Lucrare practică nr 3

Tema: Calcularea pericolului de apariție a orajelor și vijeliei

Scopul lucrării
Caracterizarea complexă a fenomenelor meteorologice orajoase, condițiile și
modul de formare, efectele, consecințele, măsuri de prevenire.
Mersul lucrării:
1.Definirea noțiunii de oraje și vijelie
2.Descrierea orajelor și vijeliei
3.Efectele și consecionțele, studiu de caz
4.Elaborarea măsurilor de protecție
5.Descrierea orajelor pe teritoriul țării
6.Concluzie

1. Definirea noțiunii de oraje și vijelie

Orajele reprezintă manifestări luminoase şi sonore ale unor descărcări electrice
în atmosferă.
Vijelia este un vânt foarte puternic, adesea însoțit de descărcări electrice și de
precipitații atmosferice.

2. Descrierea orajelor și vijeliei

Fulgerele se formează datorită diferenţelor de potenţial electric din
atmosferă, în timpul furtunilor caracterizate printr-o turbulenţă accentuată a
aerului. Norii cumulonimbus sunt cei mai favorabili pentru electrizarea
accentuată a aerului, însoţită de descărcări electrice. Partea superioară a acestor
nori, alcătuită din cristale de gheaţă, se încarcă pozitiv în timp ce în partea
inferioară, unde predomină picături mici de apă, se formează o sarcină negativă
la care se adaugă o porţiune de la baza norului, între norii alăturaţi sau între
aceştia şi suprafaţa pămîntului se formează cîmpuri electrice intense care
determină apariţia descărcărilor electrice cu o putere de milioane de waţi.

Stadiul iniţial al unui fulger cuprinde o descărcare electrică cu energie negativă

transportată dinspre nor spre pămînt. Descărcarea următoare, cu sarcini pozitive,
se produce în cîteva fracţiuni de secundă şi este îndreptată dinspre pămînt spre
nor. Descărcarea electrică dintre nor şi suprafaţa terestră, încărcată pozitiv,
poartă numele de trăsnet şi reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru
om, producînd victime şi pagube materiale.
Fenomenul electrometeorologic numit trăsnet, însoţeşte adesea orajele şi
mai puţin frecvent tornadele. În acest din urmă caz, descărcările sunt mai
zgomotoase şi mai puternice decît în orice alt tip de perturbaţie atmosferică.
Cele mai afectate de trăsnete sunt culmile montane înalte.

Vijeliile sunt hazarde majore şi produc pagube materiale mari, deoarece

afectează areale cu mari densităţi de populaţie şi numeroase obiective
economice.
Cele mai puternice furtuni se formează la contactul dintre masele de aer polar şi
cel tropical, caracterizate prin contraste termice puternice. Aceste furtuni
însoţesc depresiunile barice ciclonale care se deplasează de la vest la est şi
ocupă suprafeţe uriaşe de sute de mii de kilometri pătraţi.
Unele furtuni declanşate în timpul verii au un caracter local şi se produc datorită
supraîncălzirii aerului şi ridicării lui în straturile mai înalte şi reci ale atmosferei,
unde vaporii de apă condensează şi dau ploi abundente.
În timpul iernii furtunile puternice sunt asociate cu căderi abundente de zăpadă
care generează viscole puternice.
3. Efectele și consecionțele, studiu de caz
Pe Pămînt se produc în fiecare moment aproape 2000 de oraje, dar numai cîteva
dintre ele provoacă victime sau pagube. Acestea sunt orajele violente însoţite de
vînturi cu viteze ce depăşesc 25 m/s, în rafale şi de grindină cu diametru de 20
mm sau mai mare. Orajele violente, care pot provoca numeroase pagube şi
victime omeneşti sunt adesea legate de tornade.
Cele mai afectate de trăsnete sînt formele ascuţite ale reliefului accidentat,
formele convexe, arborii înalţi şi singuratici, datorită faptului că acestea
accentuează diferenţele de potenţial electric. Intensitatea curentului din “lovitura
principală” a trăsnetului este apreciată de la 25 000 pînă la 200 000 A.
Trăsnetele pot produce şi produc victime omeneşti mai ales în regiunile
montane, unde sunt mai frecvente şi surprind oamenii mai expuşi fenomenului,
în lipsa unor posibilităţi de adăpostire rapidă. Absenţa sau deteriorarea
paratrăsnetelor, care protejează construcţiile înalte favorizează incendierea şi
producerea unor pagube importante în situaţiile cînd acestea sunt atinse de
trăsnete.

Studiul de caz: În aprilie, când Anticiclonul Azoric se retrage spre vest, iar
maximul barometric siberian se retrage tot mai mult spre est, extinzându-se doar
până în Ucraina, depresiunea din Islanda prelungeşte în Europa Centrală, până în
Ungaria, un larg talveg depresionar; în partea de nord-est a Africii se extinde o
zonă depresionară. Această repartiţie barică face ca în Moldova să existe o
circulaţie de sud-est, care antrenează mase de aer cu temperaturi mai ridicate,
dar cu un conţinut mai redus de vapori de apă decât în lunile precedente,
determinând un regim pluviometric deficitar în sud-est şi semiploios în
jumătatea nord-vestică a ţării, unde şi presiunea este mai scăzută. În luna aprilie,
ca şi în martie, de altfel, poziţia geografică a
 centrilor principali de acţiune atmosferică este foarte variabilă, din care cauză
lunile respective au aspect foarte diferit de la un an la altul, ceea ce face ca nu
întotdeauna activitatea orajoasă să se instaleze în
Moldova, în aceste luni.

4. Elaborarea măsurilor de protecție

Cele mai afectate de trăsnete sînt culmile montane înalte şi, de aceea, turiştii
surprinşi de furtună este bine să coboare imediat de pe culme şi să se
adăpostească. De asemenea, este important să fie îndepărtate obiectele metalice
pe care le avem asupra noastră.
Ca măsură de apărare contra trăsnetului, care produce incendii, moartea
oamenilor cît şi a animalelor, se foloseşte pe larg paratrăsnetul.
În timpul descărcărilor electrice se interzice adăpostirea sub arborii înalţi şi
singuratici, mişcările rapide, scăldatul. Dacă vă aflaţi în casă, se interzice de a
sta la fereastra deschisă; evitaţi contactul cu obiectele metalice; deconectaţi
antena la televizor şi aparatul de radio.
În cazul când furtuna v-a surprins în stradă este necesar de a respecta strict
următoarele reguli:
- Ţineţi-vă cât mai departe de construcţiile uşoare şi vechi;
- Ocoliți firele electrice;
- Nu staţi sub copaci;
- Străduiţi-vă să vă adăpostiţi cât mai repede în case, magazine mari, oficii;
- Nu întraţi în clădiri avariate, deoarece ele se pot prăbuşi în rezultatul rafalelor
puternice de vânt;

- Nu rămâne-ţi în automobil, ieşiţi din el şi adăpostiţi-vă în locuri mai sigure.

5. Descrierea orajelor pe teritoriul țării

 Relieful variat al Moldovei dă o notă specifică repartiţiei orajelor şi
intervine în amplificarea sau diminuarea fenomenului generat de un acelaşi
proces atmosferic, contribuind la lărgirea sau restrângerea ariei de distribuţie a
acestuia. Dealurile şi chiar înălţimile mai mici situate în calea circulaţiei aerului,
favorizează apariţia şi dezvoltarea orajelor, deoarece obligă aerul şi masele
noroase să urce, intensificând astfel condensarea vaporilor de apă, ceea ce duce
la îngroşarea norilor (de ex., în Podişul Moldovei Centrale,
Platoul Moldovei de Nord). Datorită faptului că în R.Moldova, circulaţia
predominantă a aerului se face, în perioada caldă a anului,
din direcţia vestică, este explicabil, de ce orajele sunt frecvente în vestul
republicii, mai ales pe pantile orientate spre această direcţie. În general, se poate
spune că frecvenţa acestora scade treptat spre extremitatea
estică şi sud-estică a teritoriului Moldovei. În aceste condiţii, un rol important
revine Podişului Moldovei Centrale (Codrilor) şi Platoului Moldovei de Nord a
căror altitudine, deşi redusă (250-429 m), favorizează
intensificarea activităţii fronturilor care se deplasează spre est, deasupra
republicii.

În Moldova, în timpul perioadei calde a anului şi în special în lunile

de vară (mai ales după-amiază), când radiaţia solară este foarte puternică, se
produce această creştere a temperaturii care duce la echilibrul instabil al aerului,
declanşând mişcările ascendente care favorizează formarea norilor
Cumulonimbus şi orajelor termoconvective. Orajele termoconvective reprezintă
peste jumătate din orajele produse pe teritoriul R. Moldova şi apar, de regulă, în
zona de joasă presiune a frontului difuz, în caz de şa barică şi uneori, la periferia
anticiclonilor. Aceste oraje, intense dar de scurtă durată, au o extindere
teritorială mică şi depind de prezenţa, întinderea şi direcţia de deplasare a
norului Cumulonimbus.
Concluzie

Am constatat că studierea climato-geografică face posibilă remarcarea

acelor regiuni unde frecvenţa, durata şi intensitatea orajelor se menţin ridicate
sau din contra se diminuează, reliefând importanţafactorilor generali şi locali în
desfăşurarea şi evoluţia anuală a acestor fenomene.

Iar întreprinderea unor măsuri de protejare și prevenire sunt absolut necesare,

deoarece astfel putem preveni pagube devastatoare atât pentru populație cât și
pentru economia țării.