TRASNET,FULGE

R SI TUNET
Clasa a 8 a-C
Echipa 1
Elevi care au contribuit cu informatii si poze la acest proiect:
 Sandu Cosmin
 Tesner Elena Loredana
 Vizitu Andreea Nicoleta
 Marin Darek Gabriel
 Osman Aylin
 Ogoreanu Andreea Valentina
 Rasid Burac
 Stefanica Marian Stefan
 Ismail Melisa
 Nebe Gabriel
Elevi care au contribuit cu creearea powerpoint-ului:
 Harbuzaru Iordache Alexandru Ioan
 Iomer Emir
FULGERUL
Fulgerul este un arc electric luminos rezultat în urma unui proces de descarcare electrica între nori.
Diferenţa dintre fulgere si trasnete este că acestea au loc în interiorul unui singur nor de furtuna (nimbus
cumulus sau cumulonimbus) sau între doi sau mai multi nori, pe cand trăsnetul are legatura directa cu
pamântul si este responsabil de moartea anuala a multor oameni. Cel mai comun tip de descarcare - cel în
interiorul unui singur nor de furtuna, care sare între diferite regiuni încărcate din nor. Fie toate partile
canalului fie doar o parte din acestea pot fi ascunse în interiorul norului şi pot sau nu pot fi vizibile pentru
observatorul de pe pamant. A nu se confunda cu fulgerele dintre doi sau mai multi nori.
Fulgerul are loc între doi sau mai mulţi nori de furtuna complet separati, fiind un eveniment relativ rar.
Poate avea loc la orice altitudine de formare a fulgerelor în interiorul norului, dacă conditiile necesare sunt
prezente.
Cand se formeaza fulgerul aerul din jur se dilata brusc ajungand la 30.000 grade Celsius .
Cand se formeaza fulgerul aerul din jur se dilata brusc ajungand la 30.000 grade Celsius . Din
cauza dilatarii aerului se aude o bubuitura,un zgomot puternic numit tunet.
Vedem mai intai fulgerul deoarece viteza luminii este mai mare decat cea a sunetului
(300.000.000m/s in comparatie cu 332m/s). Cu cat suntem mai departe de locul producerii
fulgerului cu atat diferenta de timp dintre fulger si tunet e mai mare.
In medie un fulger are lungimea de 1-2 km, dar poate ajunge si la 140 de km lungime(in nori
depistate cu radare de fulger).
Energia celui mai mic fulger masurat poate tine aprins un bec de 100 wati timp de 2 luni. Daca s-
ar reusi captarea energiei fulgerelor s-ar rezolva problema energiei pe glob.
Istorie:
Fulgerul a aparut probabil pe Pamânt cu mult înainte de viata, în urma cu peste trei miliarde de
ani. În plus, fulgerul a fost probabil fundamental pentru formarea primelor molecule organice,
esentiale pentru aparitia primelor forme de viata. De la începutul istoriei scrise, fulgerele au
fascinat fiintele umane . Focul pe care îl produc fulgerele atunci când lovesc solul este folosit
pentru a le mentine calde în timpul noptii, pe langa pastrarea vietii salbatice.
 Omul primitiv a cautat astfel raspunsuri pentru a explica acest fenomen, creand superstitii
si mituri care au fost încorporate în religiile timpurii.

Semnificație biologică
De la formarea Pamantului, temperaturile ridicate ale scoartei terestre sunt responsabile de formar
ea furtunilor semnificative, violente si permanente, dând naștere oceanelor .
Apa, în timpul sau ciclu, poarta cu ea elementele chimice, cum ar fi carbon si azot, care
se acumuleaza în marile primitivele. De razele ultraviolete
si fulgere poate fi ajutat foarte mult procesul de combinare a acestor compusi anorganici
si transformarea lor în aminoacizi, componente esentiale pentru aparitia vietii.
Socurile electrice sunt principala sursă de nitriti și nitrati, esentiali pentru viata plantelor. Plantele
nu pot folosi azotul atmosferic direct, deci trebuie transformate în alti compusi ai azotului.
Fulgerele sunt responsabile de aceste reactii chimice, care mentin ciclul azotului.
De incendii au început de fulger joaca un rol fundamental în evolutia plantelor, ca aport de
substanta uscata si eliminarea potentialelor daunatorilor prin foc sunt benefice pentru mediu.
Formarea fulgerului

Datorita curentilor de aer existenti in nor precum si prin repartizarea inegala de gheata si apa, se
formeaza prin frecare, spatii cu incarcatura ionica electrostatica negativa si pozitiva.
In mod normal stratul superior al norului este incarcat pozitiv, iar stratul inferior este incarcat
negativ. Zona dintre cele doua straturi incarcate diferit se afla la o inaltime mare unde temperatura
variaza intre -10 si -15 grade Celsius.
Aici, picaturile de apa din nor se transforma in cristale de gheata.
In mitologie, fulgerele sunt folosite pentru a exprima mania lui Dumnezeu. Gasim acest fenomen
mentionat de mai multe ori, in Moise 9,24, Samuel 22,15, Hiob 37, Psalm 18, la izgonirea din rai a
lui Satan (Luca 10,18) etc.
Credintele variau de la o civilizatie la alta. De exemplu, etruscii considerau fulgerele ca un oracol
care le prezicea viitorul. Informatiile care descriau indicatiile transmise prin fulgere se numeau
libri fungurales.
Vechii germani considerau fulgerele ca fiind un semn al zeului Thor care arunca ciocanul sau spre
pamant. Slavii aveau zeul Perun ca zeu al furtunii. La fel Zeus si Jupiter sunt reprezentati insotiti
de fulgere.
Curiozitati despre fulger

1. Fulgerele nu sunt doar spectaculoase, ci si periculoase. Aproximativ 2.000 de oameni sunt ucisi în
întreaga lume de fulgere în fiecare an. Alte sute de oameni supraviețuiesc loviturilor de fulger, dar
sufera de o varietate de simptome de durata, inclusiv pierderea memoriei, amețeli, slabiciune,
amorteala si alte afectiuni care le modifica viața.
2. Fulgerul este extrem de fierbinte. Un fulger poate încalzi aerul din jurul lui la temperaturi de cinci
ori mai fierbinti decât suprafata soarelui. Această caldura face ca aerul din jur să se extindă și să
vibreze rapid, ceea ce creează tunetul pe care îl auzim la scurt timp după ce am văzut un fulger.
3. Fulgerul are în medie, 4 sau 5 descărcări principale ce durează 0,01 secunde, iar cele secundare
numai 0,0004 secunde. După o pauză scurtă de 0,03 – 0,05 secunde urmează noi descărcări.
4. Un fulger atinge în medie lungimea de 1 – 2 km, iar în zonele tropicale unde umiditatea aerului este
mai ridicată, fulgerul poate atinge 2 – 3 km lungime.
5. În nori s-au observat fulgere cu o lungime de 5–7 km, iar cu ajutorul radarului pentru fulgere, unele
ce ating 140 km lungime.
6. Când fulgerul lovește un copac, căldura vaporizează orice apă aflată în calea lui, ceea ce poate
cauza explozia copacului.
Cercetarea fulgerelor intr-un mod
mai serios a inceput odata cu
Benjamin Franklin.
Benjamin Franklin a demonstrat
ipoteza ca traznetul este rezultatul
tensiunii dintre nori si pamant cu
ajutorul unui zmeu de hartie cu
care a declansat fulgerul in
prezenta norilor de furtuna, in anul
1752.

Desi este un fenomen popular,

fulgerele au dat nastere unor
controverse cu privire la efectul
lor, cat si in modul cum acestea
iau nastere.
TRASNET
Trăsnetul este o descărcare electrică disruptivă care se produce între nor și pământ și poate fi
negativ sau pozitiv. Producerea unui trăsnet este însotita de fulger și tunet. Decalajul dintre
observarea fulgerului și auzirea tunetului se datorează diferenței dintre vitezele de propagare
ale celor două unde, luminoasă de cca. 300.000 km/s și acustică (sonoră) de cca. 332 m/s (la
0°C și presiunea de 1 atmosferă). Din această cauza exista un decalaj de timp între
recepționarea vizuala (fulgerul) și auditivă (tunetul) a trasnetului. Acest decalaj crește cu cat
trasnetul este mai departe de observator. Trasnetul este o descarcare electrica care restabileste
echilibrul electric între nor si pamant. Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la
câteva zeci de milioane de volți. Aerul uscat are o putere de străpungere de cca. 3 milioane de
volți/metru care ar duce (considerând lungimea trăsnetului de 1-2 km) la o tensiune mult mai
mare decât cea măsurată. La nivel mondial, trăsnetul provoacă zeci de mii de victime umane în
fiecare an.
 FORMAREA UNUI TRASNET
Din cauza curentilor de convectie un nor se electrizeaza (prin frecare). De obicei,
varful norului se electrizeaza pozitiv, iar baza norului se electrizeaza negativ.
Pamantul de sub nor, fiind conductor, se electrizeaza, prin influenta, de obicei
pozitiv (cu sarcina electrica de semn contrar fata de baza norului). Intre baza
norului si sol, sau intre doi nori alaturati, electrizati cu sarcini de semne contrare
foarte mari, apare o tensiune electrica (diferenta de potential) de ordinul zecilor de
milioane de volti. În urma acestor tensiuni electrice se formeaza un canal, avand un
diametru de cativa centimetri, prin care trec purtatorii de sarcina electrica
(electronii). Se produce astfel o descarcare electrica (curent electric) a carei durata
este de ordinul 0,5 secunde. Daca descarcarea electrica are loc intre doi nori
electrizati cu semne contrare fenomenul produs se numeste fulger. Daca
descarcarea electrica are loc intre baza unui nor electrizat si sol (sau un obiect de
pe pamant) fenomenul produs se numeste trasnet.
 CURIOZITATI DESPRE TRASNET

1.Trasnetul este descarcarea electrica ce are loc între un nor și sol, iar fulgerul reprezintă
descărcarea electrică produsă între nori sau în interiorul unui singur nor.
2. Stiati ca...trasnetul contribuie la formarea azotului in atmosfera ? Un trasnet poate produce
1000 - 1400 kg de azot care ajunge pe pamant in timpul ploilor comportandu-se ca un
ingrasamant.
3. Se cunoaste faptul ca, în camp deschis, punctele cele mai înalte atrag trasnetul. De aceea, în
mod frecvent, copacii înalti sunt afectati de acest fenomen. Acesta este si motivul pentru care
cladirile cu multe etaje din orasele lumii sunt dotate cu un sistem paratrasnet, astfel încat acestea
sa fie protejate în timpul furtunii.
4. Cand trasnetul atinge simultan mai multe obiecte, el le desparte aruncandu-le pe fiecare în
diferite directii. În unele cazuri, un om se poate trezi dezbracat complet, hainele fiindu-i rupte în
bucati şi aruncate care-ncotro.
5. Superstiţia conform căreia în locul lovit de trăsnet se ascund comori, nu e lipsită de temei.
Cand în pămant se găsesc obiecte de metal, conductibilitatea electrică este sporită.
6. Lacul Maracaibo din Venezuela este locul cu cele mai multe trasnete din lume. Intre 140-
160 de seri cu trasnete in fiecare an.
7. Nu este nevoie de o furtuna ca trasnetele sa se formeze. Anume gaze din atmosfera, precum
cele aruncate de vulcani de exemplu, la „atingerea” cu alte elemente pe baza de metal aruncate
din fundul vulcanului pot de exemplu crea un trasnet.
8. Trasnetele au loc si pe alte planete. Pe planete ca Jupiter si Venus, au fost observate trasnete.
Pe Jupiter de exemplu trasnetele sunt de 100 de ori mai puternice, dar de 10 ori mai putine ca
pe Pamant.
9. Intr-o singura zi, pe planeta noastra trasnetul se „petrece” de 3 milioane de ori, cam de 40 de
ori pe secunda.
10. In lume trasnetul duce la decesul a peste 5000 de persoane, dar cei care scapa cu viata sunt
mult mai multi, trasnetul „lovind” peste 240 de mii de oameni anual in medie. (medie facuta
pe ultimii 30 de ani)
TUNETUL
Cauza formarii tunetului este un subiect care se afla la granita intre speculatii si cercetari stiintifice.
Primele date despre teoria formarii tunetului sunt din secolul III si apartin filosofului grec Aristotel.
Aceasta teorie sustine faptul ca un tunet se formeaza din cauza lovirii norilor. Ulterior au aparut
numeroase alte teorii. La mijlocul secolului 19, teoria acceptata a fost aceea ca fulgerul produce un
vacuum de-a lungul drumului sau catre pamant iar tunetul este rezultatul ulterior miscarii aerului
grabindu-se a umple vacuumul. Mai tarziu in acelasi secol se credea ca tunetul este produs de trecerea
brusca a apei in vapori in momentul in care fulgerul strabate atmosfera. O alta teorie este aceea in
care gazele intalnite de fulger in drumul sau catre pamant se supraincalzesc formand explozii cu un
zgomot puternic numit tunet. In secolul 20 s-a ajuns la un consens si s-a elaborat teoria conform
careia tunetul incepe cu un soc electric in aer datorita incalzirii termice bruste a plasmei din canalul
fulgerului. Intr-o fractiune de secunda aerul ajunge la 28000 grade C. Aceasta caldura produsa se
extinde spre exteriorul fulgerului unde intalneste o masa de aer rece si cu o viteza mai mare decat cea
a sunetului va traversa acel aer rece.
Acest puls al miscarii aerului cald spre exterior care rezulta este un soc electric similar in principiu cu
un soc al unei explozii sau cu o urma lasata de un avion supersonic ce produce
un zgomot numit tunet. O raza de lumina urmata la cateva secunde de
un bubuit al tunetului este pentru multi oameni prima ilustrare a faptului ca sunetul are
o viteza mai mica decat lumina. Astfel s-a constatat prin numeroase calcule ca
media vitezei sunetului in aer este de 340 m/s, iar cea a luminii este de 299.792.458 m/s.
In Biblie fulgerele si tunetele sunt asemuite cu o solie, fiind folosite pentru exprimarea maniei lui
Dumnezeu. Etruscii considerau fulgerele ca oracol care le prezicea viitorul. Vechii germani
considerau fulgerele ca semn al zeului Thor care arunca ciocanul sau spre pamant. Slavii aveau zeul
Perun ca zeu al furtunii. In perioada Renasterii Zeii furtunii sunt reprezentati de Zeus, Jupiter si
Donar, iar saxonii inainte de crestinism considerau stejarul ca arbore sfant sau zeu al furtunii.
Avand in vedere numeroase masuratori ce au fost facute, s-a constat ca picaturile de ploaie, fulgii de
zapada sau grindina in caderea lor spre pamant, transporta si sarcini electrice. S-a mai stabilit ca
sarcinile pozitive transportate de precipitatii sunt mai numeroase decat cele negative. In timpul
caderii aceleiasi precipitatii (ploaie ori zapada), unele particule lichide ori solide sunt incarcate cu
electricitati diferite, iar altele raman neutre.
 CURIOZITATI DESPRE
TUNET
1.Tunetul poate fi auzit până la o distanță de 16 km.
2.Tunetul este responsabil pentru pagubele produse la nivel material atunci când vine
vorba de un trăsnet.
3. Tunetul auzit de un observator distant are o caracteristică specifică de un sunet de
frecvență joasă 'pițigăiat', ca sunetul produs de stomac atunci când îți este foame.
4.Tunetul pe distanță mica poate cauza observatorului pierderea auzului temporar sau
permanent prin perforarea membranei timpanului.
5.Tunetele se înregistrează la aproximativ 120 de decibeli.
6.Frica irațională de tunete și fulgere poartă diverse denumiri: Astraphopia, Brontophobia
și Keraunophobia.