Riscul hazardurilor meteo-

climatice
Iacovlev Mihaela
Ce sunt hazardurile meteo-
climatice?
Hazardurile meteo-climatice cuprind un
spectru larg de fenomene care se deosebesc
prin geneză și modul de manifestare, prin
variaţia în timp şi în spaţiu, prin modul de
declanşare şi evoluţie. Cele mai periculoase
sunt: furtunile tropicale, tornadele, secetele,
poleiul, grindina, orajele etc
 Ploile acide
Reprezintă orice ploaie, ceaţă,
ninsoare cu un ph mai mic de
5,65.
Cauza:oxizil de azot şi sulf
rezultaţi prin arderea
combustibililor fosili şi gazelor de
esapament care se combină în
atmosferă cu vaporii de apă
rezultând acid sulfuric şi azotic.
 Efectele ploilor
acide
Distrugerea monumentelor Distrugerea vegetatiei
 Grindina
Grindina este o precipitație solidă,
care constă din bile de gheață care
cad din nori.Grindina este mai
frecventă în zonele cu climă
temperată și continentală, unde
există o diferență mare de
temperatură între sol și atmosferă.
Apare de obicei în sezonul cald, când
se formează furtuni puternice. Este
însoțită de ploaie, vijelie şi fulgere.
Zona afectata de grindină
Culturi agricole distruse
Mașini avariate
 Tornadele
Tornadele sunt furtuni violente cu caracter turbionar, care se
produc pe continente între 20" şi 60 latitudine nordică şi
latitudine sudică. Tornada are aspectul unei coloane înguste de
aer care se roteşte cu mare viteză, fiind formată din nori
cumulonimbus şi praf. Praful îi dă norului o culoare cenuşie.
Viteza vântului este cuprinsă între 60 și 300-400 km/h.
Diametrul spiralei unei tornade este între câteva zeci și câteva
sute de metri, uneori însă ajunge până la 200-300 km.
 Consecințele tornadelor
Printre pagubele provocate de o tornadă găsim:
Oameni, mașini și clădiri întregi aruncate prin aer
Rani grave
Decese cauzate de lovirea cu resturi zburătoare
Daune în agricultură
Casele distruse
 Seceta
Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune
suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă.

După intensitate și suprafețele

afectate, se deosebesc mai multe
tipuri secete: catastrofale, foarte
puternice, puternice, moderate și
slabe.

Cele mai eficiente măsuri pentru diminuarea efectelor negative ale secetelor sunt: irigațiile, lucrările
de selecție și ameliorare a plantelor de cultură, gestionarea eficientă a resurselor de apă în
agricultură, implementarea sistemelor agricole avansate de cultivare a plantelor etc
 Orajele
Fulgerele și tunetele sunt cunoscute împreună sub denumirea de oraje şi
reprezintă manifestări luminoase şi sonore ale unor descărcări electrice în
atmosferă. Acestea sunt cele mai imprevizibile hazarduri naturale,
impactul lor fiind imposibil de prognozat.
În atmosfera terestră se produc aproximativ 50 000 de fulgere pe zi, cele
mai numeroase fiind înregistrate în regiunile tropicale
Cele mai afectate de trăsnete sunt culmile montane, formele ascuțite ale
reliefului accidentat, arborii înalți, pentru că acestea amplifică diferențele
de potenţial electric.
 Smogul
Ceata urbană este un amestec de picături de apă (sau cristale de gheata) cu particule solide de diferite
dimensiuni şi diverse gaze poluante.Este un tip de poluare atmosferică ce afectează foarte mult calitatea
aerului înconjurător.
Iată care sunt principalele cauze ale formării smogului:
Utilizarea cărbunelui drept combustibil în centralele de încălzire sau de producere a
energiei electrice.
Emisiile vehiculelor și emisiile industriale.
Creșterea consumului.
Producerea unor cantități uriașe de deșeuri.
Cauze naturale, precum erupțiile vulcanice.
Thank
you!