Lucrare practică nr.

1
Tema:Metode formale de interpolare si extrapolare a
parametrilor meteorologici.
Planul lucrării:
1. Notiunea de metode interpolare spatiale.
2. Clasificarea metodelor de interpolare : Criteriile;
Grupe de metode; Exemple de metode.
3. Aspectele pentru aprofundare in domeniu.
4. Criteriile de alegere a metodei de interpolare.
5. Concluzie.

1. Notiunea de metode interpolare spatiale:

Metode de interpolare spatiala- reprezintă un ansamblu de metode pe baza
carora se pot estima valorile unei variabile in punctele in care nu exista
informatie, pe baza valorilor cunoscute din alte puncte.

2. Clasificarea metodelor de interpolare : Criteriile;

Grupe de metode; Exemple de metode.

Triangulatia
 Metoda dezvoltata de Peuker si colaboratorii 1978 ce foloseste triangulatia
Delaunay.
 Rezultatul consta intr-o retea de triunghiuri (Structura de tip TIN) perfect
circumscrise unor cercuri, lucru ce face ca distanta dintre punctele care formeaza
virfurile triunghiului sa fie intotdeauna minima.
 Pentru fiecare triunghi se memoreaza coordonatele si atributele celor trei
virfuri, topologia, precum sip anta si directia de inclinare a suprafetei triunghiului.
 Triangulatia functioneaza cel mai bine atunci cind datele sunt distribuite
uniform pe suprafata ce urmeaza a fi interpolata.
 Metoda exacta ce foloseste interpolarea polinomiala, liniara sau cubica.
 Este indicat pentru a o folosi pentru seturi mari de date, fiind si destul de
rapida.
Aplicatii open Source in care aceasta metoda este implimentata:
 QGIS (Quantum GIS)
  SAGA (System for Automated Geoscientific Analyses)

Inverse Distance Weighted

 Metoda porneste de la prezumtia ca influenta unui punct comparativ cu altul

descreste odata cu distanta.
 Este un interpolator de medie exact sau aproximativ in functie de parametrii
stabiliti de utilizator.
 In cazul modelarii terenului, unde exista vai si virfuri, acuratetea este
scazuta.
 Este o metoda rapida de interpolare.
 GRASS
 gvSIG
 QGIS
 SAGA
 Whitebox Geospatial Analysis Tools.

Natural Neighbor
 Combina caracteristicile optime ale metodelor Nearest Neighbor si TIN
 Algoritmul interpolarii Natural Neighbor foloseste o medie a valorilor
observatiilor invecinate, unde valorile sunt proportionate cu suprafata implimentata
 Zona asociata cu poligonul Thiessen obtinuta dintr-un polygon existent este
denumita ‘’zona de imprumut’’.
 Rapida si exacta.
 Nu extrapoleaza valoarea Z.
 Aplicatii open source in care aceasta metoda este implimentata:
 SAGA.

Nearest Neighbor
 Atribuie valoarea celui mai apropiat punct, netinind cont de celalalte.
 Rapida si exacta.
 Este utila atunci cind datele sunt deja egal departate, dar este nevoie sa fie
convertite intr-un fisier de tip grid.
 Aplicatii open sourse in care aceasta metoda este implimentata:
ghSIG
 ILWIS
 SAGA
 Whitebox Geospatial Analysis Tools.
 Regular spline whit tension.
 Metoda este implimentata in open sourse GRASS.
Metoda poate atit exacta cit si aproximativ in dependenta de parametrii setati
de utilizator.
 Are la baza procedeul ‘’quad-tree segmentation’’ ce permite procesarea unui
numar mare de puncte.
 Simultan cu interpolarea, acest modul calculeaza si o serie de parametric
topografici(panta,aspect,curbura) pe care ii salveaza sub forma de rastere.

Kriging
 Poate fi potrivita unui set de date folosind variograma.
 Estimeaza valorile si extrapoleaza valoarea Z.
 Poate fi o metoda exacta sau aproximativa in functie de parametrii
specificati de utilizator.
 Metoda se bazeaza pe teoria variabilelor regionalizate, ce presupune ca
variatia spatiala a fenomenului este omogena din punct de vedere statistic, pe toata
suprafata.
 Tipuri de kriging:
 Simple Kriging;
 Ordinary kriging;
 Universal kriging;
 Poate fi utilizata pentru orice set de date, este cea mai flexibila, insa este
lenta cind volumul de date este mare.
 Aplicatii open sourse in care aceasta metoda este implimentata:
 gwSIG
 SAGA
 ILWIS.

Co-Kriging.
 Ia in considerare auto-corelatia si cross-corelatia dintre fiecare variabila.
 Tipuri de Co-Kriging:
 Simple Co-Kriging;
 Ordinary Co-Kriging;
 Standardized ordinary Co-Krigind.
 Metoda tine cont de mai multe variabile in procesul de estimare
a valorilor necunoscute.
 Aplicatii open sourse in care aceasta metoda este implimentata:
 ILWIS
 GEMS
3. Aspectele pentru aprofundare in domeniu.
 În climatologie, informația spațială se bazează în mod tradițional pe
datepunctuale, reprezentate prin măsurătorile la stațiile meteorologice, la
care se adaugă un volum de date satelitare cu reprezentativitate areală. De
aceea, reprezintă o provocare pentru climatologi și meteorologi prezentarea
informației acolo unde ea nupoate fi obținută prin măsurători clasice,
utilizând metode de interpolare a datelorpunctuale care au rezultat final
obt,inerea unei suprafet,e continue a parametruluianalizat. Spat,ializarea
(interpolarea spațială) datelor se poate realiza printr-o seriede metode ce
descriu dependent,a datelor învecinate, dintr-un set de date, într-unsistem
Cartezian de coordonate. Mai exact, prin interpolare se poate afla
valoareaunui punct dat în funct,ie de măsurătorile efectuate în imediata
apropiere a aceluipunct, utilizând o serie de funcții matematice.
Activitatea de cartografiere climatologică din țara noastră a debutat
încă din primii ani de existență ai Institutului Meteorologic Român,
Serviciul climatologic și chronometric fiind unul din primele servicii de bază
care compuneau institutul(Diaconu și Bacinschi,1984). Sub îndrumarea
inițiatorului rețelei meteorologice românești, S,tefan C. Hepites (1851 -
1922), au fost realizate primele cartări climatice pentru teritoriul
României.Câșiva ani mai târziu C. Hepites (1899)publică Chărăile
Regimului pluviometric al României care cuprinde 17 hărți cu repartiția
cantităților deprecipitații (lunare, sezoniere s,i anuale) mediate pe ultimii 15
ani (1884-1898).

4. Criteriile de alegere a metodei de interpolare.

 Să fie o metoda rapida de interpolare.
 Rapida si exacta.
 Atribuie valoarea celui mai apropiat punct, netinind cont de celalalte.
 Nu extrapoleaza valoarea Z.
 Să poată fi utilizata pentru orice set de date
 Să se țină cont de mai multe variabile in procesul de estimare a
valorilor necunoscute

Concluzie
Societatea contemporană utilizează intensiv informații sintetice
referitoare la mediul înconjurător. Fie că este vorba de informații
grafice, numerice sau epice, caracterulsintetic defines,te de foarte
multe ori utilitatea demersului. Harta este astăzi uninstrument extrem
de utilizat în toate domeniile de activitate. Hărțile tematice stau la
baza analizelor și cercetărilor fundamentale s,i aplicate, servind la
încadrarea spatială a elementelor considerate utile. Materialele
cartografice tematice sunt astăzi nu doar un mijloc de vizualizare a
unui anumit context spațial, cât și un instrument vital pentru analiza
relațiilor dintre elementele componente

Fără a avea pretenția unei analize cantitative a metodelor de

interpolare, celeprezentate mai sus încearcă să atragă atenția asupra
unui alt instrument deprocesare a datelor spațiale, care dispune de un
număr impresionant de tehnicide analiză statistică. Chiar dacă uneori
lucrul cu aplicațiile în linie de comandă este dificil, nu trebuie
neglijată posibilitatea automatizării anumitor proceduri de analiză a
datelor, care sunt livrate în flux operativ.