• diferenta dintre viteza de propagare a luminii (300.000 km/s)
si cea a sunetului (340 m/s), face ca tunetul sa se auda,
dupa ce a fost observat fulgerul;

• durata intervalului dintre perceperea efectului luminos si a

celui sonor, sporeste pe masura cresterii distantei, dintre locul
descarcarii electrice si locul unde se afla observatorul;

• in general, cand aceasta distanta depaseste 20 km, tunetul

nu se mai aude; ea se calculeaza usor inmultind cu 340 m,
numarul de secunde scurs intre fulger si tunet;
• cand traznetul atinge suprafata terestra, curentul electric se
raspandeste in zona inconjuratoare;

• la persoanele care stau cu membrele inferioare departate,

sau sunt in miscare in apropierea locului de impact al
traznetului cu solul, apare o diferenta semnificativa de
potential electric, intre cele doua membre inferioare
(potentialul de pas), din cauza rezistentei electrice mai mari
a suprafetei terestre fata de corpul uman;

• descarcarea electrica va intra printr-un picior si va parasi

corpul prin celalat picior !!!
• traznetul poate produce ruptura membranei timpanelor,
cataracta oculara, traume psihice (depresii, tulburarea
somnului, stari de anxietate);

• cele mai afectate de descarcarile electrice sunt persoanele

care poarta asupra lor, sau sunt in contact cu obiecte, avand
componente metalice (agricultori, alpinisti, militari etc.);

• orajele stau la originea incendiilor de diferite tipuri (ale

vegetatiei naturale, ale constructiilor etc.), sau produc
deteriorarea obiectelor bune conducatoare de electricitate;
• REPARTITIA GEOGRAFICA A ORAJELOR - indica un maxim
pe Glob, al frecventei acestor fenomene, in regiunile cuprinse
intre 150 lat.N si 300 lat.S, cele mai multe descarcari electrice
caracterizand Zona Convergentei Intertropicale (ZCIT);

• in timpul verii boreale, cand talvegul ecuatorial este situat

intre 150 si 250 lat.N, activitatea orajoasa este concentrata in
America Centrala, SE Americii de Nord, N Americii de Sud,
Africa de Vest, bazinul Congo, partea nordica a Indiei si Asia
de Sud-Est;
• in timpul verii australe, descarcarile electrice au frecventa
cea mai mare, tot de-a lungul talvegului ecuatorial, centrat, in
acest anotimp, intre 50 si 100 lat.S, pana spre 300 lat.S, in
zone ca: bazinul Congo, Africa de Sud, Brazilia, Indonezia,
nordul Australiei.
 Cumulonimbus Capillatus Incus

Norii orajosi bine dezvoltati pot ocupa toata troposfera. La

latitudinile medii, inaltimea limitei inferioare, de regula, este la
600-1000 m, iar cea superioara ajunge pana la altitudinea de
8 – 14 km; extinderea pe orizontala a norilor orajosi oscileaza
intre 3 si 50 km;
• Temperatura aerului la limita inferioara a norilor orajosi
este de 100 – 150C, iar la limita superioara oscileaza intre –
300 C si –650 C, functie de extinderea norilor pe verticala;

• Din punct de vedere al compozitiei, de la baza pana la nivelul

izotermei de 00 C, norii se compun din picaturi de apa cu
temperaturi pozitive; de la izoterma de 00 C pana la –200 C,
din cristale de gheata si picaturi supraracite, iar peste
izoterma de –200 C predomina cristalele de gheata;

• Perioada de existenta a norilor Cumulonimbus este de 1 –

5 ore, iar procesul de distrugere este de aproximativ 30
minute.