RECEPTORUL OPTIC- 1

MODELUL STATISTIC AL FOTODETECTORULUI

Curentul de iesire
----"J'v"4-
Campul receptiona ~ 0

FOTODETECTIA operatia "cheie" In realizarea

receptorului optic.

=> a) OBTINEREA RASPUNSULUI (A FUNCTIEI DE

RASPUNS)
- Fiecare electron aduce 0 contributie la curentul de iesire care
este tranformat in tensiune ca urmare a trecerii prin rezistenta de
sarcina.
- Conversia campului optic in curent este un proces stohastic
prin natura sa.
- Matematic - curentul de iesire este 0 superpozitie a efectelor
produse de catre fiecare electron emis.
- Un singur electron produce 0 functie de raspuns in curent
h( t), - este data de semnalul inregistrat la JlA cand este emis un
singur electron la t = O.
- Durata miscarii electronului - este finita, fiind core1ata cu
hrt).
- Forma lui he t) este functie de viteza e1ectronului in

tranzitul sau spre anod.Deoarece marimea ~ooh(t) dt reprezinta

modificarea de sarcina electrica, in timpul miscarii electronului,
rezulta:

1
 II 0
00
h ( t ) d t = e 1 ,6 (1)
h(t) h(t)

rafic:
Arie = e

o t[ (momentul emisiei) t o t[ (momentul emisiei)

Fig.l.a Fig.1.b
- h( t) pentru un electron - h( t) pentru un
electron franat cu viteza constanta

Observatie:
-Cazul utilizarii fotomultiplicatorului
Pentru un castig G m , sunt generati G ill electroni pentru un singur
electron (foto) emis, deci:
00

o.; f h(t)dt = Gm·e (2)

°
- Raspunsul general in curent

Un electron emis ulterior, la momentul t m ,produce raspunsul h(t - till) astfel incat,
in general, se obtine:

k(O,t)
X(t) = 'Lh(t-tm) (3)
m=l
unde:
- k(O, t) reprezinta numarul de electroni emisi in intervalul (0, t), tm fiind momentul emisiei
electronului ill.
Procesul corespunzator se numeste "de numarare".
- Raspunsul X( t) depinde de doua variabile aleatoare

2
 I) 1m momentele emisiei }
{ 2) k( 0, 1) - numerele de electroni
Procesul - este caracterizat de :
- emisie aleatoare
- localizata aleator
Un astfe1 de proces este tipic: "shot noise processus" (cu zgomot de alice).
CONCLUZIE PARTIALA:

Intrucat t m si k (0, 1) sunt variabile aleatoare, X ( t) este un proces relativ complicat de studiat.

b) STUDIUL LUI x( 1) (Studiul raspunsului).

Expectam sa obtinem prin fotodetectie proprietatile ccimpului incident,

Cnstatam ca X ( t)nu contin explicit aceste proprietati, intr-un mod evident.

Ca urmare ne propunem: sa gasim sub ce forma sunt cuprinse proprietatile cdmpului incident in semnalul
detectat si sa le evidentiem.
Sunt posibile doua tipuri de modele teoretice:
- semicuantice (fara cuantificarea campului);
- cuantice (cu cuantificarea campului).
In cele ce urmeaza se va dezvolta modelul semicuantic.

2. MODELUL SEMICUANTIC AL DETECTIEI.

PROBABILITATEA CA DETECTORUL SA EMITA k ELECTRONI

IN INTERV ALUL ( t, t + T) == PROBLEMA DETECTIEI

Ecuatiile cup1ate camp-substanta permit calculul probabilitatii de tranzitie dintr-o stare initial a data
in alta stare. Insumarea peste starile finale duce 1a REGULA LUI FERMI - pentru rata de tranzitie, pentru
A- --
un element de arie ti r ,localizat in punctul r ,pe suprafata fotodetectorului etc.
Se eonstata ea:

Probabilitatii Pt ca un electron sa fie emis de e1ementu1 ~r 1a momentul t ,ii corespunde

rata de tranzitie dt urmatoare:

dP == t
ill aI (t.F)
t, r ~r -+
(4)

unde l(t, f) este intensitatea cdmpului ; in punctul (r, t} a iar o constanta de

proprotionalitate.
Rezulta:

r Probabilitatea ca un electron sa fie l

l emis de aria Ar in intervalulzxt J al( 1, r)~t~r (5)

si evident:

3
IProbabilitatea ca nici un l
L e1ectron sa nu fie
Ie emi A-· In tit
ellIS tif AJ== l-aI(t '
r)~t~r
.: (6)

Expresiile (5) si (6) se pot exprima functie de elementele de volum disjuncte

~V = ~r ~ t care corespund unei partitii a volumului V, de "detectie ":

IProbabilitatea ca un electron sa l .-
lfie emis din L1Vi in punctul viJ == aI(Vi)L1 Vi
respectiv:

IProbabilitatea nici un electron l

l sa nu fie emis din L1VI J == (6')

PROBLEMA DETECTIEI

Care este probabilitatea ca detectorul sa emita k electroni din toala aria A in inlervalul (t, t + T)?
- Trebuie caclulata probabilitatea compusa ca sa fie ernisi k electroni din toate celulele volumului VI

pentru LlV -) O.
Rezulta:

Probabilitatea de emisie
a k electroni din V
Probabilitatea de emisie Probabilitatea de a nu
1
k'. toate L a unui electron de k diferite fi emisi electroni din

aranjarile celule ordonate cele q.- k celuleramase

posibile

. k q

k!
l(vil )l(vi2) ...I(vik )(~V) IT (1- ul(vij )~V)
toate j=k+l
aranjarile
posibile
(7)

unde (i 1, i 2 . . . iq) este un indice particular care ia valori de la 1 la q.

4
Sumarea considera toate aranjamentele posibile, deci toate aranjamentele de indice k si (q - k).
Impartirea prin k! este necesara pentru ca aceleasi k celule sa fie considerate 0 singura data. La limita

cand~V ~ O,q ~ 00.

Deoarece limita sumei (produsului) este egala cu suma (produsul) limitelor, poate fi investigat un singur
termen din (7), etc.
(Dem. pag. 51,52,53, GAGUARDI,- Optics Communications).
REZULTA:

k>O (8)

unde:

deimitie (9)
sau

= al ~t+T r(p, r)dpdrl (10)

Illy - se numeste nivelul probabilitatii.

(Se va arata ulterior ca ill V are si semnificatia de numar mediu de electroni emisi de volumuJ V).
INTERPRETARE

Intrucat k este un intreg nenegativ,

se numeste probabilitate de tip POISSON.
Pk (k) reprezinta 0 probabilitate peste intregii nenegativi si

In conseeinta (8) se mai serie sub forma:

Pos(k,mv)
(8')

ill V - este un parametru al probabilitatii Poisson - este adimensional.

Conform (9), a are dimensiunea inversa a energiei.

Definirea lui n(t, r)

n( t, r)_numarul intensitate ("count intensity").
In(t, r) = (XI (t, r) I definitie (9)

n( t, r) -este intensitatea a curentului normalizata.

0

Integrala lui n(t, r) da direct nivelul probabilitatii:

5
 t+T
mv
Varianta:
= fiA t n(r, t)dtdr (10)

net) == ~ n(t,r)di a~ let, i)di (11)

deei

r-t
m; = It n(t)dt (12)

3. YARIABILE POISSON ALEATOARE

CDETECTIA POISSSON A cAMPURlLOR DE DIFERITE TIPURl)
Densitatea Poisson
Probabilitatii Poisson (8'):

(m )J
Pos(j, my) = .~ exp[-my] (8')
J.'
i se poate asoeia 0 densitatea de probabilitate discreta:
00

Pk(X) = I Pos(j, m )8(x y - j) (l3)

j=O
numita densitatea Poisson.
.
Distributia (8') este in aeest eaz 0 functie de pondere. Deei J este 0 variabila Poisson aleatoare a earei

densitate depinde de my. (Mai sus j este notat eu k,

PROPRIETATILE YARIABILEI ALEATOARE k
-Valoarea medie (expectata), E k (k)
Definitie:
+00

L
k=--<x>
f(k)Pk(k) (14

Se obtine:

I-'--Ek-(-k)-k-fo-kP-k-(k-)-m- I
v (15)

6
adica 0 alta interpretare a lui my ca valoare medie a lui k (sau "numarul mediu de electroni emisi in

volumul V ")- T ). (in

Ek (k2)

-r-.
-Valoarea medie patratica.
Se obtine:

I"'--E--(k-2-)-m-
k y (16)

-Varianta, Var[k]
Definitie:

IVar[k] == Ek(k2) - (Ek(k))21 (17)

Se obtine:
Ir---Va-r[-k ]-==-m-yl
(18)
deei distributia Poisson are 0 variatie de la medie egala eu variabila insasi (eu valoarea medie a aeesteia).
PROBABILITATI POISSON CONDITIONALE
- S-a aratat ea variabila k este de tip Poisson
(rn..)"
- Probabilitatea Pos(k, illy) == k ! exp[ -illy] este de fapt 0 probabilitate

Poisson conditionata deoarece depinde de illV .

- Pe de alta parte, intrueiit campul nonnalizat n(t, r) este in general 0 variabila aleatoare si toto data

ft+T
my == 1 n( t)dt (12), rezulta ea si illy este 0 variabila aleatoare (integral a unei variabile
aleatoare).

Prin urmare (in mod mai exact): Pk (k) neeesita mediere suplimentar~ peste my a lui

Pos(k, my), intrucat my poate fi considerata 0 variabila aleatoare de densitate

Pmv (m) eu 0 < m< 00

Rezulta:

(19)

Probabilitatile P (k)
k generate de (19) se numese probabilitatile Poisson conditionale sau dublu
stohastice.
Conclurie:

Probabilitatile generate prin fotodetectia cdmpurilor

aleatoare sunt de tip Poisson conditional.

7
EXEMPLE:
DETECTIA POISSON CONDITIONALA PE INTERY ALE MICI, T
Conditia de interval mic T:
t+T
m V == t
i n ( t ) dt ,.".,
n ()t T (short-term) (20)

1) CAMPURI MONOCROMATICE (cu intensitate constanta).

Se obtine:
rr---------------.

1<
net)= aIA
illy=aIAT (21)

(desi my este constanta il consideram in mod formal tot variabila aleatoare).

Rezulta:
.-----------o=-----------=.---------------~
I(m)k l
roo
Jo l k! e
+m
J . 8C m - aIA T)
deci:

- (uIAT)k -uIAT
Pk (k) - k! e (22)

adica 0 probabilitate Poisson de nivel aIA T.

2) CAMPURI GAUSSIENE DE BANDA INGUSTA
Din studiu rezulta ca statistica asociata cu fotodetectia pe intervale mici a unui camp gaussian de banda
ingusta este de tip BOSE-EINSTEIN.

3) CAMP MONOCROMATIC + CAMP DE ZGOMOT GAUSSIAN DE BANDA INGUSTA

Rezulta din studiu pentru astfel de campuri 0 statistica de tip LAGUERRE.
(Vezi.Optics Communications, Gagliardi, p.66).

8
 RECEPTORUL OPTIC-2
TRANSMISII OPTICE DIGITALE

1. CARACTERIZARE . CRITERII DE DECIZIE

TlPURI

r BINARE(q = 1, Q = 2)

(EX: q = 2, Q = 4; q = 3, Q = 8) .
IQ = 2q~bitil (1)

t forme de unda necesare transmisiei

Comunicatiile digitate - utilizeaza impulsuri optice (IUL)
MESAJUL - codificat in simboluri (cuvinte de cod).
PROBLEMA DETECTIEI - A DECIDE PE BAZA STATISTICILOR DE DETECTIE ASUPRA
SIMBOLULUI (CUVA.NTULUI DE COD) TRANSMIS. .
S[STEMELE BINARE - se transmit formele de unda asociate simbolurilor binare "unu" sau "zero" numite
biti.

Pentru q biti sunt necesare Q= 2 q forme de linda.

Pentrusistemele binare: q == 1, ==> Q = 2 forme de unda.

SISTEMELE CU MODULATIA DE COD A IMPULSURILOR
- se transmit formele de unda distincte asociate blocurilor de biti, denumite "cuvinte decod".
Exemplu: a)q = 2, -)- Q = 4: cuvinte de cod: 01, lO, 00,11
t 4 forme de unda distincte t
b) q == 3, ==> Q == 2q == 8 ==> Ill, 110, 101, OlO
etc.

CRITERII DE DECIZIE

a) NECESITATEA UNOR CRITERII DE DECIZIE

ZGOMOTE DE DIFERITE TIPURI

PE CANALUL DE TRANSMISIE:
DISTORSIUNI
Efect - inrautatesc calitatea transmisiei.

PARAMETRI CARE CARACTERIZEAZA CALITATEA TRANSMISIEI

TRANSMISII:

ANALOGICE - raportulsemnal/zgcmot (S/Z)

BINARE, probabilitatea de eroarepe bit PBE
DIGITALE
MCI, probabilitatea de eroarede codPCE

PROBLEME pentru transmisii de calitate: ( PB,C E millime).

a) - CRlTERII DE DECIZIE OPTIMA
b)- PROIECTAREA OPTIMA A RECEPTOARELOR

b) - FORMULAREA UNOR CRITERII DE DECIZIE OPTIMA

1. CRITERIUL DE DECIZIE AL PROBABILlTATII APOSTERIORI MAXIME (PAlvD (in engleza MAP -

"maximum aposteriori probability ").
Conform acestui criteriu:
1) - RECEPTORUL MASOARA CA.MPUL PE INTERV ALUL UNUI BIT SAU AL UNUI CUV ANT
DE COD:
2) - CALCULEAZA PROBABILITATEA

DETECTIE a bitului (cuvfintului de cod) i

DE TRANSMISIE PE BAZA STATISTICILOR

.cand a fost detectat vectorul

~ -
k, P (i / k)
DE

(cfirnpul de detectie este in general reprezentat prin esantioanele sale k. luate la subintervale
1
~T = 2B unde Beste banda sernnalulul trans mis, astfel ca aceste variabile aleatoare ki
pot fi considerate componentele unui vector k.
numit "vector de detectie"!
3) - DECIDE ASUPRA BITULUI (CUV ANTULUI DE COD) i, daca

P(i / k) == max P(j / k) (2)

unde: i,j = 0,1 pentru transmisiile bin are si i,j = 1, 2,.....Q, pentru transmisiile MCI.

!l CRiTERIUL PLAUZIBIUTATII MAX!ME (PM) (in engle:a "the maximum likelihood" ML)
- Conform acestui criteriu:

1) - SE DEFINESTE FUNCTIA DE PLAUZIBILITATE Ai PENTRU BITUL

(CUV ANTUL DE COD) i prin relatia:

Ai == PCk / i) (3)

adica prin probabilitatea de a se detecta vectorul k cand a fost transmis bitul (cuvantul de cod) i;

2) - SE CALCULEAZA FUNCTIILE Ai;

3) - SE DECIDE ASUPRA BITULUI (CUV ANTULUI DE COD) i, daca:

IAi = max(Aj)1 (4)

Observatie: In cazul transmisiilor binare (4) se exprima echivalent astfel:

Al < Ao sau (5)

log Al > log Ao (6)

intrucat functia "log" creste monoton cu argumentul sau.

.) 1 -
In transmisiile binare, P C 1 == 2 si P (k) este acelasi pentru ambii biti, deci (3) devine:

PC1 / k) > PC0 / k) daca P(k / 1) > P (k / 0).

Observatie: ECHIV ALENT A PAM CU PM!

Pe baza formulei BAYES:

 P(k / i) . P(i)
P(i / k) -
P(k) (7)

unde: -P (k, i) este probabilitatea de a se masura

-
k cand a fost transmis i;
-P(i) _ probabilitatea de a se transmite i;
-P (k) _probabilitatea de a masura k;
Pentru probabilitati apriori egale P( i) si probabilitati apriori egale P (k ) , rezuIta:
Ip(i / k) == p(f / i)1 (8)
adica echivalenta celor doua criterii. Prin urmare, entru transmisii binare:

Ip(l / k) ~ P(O / k)ldaca r(k / 1) ~ ref / 0) (9)

EVALUAREA PERFORMANTELOR DE DECIZlE

-7 Probabilitatea medie de eroare pentru transmisiiIe binare:

1 1 ---
PB E -
2
L
i=O
(PBE / i
-- (10)

(PB E / i) este probabilitatea de detectie eronata a bitului i.

-7 Probabilitatea medie de eroare pentru MCr:

PeE = ~ ~(PcE ! i) (ll)

(Pc E / i) este probabilitatea de detectie eronata a cuvantului de cod i.

-7 Relatia de Iegatura:

E
IPcE = 2PB (l- ~)I· (12)

PB E este probabilitatea de detectie eronata a unui bit dintr-un cuvant de cod detectat eronat.

2. TRANSMISII OPTICE DIGIT ALE BINARE

2.1. IMPLEMENT AREA DECODORULUI - PENTRU SISTEME BINARE CD DETECTIE

DIRECT A (DETECTIA POISSON)

I) ROLUL DECODORULUI MAP (sau PM)

- analizeaza iesirea detectorului;
 - decodifica semnalul transmis.
Prezenta zgomotului - aditiv la fotodetectie
- aditiv al sistemuluiinainte de circuitele de decodificare determina erori in decizia
decodorului.
-+ Prima problema a implementarii decodorului:

II. TIPUL STATISTICILOR DE DETECTIE

l.ST ATIST1CI LAGUERRE - cand zgomotul de fond este atat temporal cat si spatial alb, statisticile de

detectie sunt, pentru orice interval de numarare, guvemate de probabilitati de ordinul (D - 1)

LAGUERRE, unde D este numarul total de moduri spatio-ternporale observate peste aria detectorului si
intervalul de numarare.

2.STATISTICI POISSON - pentru D >> 1 statisticile de numarare sunt aproximativ Poisson in

natura.
o astfel de detectie se numeste multimod sau Poisson.
In cele ce urmeaza:
IPOTEZA statisticilor de detectie de tip Poisson.

III.STRUCTURA DECODORULUI IN CAZUL DETECTIEI POISSON

Consideram distributia:

(13)

care reprezinta probabilitatea ea in intervalul J- fie detectati k J. eleetroni,

cand s-a transmis bitul 1.
Notatii:

- J.l ij - nurnarul "energie" a semnalului;

- J..lb - numarul "energie" medie a zgomotului

Se arata ea:

J..lb = (aNob)2B01sDs ,unde

DS - numarul de moduri spatiale

aNob - nurnarul "zgornot" pentru un mod spatial temporal

2BO't s - numarul de esantioane

P(k j / i) din (13) seserieexplieitastfel:

2BnT (mij + mb)
P(k, i) IT k expj-fk, (14)
j=l J
unde 2B n Teste numarul de intervale de numarare in T see, iar Ki = g n, (t)dt si

Kb T ~b "nurnerele" medii de sernnal si d~zgomotin in"""I"1 [ 0, TJ

S

Expresia functiei de plauzibilitate logaritmice log A I:.

2~T j.l" 2~T
L k·log(l+2)- K, +[ L(k·logj.lb)-loglc!]-Kb
j=l J j.lb j=l J J
(15)
Expresia (15) se simplifica deoarece:

- ultima paranteza nu depinde de i, deci are aceeasi valoare pentru ambii biti (i 0,1).
Ca urmare poate fi neglijata in aplicarea testului.
In consecinta:
Trebuie calculata numai cantitatea:

A·1 == log A,1 ~

(16)

pentru 1 1,0 si se campara rezultatele.

Semnalul Ki apare ca a ajustare a polarizarii (bias adjustement) pentru diferenta de energie in transmisia
bitilor.

versiunea discreta;
versiunea integrata.

VERSIUNEA DISCRET A A DECODORULUI POISSON (utila pentru analiza)

Are in structura a pereche de sumatare ponderate a cornponentelor detectate, urmate de un comparator de
maxim.
Sumarile - reprezinta corelatii discrete ale lui k cu vectorul corespunzator "intensitate" logaritmic. Intrucat
functia de corelatie maxima este cea de autocorelatie, prin ajustarea
corespunzatoare a polarizarilor - kI si - ko cornparatorul de maxim determina decizii "corecte", privind
transmisia bitilor "1" si "0".
(Versiunea discreta a decodorului este foarte potrivita pentru analiza operarii acestui tip de decodor) Poisson.
 ~ ..
~ki log(l +~)
1 ~b

Comparator Biti
demarim I--------~)~
-ko

I
VERSIUNEA INTEGRA TA A
DECODORULUI POISSON
(utila pentru implementarea practical.

~ 1

Comparator
de maxim
>
iesirea fotodetect rului

~ 0

log Al > log Ao

Se inlocuieste sumarea discreta cu integrale

echivalente, pe baza unor calcule.
RECEPTOR CU CORELATOR

r(t)
----->7
M (face produsul)

[K>r(t)s(t)
semnal reception at
>
~r~<II
I C

Fe> II
Do (se ia decizia Ds )

DJ (se ia decizia DJ)

/1\8(t)- sernnal generat local Pragul K al testului

(succesiune de impulsuri de De fapt compararea se face cu
durata T) - identic cu eel marimea II:
transmis ? 1
II = (J In K + - E unde:
2
G E - energia sernnalului transmis
(i - puterea perturbatiei
TIPURI DE MODULATIE INTRANSMISIILE DIGITALE BINARE (FORMATE)

Binary one Binary zero Encoder Bits.!-

OOK ON-OFF KEYING (OOK)

1) o T 0 T

PULSE POSITION
MODULATION(PPM)
PPM
2)
o lI2TT01l2TT

PHASE SHIFT
Phase Intensity ~ KEYING (PSK)
3)
shifter ~ modulatoe
(Antipodal Signaling)

~Bits

t Bits
4) FREQUENCY
&~ nt. SHIFT KEYING
(FSK)
~ mod
~
V"'-

5)
Detector t Bit.

~[ ~
Optical Mode ---7
SPATIAL
f---- KEYING
source selector (SK)
Observatie: Aceste formate de modulatie sunt
utilizate in sistemele modeme de transmisie
datorita simplitatii in realizarea sistemelor de
modulare si decodare.

FORMATUL OOK (ON-OFF KEYING)

Acest tip de modulatie utilizeaza un set binar de intensitati:
nl (t) = n, 0 ~ t ~ T (1. a)
{ nO (t) = 0 0~ t ~ T (1. b)
unde fis este semnalul detectat corespunzator bitului "1" transmis in intervalul [0, T], absenta semnalului
corespunzand bitului "0".
DECODORUL - realizat conform criteriului MAP Cadica PAM in romana) se reduce la un singur corelator,
deoarece
nO(t)
log[l + --] = 0 pentru toti 0St ~T (2)
llb

unde fib = -~LO

1:$
este rata medie de detectie a zgomotului (conform l.b)

-7 f.lb = (aN ob )2B01: sDs (bibliografie).

Rezulta ca trebuie calculata de catre corelator numai marimea
~"
Ai = L.,
n, -
kj log(l + -) llsT = (3)
1 III
II
= log(l + _s )k(O, T) - lls T (3')
llb
unde k(O, T) este numarul detectat ('ihe count") pe intervalul bitului.
Rezulta ca testul PAM (PM) (5, p.2)
Al ~ AO (4)
se reduce;...:l.::..a ---,

(5)

Partea dreapta a ecuatiei (5) este 0 constanta deci testul de decizie PAAl se realizeaza prin_simpla comparare
cu pragul specific.
 Aceasta observatie conduce la semnificatia ca n b este rata medie a zgomotului detectat deci partea dreapta a
ecuatiei (5) poate conduce la definirea unui prag pentru testul PAM.

Reamintim ca nb = ~b, ~b = (aN"ob)2Bo1"sDS, unde Ds es~e numarul modurilor spatiale ale

1"s
fotodetectorului, iar (aN" ob) este zgomotul detectat prin mod spatio-temporal,
BO este banda detectorului optic, iar 't s intervalul de numarare. Se constata ca 2B01" s » 1.
Dezavallta; at OOK
Pragul de detectie depinde atat de puterea semnalului ns cdt si de puterea zgomotului n b- deci
aceste marimi trebuie cunoscute cat mai exact - pentru fixarea pragului pe care-l notam cu k T .(Acest
dezavantaj dispare la PPM).

Probabilitatea de eroare pelltrll OOK

Numarul detectat k(O, T) este :o variabila aleatoare Poisson (se va demonstra) a carui valoare
r>. medie este energia totala colectata (masurata).
\
Definim probabilitatea de eroare medie PE prin relatia:
1 1
PE = 2 (PE / 1) + 2 (PE / 0) (6)

care daca pragul de detectie utilizat este k T' devine:

1
PE = 2 [Prob k(O, T) < kT cand 1 este trimis ]

1
+"2 [Prob k(O, T) > kT cand 0 este trimis]
(indecizie)
1
+ 4 [Prob k(O, T) = kT cand 1 este trimis ]

1
+ 4 [Prob k(O, T) kT cand 0 este trimis ] (7)

unde: ultimii doi termeni tin seama de existenta egalitatii in testul (5) care semnifica "indecizie" deci apare un
factor egal cu 112 de a fi "eroare" (astfel ca 112 din fata devine lM).
(Se poate arata ca daca kT nu este intreg ultimii doi termeni dispar).

c) FORMATUL PPM (PULSE POSITION MODULATiON)

Informatia binara este continuta printr-un puls optic pozitionat in una din doua pozitii posibile adiacente
situate in intervalul bitului (OT) ca in figura.
Pulsul se genereaza la transmitator prin intarzierea corespunzatoare a pulsului laser_ functie de mesajul
transmis.
Reprezentarea matematica:
 r T
I n, (t) ns ,0<- t -<- 2
T
j 0 , 2 -< t -<T
T
I no(t) 0 ,0<- t -<- 2
T
l ns ,2 ~ t ~ T

Energia medie a fiecarui "nurnar detectat" este k, ns T / 2.

Conform testului PAM:
k(O, T / 2) ~ k(T /2, T)
adica acesta se reducela 0 simpla comparare a fiecarei pozitii a pulsului, deciziind asupra bitului prin eel mai
mare numar detectat.
Important - Pentru efectuarea testului, nu este necesara putere receptionata asupra semnalului si zgomotului
ca in cazul OaK, deci dispare principalul dezavantaj al OOK.

d) FORMATUL PSK (PHASE SHIFT KEYING) (Antipodal signaling)

Cel mai simplu exemplu de set de semnale antipodale este 0 unda sinus transrnisa cu sau fara schimbare de
faza de 180 in timpul fiecarui interval de bit, pentru a reprezenta un simbol binal.
0

Dezavantajul acestui format consta in faptul ca orice unghi de faza e

arbitral' al subpurtatoarei
nemodulate trebuie cunoscut exact la decodor, in raport cu perioada bitului, in vederea realizarii testului MAP
(PAM).
Acest fapt implica in general unele masuri de stabilire a referintei pentrufaza (phase referencing in
rss:
Acest dezavantaj dispare in forrnatul FSK.

e) FORMATUL FSK (FREOUENCY SHIFT KEYING)

Pentru transmiterea informatiei se folosesc doua frecvente diferite pentru semnalele binare "1" si
'"0", care moduleaza sursa in intensitate.
Deoareee detectia se bazeaza pe "frecvente diferite" unghiul de faza al fiecarui sernnal poate fi
considerat 0 variabila aleatoare, in raport cu operatia de decodare, deci nu mai e necesara "phase referencing".
Totusi realizarea decodorului conform MAP este mai dificila.

Reprezentarea matematica

nl (t, 8) = ns[l + sin(COlt + 8] ,

no(t,8) = ns[1 + sin(COot + 8)], 0 ~ t ~ T

unde COI si CO2 sunt frecventele de modulatie etc.

1.3. TRANSMISII OPTICE CU MODULATIA DE COD A IMPULSURILOR

Schema bloc general a a unui receptor optic pentru transrnisiile cu modulatie in cod a impulsurilor
este aceeasi cu cea a transmisiilor digitale binare, cu exceptia receptiei a Q semnale distincte in loc de doua
semnale distincte, fapt care are implicatii in realizarea
blocului decodor. Statisticile de detectie, de asemenea, pot fi ca si in cazul transrnisiilor binare de tip Poisson

sau Laguerre, functie de numarul modurilor care contribuie la obtinerea vectorilor de detectie k.
 Blocul decodor va fi a/catuit in acest caz din Q canale distincte pentru calculul functiilor de
plauzabilitate logaritmice, comparatorul de maxim a acestor functii luand decizia asupra cuvantului de cod
transmis.
Performantele sistemului sunt apreciate dupa cum s-a mai aratat cu ajutorul probabilitatii de
transmisie eronata a cuvintelor de cod, sau cu ajutorul divergentei, Dq' a carei definitie se obtine prin

generalizarea definiti~i divergentei D2' din cazul transmisiilor binare.

lnformatia binara este transmisa folosind un semnal sau negativul sau pentru A modula in intensitate
o purtatoare optica pe intervalul (0, T). Decodarea se realizeaza detrminand care polaritate a semnalului a
fost receptionata. Astfel de semnale se numesc "antipcdale" (in antiteza) sau cu polaritate opusa.
 RECEPTORUL OPTIC -3
TRANSMISII OPTICE ANALOGICE

Definitie - transmisia eu aeurate a formelor de unda tinand seama de:

- efectele de euantificare
- zgomotele de diferite naturi

Tipuri de comunicatii analogice

1) - cu detectie directa (necoerente)

2) - cu heterodinare (eoerente)
1. Sisteme cu detectie directa

- Purtatoarea optica modulata in intensitate (amplitudine) printr-un procedeu oarecare.

- Fotodetectorul raspunde la intensitatea instantanee a carnpului incident.
- Semnalul de la iesirea fotodetectorului - are caraeterul unui proces de emisie proportional cu puterea
transmisa.
- Se prelucreaza post-detectie in vederea extragerii optime a informatiei utile.

Fas~1
Iaser mo d u Iat
~TBO
F I 80: hltru
~I
trece
FD I
FD: Fotodetector
~ I FTJ-E
~

Semnal demodulat

banda optic FTJ-E Filtru trece jos electric

Model mathematic

Semnalul modulat incident:

Curentul electric la iesirea fotodetectorului:

deci este media temporala a iniensitatii luminoase .

L -factorul de eonversie al fotodetectorului

Observatie: la detectia directa nu se poate face distinctie intre fotonii de semnal si fotonii radiatiei de fond.

2. Sisteme en heterodinare optiea

- Sunt caracterizate de existenta la receptie a unui sernnal optic, general local, cu frecventa purtatoarei optice
sau putin diferita de a acestuia.
- Detectorul optic raspunde la un camp rezultant, obtinut prin suprapunerea (mixarea) carnpului transmis cu
eel generat local.
- La iesirea fotodetectorului - procesul de emisie contine informatia dorita, de ampJitudine sau de faza, intr-un
termen de interactiune a celor doua capuri (deci principiul de extragerea inforrnatiei utile difera de cazul
detectiei necoerente).

Model matematic

exp[j(roMt + <DM)]
eXp[j(roR t + <DR)]
La iesirea filtrului defrecventa intermediara, rezulta curentul:

Ie '
care contine infoprrnatia de amplitudine, frecventa si faza a sernnalului modulator.

3. Raportnl semnal - zgomot

Teoria statistica a detectiei, in cazul transmisiilor analogice are in primul rand rolul de a evalua calitatea
transmisiei, prin intermediul unor parametri cantitativi, cum ar fi raportul semnal/zgomot, care sa fumizeze
informatii asupra gradului de distorsiuni a semnalului transmis. In al doilea rand teoria statistica a detectiei
stabileste conditiile realizarii unei detectii optimale in privinta raportului sernnal/zgomot sau al erorii de
transmisie oferind criterii de proiectare si sinteza adecvata a receptoarelor optice.
Definirea raportului semnal/zgomot trebuie sa tina seama de natura intrinseca a proceselor de
detectie optica, care presupun procese de emisie pentru care sernnalul utiI este generat odata cu zgomotul.

2
 Prin unnare, chiar in !ipsa unor zgomote aditive, apar distorsiuni ale semnalului util, procesul de
emisie fiind caracterizat de 0 varianta care nu poate fi neglijata.

Rezulta ca definitia raportului semnal/zgomot ca fiind raportul dintre valoare instantanee a

semnalului la patrat catre valoarea medie patratica a zgomotului la acelasi moment de timp, devine

insufieienta in cazul proceselor de detectie optica.

Ca urmare se redeflneste raportul semnal/zgomot instantaneu RSZi, ca fiind raportul dintre

valoarea medie a semnalului care rezulta din procesul de emisie studiat ridicata la patrat catre varianta

procesului de emisie studiat la acelasi moment de timp. Intrucat semnalul util intervine in calculul variantei

procesului de emisie, definitia de mai sus nu mai exprima un raport strict intre semnal si zgomot, raportul

semnal/zgomot definit astfel fiind totusi un parametreu definitoriu al gradului de distorsiuni al transmisiei.

o alternativa celei prezentate mai sus privind definirea raportului semnallzgomot instantaneu pentru

aprecierea gradului de distorsiuni, 0 reprezinta raportul semnal/zgomot al puterii semnalului catre puterea de

zgomot RSZ p care se bazeaza pe observatia ca in expresiile densitatilor spectrale de putere mediate in timp

pentru procese de emisie cu intensitati aleatoare pot fi separati termenii de zgomot de termenii de semnal.

In studiile care urmeaza se va folosi cu precadere aceasta utlima definitie ca urmare a modului direct

in care pot fi obtinute densitatile spectrale de putere.

IN CONCLUZIE:
in ambe\e situatii (detectie directa sau heterodinare) calitatea transmisiei este evaluata eu ajutorul raportului
semnallzgomot definit in diferite moduri:
1) - raportul dintre valoarea instantanee a semnalului la patrat catre valoare medie patratica a
zgomotului la acelasi moment, RSZ;
2) - raportul semnallzgomot instantaneu RSZi;
3) - raportul semnal/zgomot al puterii de semnal catre puterea de zgomotRSZ P:

4.Conversia tipului de modulatie

Ex. conversia modulatiei de frecventa in modulatie de amplitudine (intensitate) (inaintea detectiei).

- filtre cu transmisie functie de frecventa

- detectia modulatiei de amplitudine se face mai usor

I