Sunteți pe pagina 1din 5

Fenomene electrice - Fulgerul

Fulgerul este rezultat in urma unui proces de descarcare electrica cauzat de o


diferenta de potential electrostatic.
Fulgerul se produce intre nori incarcati cu sarcini electrice diferite, iar descarcarea
intre nor si pamant provoaca un arc luminos, numit trasnet.
Atunci cand vedem un fulger nu auzim si sunetul produs de descarcare, deoarece
viteza sunetului este mai mica fata de cea a luminii. Decalajul se datoreaza diferentei
dintre vitezele de propagare ale celor doua unde, cea luminoasa si cea acustica.
In mitologie, fulgerele sunt folosite pentru a exprima mania lui Dumnezeu,gasim
acest fenomen mentionat de mai multe ori.Credintele variau de la o civilizatie la alta. De
exemplu, etruscii considerau fulgerele un oracol care prezicea viitorul. Informatiile care
descriau indicatiile transmise prin fulgere se numeau libri fungurales.
Vechii germani considerau fulgerele ca fiind un semn al zeului Thor care arunca ciocanul
sau spre pamant. Slavii aveau zeul Perun ca zeu al furtunii. La fel Zeus si Jupiter sunt
reprezentati insotiti de fulgere.
Cercetarea fulgerelor intr-un mod mai serios a inceput odata cu Benjamin
Franklin.
Benjamin Franklin a demonstrat ca trasnetul este rezultatul tensiunii dintre nori si pamant
cu ajutorul unui zmeu de hartie cu care a declansat fulgerul in prezenta norilor de furtuna,
in anul 1752.
Desi este un fenomen popular, fulgerele au dat nastere unor controverse cu privire
la efectul lor, cat si in modul cum acestea iau nastere.
Formarea fulgerului

Datorita curentilor de aer existenti in nor precum si prin repartizarea inegala de


gheata si apa, se formeaza prin frecare, spatii cu incarcatura ionica electrostatica negativa
si pozitiva.
In mod normal stratul superior al norului este incarcat pozitiv, iar stratul inferior
este incarcat negativ. Zona dintre cele doua straturi incarcate diferit se afla la o inaltime
mare unde temperatura variaza intre -10 si -15 grade Celsius.Aici, picaturile de apa din
nor se transforma in cristale de gheata.

Fulgerul este o descarcare electrica, iar atunci cand ia nastere produce un


echilibru electric intre straturile norului de furtuna. Pentru a lua nastere un trasnet, intre
un nor si pamant trebuie sa existe in prealabil tensiuni de cateva zeci de milioane de volti,
iar fenomenul, care este o scanteie de descarcare electrica, sa aiba o tensiune de
aproximativ 3 milioane de volti/metru. Puterea de strapungere a fulgerului este data si de
umiditatea aerului.
Exista premiza ca in prealabil aerul este ionizat de radiatiile cosmice
transformand moleculele de aer din atmosfera intr-o lavina electronica rezultand o reactie
in lant, care creeaza un canal de aer ionizat pentru fulger. Acest fenomen a fost presupus
de cercetatorul Charles Thomson.
Forma in zig zag a fulgerului este produsa prin descarcarea electrica numai prin
zonele cu aer ionizat.

Fugerul are in medie, 4 sau 5 descarcari principale ce dureaza 0,01 secunde, iar
cea principala numai 0,0004 secunde. Dupa o pauza scurta de 0,03 – 0,05 secunde
urmeaza noi descarcari. Au fost observate astfel descarcari atingand un numar de 42 cu o
intensitate medie de 20.000 de amperi.
Un fulger atinge in medie lungimea de 1 – 2 km, iar in zonele tropicale unde
umiditatea aerului este mai ridicata, fulgerul poate atinge 2 – 3 km lungime. In nori s-au
observat fulgere cu o lungime de 5 – 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru fulgere, unele
ce ating 140 km lungime.

In momentul formarii fulgerului aerul inconjurator din jurul tunelului provocat de


acesta atinge temperaturi de 30.000 de grade Celsius. Aceasta supraincalzire brusca a
aerului duce la o dilatare masiva asemenea unei explozii cu un zgomot puternic numit
tunet.
Datorita diferentei dintre vitezele de propagare a luminii (cca. 300.000 km /s) si a
sunetului (332 m / s), va aparea un decalaj de timp intre receptionarea vizuala si cea
auditiva a fulgerului. Decalajul dintre fulger si tunet este dat de distanta dintre acesta si
observator. Cu cat observatorul este mai departe, cu atat decalajul va fi mai mare.

Fulgerele globulare

Fulgerul globular reprezinta o bila de lumina care se misca incet plutind prin aer
si care apare uneori in timpul furtunilor - este un fenomen rar care i-a uimit pe cercetatori
timp de secole. Mult timp au fost chiar considerate a fi un mit sau un fenomen pur
psihologic. Cu toate acestea, un grup de oameni de stiinta din Israel a reusit acum sa
recreeze asemenea bile de foc in conditii controlate in laborator.
Fulgerele globulare au fost fotografiate foarte rar ,iar detaliile martorilor sunt de
multe ori contradictorii. Ele apar uneori in timpul furtunilor ca o consecinta a fulgerelor
obisnuite, insa exista si relatari ale aparitiilor unor fulgere globulare pe vreme senina.
Forma lor poate fi sferica, ovala, de picatura sau cilindrica.Marimea acestor fulgere
variaza de la marimea unui bob de mazare la cativa metri.
Pana acum, toate incercarile de a le reproduce in laborator fie au esuat, fie au
generat numai rezultate vag similare.
Exista mai multe teorii asupra natura fulgerelor globulare. Cea mai populara
dintre ele spune ca sunt niste bile de plasma care raman concentrate la un loc datorita
campurilor magnetice auto-generate. Plasma este un gaz de molecule ionizate si electroni.
Cu toate ca per total plasma este neutra electric, la scara mica ea este formata din
particule incarcate electric. Miscandu-se, aceste particule incarcate genereaza campuri
magnetice. Cu toate acestea, teoria plasmei arata ca pentru ca o asemenea bila de plasma
sa poata fi sustinuta de campurile magnetice auto-generate, ar trebui sa fie extrem de
incinsa - cu alte cuvinte, particulele care produc campurile magnetice ar trebui sa se miste
foarte repede. Insa, datorita faptului ca gazul fierbinte este mai usor decat cel rece, o
asemenea bila de plasma s-ar ridica in atmosfera extrem de repede. Iar acest lucru nu se
observa in cazul fulgerelor globulare.
Cercetatorii istraelieni au folosit o alta idee. Ei cred ca fulgerele globulare sunt
produse in timpul furtunilor de un trasnet care loveste pamantul si creaza un "punct
fierbinte" topit. Acest lucru face ca particule minerale de sol sa fie aruncate in atmosfera.
Aceste particule sunt punctul de plecare al unui fulger globular. Pe langa plasma care se
formeaza in jurul lor si care emite lumina, aceste particule mai sunt implicate si in reactii
de oxidare - cu alte cuvinte ard. Prin urmare, un fulger globular este o combinatie de torta
si bec cu halogen (care e cu plasma).

Eli Jerby si Vladimir Dikhtyar de la Universitatea din Tel Aviv au recreat


asemenea bile de foc in laborator folosind o "foreza cu microunde". Dispozitivul este
similar unui cuptor obisnuit cu microunde de 600 de watti cu singura exceptie ca intreaga
putere este concentrata in numai un centimentru cub. Cercetatorii au indreptat
microundele in interiorul unui substrat de sticla, siliciu, germaniu, oxid de aluminiu si
alte ceramice. Energia microundelor a produs o zona fierbinte in substrat, iar apoi, pe
masura ce oamenii de stiinta au ridicat foreza din solid, zona fierbinte a fost ricata si ea.
Exista mai multe “teorii” cu privire la formarea fulgerelor globulare insa
nici una nu este concluziva.

Proiect realizat de Cucos Mihai si Cucos


Vlad
cls. a XI-a A

S-ar putea să vă placă și