TUDOR PRIPON

CLASA a V-a A
SISTEMUL SOLAR
Toate stelele, atat cele vizibile, cat si cele care din cauza departarii sunt invizibile, impreuna cu toate
celelalte corpuri ceresti din jurul lor, precum si cu spatiul care le inconjoara formeaza Universul.
Universul cuprinde totul; el este nemarginit in timp si spatiu. In Univers, stelele sunt grupate in galaxii.
Acestea sunt aglomerari de miliarde de stele care, privite prin telescop, apar ca niste pete de lumina.
Galaxia din care face parte Pamantul se numeste Calea Lactee. Aceasta cuprinde 200 de miliarde de
stele, printre care si Soarele. Calea Lactee (1.vazuta de deasupra, are forma de spirala cu mai multe brate, 2.
vazuta din lateral, apare ca un disc bombat)

Soarele este, asadar, o stea, fara de care existenta vietii si a celor mai importante fenomene de pe Pamant
n-ar fi posibila. De miliarde de ani, Soarele straluceste neobosit, emitand lumina si caldura.

El este insotit de alte corpuri ceresti mai mici, care se invartesc in jurul lui si carora le transmite lumina si
caldura. Soarele si aceste corpuri formeaza impreuna Sistemul Solar.
Sistemul Solar cuprinde: Soarele, 9 planete, satelitii acestora, asteroizi, comete si meteoriti.

TUDOR PRIPON
CLASA a V-a A

Soarele este o stea de marime mijlocie. Dar si asa, el este suficient de mare pentru ca forta sa de
atractie sa faca sa graviteze in jurul sau celelate corpuri ceresti ale Sistemului Solar. Volumul Soarelui este de
1.300.000 de ori mai mare decat cel al Pamantului; 333.000 de planete precum Pamantul ar putea cantari cat
Soarele.
"Focul" termonuclear face ca interiorul Soarelui temperatura sa fie de 15 milioane de grade, iar la
suprafata de 5000-6000 grade.
Planetele
- sunt corpuri ceresti fara lumina proprie, care graviteaza in jurul Soarelui, fiecare pe cate o orbita proprie.
In ordinea departarii fata de Soare, planetele sunt: Mercur, Venus, Terra -Pamant, Marte, Jupiter, Saturn,
Uranus, Neptun si *Pluto (Pluton).
Cea mai indepartata planeta a Sistemului Solar a fost considerata, pana nu demult, Pluto. Pe data de
24 august 2006, in cadrul unei cercetari a Uniniunii Astronomice Internationale, in care a fost schimbata
definitia termenului de "planeta", Pluto a primit statutul de "planeta pitica", deoarece nu a "curatat" spatiul
cosmic din vecinatatea orbitei sale.

MERCUR VENUS PAMANT MARTE JUPITER SATURN URANUS NEPTUN PLUTO

Observatie
Dupa ultimele cercetari exista indicii cu privire la posibilitatea de formare a unei noi planete, care este
denumita provizoriu 90377 Sedna. Alte planete pitice situate la distante enorme fata de astrul central sunt:
Eris, Makemake, Haumea, 90482 Orcus, (225088) 2007 OR10 si 50000 Quaoar.

TUDOR PRIPON
CLASA a V-a A
Planetele primesc lumina si caldura de la Soare, ca si celelate corpuri ceresti din Sistemul Solar. Cu cat sunt
mai departate de acesta, cu ata sunt mai putin luminate si incalzite. Astfel, in timp ce Mercur si Venus
temperatura este de 400-500C, pe planetele de la marginea Sistemului Solar ea scade pana la -200C si
chiar si sub aceasta valoare.
Ultimele planete - Uranus, Neptun si Plut - nu pot fi vazute cu ochiul liber din cauza distantei mari fata de
Terra si a slabei lor iluminari. Cea mai stralucitoare apare Venus, care este si cea mai apropiata de Pamant.
Asteroizii (planetoizii)
-sunt corpuri ceresti mult mai mici decat planetele, care se rotesc in jurul Soarelui pe orbite proprii. Acestia
sunt foarte numerosi si graviteaza intre Marte si Jupiter, formand asa-numita centura de asteroizi. Cel mai
mare asteroid, Ceres, are un diametru de 1000 km (de 12 ori mai mic decat Pamantul).
Satelitii
-planetele au forta de atractie proprie, astfel ca in jurul lor graviteaza corpuri mai mici, numite sateliti. In afara
de Mercur si Venus, toate celelalte planete au sateliti.

Cometele
-planetele si asteroizii nu sunt singurele corpuri ceresti atrase de Soare. Din Sistemul Solar mai fac parte si
cometele. Numite si "stele cu coada", ele apar la anumite intervale de timp, deplasandu-se in jurul Soarelui pe
orbite foarte alungite, uneori mult dincolo de Pluto. Cu cat orbita este mai alungita, cu atat cometa va fi vazuta
mai rar. In prezen sunt cunoscute peste 700 de comete.

O cometa se compune din cap si coada. Capul este alcatuit din praf si gaze inghetate. Coada este compusa
din gaze. Pe masura ce se apropie de Soare, coada isi mareste lungimea pana la milioane de km. La fiecare

TUDOR PRIPON
CLASA a V-a A
trecere pe langa Soare, gazele inghetate care alcatuiesc capul cometei se topesc si se evapora, astfel ca,
treptat, cometa se micsoreaza pana la disparitie.
Observatie
Mii de alte corpuri celreti mai mici, precum asteroizii sau cometele, populeaza sistemul solar, majoritatea
dintre acetia aflndu-se n regiunea dintre orbitele lui Marte i a lui Jupiter, n timp ce cometele orbiteaz n
zona numit Norul Oort, mult dup orbita ndeprtatei Pluto.

Meteoritii
sunt bucati din corpuri ceresti (asteroizi, comete) care cad pe suprafata altor corpuri ceresti. Prin cadere,
meteoritii creeaza un crater. Dimensiunea meteoritilor variaza de la cea a unui graunte pana la marimea
bolovanilor sau a blocurilor.
Cand patrund in atmosfera Pamantului, prin frecare cu aerul, meteoritii se aprind. Prin ardere, se consuma,
astfel ca nu ajung pe suprafata terestra decat cei mai mari. Cei mai frecventi (milioane de tone pe an) sunt
meteoriti de mici dimensiuni, care nici nu mai reusesc sa ajunga pe suprafata Pamantului. Acesti sunt
denumiti meteori si nu sunt altceva decat "stele cazatoare".
Observatie
In desertul Arizona (SUA) se pastreaza un crater meoritic cu un diametru de 1.6 km si o adancime de 182 de
m. Se presupune ca meteoritul, care a cazut acum 10.000 de ani, cantarea 1 milion de tone.
Toate corpurile din Sistemul Solar se afla in miscare. Daca am putea privi Sistemul Solar din afara, acesta ni
s-ar infatisa astfel:

TUDOR PRIPON
CLASA a V-a A
In centru se afla Soarele (rotindu-se in jurul axei proprii), iar in jurul sau graviteaza cele noua planete si
asteroizii, care se rotesc in acelasi timp si in jurul axelor proprii. Satelitii se rotesc si ei in jurul propriilor axe,
dar si in jurul planetelor, iar impreuna cu acestea in jurul Soarelui. Cometele, cu orbitele lor alungite, par a fi
ratacitoare prin Sistemul Solar, iar meteoritii, singurii care nu desfasoara miscari de rotatie, cad la intamplare
pe suprafetele planetelor sau ale satelitilor. Intregul Sistem Solar se deplaseaza in jurul centrului galaxiei.

10 lucruri FASCINANTE despre Sistemul Solar!

1.Care este muntele cel mai nalt descoperit vreodat n Sistemul Solar? Ei bine, nu este Everest ci
Olimp nu muntele Olimp din Grecia, ci cel de pe Marte, care are o nlime de circa 21 km, un diametru
de 600 km i este un munte tnr, avnd doar 200 de milioane de ani.

2. Care este planet cea mai cald? Muli ar fi tentai s rspund Mercur fiind planet cea mai
apropiat de Soare. Desigur, pe Mercur este cald tare: temperatura ajungnd pn la 427 C ziua (noaptea
este ns un ger npraznic: -173 C). Planet cea mai cald ns este Venus, unde temperatura poate ajunge
la 461 C.
3. n ciuda faptului c n Sistemul Solar exist multe planete cu muli satelii, i exist mi de asteroizi,
Soarele reprezint circa 99.8% din totalul de materie.
4. Mai toate planetele au acelai sens de rotaie n jurul Soarelui, mai puin una. Care este aceast?
Venus. Venus are o alt caracteristic bizar: o zi venusian dureaz mai mult dect un an venusian!

TUDOR PRIPON
CLASA a V-a A
Adic perioada de rotaie n jurul Soarelui este de 225 zile terestre iar cea de rotaie n jurul propriei axe
de 243 zile.
5. Sistemul Solar este plin de asteroizi! Exist un numr impresionant. Majoritatea sunt mici nite
pietre. Exist ns i asteroizi foarte mari, precum 243 Ida, care este att de mare nct are un satelit
natural, un fel de Luna proprie.
6. Care este planet cu numrul cel mai mare de satelii? Saturn! Are circa 150 de satelii n mare parte
mici ingheai. Cel mai mare satelit natural al lui Saturn este Titan.

7. Jupiter este planet cea mai mare din Sistemul Solar, ns are ziua cea mai scurt: doar 9 ore i 55 de
minute. Un an jupiterian ns dureaz aproximatic 10.437 de zile!
8. Care este planet cu densitatea cea mai mic? Ei bine, Saturn. Densitatea acestei planete este mai mic
dect densitatea apei. Dac am reui s punem Saturn ntr-un enorm ocean atunci ar pluti i nu s-ar
scufund.
9. Plou pe Uranus i Neptun! Nu cu ap ns. Este probabil s plou cu .un fel de picturi cu
compoziia asemntoare diamantelor, innd cont c pe aceste planete concentraia de carbon este mare.
10. Planet Pluto a fost declasat n 2008 de la statutul de planet la cel de planet pitic. Interesant
este faptul c un an pe Pluto (deci o rotaie complete n jurul Soarelui) dureaz cam ct 248 ani teretri!
Ceea ce nseamn c de cnd a fost descoperit Pluto nu a efectuat nc o rotaie complete n jurul
Soarelui.