HAZARDE HIDROLOGICE

ELEVI: OJOC FLORINA

IULIA ENACHE

HAZARDELE HIDROLOGICE SUNT FENOMENE NATURALE, CE IMPLIC EXISTENA APEI, CARE AU

O INFLUEN NEGATIV DIRECT ASUPRA VIEII OAMENILOR, ASUPRA SOCIETII I A
MEDIULUI NCONJURTOR, N ANSAMBLU. CUNOATEREA ACESTOR FENOMENE PERMITE
LUAREA UNOR MSURI ADECVATE PENTRU LIMITAREA EFECTELOR PIERDERI DE VIEI
OMENETI, PAGUBE MATERIALE I DISTRUGERI ALE MEDIULUI I PENTRU RECONSTRUCIA
REGIUNILOR AFECTATE.

INUNDATIILE
Inundaiile sunt hazarde hidrologice cu o larg rspndire pe Terra, care

produc mari pagube materiale i pierderi de viei omeneti. Inundaiile

sunt procese de scurgere i revrsare a apei din albiile rurilor n lunci,
unde ocup suprafee ntinse, utilizate de om pentru agricultur, habitat,
ci de comunicaie etc.
Producerea inundaiilor este datorat ptrunderii n albii a unor cantiti

mari de ap provenit din ploi, din topirea brusc a zpezii i a ghearilor

montani, precum i din pnzele subterane de ap. Hazardurile
hidrologice se produc cel mai frecvent in regiunile unde raurile au un
regim de scurgere variabil, cele mai des intalnite fiind inundatiile.

De-a lungul timpului cele mai mari inundatii s-au produs in zona Asiei de
S-E, pe cursul inferior al fluviului Gange (cu afluentul sau principal
Brahmaputra), in Campia Chinei de Est sau in Statele Unite ale Americii
pe cursul fluviului Mississippi.

 Despduririle favorizeaz scurgerea rapid a apei pe versani i producerea unei inundaii

puternice. Uneori pe vi se nregistreaz inundaii catastrofale, n urma ruperii unor baraje

naturale sau construite de om. Din moment ce majoritatea populaiei triete n apropierea
malurilor unui ru, lac sau ocean, inundaiile sunt o ameninare major pentru sute de milioane
de oameni, cauznd pierderea vieilor, proprietilor, contaminarea apei potabile, distrugerea
recoltelor i lanurilor. Totui, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface.
Ele pot declana i alte hazarde ca alunecri de teren i chiar incendii.
Inundarea ntinderilor mari de pmnt din spatele barajelor poate s provoace probleme.
Comuniti ntregi pot fi distruse, mii de oameni fiind obligai s se mute n alt parte. E posibil

ca fauna s moar i s piard terenuri agricole. De asemenea, ca i n cazul Nilului, se pot

scufunda n ap monumente antice, sau, c n cazul barajului Yang-Tse din China care se
construiete acum, se pot pierde peisaje minunate.

EFECTELE INUNDATIILOR

Pe langa pagubele economice, care pot fi cuantificate, inundatiile au si efecte care se

rasfrang atat asupra vietii sociale cat si asupra mediului inconjurator prin consecintele de
ordin ecologic pe care ele le pot produce.
Efectele sociale negative constau in primul rand din pierderile de vieti omenesti si
consecintele ulterioare ale acestora asupra vietii comunitatilor umane si ale societatii in
general. In timpul inundatiilor se desfasoara ample actiuni de evacuare a populatiei care
duce la generarea de panica cu efecte psihologice negative. Daca nu sunt luate masurile
de protectie medicala necesare, se poate ajunge la declansarea unor epidemii. Pe perioada
inundatiilor sunt drastic diminuate veniturile populatiei fie prin intreruperea activitatilor fie
prin pagubele directe pe care le suporta comunitatile riverane. Tot in aceasta categoric
trebuie sa introducem si distrugerea unor valori culturale ale comunitatilor umane din
arealele inundate.
Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin afectarea
starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor are loc poluarea apelor de suprafata
prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin
descompunerea animalelor inecate si transportate, prin raperea conductelor de transport a
produselor petroliere s.a. Are loc o poluare a apelor subterane si chiar poluarea solurilor din
zonele inundate in cazul in care apele transporta astfel de substante.

INUNDATII

INUNDATII

HAZARDE CLIMATICE

HAZARDELE CLIMATICE CUPRIND O GAM VARIAT DE FENOMENE SI PROCESE ATMOSFERICE

CARE GENEREAZ PIERDERI DE VIEI OMENETI, MARI PAGUBE I DISTRUGERI ALE MEDIULUI
NCONJURTOR.

EXEMPLE DE HAZARDE CLIMATICE

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5 si 15 grade lat N si S, avand vitezi ale

vantului de peste 180 km/ora.

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperate si se formeaza la

contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete
uriase. Furtunile sunt asociate adesea cu fulgere si tunete, cunoscute impreuna sub
denumirea de oraje. Acestea reprezinta manifestari luminoase si sonore ale unor descarcari
electrice in atmosfera.
Seceta este un hazarde climatic cu perioada lunga de instalare si este caracterizata prin

scaderea precip sub nivelul mediu, prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor
subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si sol, cu eefecte
directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole.

Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei deosebite a vanturilor
care au un caracter turbionar.Acestea se produc pe continente intre 20 si 60 grade
latitudine nordica si sudica.In cadrul unei tornade ,care are aspectul unei coloane inguste
sau al unei palnii,viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa
ajunga la cativa kilometrii, aerul in miscare antreneaza cantitati mari de praf care dau
tornadelor o culoare cenusie,distincta.Cele mai cunoscute tornade se produc in partea
centrala a SUA, in Australia, Japonia si in Africa de Sud.

SECETA
Seceta din vara anului 2000, considerata cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara

noastra a afectat 2,6 milioane hectare si a produs pagube evaluate la 6500 miliarde de lei.
In ara noastr, secetele se pot nregistra pe parcursul ntregului an, cele mai numeroase
fiind la sfritul verii si nceputul toamnei. Cele mai puternice efecte se nregistreaz in
partea de sud-est: Dobrogea, Brgan si sudul Podiului Moldovei. In aceste zone, a cror
uscciune ntr-adevar s-a cronicizat, motivele sunt lipsa irigaiilor, lipsa unor anumite
culturi, despduririle fcute cu incontien.

CAUZELE SECETEI
Seceta afecteaza furajele verzi si cereale utilizate in hrana animalelor si pasarilor de curte.

Cand seceta submineaza sau distruge sursele alimentare, oamenii flamanzesc. In cazul in
care seceta este grava si continua pe o perioada lunga de timp, poate aparea foametea. Toate
fiintele vii trebuie sa aiba apa pentru a supravietui. Oamenii pot trai cateva saptamani fara
alimente, dar numai cateva zile fara apa. Seceta creeaza adesea o lipsa de apa potabila
curata, apa pentru salubritatea publica si igiena personala, ceea ce poate duce la o serie de
boli ce pun in pericol viata. Umiditatea scazuta si lipsa precipitatiilor pot crea rapid conditii
periculoase pentru declansarea incendiilor in paduri si pe terenuri cu multa vegetatie uscata,
ce pot creea raniri, decese si pagube materiale. Lipsa apei creeaz o lipsa corespunzatoare de
alimente, iar oamenii vor concura si in cele din urma vor lupta intre ei, pentru a avea
suficienta apa pentru a supravietui. Confruntandu-se cu aceste efecte, multi oameni vor fugi
din zonele afectate de seceta in cautarea unei noi zone de locuit cu o mai buna aprovizionare
cu apa, hrana suficienta, evitand astfel si bolile si conflictele de razboi.

Tornade

Otornadsau untornado,sau itromb puternic, este unvntfoarte puternic

ce acioneaz pe un areal redus sub form de vrtej de aer, fiind frecvent pe
teritoriulAmericii de Nordunde mai e numit itwister.
Vntul se rotete natmosferpe o ax vertical, fiind n corelaie cu micrile de
conveciea aerului; este nsoit de nori negri de furtun. Tromba vrtejului de aer se
nal de la suprafaapmntuluipn la nivelul norilor fiind valabil nc i azi.
Tornadele se formeaz atunci cnd o cantitate imens de aer cald (ciclon) urc i
aerul rece (anticiclon) coboar; prin deplasare se formeaz o plnie. Din cauza
nclzirii globale, au ajuns s se formeze tornade i n Romnia. Procesul de formare
al vrtejului este complex, fiind azi nc n faz de cercetare. Vntul ia natere cnd
sunt ndeplinite anumite condiii climaterice.

CICLON TROPICAL
nmeteorologieunciclon tropicaleste o furtun n
form de vrtej, care se formeaz ntr-o zon
depresionartropicalde la suprafaaoceanelor, cu
diametrul uneori pn la cteva mii de kilometri. Este
format dintr-o mas mare denoriifurtunoicare,
datorit unui sistem devnturicirculare puternice se
rotesc tridimensional n form de spiral n jurul unui
centru, n sens direct n emisfera nordic i n sens
retrograd n cea sudic.Energiaciclonului provine din
degajarea decldurprovenit dincondensareala
altitudine avaporilordeapformai la suprafaa
oceanului. n senstermodinamic, un ciclon tropical poate
fi considerat omain termic.

Acest fenomen de condensare ca surs principal de

energie difereniaz cicloanii tropicali de alte fenomene
meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele depresionare
din zonele temperate, care-i iau energia din diferenele

Tornade

CICLONI TROPICALI