TRĂSNETUL

Elev: CRĂCIUNESCU ȘTEFAN-MARIAN

Clasa : a- VI – a C

1
 Definiția trăsnetului

Fulgerul, trăsnetul şi tunetul sunt fenomene naturale provocate de furtuni, care
pot deveni periculoase pentru om.

Diferenţa dintre fulgere şi trăsnete este că acestea au loc în interiorul unui
singur nor de furtuna (nimbus cumulus sau cumulonimbus) sau între doi sau
mai mulţi nori, pe când trăsnetul are legătură directă cu pământul şi este
responsabil de moartea anuală a multor oameni. Cel mai comun tip de
descărcare - cel în interiorul unui singur nor de furtună, care sare între diferite
regiuni încărcate din nor. Fie toate părţile canalului fie doar o parte din acestea
pot fi ascunse în interiorul norului şi pot sau nu pot fi vizibile pentru
observatorul de pe pământ. A nu se confunda cu fulgerele dintre doi sau mai
mulţi nori.

2
 Definiția trăsnetului

Trăsnetul este o descărcare electrică disruptivă care se produce între
nor şi pământ şi poate fi negativ sau pozitiv.

Producerea unui trăsnet este însoțită de fulger și tunet. Decalajul dintre
observarea fulgerului și auzirea tunetului se datorează diferenței dintre
vitezele de propagare ale celor două unde, luminoasă de circa 300.000 km/s
și acustică (sonoră) de circa 332 m/s (la 0°C și presiunea de 1 atmosferă).
Din această cauză există un decalaj de timp între recepționarea vizuală
(fulgerul) și auditivă (tunetul) a trăsnetului. Acest decalaj crește cu cât
trăsnetul este mai departe de observator. Trăsnetul este o descărcare
electrică care restabilește echilibrul electric între nor și pământ.

3
 Definiția trăsnetului

Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la câteva zeci de
milioane de volți.Aerul uscat are o putere de străpungere de circa 3
milioane de volți/metru care ar duce (considerând lungimea trăsnetului de
1-2 km) la o tensiune mult mai mare decât cea măsurată.

4
5
 Protecția împotriva trăsnetului

Protecția împotriva trăsnetului este dată de paratrăsnet, un dispozitiv
inventat la jumătatea secolului al XVIII-lea de către Benjamin Franklin.

Paratrăsnetul este o instalație de protecție a construcțiilor și a instalațiilor
împotriva efectelor produse de loviturile directe de trăsnet. Curentul se
scurge din paratrăsnet în pământ. Se mai numește paratoner sau
parafulger. Benjamin Franklin a fost primul care a intuit și a pus fulgerul și
trăsnetul pe seama electricității. El înălță un zmeu în timpul unei furtuni
zmeul este lovit de fulger iar el colectează o încărcătură electrică într-o
butelie de Leyda, reușind să demonstreze natura electrica a fulgerului.

6
 Protecția împotriva trăsnetului

În anul 1749, a publicat două studii referitoare la aceste fenomene ale
naturii, propunându-și să încerce o captare a electricității adunate în nori
în timpul furtunilor.

Avioanele sunt protejate cu un dispozitiv numit discharge wicks. Acestea
sunt elemente metalice ascuțite pe aripi care minimizează sarcina statică
ce se acumulează pe suprafața metalică a avionului în zbor.

7
 Distanța până la trăsnet

Producerea unui trăsnet este însoțită de fulger și tunet. Decalajul dintre
observarea fulgerului și auzirea tunetului se datorează diferenței dintre
vitezele de propagare ale celor două unde, luminoasă de ca. 300.000 km/s
și acustică (sonoră) de ca. 332 m/s (la 0 °C și presiunea de 1 atmosferă).
Din aceasta cauză există un decalaj de timp între recepționarea vizuală
(fulgerul) și auditivă (tunetul) a trăsnetului. Acest decalaj crește cu cât
trasnetul este mai departe de observator. Distanța în kilometri până la
locul lovit de trăsnet se poate afla împărțind numărul de secunde dintre
observarea fulgerului și auzirea tunetului la 3.

8
 Distanța până la trăsnet

De exemplu, dacă sunt 9 secunde între fulger și tunet, trăsnetul a lovit la
aproximativ 3 km depărtare. Chiar și așa, un canal prin care se descarcă o
sarcină electrică (trăsnet) poate avea mai multe canale cât și extensii ale
acestora ascunse în nor, ceea ce de multe ori le fac invizibile pentru
observator. Acestea pot fi văzute atunci când are loc prima descărcare, de
cele mai multe ori în cazul trăsnetelor negative, fiind iluminate odată cu
canalul principal prin care s-a descărcat trăsnetul.

9
 Încărcătura electrică a norului de
furtună și a pământului
 Cercetări ulterioare au stabilit că, în nori de furtună numiți Cumulonimbus (nimbus cumulus), nori în care cu o
probabilitate mare vor lua naștere trăsnete, curenții de aer repartizează inegal gheața și apa în interior. Prin
frecarea straturilor norului se formează spații cu încărcătură (ionică) electrostatică negativă și pozitivă. Zona
de trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive și negative au loc la înălțime mare și temperaturi între −10°C și
−15°C, aici picăturile de apă din nor transformându-se în cristale de gheață. Stratul superior (de sus) al
norului este în mod normal încărcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rândul
lor sarcini de semn opus la suprafața pământului (vedeți figura). Atunci când instabilitatea dintre aceste două
zone încărcate electric atinge maximul, formarea unui canal numit în engleză "stepped ladder", care are
formă de scară în trepte (de unde și numele), începe să se formeze. Aceasta coboară cu rapiditate mare spre
pământ.
 Atunci când aerul este expus unei cantități semnificative de diferență de potențial, se formează un strimer.
Atunci când câmpul electric este suficient de mare, electroni accelerați lovesc moleculele de aer cu suficientă
energie pentru a le dezlipi de electroni, ionizându-i, iar electronii liberi lovesc mai multe molecule libere într-o
reacție în lanț.

10
 Încărcătura electrică a norului de
furtună și a pământului

Aceste avalanșe de electroni formează regiuni din aer ionizate și bune
conductoare de electricitate, formând un câmp electric. Locul liber încărcat
creat de aceste avalanșe dau naștere la un alt câmp electric. Acest câmp
sporește creșterea a noi avalanșe într-o direcție particulară. Atunci
regiunea ionizată crește rapid în acea direcție, creând o descărcare în
formă de deget numită strimer.Atunci când canalul trăsnetului este foarte
aproape de pământ (30 metri), acești strimeri urcă cu rapiditate în sus de
pe obiectele de pe pământ, pentru a întâlni canalul și a forma
descărcarea. Un singur strimer va alege un singur canal, având loc
trăsnetul în mai puțin de o secundă.

11
 Încărcătura electrică a norului de
furtună și a pământului
 Deși fulgerul pare foarte gros și mare, în funcție de distanța observatorului
față de acesta, în realitate trăsnetul nu este mai mare de 2-5 cm în
diametru.
 Trăsnetul negativ (cel obișnuit) se produce între baza norului și pământ,
trăsnetul pozitiv între partea superioară a norului și pământ. Deoarece
trăsnetele pozitive lovesc pământul într-o zonă care se poate afla până la
zece kilometri (sau mai mult) distanță de baza norului de furtună de
origine, acestea au fost numite trăsnete din cer senin. În plus, trăsnetele
pozitive au o energie mult mai mare decât cele negative (vedeți mai jos).

12
13
 Încărcătura electrică a norului de
furtună și a pământului

Aceste avalanșe de electroni formează regiuni din aer ionizate și bune
conductoare de electricitate, formând un câmp electric. Locul liber încărcat
creat de aceste avalanșe dau naștere la un alt câmp electric. Acest câmp
sporește creșterea a noi avalanșe într-o direcție particulară. Atunci
regiunea ionizată crește rapid în acea direcție, creând o descărcare în
formă de deget numită strimer.Atunci când canalul trăsnetului este foarte
aproape de pământ (30 metri), acești strimeri urcă cu rapiditate în sus de
pe obiectele de pe pământ, pentru a întâlni canalul și a forma
descărcarea. Un singur strimer va alege un singur canal, având loc
trăsnetul în mai puțin de o secundă.

14
 Descărcarea electrică

Trăsnetul este o descărcare electrică care restabilește echilibrul electric
între nor și pământ.Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la
câteva zeci de milioane de volți. Aerul uscat are o putere de străpungere
de cca. 3 milioane de volți/metru, care ar duce (considerând lungimea
trăsnetului de 1-2 km) la o tensiune mult mai mare decât cea măsurată.
Observații asupra trăsnetelor au stabilit că acestea sunt precedate de o
descărcare prealabilă, în care aerul este ionizat într-o lavină electronică,
rezultând o reacție în lanț, care creează un canal de aer ionizat pentru
trăsnet cu o putere de străpungere de aproximativ 50 de ori mai mică
decât a aerului ne-ionizat.

15
 Descărcarea electrică

Acest canal se formează în vecinătatea corpurilor proeminente de pe
pămant, unde intensitatea câmpului electric este maximă. Descărcarea
(sau descărcările) principală/e are/au loc exclusiv în lungul acestui canal
de aer ionizat, de obicei în formă de zigzag. Există ipoteza că aerul este
ionizat de radiațiile cosmice (Charles Thomson, 1925), deși aceasta
explicație nu este acceptată de către toți cercetătorii. În prezent,
cercetarea trăsnetelor continuă și utilizează mici rachete sau baloane
metereologice de cercetare.

16
 Descărcarea electrică

Într-o descărcare electrică normală, 90% din energia trăsnetului este
convertită imediat în căldură, în timp ce mai puțin de 1% este convertită în
sunet și restul în lumină.

17
 Lungimea și durata trăsnetului
Trăsnet negativ

Descărcarea prealabilă durează 0,01 s, urmată de cea principală de numai
0,0004 s, urmată la rândul ei, după o scurtă pauză (de 0,03 s - 0,05 s), de
noi descărcări (în medie, 4 sau 5 descărcări principale sau propriu zise).
Au fost observate până la 42 de astfel de descărcări succesive într-un
trăsnet, cu un curent mediu de 20 000 amperi.

Datorită duratei foarte scurte a unui trăsnet, doar câteva microsecunde,
intensitatea curentului electric poate atinge sute de mii de amperi, iar
temperatura plasmei din interiorul acestuia poate depăși 28 000 °C.

18
 Lungimea și durata trăsnetului
Trăsnet negativ

Un trăsnet atinge în medie lungimea de 1 - 2 km. În zonele tropicale, unde
umiditatea aerului e mai ridicată, trăsnetele pot ajunge la 2 - 3 km lungime.
În nori s-au observat fulgere cu o lungime de 5 - 7 km, iar cu ajutorul
radarului pentru trăsnete, unele care ating 140 km lungime.

Tensiunea unui trăsnet cu o lungime de 1 km este de aproximativ 100
milioane de volti. Sarcina totală care este descărcată într-un trăsnet este
în medie de 5 coulomb. Cu o durată medie de aproximativ 30 de
microsecunde, curentul mediu al unui trăsnet negativ este de aproximativ
100 000 A. Energia totală descărcată este aproximativ 500 MJ.

19
 Lungimea și durata trăsnetului
Trăsnet pozitiv

Deoarece trăsnetele pozitive au lungimea mai mare și descarcă sarcini de
pe suprafețe mai întinse, acestea au o energie mult mai mare decât cele
negative. Trăsnetele pozitive sunt de obicei asimiliate furtunilor foarte
puternice și intense (furtuni supercelulare).

Lungimea și, prin urmare, tensiunea sunt de aproximativ 10 ori mai mare
decât a trăsnetelor negative

Sarcina descărcată este de aproximativ 100 de ori mai mare. Prin urmare
frecvența de producere este de aproximativ 100 de ori mai mică,
comparativ cu trăsnetele negative (mai exact 5 %).

20
 Lungimea și durata trăsnetului
Trăsnet pozitiv

Durata și curentul sunt ambele de aproximativ 10 ori mai mari.

Energia este de aproximativ 1000 de ori mai mare.

Trăsnetele pozitive pot fi identificate pe fotografii sau videoclipuri ușor,
deoarece acestea sunt de obicei foarte luminoase în comparație cu
celelalte tipuri de trăsnete și canalul principal nu se desparte în mai multe
părți.

'Trăsnetele din cer senin' sunt de cele mai multe ori pozitive, dar pot fi și
negative.

Astfel de trăsnete pot încălzi aerul până la 39,000 °C.

21
 Clasificarea trăsnetelor


Trăsnetele reprezintă orice descărcare de sarcină electrică pozitivă
sau negativă care are loc printr-un canal ionizat și care implică un
nor (sau mai mulți) și pământul.

22
 Clasificarea trăsnetelor
Trăsnet de la pământ la nor

Trăsnetele de acest tip (uneori numite trăsnete care merg în sus) sunt un
anume tip de trăsnete care sunt inițiate de o scară care merge în sus și
care originează de pe un obiect de pe pământ (nu o scară care se
propagă în jos și care originează în interiorul norului). Trăsnetele de la
pământ la nor pot fi de asemenea negative sau pozitive în polaritate.
Acestea pot fi de două tipuri (A și B) și pot fi ușor identificate pe fotografii
sau videoclipuri prin identificarea tipului acestora (pornesc de la un obiect
de pe pământ și merg în sus, despărțindu-se în două sau trei părti
distinctive care sunt luminate alternativ, fie doar o singură parte).

23
 Clasificarea trăsnetelor
Variații observaționale

Pe lângă tipurile clasice de trăsnete, mai există și alte fenomene sau
variații ale acestora. Deși acestea sunt în esență tot trăsnete, sunt
clasificate drept fenomene sau variații ale trăsnetelor, deoarece diferă într-
o oarecare măsură de trăsnetele clasice. Vezi mai jos o detaliere
amănunțită.

Din moment ce acestea nu au loc în interiorul unui singur nor sau a mai
multor nori și de cele mai multe ori implică și pământul, acestea au fost
incluse la trăsnet, nu fulger.

24
 Clasificarea trăsnetelor
Trăsnet în formă de șirag

Fenomen prin care canalul trăsnetului se răcește rapid după descărcare,
dând impresia unei forme de șirag de mărgele. În realitate, toate canalele
suferă acest fenomen, deoarece canalul se răcește rapid după
descărcare. Acest fenomen poate fi observat doar dacă observatorul este
aproape de canal.

25
 Clasificarea trăsnetelor
Trăsnet de la nor în aer

După cum sugerează și numele, reprezintă o descărcare electrică care
pornește din interiorul norului și se termină abrupt în aerul înconjurător
acestuia. Deși toate trăsnetele reprezintă o oarecare terminație abruptă în
aer ale canalului principal, ascunsă adânc în nor, acest fenomen poate fi
observat cel mai bine când un canal pornește din interiorul norului și se
termină abrupt în aer.

26
 Clasificarea trăsnetelor
Trăsnet uscat

Acest fenomen reprezintă trăsnete care au loc fără ploaie, fiind cele mai
comune trăsnete care produc incendii de vegetație. Acestea se produc în
interiorul norilor Pyrocumulus, nori produși prin erupțiile vulcanice și care
nu produc precipitații. Deși trăsnetele nu sunt deosebite de trăsnetele
produse în interiorul norilor de tip Cumulonimbus, acestea sunt mai
periculoase deoarece pot provoca incendii de proporții, neavând ploaie
care să le oprească.

Mecanismul de producere al trăsnetelor este același ca în cazul norilor de
tip Cumulonimbus. Termenul este folosit în Australia, Canada și SUA.

27
 Clasificarea trăsnetelor
Trăsnet bifurcat

Reprezintă fenomenul în care un trăsnet în prima descărcare iluminează și
celelalte canale secundare, dând impresia că acesta se bifurcă în mai
multe feluri.
Trăsnet cald

Reprezintă un trăsnet care este prea departe ca tunetul să fie perceput de
observator. Aceste trăsnete sunt deseori observate pe durata nopților
toride de vară, de unde și numele.

Tunetul se disipează înainte să ajungă la observator.

28
 Clasificarea trăsnetelor
Trăsnet panglică

După cum sugerează și numele, acest fenomen are loc atunci când vântul
afectează poziția și direcția canalului, făcându-l să se miște în stânga sau
în dreapta, dând observatorului impresia de panglică.

Fenomenul este cel mai bine observat in fotografii.

Trăsnet staccato

Reprezintă un trăsnet care rezultă dintr-o singură descărcare de scurtă
durată, care, de cele mai multe ori, este foarte luminoasă și este adesea
observată a avea mai multe ramuri sau extensii.

29
 Bibliografie
-Manual fizica clasa a VI-a
- Internet
- Wikipedia

30