1.

Sarcina electrica

Sarcina electrica – marime scalara ce caracterizeaza starea de incarcare electrica a corpurilor [C]

Sarcina elementara e = - 1.602·10-19 C

- sarcina pozitiva –deficit de electroni; atrasa de sarcina negativa si respinsa de sarcina pozitiva

- sarcina negativa– exces/surplus de electroni; atrasa de sarcina pozitiva si respinsa de sarcina

negativa

2. Camp electric

E – intensitatea campului electric [V/m]

q – sarcina corpului de proba [C]

F – forta campului electric [N]

D = ε0·E –inductia campului electric [C/m2]

Teorema lui Coulomb

F12 = F21= q1·q2/(4πε0r2)

F12 = q1·E2 >> E2 = q2/(4πε0r2)

F21 = q2·E1 >> E1 = q1/(4πε0r2)

E = q·r/(4πε0r3)

3. Condensatorul electric

Condensatorul electric – este alcatuit din doua armaturi,

incarcate cu sarcina electrica egala si de semn contrar si
despartite printr-un dielectric fara polarizare permanenta.
Q-sarcina
U-tensiune

4. Rigiditatea dielectrica

-caracteristica a materialelor izolante

Rigiditatea dielectrica - intensitatea maxima a campului
electric la care materialul isi pastreaza caracterul izolant.
Estr = Ustr/d

5. Legea lui Ohm

Intr-un material, densitatea de curent J este proportionala cu suma dintre intensitatea campului
electric E si a campului electric imprimat Ei.
J = σ(E + Ei)
σ – conductivitatea materialului [σ] = S/m
E + Ei = ρ·J
ρ – rezistivitatea materialului [ρ] = Ωm
ρ = ρ0(1 + α·ΔT)

6. Teoremele lui Kirchhoff

-Teorema I – nodurile circuitului

Suma algebrica a curentilor care apartin unui nod este egala cu 0

Σ(Ik) = 0
Suma curentilor care intra in nod este egala cu suma curentilor care ies din nod.
Σ(Iin) = Σ(Iout)
I1 – I2 –I3 +I4 = 0 I1 + I4 = I2 + I3
Teorema II – buclele circuitului
Suma algebrica a tensiunilor pe laturile unei bucle este egala cu 0.
Σ(ΔU) = 0
Suma algebrica a t.e.m. de pe laturile unei bucle este egala cu suma
algebrica a tensiunilor la bornele rezistentelor de pe laturile buclei.
Σ(Ek) = Σ(RkIk)
Teorema II – exemplu
E1 + E2 - E3 = R1I1 + R2I2 - R3I3 - R4I4

7. Legea Joule Lenz

Densitatea de volum a puterii transformate de campul

electromagnetic in caldura intr-un conductor parcurs de curent,
este egala cu produsul scalar dintre E si J
P = u·i [W]
u + e = R·i
P = u·i = (R·i - e)·i
P = R·i2 - e·i

8. Forte in camp magnetic

Forta Lorentz
F = q(v X B)
B= inductia campului magnetic [B] = T
F = q v B sinα
Exemplu: acceleratorul de particule

Forta Laplace

F = I(l X B)
F = I l B sinα

Exemplu: difuzorul electrodinamic

9. Campul magnetic
 Magnetizare

Magnetizare = comportarea materialului in prezenta unui camp magnetic exterior

temporara –in prezenta campului exterior

permanenta – independenta de campul ext.

Corp magnetizat: supus actiunii unor forte si cupluri in camp magnetic exterior

● Materiale feromagnetice
χm = 102…106
● Materiale paramagnetice
χm > 0
● Materiale diamagnetice
χm < 0
χm = susceptibilitate magnetica

Caracteristica de magnetizare a materialelor feromagnetice

a-b : curba de prima magnetizare

b – saturatie (Bs)

b-c : demagnetizare

c – inductie magnetica remanenta(Br)

c-d : camp magnetic de sens contrar

d – camp coercitiv (Hc)

d-e : magnetizare in sens contrar

e – saturatie in sens contrar (- Bs)

Pierderile in materialul feromagnetic sunt proportionale cu aria buclei de histerezis !

Curba de histerezis
Materiale feromagnetice dure:
Aplicatii: magneti permanenti

Materiale feromagnetice moi :

Aplicatii: miezuri feromagnetice pentru bobine,
transformatoare, motoare, etc.

Legea inductiei electromagnetice (Faraday)

Faraday a stabilit ca o t.e.m. indusa este generata si un curent indus circula printr-o spira/bobina
inchisa, atunci cand fluxul magnetic prin spira/bobina este variabil.
T.e.m. indusa intr-o spira este egala si de semn contrar cu derivata in raport cu timpul a fluxului
magnetic prin spira.
e = - dΦ/dt
T.e.m. indusa poate fi obtinuta prin:
1. Variatia in timp a inductiei campului magnetic B(t.e.m. indusa prin transformare)
2. Variatia in timp a ariei A a suprafetei spirei (t.e.m. indusa prin
3. miscare)
4. Variatia in timp a unghiului dintre vectorul inductie magnetica B si vectorul A atasat
suprafetei spirei(t.e.m. indusa prin miscare)

10. Transformatorul electric

Raport de transformare

US/UP = Ns/Np

Transformator ridicator

Ns/Np > 1 => Us > Up

Transformator coborator

Ns/Np < 1 => Us < Up

Exemplu: Chitara electrica

11. Circuite de curent alternativ (c.a.)

Marimi alternative

Marime alternativa = marime variabila,a carei valoare medie este egala cu zero

T = perioada [s]
f = 1/T frecventa [Hz]
ω = 2πf pulsatie [rad/s]
Valoare Instantanee : i(t) = Im sin(ωt + φ)
 Marimi sinusoidale
Valoarea instantanee: i(t) = √2 I sin(ωt + φ)
I = valarea efectiva
√2I = amplitude
ω = 2πf = pulsatie
f = frecventa
T = 1/f = perioada
φ = faza initiala
u(t) = 325 sin(314t)
Defazaj

i1(t) = I1m sin(ωt + φ1)

i2(t) = I2m sin(ωt + φ2)
Defazaj
φ = φ1 – φ2
Cei doi curenti sinusoidali sunt defazati cu φ = π/6 (30o)
Curentul i2(t) este defazat in urma curentului i1(t) cu unghiul φ.
Curentul i1(t) este defazat inaintea curentului i2(t) cu unghiul φ.

Reprezentare in complex. Diagrama

u(t) = Um sin(ωt)
i(t) = Im sin(ωt – π/6)
A = A (cosφ + j sinφ)
A = A cosφ + j A sinφ

Rezistorul ideal in circuite de c.a.

Z = R, φ = 0
R = Z cosφ = R
X= Z sinφ = 0
Z = R + jX = R

Bobina ideala in circuite de c.a.

u(t) = √2U sin(ωt + φu)
i(t) = √2I sin(ωt) ( φi = 0)
Z = ωL, φ = π/2
R = Z cos φ = 0
X= Z sin φ = ωL > 0
Z = R + jX = jωL
 Bobina reala in circuite de c.a.
R = UR/I = Usinα/I,
ωL = UL/I L = Ucosα/(ωI)
P = UIcosφ = Uisinα
α = arcsin(P/UI)

Condensatorul ideal in circuite de c.a.

u(t) = √2U sin(ωt) (φu = 0)
i(t) = √2I sin(ωt+φi)
Z = U/I = 1/ωC, φ = -π/2,
R = Z cos φ = 0
X= Z sin φ = -1/(ωC) < 0
Z = 1/jωC = -j/(ωC)

P = RI2 = 0
Q = XI2 = -I2/(ωC) =
= -ωCU2 < 0
S = ZI2 = I2/(ωC)

Condensatorul real in circuite de c.a.

R = U/IR = U/Isin δ, 1/ωC = U/IC
C = IC/(ωU) = Icos δ /(ωU)
P = UIcosφ = UIsinδ
δ = arcsin(P/UI)

Sistem trifazat de tensiuni

u1(t) = √2U sin(ωt)
u2(t) = √2U sin(ωt – 2π/3)
u3(t) = √2U sin(ωt – 4π/3)
 Conexiunile sistemelor trifazate
Conexiunea STEA (Y)

Uf = Tensiune de faza
Ul = Tensiune de linie
If = Curent de faza
Il = Curent de linie
U = Uf , If = Il, U = Ul , Il ≠ If

Receptor trifazat dezechilibrat, conexiune Y

I1 + I2 + I3 = I0
U’1= U1 – U0
U’2 = U2 – U0
U’3 = U3 – U0
U’1 = U1 U2’ = U2 U’3 = U3
U’1 ≠ U’2 ≠ U’3

Receptor trifazat echilibrat, conexiune Y

I1 = U1/Z = U1/(Zejφ) = (U1/Z)e-jφ

I2 = U2/Z = a2U1/(Zejφ) = a2I1
I3 = U3/Z = aU1/(Zejφ) = aI1

Ul =√3 Uf

Receptor trifazat echilibrat, conexiune Δ

I12 = U12/Z = U12/(Zejφ) = (U12/Z)e-jφ
I23 = U23/Z = a2U12/(Zejφ) = a2I12
I31 = U31/Z = aU12/(Zejφ) = aI12
U12, U23 = a2U12, U31 = aU12
Il =√3 If
Z12 = Z23 = Z31

Motorul asincron trifazat

Principiul de functionare

Alunecare : s = (n1 – n)/n1

f2 = sf1
 Caracteristica mecanica naturala
s = 0 → n = n1 = 60·f/p

sN = (n1 – nN)/n1

MN = PN/ΩN

MN = PN/(2πnN/60)

Mk = λ·MN

sk =s = 1 → n = 0

Mp = 2Mk/(1/sk + sk/1), sN[λ + √(λ2 – 1)]

Caracteristica mecanica naturala

n1 = 60·f/p

MN = PN/ΩN

MN = PN/(2πnN/60)

Mk = λ·MN

sk = (n1 – nk)/n1

nk = n1(1 - sk)

Mp = 2Mk/(1/sk + sk)

Caracteristici mecanice artificiale

U ≠ UN, U < UN

n1 = ct. nk = ct. M = M(U2)

U1 = UN = 400 V, U2 = 300 V

Mk2 = Mk1(U2/U1)2 = 0.56·Mk1

Pornirea
 Modificarea turatiei

A. Modificarea nr. perechi de poli “p”

s = 0.05, f = 50 Hz, p = 1 → n = 2850 rot/min
s = 0.05, f = 50 Hz, p = 2 → n = 1425 rot/min

B. Modificarea frecventei

Motorul de curent continuu

Principiul de functionare

Ecuatia de functionare

UA = RAIA+E

UE = REIE

Caracteristica mecanica naturala

MN = PN/ΩN

UA = RAIA+E
Caracteristici mecanice artificiale

Pornirea
Modificarea turatiei