DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL LEZIUNILOR CARIOASE PROXIMALE

A.CARII NECAVITARE:
1..DIAGNOSTICUL
-semne subiective: fara durere
-semne obiective:
a. EXAMEN CLINIC (inainte de face detartraj, periaj si air-flow)
I: aceste leziuni nu pot fi examinate vizual deoarece evolueaza sub punctul de contact cu dintii vecini. Cand leziunea a devenit
vizibila pe la nivelul crestei marginale ocluzale, ea a progresat deja in dentina.
-se poarte realiza separarea dentara
-in zona anterioara, o arie de opacitate a smaltului, limitata pe fata proximala respectiva, vizibila si prin transiluminare, ne poate
indica o carie incipienta
P: aceste leziuni nu pot fi examinate tactil direct.
b.EXAMENE SUPLIMENTARE SI COMPLEMENTARE
Metoda colorarii:
-coloranti fluorescenti care se fixeaza la nivelul leziunii respectiva
Examen radiografic:
-b-w digitala:dificil de diagnosticat
--clasificarea clinica si radiologica a cariilor proximale
E1: leziune in ½ externa a smaltului
E2: leziune in ½ interna a smaltului
D1: leziune in 1/3 externa a dentinei
D2:leziune in 1/3 medie a dentinei
D3: leziuni in 1/3 interna a dentinei
Transiluminarea cu fibra optica (FOTI)
-varful fibrei optice va avea un diametru mai mic si va fi plasat sub punctul de contact. Caria se va concretiza prin umbre sub
creasta marginala
2. TRATAMENTE
-in functie de riscul cariogen:
RISC CARIOGEN SCAZUT:
-tratament preventiv non-operativ:
-educatie sanitara, cu corectarea tehnicii de periaj
-motivarea pacientului in vederea schimbarii obiceiurilor alimentare
-utilizarea agentilor antimicrobieni
-administrarea de fluor-local pentru a stimula remineralizarea
RISC CARIOGEN MEDIU/MARE
-tratament preventiv-non-operativ
-tratament microinvaziv:
-sigilare
-metoda infilrarii cu rasini=ICON
B. CARII CAVITARE:
1.DIAGNOSTIC
a. EXAMEN CLINIC:
I:-carie deasupra punctului de contact: creasta marginala este distrusa, procesul carios evidentiindu-se de la sine
-carie la nivelul punctului de contact: creasta marginala este integra dar subminata, fiind moficiata de culoare de catre dentina
patologica subiacenta
-carie sub punctul de contact: creasta marginala integra, papila interdentara inflamata mecanic si chimic de produsele bacteriene
de carie
P:
-carie deasupra punctului de contact: sunt depozite bogate de eresturi alimentare, flora bacteriana si dentina patologica. Prin
palparea cu sonda putem aprecia:
-intinderea in suprafata si in profunzime
-consistenta peretilor
-gradul de sensibilitate dentinara si integritatea camerei pulpare
-carie la nivelul punctului de contact: daca leziunea se extinde V sau O, sonda va agata peretii cavitatii carioase
-carie sub punctul de contact: scamosarea firului de matase trecut interdentar pe suprafata lezata a smaltului, dupa un detartraj , ne
poate ajuta la precizarea diagnosticului
b.EXAMEN SUPLIMENTAR SI COMPLEMENTAR:
Examen radiologic:
-b-w: se deceleaza o radiotransparenta dentinara conforma cu intinderea leziunii
Transiluminarea: se poate observa o zona opaca la nivelul dentinei
2.TRATAMENTE MINIM INVAZIVE
 PENTRU DINTII LATERALI:
SEDIU 2-1: LEZIUNE CARIOASĂ MICRO-CAVITARĂ CU IMPLICARE DENTINARĂ MINIMĂ, ÎN 1/3 EXTERNĂ
A DENTINEI (SCOR 3 ICDAS)
OBIECTIVE: conservarea structurii dentare restante
ETAPE:
1.Detartraj si periaj profesional
2.Alegerea culorii materialului de restaurare
3.Izolarea campului operator
4.Prepararea cavitatii
1.cavitate “in sant” (acces indirect) si restaurare cu RC fluida/conventionala
2.cavitate tunelizata (acces indirect) si restaurare cu:
2.a.Ciment glassionomer traditional/CGMR + RC fluida/conventionala
2.b.Ciment glassionomer traditional
2.c. Amalgam
3.cavitate tip “caseta” (acces direct) si restaurare cu: CG // CGMR // RC fluida/conventionala
5.Aplicarea sistemului matrice-portmatrice+pana
6.Pentru RC: acid+adeziv+ fotopolimerizare +RC + fotopolimerizare
Pentru CG: aplicarea CG autopolimerizabil
7.Modelarea morfologica si functionala
8. Indepartarea penei, portmatricei, matricei si a izolarii
9.Verificarea ocluziei, finisare si lustruire

SEDIU 2-2: LEZIUNE CARIOASĂ MEDIE CU IMPLICARE DENTINARĂ ÎN 1/3 MEDIE DENTINARA (SCOR 4/5
ICDAS)
PREPARARE MINIM INVAZIVA PROXIMO-OCLUZALA LIMITATA
RESTAURARE CU:
1.RASINI COMPOZITE
1.a. RC conventionale (tehnici de stratificare):
1.a.1. Reconstructie centripeta
1.a.2. Tehnica Wedge-Shaped (oblice sub forma de pana)
1.a.3. Reconstructie in straturi verticale
1.a.4. Reconstructie in straturi orizontale
1.b. RC fluida “heavy flow” (bulk fill)- reconstructie intr-un singur strat
1.c Tehnica laminata: RC + CGI/CGMR
2.AMALGAM
3. INSERTURI CERANA
ETAPE:
1.Detartraj si periaj profesional
2.Alegerea culorii materialului de restaurare
3.Izolarea campului operator
4.Prepararea cavitatii – PROXIMO-OCLUZALA LIMITATA
5.Aplicarea sistemului matrice-portmatrice+pana
6.Conditionarea acida, 15 sec, spalare uscare
7.Aplicarea sistemului adeziv, fotopolimerizare 20 sec
8.Aplicarea RC in functie de tehnica + fotopolimerizarea 40 sec fiecare strat
9.Indepartarea penei, portmatricei, matricei si a izolarii
10.Verificarea ocluziei, finisare si lustruire

SEDIU 2-3: LEZIUNE CARIOASĂ MEDIE CU IMPLICARE DENTINARĂ ÎN 1/3 MEDIE SAU INTERNA
DENTINARA (SCOR 5 ICDAS)
PREPARARE MINIM INVAZIVA PROXIMO-OCLUZALA LIMITATA
RESTAURARE CU:
1.RASINI COMPOZITE
1.a. RC conventionale (tehnici de stratificare):
1.a.1.Reconstructie prin tehnica centripeta
1.a.2.Reconstructie prin tehnica Wedge-Shaped
1.a.3.Reconstructie in straturi verticale
1.a.4.Reconstructie in straturi orizontale
1.b. Tehnica combinata:
1.b.1. RC fluida + RC conv.
1.b.2. RC fluida (“bulk flow”) (SDR) + RC conv.
1.c. Tehnica laminata: RC + CGI/CGMR
1.d. RC fluida bulk-fill-reconstructie intr-un singur strat
2.AMALGAM
3. INSERTURI CERANA
4. TEHNICA SONICSYS
ETAPE:
1.Detartraj si periaj profesional
2.Alegerea culorii materialului de restaurare
3.Izolarea campului operator
4.Prepararea cavitatii – PROXIMO-OCLUZALA LIMITATA
5.Aplicarea sistemului matrice-portmatrice+pana
6.Conditionarea acida, 15 sec, spalare uscare
7.Aplicarea sistemului adeziv, fotopolimerizare 20 sec
8.Aplicarea RC in functie de tehnica:
1.a. TEHNICI DE STRATIFICARE CU RASINA COMPOZITA CONDENSABILA
1.a.1. TEHNICA DE RECONSTRUCTIE CENTRIPETA
• Tehnica este caracterizata de impingerea stratului proximal semitransparent de compozit catre matrice.
• In general se utilizeaza matrici din metal si pene din lemn; matricile transparente sunt dificil de utilizat pentru unii
practicieni, nu favorizeaza stabilirea unor arii de contact ferm si contururi proximale anatomice;
• Aplicate corect matricile din metal evita formarea spatiilor la nivel cervical;
• Este tehnica de electie pentru leziuni carioase clasa II cu extindere redusa/medie localizate la nivel molar
Etape:
1- crearea unui strat subtire proximal din rasina compozita conventionala in contact cu matricea (strat continuu vertical de grosime
0,5 mm); are avantajul intaririi structurii viitoarei restaurari si reduce incidenta formarii spatiilor de percolare;
2- in acest moment cavitatea de clasa II se transforma in cavitate de clasa I care va fi ulterior restaurata prin tehnici de stratificare
utilizate in restaurarile de clasa I;
3- refacerea cuspizilor ocluzali;
4- indepartarea pana-matrice-portmatrice;
4- modelare functionala;
5- remodelare + reconturare (daca este necesar
7- finisare + lustruire
1.a.2. TEHNICA DE RECONSTRUCTIE WEDGE-SHAPED(de stratificare in straturi oblice)
Avantaje:
- Stabileste un punct strans de contact cu dintele vecin;
- Adaptare marginala buna la nivelul pragului gingival si al muchiilor vestibulare si orale externe
- Accesul fasciculului de fotopolimerizare catre straturile dentinare profunde

ETAPE
1. aplicarea unui strat in forma de pana de 0,5mm grosime de rasina compozita
conventionala la nivelul treimii mijlocii a peretelui gingival si intinderea spre matricea
proximala cu ajutorul unei spatula bucale si fotopolimerizare 40 sec.
2. Peretele amelar mezial se construieste in continuare prin adaugari succesive de
material, impinse usor pe matrice catre dintele vecin, pentru refacerea morfologiei
peretelui proximal
3- Dupa refacerea completa a spatiilor de la nivelul marginilor de smalt gingivale si
verticale proximale ale cavitatii verticale, se indeparteaza sistemul de matrice/portmatrice;
fotopolimerizarea 40 sec a peretelui proximal refacut cu rasina compozita dinspre
suprafata proximala.
4- Aplicarea de straturi de rasina compozita oblice, cu grosime 2mm, in directie vestibulo-
gingivala, respectiv oro-gingivala, pana la umplerea cavitatii; fotopolimerizare 40 sec
fiecare strat
Nota: se evita unirea stratului de smalt vestibular si oral ai cavitatii proximale pentru reducerea factorului C si prevenirea
tensiunilor la nivelul interfetelor adezive.
1.a.3.TEHNICA DE RECONSTRUCTIE IN STRATURI ORIZONTALE
• Tehnica este caracterizata de aplicarea de straturi de rasina compozita orizontale cu grosimi sub 2mm,
fiecare fotopolimerizat separat
• DEZAVANTAJ: cresterii factorului C si al stressului la nivelul peretilor cavitatii, generat de
contractia rasinii compozite
1.a.4. TEHNICA DE RECONSTRUCTIE IN STRATURI VERTICALE
Caracteristici:
• Tehnica este caracterizata de plasarea unor straturi de grosime redusa in
pozitie verticala, dinspre peretele vestibular catre peretele oral.
• Fotoplimerizarea stratului plasat adiacent peretelui oral se va face din
exteriorul peretelui oral, pentru a reduce spatial de percolare format prin
contractia rasinii compozite.

1.b TEHNICI DE RECONSTRUCTIE COMBINATA (RC FLUIDA + RC CONV.)

Avantaje:
• Inserare rapida intr-un singur timp
• Reducerea stressului de polimerizare.
• Protectia mecanica si biologica a complexului pulpo-dentinar
• Absenta spatiilor de percolare intre rasina fluida si rasina compozita condensabila
1.C. TEHNICA LAMINATA: RC + CGI/CGMR
Indicatii:
- Cavitati proximo-ocluzale in care smaltul este absent la nivelul peretelui gingival
- Pacienti cu risc cariogen mediu/crescut
Avantaje:
• Rezistenta crescuta la micropercolare gingivala in raport cu restaurarile in care pragul gingival este reconstruit
din rasini compozite conventionale
• Minimizeaza contractia de polimerizare a rasinilor compozite
• Eliberarea de fluor de catre cimenturile glassionomere reduce riscul de aparitie a cariilor secundare marginale
• Reduce numarul de straturi de rasina compozita
Dezavantaje:
- Consumatoare de timp
- Tehnica mai dificil de realizat pentru practicieni fara experienta
Daca CG ramane in contact cu mediu oral -- tehnica sandwich deschis
Daca RC acopera in totalitate CG – tehnica sandwich inchis
-CG Adera CHIMIC si ofera o buna adaptare la prag
-se conditioneaza suprafata pentru a creste adeziunea CG (acid poliacrilic 10%, 10 secunde)
1.D. RC FLUIDA BULK-FILL-RECONSTRUCTIE INTR-UN SINGUR STRAT

SEDIU 2-4: LEZIUNE EXTINSĂ PÂNĂ ÎN 1/3 INTERNĂ DENTINARĂ CU PIERDERE MASIVA A
STRUCTURUILOR DENTARE (SCOR 6 ICDAS)
PREPARAREA CAVITĂŢII
RESTAURARE CU:
1.Răşini compozite (tehnici stratificare)
1.a.1. Reconstructie centripeta
1.a.2. Tehnica Wedge-Shaped
1.a.3. Reconstructie in straturi verticale
1.a.4. Reconstructie in straturi orizontale
2. Amalgam
3. Tehnica indirecta: Inlay/Onlay metalic, fizionomic (compozit sau ceramic), semifizionomic
PENTRU DINTII FRONTALI:
TRATAMENTUL RESTAURATOR AL LEZIUNILOR CARIOASE PROXIMALE LA NIVELUL GRUPULUI
DENTAR FRONTAL (FARA DISTRUGEREA UNGHIULUI INCIZAL)
PROTOCOL CLINIC DE REALIZARE A RESTAURARILOR PROXIMO-OCLUZALE DIN RASINI COMPOZITE
1. ANESTEZIE DACA ESTE NECESARA
2. PERIAJ PROFESIONAL CU PASTA ABRAZIVA FARA FLUOR
3. SELECTIA CULORII (in lumina naturala; dinti hidratati)
4. IZOLAREA
5. PREPARAREA CAVITATII in functie de situatia clinica si materialul utilizat de restaurare
6. PROTECTIA ORGANULUI PULPO-DENTINAR:
-se limiteaza strict la zona situate in imediata apropiere a camerei pulpare pentru a nu diminua marimea factorului C si
pentru a nu compromite rezultatul esthetic
-carii medii: se reduce la aplicarea sistemului adeziv
-carii profunde: obturatii de baza cu CG
-carii foarte profunde: lineri pe baza de hidroxid de Ca
7. APLICAREA SISTEMULUI DE PORTMATRICE/MATRICE + PANA
8. APLICAREA SISTEMULUI ADEZIV + FOTOPOLIMERIZARE 20 SEC
9. APLICAREA RASINII COMPOZITE + FOTOPOLIMERIZARE 40 SEC in functie de tehnica:
2 tehnici :
-in bloc: materialul se insera in cavitate cu o spatula de plastic, usor in exces dupa care se aplica matricea cu usoara
presiune, mentinandu-se 2-3 minute
-in straturi: materialul se insera strat cu strat , minim 2 straturi, straturi de grosime<2mm
Se prefer refacerea FO: cu compozit hybrid cu rezistenta mecanica, FV: cu compozit microfill (transluciditate si
luciu) , STRATUL INTERMEDIAR cu compozit hybrid opac
10. INDEPARTAREA PENEI, MATRICII SI PORTMATRICII
11. VERIFICAREA OCLUZIEI
12. REMODELARE + RECONTURARE (daca este necesar)
13. FINISARE + LUSTRUIRE

SEDIU 2-1: LEZIUNE CARIOASĂ MICRO-CAVITARĂ CU IMPLICARE DENTINARĂ MINIMĂ, ÎN 1/3 EXTERNĂ
A DENTINEI (SCOR 3 ICDAS)
1.1.cavitate cu acces indirect si restaurare prin tehnica “in bloc” cu RC fluida/conventionala/giomer/ormocer sau ciment
glassionomer modificat cu rasini
1.2.cavitate tip “caseta” (acces direct) si restaurare prin tehnica “in bloc” cu: RC fluida/conventionala/giomer/ormocer sau
ciment glassionomer modificat cu rasini

SEDIU 2-2: LEZIUNE CARIOASĂ MEDIE CU IMPLICARE DENTINARĂ ÎN 1/3 MEDIE DENTINARA (SCOR 4/5
ICDAS)
PREPARARE MINIM INVAZIVA LIMITATA
RESTAURARE CU:
1.RASINI COMPOZITE
1.a. Tehnici de stratificare (RC conventionale):
1.a.1. Tehnica centripeta (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare oblica, orizontala, verticala)
1.a.2. Tehnica centrifuga (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare oblica, verticala)
1.b Tehnica laminata: RC conventionale + CGI/CGMR
2. GIOMERI

1. TEHNICI DE RESTAURARE CU RASINI COMPOZITE

1.a. Tehnici de stratificare
1.a.1. Tehnica centrifuga
- Tehnica de reconstructie centrifuga implică plasarea în profunzime a 1-2 straturi de dentină (în poziție oblică), urmate de un
strat de smalț ce acoperă întreaga suprafață (pozitie verticala)=refacerea miezului dentar prin stratificare oblica si verticala
-Este o tehnica utilizata in tehnici de restaurare estetica bazate pe conceptul stratificarii naturale
-se incepe de la interior (cu mijlocul de dentina) si se continua catre periferie. Se pune oblic stratul de dentina si se rezerva un
spatiu de 0,5mm pentru stratul final de smalt
1.a.2. Tehnica centripeta
- se refac initial suprafețele proximale - strat de 1-1,5mm de formă triunghiulară plasat gingivo-incizal, condensat și modelat pe
banda de Teflon
In a doua etapa se reface peretele palatinal peste stratul proximal - refacerea miezului dentinar se realizeaza prin aplicarea de
straturi de 1-1,5 mm sub formă de pană
- In ultima etapa se reface conturul suprafeței vestibulare prin aplicarea unui strat de smalt
AVANTAJE:
- reduce contracția de polimerizare
- scade stress-ul la nivelul interfeței smalț-compozit

1.b Tehnica laminata: RC conventionale + CGI/CGMR

Indicatii:
- Cavitati proximale in care smaltul este absent la nivelul peretelui gingival
- Pacienti cu risc cariogen mediu/crescut
Avantaje:
• Rezistenta crescuta la micropercolare gingivala in raport cu restaurarile in care pragul gingival este reconstruit din rasini
compozite conventionale
• Minimizeaza contractia de polimerizare a rasinilor compozite
• Eliberarea de fluor de catre cimenturile glassionomere reduce riscul de aparitie a cariilor secundare marginale
• Reduce numarul de straturi de rasina compozita
Dezavantaje:
- Consumatoare de timp
- Tehnica mai dificil de realizat pentru practicieni fara experienta
2. TEHNICI DE RESTAURARE CU CU GIOMERI
ETAPE:
- Izolarea câmpului operator
- Prepararea cavității
- Alegerea matricii
- Alegerea nuanței materialului
- Aplicarea adezivului la smalț și dentină
- Inserarea materialului
- tehnici:- în bloc
- stratificate
- laminate
- Fotopolimerizarea materialului
- Finisare și lustruirea materialului

SEDIU 2-3: LEZIUNE CARIOASĂ MEDIE CU IMPLICARE DENTINARĂ ÎN 1/3 MEDIE SAU INTERNA
DENTINARA (SCOR 5 ICDAS)

PREPARARE MINIM INVAZIVA

RESTAURARE CU RASINI COMPOZITE:
1.a. Tehnici de stratificare (RC conventionale):
1.a.1. Tehnica centripeta (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare oblica, orizontala, verticala)
 1.a.2. Tehnica centrifuga (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare oblica, verticala)
1.a.3. Tehnica de stratificare initiata prin refacerea peretelui palatinal (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare
oblica, orizontala, verticala)
1.b. Tehnica combinata: RC fluida + RC conv.
Indicatii:
- Leziuni carioase extinse juxta sau subgingival
- Pacienti cu risc cariogen moderat sau mic
Avantaje:
• Reducerea stressului de polimerizare.
• Absenta spatiilor de percolare intre rasina fluida si rasina compozita condensabila
1.c. Tehnica laminata: RC conventionala + CGI/CGMR
SEDIU 2-4: LEZIUNE EXTINSĂ PÂNĂ ÎN 1/3 INTERNĂ DENTINARĂ CU PIERDERE MASIVA A
STRUCTURILOR DENTARE (SCOR 6 ICDAS)
PREPARAREA CAVITĂŢII
RESTAURARE CU RASINI COMPOZITE:
1.a. Tehnici de stratificare
1.a.1. Tehnica centripeta (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare oblica, orizontala, verticala)
1.a.2. Tehnica centrifuga (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare oblica, verticala)
1.a.3. Tehnica de stratificare initiata prin refacerea peretelui palatinal (cu refacerea miezului dentinar prin stratificare oblica,
orizontala, verticala)
1.b. Tehnica de reconstructie cu capa din celuloid
1.c. Tehnica mock-up- utilizeaza un gid din material siliconic, folosit ca suport pentru refacerea mai intai a FO al cavitatii
-se inregistreaza o amprenta a situatiei initiale
-in amprenta se insera stratul de smalt palatin
-se aplica matricea pentru realizarea peretelui proximal
-se aplica miezul de dentina
-se reface peretele vestibular
TRATAMENTUL RESTAURATOR AL LEZIUNILOR CARIOASE PROXIMALE LA NIVELUL GRUPULUI
DENTAR FRONTAL (CU DISTRUGEREA UNGHIULUI INCIZAL)
Indiferent de tehnica aleasa, este de preferat ca obturarea sa se faca aplicand mai multe straturi de material si dirijand culoarea
dinspre cervical spre incizal.
Pentru tratamentul acestor leziuni se pot folosi doar materialele compozite asociate cu sisteme adezive amelo-dentinare, datorita:
 calităţilor estetice optime
 adeziunii maxime
 rezistenţei mecanice suficiente
 Când distrucţia coronară este foarte importantă
 ► compozitele se asociază cu pivoţii dentinari
PROTOCOL CLINIC DE REALIZARE A RESTAURARILOR PROXIMO-OCLUZALE DIN RASINI COMPOZITE
1. ANESTEZIE DACA ESTE NECESARA
2. PERIAJ PROFESIONAL CU PASTA ABRAZIVA FARA FLUOR
3. SELECTIA CULORII (in lumina naturala; dinti hidratati)
4. IZOLAREA
5. PREPARAREA CAVITATII in functie de situatia clinica si materialul utilizat de restaurare
6. PROTECTIA ORGANULUI PULPO-DENTINAR:
-se limiteaza strict la zona situate in imediata apropiere a camerei pulpare pentru a nu diminua marimea factorului C si
pentru a nu compromite rezultatul esthetic
-carii medii: se reduce la aplicarea sistemului adeziv
-carii profunde: obturatii de baza cu CG
-carii foarte profunde: lineri pe baza de hidroxid de Ca
7. APLICAREA SISTEMULUI DE PORTMATRICE/MATRICE + PANA (in absenta unui sablon siliconic sau a unui
conformator, matricea se sustine oral cu degetul pentru a forma conturul oral)
- Rigiditatea matricei poate determina supraconturul, infraconturul restaurarii sau punct de contact inadecvat.
8. APLICAREA SISTEMULUI ADEZIV + FOTOPOLIMERIZARE 20 SEC
9. APLICAREA RASINII COMPOZITE + FOTOPOLIMERIZARE 40 SEC in functie de tehnica:
-TEHNICA DE STRATIFICARE:
1.a.1. TEHNICA CENTRIPETA
- se refac initial suprafețele proximale - strat de 1-1,5mm de formă triunghiulară plasat gingivo-incizal,
condensat și modelat pe banda de Teflon
In a doua etapa se reface peretele palatinal peste stratul proximal - refacerea miezului dentinar se realizeaza
prin aplicarea de straturi de 1-1,5 mm sub formă de pană
- In ultima etapa se reface conturul suprafeței vestibulare prin aplicarea unui strat de smalt
1.a.2. TEHNICA CENTRIFUGA
Aplicarea straturilor de compozit corespunzatoare dentinei
Refacerea punctului de contact utilizand o matrice
Indepartarea excesului de material cu instrumentar rotativ
- In tehnica centrifuga (dinspre peretele pulpar spre exterior) se recomanda aplicarea matricei doar pentru ultimul strat
de compozit care va reface punctul de contact.
3. TEHNICA DE RESTAURARE CU CAPA DE CELULOID
-cape prefabricate
4. TEHNICA DE RESTAURARE PRIN TEHNICA MOCK-UP
Etapa de finisare si lustruire
 Indepartarea excesului si refacerea
conturului incizal cu ajutorul discurilor.
 Finisarea fetei vestibularea cu ajutorul
pietrelor diamantate sau din carbura de
tugsten efilate.
 Indepartarea excesului si refacerea
conturului fetei orale cu ajutorul unei pietre diamantate in forma de minge de fotbal sau de flacara.
 Indepartarea excesului gingival si refacerea formei ambrazurii cu un instrument de mana taios (bisturiu sau instrument
chirurgical)
 Evaluarea excesului marginal si a contururilor vestibular oral si incizal . Modificarea acestora pentru obtinerea unor
margini si contururi corecte cu pietre diamantate si discuri.
 Finisarea si lustruirea contactului aproximal si ambrazurii cu ajutorul stripsurilor abrazive de granulatie descrescatoare
 Lustruirea si finalizarea contururilor pe fata vestibulara si incizala cu ajutorul discurilor de granulatie medie
 Lustruirea vestibulara si incizala cu ajutorul unor discuri fine si foarte fine .Lustruirea si finasarea pe fata linguala cu
ajutorul gumelor
 Indepartarea sistemului diga
 Verificarea ocluziei centrice si in miscari de lateralitate cu ajutorul hartiei de articulatie , si restabilirea ocluziei

10. INDEPARTAREA PENEI, MATRICII SI PORTMATRICII

11. VERIFICAREA OCLUZIEI
12. REMODELARE + RECONTURARE (daca este necesar)
13. FINISARE + LUSTRUIRE