Sarcini electrice în nori

Trăsnetul este o descărcare electrică provocată de diferenţe foarte mari de potenţial apărute în
urma concentrării de sarcini electrice în norii de furtună. Norul de furtună este de tip cumulo-nimbus şi
diferă de celelalte categorii de nori prin dimensiunile sale mult mai mari:
- suprafaţa orizontală - 10 km2;
- înălţimi - de la 2-3 km până la 10-15 km;
- volum de circa 100 km
- conţinut apă - sute de mii de tone
Norul frontal sau ciclonic apare la întâlnirea două mase mari de aer de temperatură şi umiditate
diferită. În aceste condiţii apar curenţi ascendenţi însoţiţi de fenomene de condensare. Baza norului
este compusă din picături de apă, iar partea superioară din particule de gheaţă. În paralel se produce şi
o separare a sarcinilor electrice, pozitive la partea superioară şi negative în partea inferioară.
Norul se comportă ca un dipol electric. La depăşirea câmpului critic în intervalul nor pământ sau
între nucleele de sarcini din nor se produce un trăsnet
nor-pământ sau nor-nor. Datorită separării
sarcinilor, câmpul electric se intensifică la nivelul
solului, având creşteri de până la 10-20 kV/m. Se
ajunge la diferenţe de potenţial de până la 50 MV care
provoacă declanşarea descărcării. Descărcarea de
trăsnet are un caracter multiplu deoarece de la fiecare
acumulare spaţială de sarcini se poate forma, pe
acelaşi canal, câte o descărcare. Separarea
sarcinilor în norii
Marea majoritate a trăsnetelor sunt de polaritate de furtună
negativă, datorită sarcinilor negative din partea
de jos a norului. Deseori, în partea de jos a norului apar grupări mici de sarcini pozitive având mai mult
rolul de iniţializare a descărcării.

Mecanismul descărcării

Când câmpul electric depăşeşte valoarea critică, în aer încep să se dezvolte canale de
descărcare, parţial ionizate, în care coexistă sarcini pozitive şi negative, numit strimer. Din aceste
canale se dezvoltă un canal puternic ionizat numit canal de lider. El avansează pe distanţe de ordinul
30-50 m cu pauze de 30-125 μs (figura 72. a), rezultând o viteză relativ mică de deplasare (0.1÷0.2
m/μs). O dată ce liderul în trepte ajunge la nivelul solului (figura 72.b), în zona canalului se acumulează
sarcini de polaritate diferită, de obicei pozitive. De la nivelul solului începe să se dezvolte un număr de
contrastrimeri care ating fruntea liderului descendent. În acest moment se dezvoltă descărcarea inversă
sau principală (figura 72.c). Acesta se propagă spre nor cu o viteză foarte mare, de ordinul 50÷60
m/μs, până la jumătate din viteza luminii. În această descărcare se neutralizează sarcinile din
descărcarea de lider. Pe lângă fotoionizări, apar acum şi termoionizări. Temperatura canalului atinge
valori de ordinul 30000 ºK, ceea ce produce o încălzire şi dilatare bruscă a aerului. Revenirea aerului
produce efectul sonor denumit tunet. Prin atingerea norului de către descărcarea principală, practic se
realizează un canal conductor de la nor la pământ. În acest moment este posibilă o altă descărcare
dintr-o altă zonă a norului spre pământ, pe acelaşi canal. Canalul fiind deja ionizat,
Supratensiuni tranzitorii
 Lider in
trepte

descărcare
principală

Mecanismul descărcării de trăsnet

viteza descărcărilor următoare de la nor către pământ să fie mult mai mare decât a liderului în trepte
(2÷5 m/μs). Şi la aceste descărcări succesive apar lovituri inverse, durata între acestea fiind de ordinul
40-60 ms. S-au înregistrat şi până la 26 de descărcări succesive cu o durată totală de 2 s. Trăsnetul
este succesiunea acestor lovituri inverse de-a lungul aceluiaşi canal de descărcare. După polaritatea
sarcinilor din nori trăsnetele pot fi negative (majoritatea) sau pozitive. S-au constatat şi trăsnete
ascendente, adică cu canal de lider în trepte de la sol către nor, în cazul obiectelor înalte de 100-200 m.
Teoria lui Simpson :

Este o teorie elaborata prin experimente facute in laborator. Simularea s-a facut pe niste
picaturi de apa si a rezultat ca picaturile foarte fine se incarca negativ iar picaturile mari se incarca
pozitiv.

Picaturile pozitive (grele) se aflau in parte inferioara iar cele negative in parte superioara a
norului rezulta curentii de traznet de polarizatie pozitiva, dar in general sunt de polarizatie negativa.

Teoria lui Willson :

Tinand cont de campul electric terestru creat de sarcina negativa a scoartei

q   0 * E p * 4R 2
, ceea ce ne duce la faptul ca sub actiunea campului apare o polarizare
a picaturilor.

Picaturile cele mari in cadere capteaza sarcina globala negativa in partea inferioara a norului
iar cele mici antreneaza sarcini pozitive libere rezulta sarcina pozitiva in partea superioara.

Teoria lui Frenkel :

Conform acestei teorii picaturile de apa si cristalele de gheata formeaza ioni negativi, lasand in
aer pe cei pozotivi rezulta ionii negativi sub actiunea greutatii coboara iar cei pozitivi raman in aer.

Etapele de dezvoltare a descarcarii

Cand ploua au loc aglomerari de sarcina 40-400 V/m rezulta pana la 100 KV/m .

stadiul lier - viteza 1,5 *107 cm / s

 stadiul de descarcare – viteza 1,5 *10 1,5 *10 cm / s rezulta ca avem o sarcina care se
7 10

deplaseaza :
q  q0 * e......q0  densitatea ...sarcinilor

Traectoria – conductibilitatea – determinata de gradul de ionizare ; natura obiectelor ; acelasi

linii de camp de-alungul lor intensitatea lor este mai mare.

Inaltimea de orientare – H=k*h in care h =inaltimea obiectului de la sol si k = factorul ce

depinde de dimensiunile geometrice.

Caracteristica iT este data de sarcinile electrice ce se scurg prin pamant

iT  q0 * v in care v = viteza in diferite stadii de descarcare iar q 0 densitatea sarcinilor

electrice.

Valoarea de aplitudine – este data de viteza maxima

Parametrii curentului de trăsnet

Numărul de trăsnete este reflectat prin indicele keraunic, Ku. Acesta reprezintă numărul de
zile de furtună cu descărcări electrice în decursul unui an, stabilit ca medie pe baza
observaţiilor metodologice pe cel puţin zece ani. În România valoarea medie este de 43 zile/an. Un
indicator relevant este şi densitatea de trăsnete Dt. Cu valori trasnete/km2·an.

Curentul de trăsnet este caracterizat de valoarea de vârf I t şi de durata frontului sau

panta acestuia. Din acest punct de vedere, datele statistice sunt arătate în tabel.
 Tabelul 3 Parametrii caracteristici ai curentului de
trăsnet

Nivel 95% 50% 5%

încredere Prima Următoarele Prima Următoarele Prima Următoarele
It[kA] 14 4.6 30 12 80 30
di/dt 5.5 12 12 40 32 120
[kA/μs]

Se remarcă că valoarea pantei este mult mai mare în situaţia descărcărilor multiple întrucât canalele
de trăsnet sunt deja ionizate.
În literatură se dau relaţii empirice pentru determinarea probabilităţii ca valoarea curentului de
trăsnet sau a pantei să atingă o anumită valoare.
In laborator, curentul de trăsnet se modelează prin semnale de forma unui impuls.

Schema echivalenta a loviturii de traznet:

Caracteristica de traznet are forma dubla exponentiala ceea ce duce la dificultati pentru studierea
analitica si trebuie sa facem aproximari.

Uneori se utilizeaza forme mai simplificate cum ar fi unda dreptunghiulara de lungime infinita.

Efectele curentului de trăsnet

Are efecte termice, mecanice şi electromagnetice.
Efectele termice ale curentului de trăsnet sunt în general neglijabile datorită duratei foarte mici.
Efectele mecanice se manifestă prin distrugerea obiectelor pe care cade trăsnetul (copaci, stâlpi,
traverse din lemn, clădiri).
distrugeri ale stalpilor, traverselor(in special cele din lemn, care datorita cresterii temperaturii se
pot aprinde)
in general in instalatii supraprotejate impotriva loviturilor de tarznet
Efectele electromagnetice sunt:
primare - prin undele de supratensiune generate de lovitura directă de trăsnet o
secundare - datorită inducţiei electromagnetice şi electrostatice în circuite apropiate canalului
de trăsnet.
Efectele electromagnetice primare apar datorită scurgerii curentului de trăsnet la pământ prin
elementele instalaţiilor electrice (linii, stâlpi, etc).
Efectele secundare apar datorită variaţiei foarte rapide a câmpului electromagnetic în canalul de
descărcare . Totodată poate apare inducţia electrostatică la deplasări ale norului deasupra LEA. În
asemenea situaţii apar sarcini electrostatice de semne contrare induse în linie. Dacă descărcarea norului
are loc pe alt obiect decât LEA, atunci aceste sarcini devin libere deplasându-se sub forma unei unde.

Zc = impedanta a caderilor de tensiune a elementului de circuit

Rp = rezistenta de p.p
iT = zeci pana la sute de KA rezulta supratensiuni cu forma de variatie identice cu cea a undei
caracteristice rezulta coincidenta directa a loviturilor de tarznet provoaaca efecte primare .

q
IT  k *
u

 u =durata undei

q= sectiunea conductorului

k=coeficientul de material caracterizat printr-o calire, topire

- Pot apare tensiuni induse cum ar fi lovituri in aporopierea SEE = efect secundar

inductia electrostatica – datorita variatie campului electric mai mare decat viteza de scurgere in
pamant a sarcinii electrice (deformarea echipamentelor)

inductia electromagnetica – datorita variatiei campului electromagnetic creat de caracteristica din a

canalul traznetului sau de caracteristica de traznet din legarea la pamant

efecte termice –

efecte mecanice –