Supratensiuni la deconectarea sarcinilor capacitive

Sarcinile capacitive pot fi:

- sarcini capacitive concentrate (ex. Bateria de condensatoare)
- sarcini capacitive de valori mai mici, in acest caz incadrîndu-se deconectarea liniilor aeriene
lungi, (cazul cel mai defavorabil este deconectarea liniilor electrice lungi care functioneaza
in gol)
Schema electrică a deconectării unei sarcini capacitive de la o sursă de curent alternativ
este dată în fig.

După deschiderea întreruptorului D circuitul se menţine închis prin intermediul arcului

electric, până la prima trecere prin zero a curentului capacitiv.
Acest moment surprinde condensatorul încărcat la potenţialul 2U c .
Borna 2 a întreruptorului va rămâne la acest potenţial U2, în timp ce borna 1 urmăreşte
potenţialul U1 al sursei.
Prezenţa reamorsărilor de arc electric în întreruptoare conduce la valori periculoase ale
tensiunii, deci la supratensiuni care sunt cu atât mai mari cu cât numărul reamorsărilor e mai
mare. În acest sens trebuiesc construite întreruptoare, care pe cât posibil să nu prezinte reamorsări
de arc electric.
Se studiază cazul corespunzător deconectării unei baterii trifazate de condensatoare.
Se consideră că după separarea elementelor, de contact, separare acceptată ca fiind sincronă
pe cele trei faze, conducţia electrică în întreruptor, este asigurată de arcul electric.

Deconectarea capacităţilor
Z c Z 2 ch(l  x)  Z c2 sh(l  x)
u ( x, p )  u 0 ( p )
Z c ( Z 0  Z 2 )chl  ( Z c2  Z 0 Z 2 ) shl
Z 2 sh (l  x)  Z c ch(l  x)
i ( x, p )  u 0 ( p )
Z c ( Z 0  Z 2 )chl  ( Z c2  Z 0 Z 2 ) shl

 jX c 1
Uc  U f U f (1)
 jX c  jX L 
1  ( )2
0
 0  1 LC -pulsatia proprie a schemei
Uc = Uf, daca se pp ω0>> ω
-se pp ca valoarea crt capacitiv e suficient de mare incat nu apare taierea crt., iar stingerea arcului
apare la prima trecere prin 0 a crtului la t0.

Uc = - Ufmax

1 p
u r  U f max (1  cos t )  U f max (  2 ) (2)
p p 2
val maximă a ur după o semiperioadă T/2 = 2 Ufmax
- daca e mai mare ca rigiditatea dielectrică a intervalului, se reaprinde arcul el. in intreruptor
- cazul cel mai defavorabil- reaprinderea chiar la momentul ur maxima. Apare un fenomen
tranzitoriu:
1
u r ( p)  i( p)( r  pL  ) (3)
pC
i(p)=pC uc(p)
U f max 2 p2   2
u c ( p)  (4)
p ( p 2   2 )( p 2 LC  prC  1)

p1=0, p2,3= ±jω şi p 4,5     02   2    j 0 (5)

uc(p=0)= Ufmax

U f max 2
u c p   j  [(1  2 ) cos t  rC sin t ] (6)
2 2 0
(1  2 )   2 r 2 C 2

0
2
2U f max (2  2 )e t
0
uc  [2 cos  0 t   0 rC sin  0 t ]
p   j 0 2 2 2 2 2
(1  2 ) ( 0 r C  4)
0
Daca r =0 si ω0>> ω:

uc p   j  U f max cos t (7)

uc p   j  2U f max cos  0t  e t
0

uc  U f max cos t  2U f max cos  0 t  e t (8)

duc
iarc  C  U f maxC sint  2U f max 0 C sin 0 t  e t (9)
dt
ω0>> ω, deci amplitudinea componentei tranzitorii mult mai mare decat a componentei stationare.
t=T0/2=π/ω0, rel (8) devine:

ucmax1=uc(T0/2)=Ufmax+2Ufmax= 3 Ufmax

pentru e-δT0/2= 0,9, maximul scade la 2,8 Ufmax

-simultan crt de inalta frecventa trece prin 0, determinand o deionizare a canalului arcului, deci o
stingere a arcului. Deci pe capacitate se mentine o tensiune= 3 Ufmax, iar ur are valoare maximă
dupa o semiperioada T/2, == 4 Ufmax. Deci la o noua reaprindere valoarea maxima pe capacitate ar
deveni = 5 Ufmax.
-acestea sunt cazurile cele mai defavorabile, arcul putandu-se stinge chiar la trecerea prin 0 a crt de
inalta frecventa.

Deconectarea liniilor in gol

Comutaţia liniilor electrice aeriene în gol este asemănătoare din punct de vedere al
fenomenelor generate cu deconectarea bateriilor de condensatoare.
Deconectarea liniilor electrice aeriene în gol se caracterizează prin:
- efectul Ferranti şi oscilaţia liniei de frecvenţa fundamentală, în cazul lipsei reamorsării
arcului electric la întreruptor;
- efectul Ferranti şi oscilaţia liniei pe un număr mare de frecvenţe, în cazul reamorsării
arcului electric în întreruptor.
Efectul Ferranti apare sensibil la liniile aeriene, care funcţionează în gol, cu o lungime
mai mare de 200 km şi constă în creşterea tensiunii liniei la extremitatea liberă în raport
cu tensiunea de alimentare.

- Se pp puterea sistemului infinita,

- Se pp ca curentul de arc se stinge la prima trecere prin 0 a curentului capacitiv, deci se
separa de sursa.
 Z c Z 2 ch(l  x)  Z c2 sh (l  x)
u ( x, p )  u 0 ( p ) (11)
Z c ( Z 0  Z 2 )chl  ( Z c2  Z 0 Z 2 ) shl
Z 2 sh (l  x)  Z c ch(l  x)
i ( x, p )  u 0 ( p ) (12)
Z c ( Z 0  Z 2 )chl  ( Z c2  Z 0 Z 2 ) shl

Z0=pL, Z2=∞ şi νl=pτ

chp (1  x )
u ( x, p )  u 0 ( p ) l (13)
pL
chp  shp
Zc
u o ( p) shp (1  l )
x
i( x, p)  (14)
Zc pL
chp  shp
Zc

pt. p=±jω:
cos  (1  x l )
u ( x, t )  U f max cos t (15)
L
cos   sin 
Zc
cos 
x=0, u1 (t )  U f max cos t (16)
L
cos   sin 
Zc

1
x=l, u 2 (t )  U f max cos t (17)
L
cos  
sin 
Zc
- inegalitatea tensiunilor determina aparitia unui proces tranzitoriu de frecventa ridicata, in
urma caruia se produce egalizarea tensiunilor la valoarea:
1 l U f max cos  (1  l )
x
1 l
U in   u ( x)dx   dx (18)
l 0 l 0 L
cos   sin 
Zc
notând: X*=ωL/Zc

U f max
U in   (19)
 (ctg  X * )
Deci tensiunea de restabilire va fi :
ur=ua-ub= Ufmax cos ωτ - Uin (20)

Calculul supratensiunii în regim simetric

- se pp reaprinderea la ur maxima si admitand o val initiala Uin=-Ufmax

Rel (2), (13), (14) 
2 p2   2 Z c  chp
u1 ( p)  U f max 
p( p   ) Z c  chp  pL  shp
2 2

2 p2   2 Zc
u 2 ( p)  U f max  (21)
p( p   ) Z c  chp  pL  shp
2 2
 2 p2   2 shp
i1 ( p)  U f max 
p( p   ) Z c  chp  pL  shp
2 2

rădăcinile numitorului:
p1=0, p2,3=±jω, pk=±jωk 

u1 (t )  Ast cos   cos t   Ak cos  k  cos  k t (22)
k 1

u 2 (t )  Ast cos t   Ak cos  k t (23)
k 1

Ast A
i1 (t )  sin   sin t   k sin  k  sin  k t (24)
Zc k 1 Z c

unde:
1
Ast  U f max (25)
L
cos   sin 
Zc
2
2
 k2 2
Ak  U f max  (26)
 2
 k
1  2 cos  k 
k sin  k
se poate aproxima:
 1
 k  (k  1)   (27)
T (k  1)
- deci odata cu cresterea nr de ordine al armonicii, Ak tinde spre 0, deci scade amplitudinea
armonicilor. De aceea se utilizeaza primele 2 armonici.

Influenta parametrilor schemei asupra valorii supratensiunilor

- se utilizeaza metoda undelor calatoare, adica se iau in considerare reflexiile succesive la
capetele liniei.
In momentul reaprinderii arcului la inceputul liniei vom avea unde incidenta:
u ( p) u ( p)
u 0 ( p )  i0 ( p ) Z c  r Zc  r (28)
pL  Z c pT  1
2 p2   2 1
u0 ( p)  U f max 
p( p   ) pT  1
2 2

U f max 2 p 2   2 1
i0 ( p )    -crt ce intretine arcul el (29)
Zc p( p   ) pT  1
2 2

Unde T=L/Zc- este constanta de timp

2 p2   2 1
t=2τ, u1 ( p)  U f max  
p( p   ) pT  1
2 2

2 p2   2 1 2
t=4τ, u 2 ( p)  U f max  
p( p 2   2 ) pT  1

2 p2   2 1
t=2kτ, u k ( p)  U f max  k (30)
p( p   ) pT  1
2 2
 pL  Z c pT  1 2
   1 - coeficient de reflexie (31)
pL  Z c pT  1 pT  1
-daca se considera si pierderile, va aparea rezistenta R:
u ( p)
u 0 ( p)  r (28 a)
pT  

2
  1 (31 a)
pT  
R
  1 (31 b)
Zc

2 p2   2 1 2 2
u k ( p)  U f max  (1  ) k 1 (1  ) (32)
p( p   ) pT  1
2 2
pT  1 pT  1

2
u k ( p)  u k 1 ( p)  u k 1 ( p) k=1, 2, … (33)
pT  1
t
2 t 
u k ( p)  u k 1 ( p)  e T  u k 1 ( )  e T  d k=1, 2, … (34)
T 0

t
1 t 
u k (t )  e T  U f max (1  cos  )e T  d (35)
T 0
Deci suprapunand efectele vom avea tensiunile la inceputul si sfarsitul liniei:
u I (t )  U in  u0 (t )  u0 (t  2 )  u1 (t  2 )  u1 (t  4 )  u2 (t  4 )  ...  uk (t  2k )  uk (t  4k )  ....
u II (t )  U in  2u0 (t   )  2u1 (t  3 )  2u2 (t  5 )  ...  2uk (t  (2k  1) )  .... (37)

Din relatiile (29)- prin simplificare, pp ruperea arcului, adica interval scurt, ω=0:

1 t
u 0 ( p)  U f max  2U f max (1  e T ) (38)
p( pT  1)
U f max 2 2U f max t
i0 ( p )   (1  e T )
Zc p( pT  1) Zc
din rel (30):

2 pT  1
t=2τ u1 ( p )  U f max 
p ( pT  1) 2
(39)
2 ( pT  1) 2
t=4τ u 2 ( p)  U f max 
p ( pT  1) 3

din rel (34):

t
2  tT 
k=1, u1 (t )  u 0 (t )  e  u 0 ( )  e T  d (40)
T 0
t
2 t 
k=2 u 2 (t )  u1 (t )  e T  u1 ( )  e T  d (41)
T 0
u1 (t ) t t
 2[( 2  1)e T  1] (42)
U f max T

maxim la tmax:

du1 2t
 2  max  1  0 (43)
dt T

tmax=0,5 T, vom avea:

u1 max t t max
 2[( 2 max  1)e T
 1]  0,428 (44)
U f max T

ur1(p)=u0(p) α(p) (45)

2 pL 2 pT
 ( p)   - coeficient de refractie
pL  Z c PT  1
(46)

4T
u r1 ( p )  U f max (47)
( pT  1) 2

u1 max 4t t
 u 0 (t )  u1 (t )  e T (48)
U f max T

ur1max= 1,475 Ufmax

(49)
tmax=T

u r1 ( p ) 4 U f max
i r1 ( p )    (50)
pL Z c p( pT  1) 2
4 t t
ir1 (t )   [1  e T (1  )]U f max (51)
Zc T

iarc= i0(t+2τ)-ir1(t) (52)

t0 to  2
e T
 2(1  )e T (53)
T

u I (t )  U in  u0 (t )  u0 (t  2 )  u1 (t  2 )
u II (t )  U in  2u0 (t   )  2u1 (t  3 ) (54)
unde Uin =-Ufmax:

u0 (t  2 )  u1 (t  2 )  u r1 (t  2 ) (55)

u I (t )  U f max  u 0 (t )  u r1 (t  2 )
u II (t )  U f max  2u 0 (t   )  2u1 (t  3 ) (56)

- graficele se determina prin insumarea grafica a undelor, avand urmatoarele maxime;

uIm ax (t )  U f max  [u0 (t )  ur1 (t  2 )]max  2,475U f max

uI Im ax (t )  U f max  [2u0 (t   )  2u1 (t  3 )]max  3,856U f max (57)

Influenta sursei
- cu micsorarea timpului de propagare (deci a lungimii liniei), max. tind spre valori mai mici,
iar la limita- τ-0, linia poate fi inlocuita prin capacitatea proprie, cele doua maxime fiind 3
Ufmax.
Influenta parametrilor retelei
La întreruptor, valoarea supratensiunilor mai depinde de parametrii sistemului în care s-a
efectuat comutaţia şi anume de reactanţa dinspre partea sursei Xs şi capacitatea liniei
deconectate, respectiv de lungimea acesteia.

Se constată că supratensiunile la sfârşitul liniei cresc cu creşterea lungimii liniei şi scad

cu creşterea reactanţei sursei, iar la începutul liniei, influenţa acestor parametrii este exact
inversă.
l= 90,180 km – linia deconectată
l’=45-180 km – linia in fct
l’=90-270 km

11
Influenţa întreruptorului
Stingerea – la trecerea prin 0
Reaprinderea determinata de: - urestabilire intre contacte
- caracteristica de restabilire a rigiditatii. Aceasta este proprie
intreruptorului si determina momentul si nr. reaprinderilor arcului electric.

Determinarea fazei reaprinderii arcului electric la intreruptor

12
Momentul 0-inceputul deplasarii contactelor
Urd- rigiditatea dielectrica, care creste pe masura indepartarii contactului mobil. La trecerea prin 0
a ic, arcul se stinge. Stingerea sau reaprinderea depinde de aportul dintre vitezele de crestere a rdsi
a tensiunii de restabilire. Reaprinderea va avea loc in momentul egalitatii celor doua marimi.

Caracteristicile de restabilire a rigiditatii dielectrice a intreruptorului cu aer comprimat si ulei:

Dependenta fazei maxime a reaprinderii arcului de panta caracteristicii:

Originea timpului= momentul ruperii crt capacitiv

Faza maxima- cand cele 2 caracteristici sunt tangente
du r
tg   sin( t ) max (58)
d (t )
(t ) max  arcsin(tg ) (59)
 max  (t ) max  90 0
(60)
Dependenta valorii maxime a supratensiunii de faza reaprinderii arcului electric:

- valorile maxime pt φ=90, cand se tinde ca val la inceputul si sfarsitul liniei sa fie egale,
diferenta dintre cele doua val scazand daca X* are valori mari. Valoarea spre care tind este
3Ufmax.

13