RESTAURAREA CORONARA ESTETICA PRIN INCRUSTATII SI FATETE DIN COMPOZIT SI CERAMICA

48.Principii de PREPARARE ale dintelui pentru INCRUSTATII estetice din COMPOZIT

1. Se vor elimina tesuturile dure dentare afectate de procesul carios
2. Se va realiza o cavitate care sa permita o grosime a materialului restaurator care sa reziste la
presiunile masticatorii (cel putin 1 mm in zonele nesupuse fortelor ocluzale si de minimum 1,5 mm in
zonele expuse acestor forte)
3. Intalnirea dintre peretii preparatiei trebuie sa se realizeze in unghiuri rotunjite pentru a facilita
realizarea piesei si a reduce riscul fracturilor
4. Peretii V si O ai cavitatii verticale de cls II sa fie usor DIVERGENTI spre OCLUZAL si SPRE DINTELE
VECIN, iar unghiul de intalnire dintre peretele gingival si cel axial sa fie bine exprimat
5. Marginile cavitatii, de preferat, sa se termine in smalt (pentru a evita fracturarea)
6. Peretii cavitatii sa fie netezi,fara anfractuozitati
7. Peretele pulpar trebuie plasat la cel putin 1,5-2mm adancime si la cel putin 0,5 mm in dentina
8. Plasarea peretelui axial se va face in raport cu extinderea procesului carios
9. Peretele pulpar nu neaparat trebuie sa fie plan. El va depinde de extinderea procesului carios.
10. Daca peretele pulpar este la mai putin de 0,5 mm de tesutul pulpar,se va aplica un strat de protectie
pulpara.

49. AVANTAJELE si DEZAVANTAJELE incrustatiei din compozit in raport cu cea din ceramica
AVANTAJE inlay de COMPOZIT in raport cu cel de CERAMICA
1.Estetica este buna si se mentine timp indelungat
2.Nu abrazeaza antagonistii (sau abrazeaza,dar mai putin)
3.Cere un volum mai mic al preparatiei
4.Se adapteaza usor si se repara la fel de usor prin simplu adaos de rasina compozita
5.Tehnica de lucru este usoara

DEZAVANTAJE inlay de COMPOZIT in raport cu cel de CERAMICA

1.Rezistenta la abraziune inferioara inlayului din ceramica
2.Nu este rezistent pentru plasarea sa pe suprafete dentare supuse fortelor ocluzale.

50. AVANTAJELE si DEZAVANTAJELE incrustatiei din compozit in raport cu restaurarea directa

( obturatia ) cu materiale compozite
AVANTAJE:
1. Ofera medicului posibilitatea de a controla limitele cervicale ale restauratiei,de a realiza o adaptare
corecta la pragul gingival si o morfologie corecta a fetei proximale ,realizarea unui punct de contact
optim si a unei ocluzii corecte
2. Prin modelare si finisare in laborator se pot imbunatati proprietatile sale fizice (cresterea rezistentei la
abraziune,la flexiune si a modulului de elasticitate)
3. E relative usor de obtinut si plasat in interiorul preparatiei si e simplu de obtinut o sigilare buna a
marginilor
DEZAVANTAJE :
1. o sedinta suplimentara de lucru si o restaurare provizorie
2. cost mai ridicat, legat de executia incrustatiei in laboratorul de tehnica dentara
51. ETAPELE metodei SEMI-DIRECTE de realizare ale INCRUSTATIILOR din COMPOZIT
1. prepararea cavitatii
2. spalare,uscare,izolare cu diga
3. lubrefierea cavitatii prin pensulare (lubrefiantul va fi intins cu un jet de aer)
4. aplicarea matricei transparente si a penei reflectorizante (pentru cavitati ocluzo-proximale)
5. aplicarea rasinii compozite in cavitate si polimerizarea acesteia
6. scoaterea incrustatiei din cavitate cu o sonda dentara sau fir de ata,cu atentie sa nu se fractureze
marginile
7. polimerizarea incrustatiei timp de 60 sec, in afara cavitatii bucale
8. Termo- sau fotopolimerizarea incrustatiei la 110°C, 7 min, in cuptor pentru :
- imbunatatirea proprietatilor fizico- chimice ale materialului
- ↑ rezistentei la abraziune
- stabilitate dimensionala
- buna adaptare si sigilare marginala
9. proba incrustatiei in cavitatea bucala pentru a verifica :
- integritatea marginala a incrustatiei
- contactul proximal cu dintii vecini
- relatia ocluzala cu arcada antagonista
- culoarea
10. aplicarea adezivului de colaj si fotopolimerizarea lui
11. aplicarea primer-ului si fotopolimerizarea lui
12. Cimentarea incrustatiei
13. indepartarea excesului de ciment ocluzal si proximal
14. fotopolimerizare scurta
15. indepartarea excesului de ciment ( in aceasta faza rasina nu e total polimerizata, iar incrustatia este
sufficient de fixate pentru anu fi dislocata )
16. fotopolimerizare completa 3 min ( 1 min ocluzal, 1 min vestibular si 1 min oral)
17. se scoate diga si se finiseaza
18. instruirea pacientului asupra igienei orale si control la 2 saptamani

52. ETAPELE metodei INDIRECTE imediate de realizare ale INCRUSTATIILOR din COMPOZIT
1. prepararea cavitatii
2. amprentarea preparatiei si trimitere la laborator
3. inregistrarea dintilor antagonisti si a relatiei de ocluzie si trimitere la laborator
4. turnarea modelului din silicon special cu rigiditate crescuta si priza rapida, in laboratorul de tehnica
dentara
5. sectionarea fiecarui dinte restaurat , de pe model, cu o lama astfel incat contactul gingival sa ramana
intact, obtinand bonturi mobile pentru fiecare dinte restaurant
6. lubrefierea cavitatii de pe model
7. aplicarea rasinii compozite in cavitate pe model
8. termopolimerizarea ei in cuptor, 40 sec pentru fiecare fata
9. scoaterea incrustatiei de pe model prin usoara presiune dinspre proximal spre ocluzal
 10. polimerizare in cuptor, la 100°C, 15 min in cuptorul CRC-100 sau 7 min la 110°C in cuptorul DI 500 sau
sistemul Ivomat de polimerizare caldura/ presiune
11. trimiterea incrustatiei la cabinetul medical
12. proba incrustatiei in cavitatea bucala pentru a verifica :
- integritatea marginala a incrustatiei
- contactul proximal cu dintii vecini
- relatia ocluzala cu arcada antagonista
- culoarea
13. aplicarea adezivului de colaj si fotopolimerizarea lui
14. aplicarea primer-ului si fotopolimerizarea lui
15. cimentarea incrustatiei
16. indepartarea excesului de ciment ocluzal si proximal
17. fotopolimerizare scurta
18. indepartarea excesului de ciment ( in aceasta faza rasina nu e total polimerizata, iar incrustatia este
sufficient de fixate pentru anu fi dislocata )
19. fotopolimerizare completa 3 min ( 1 min ocluzal, 1 min vestibular si 1 min oral)
20. se scoate diga si se finiseaza
21. instruirea pacientului asupra igienei orale si control la 2 saptamani

53. ETAPELE metodei de RECONSTRUCTIE INTERNA pentru realizarea INCRUSTATIILOR din

COMPOZIT
Se aplica la:
- dintii cu restauratie de amalgam sau compozit compromisa
- in cazurile de restauratie voluminoasa.
Etape de lucru :
1. anestezie daca e cazul
2. izolarea campului operator cu diga
3. inlaturarea restauratiei compromise si a linerului
4. indepartarea tesuturilor dentare alterate/restauratiei existente
5. protectia camerei pulpare cu strat de hidroxid de calciu daca peretele pulpar are o grosime mai mica
de 0,5mm sau CIS caci are avantajul eliberarii de fluor ca protectie impotriva cariei secundare
6. gravarea acida cu acid fosforic 30- 40 %, 15sec; spalare abundenta cu apa; uscare scurta
7. aplicare adeziv de colaj si fotopolimerizarea lui
8. aplicare de primer si fotopolimerizarea lui
9. umplerea cavitatii cu compozit transparent care permite o restaurare transparenta, se polimerizeaza
rapid si este usor de modelat
10. realizarea preparatiei in materialul restaurator aplicat anterior cu freze diamantate, astfel incat toate
limitele preparatiei sa se afle in smalt, exceptie zona cervicala care uneori este in cement. Dupa care
se face finisarea preparatiei cu freze DURE sau instrumentar de mana, mai ales peretele proximal si
zona cervicala. Peretii proximali vor fi modelati suplimentar cu discuri
11. amprentarea cavitatii
12. obturatie provizorie
13. realizarea inlay-ului estetic din compozit in laboratorul de tehnica dentara
14. proba incrustatiei in cavitatea bucala pentru a verifica :
 - integritatea marginala a incrustatiei
- contactul proximal cu dintii vecini
- relatia ocluzala cu dintii antagonisti
- culoarea
15. bonding si fotopolimerizarea lui
16. primer si fotopolimerizarea lui
17. cimentarea incrustatiei
18. indepartarea excesului de cement ocluzal si proximal
19. fotopolimerizare scurta
20. indepartarea excesului de cement
21. fotopolimerizarea completa
22. se scoate diga si se finiseaza
23. instruirea pacientului asupra igienei orale si control la 2 saptamani.

54. AVANTAJELE generale ale INCRUSTATIILOR din COMPOZIT

1. necesita o preparatie minimala
2. permit o adaptare buna a restauratiei la marginile preparatiei
3. permit reducerea contractiei de priza a materialului compozit prin polimerizarea incrustatiei in afara
cavitatii bucale
4. efectul esthetic precum si comportamentul in timp sunt bune
5. materialul compozit este usor de manipulate
6. permit ajustari ulterioare ale suprafetelor ocluzale fiind usor de adaptat si reparat
7. sunt radioopace
8. pret de cost accesibil
9. tehnologia de laborator e mai simpla decat a celor din metal sau ceramic

55.INDICATIILE generale ale incrustatiilor din compozit

1. Restaurarea molarilor si premolarilor ambelor arcade
2. Dinti care prezinta margini de smalt necesare sigilarii cu o grosime de cel putin 0,5 mm
3. Restaurari conservative ale dintilor care au istm vestibule-oral de cel putin 1/3 din distanta
intercuspidiana
4. Restaurarile estetice la pacienti cu bruxism pentru a modera abraziunea dintilor antagonisti
5. Inlocuirea unor restaurari din amalgam din motive estetice sau datorita unor defecte de inchidere
marginala sau fracturile peretilor
6. Inlocuirea restauratiilor din material compozite

56. ETAPELE de lucru pentru ADAPTAREA si FIXAREA INCRUSTATIILOR din COMPOZIT

1. Dupa ce inlay-ul din compozit a fost adus in cabinet , medicul verifica :
-culoarea restauratiei
-aspectul marginilor : netede, uniforme, continuii
2. inlaturare inlay PROVIZORIU
3. curatarea dintelui
4. aplicare inlay FINAL in preparatie si se verifica :
-culoarea dintelui
 -contactul proximal cu fir de ata
-inchiderea marginala sa fie foarte precisa
-se verifica ocluzia cu hartia de articulatie.
5. izolare cu diga
6. spalarea preparatiei cu jet de apa
7. uscare cu jet de aer
8. se aplica inlay-ul pentru o reverificare
9. inainte de cimentare, inlay-ul este gravat, spalat, uscat, silanizat
10. preparatia gravata acid cu acid fosforic 30-40 %, 15 sec
11. spalare abundenta cu apa
12. uscare scurta
13. bonding si fotopolimerizare
14. primer si fotopolimerizare
15. aplicarea pe incrustatie a unui strat de compozit fotopolimerizabil
16. aplicarea inlay-ului in preparatie
17. se indeparteaza excesul grosier, ocluzal, iar proximal cu fir de ata
18. se fotopolimerizeaza PUNCTUAL, scurt, 5 sec
19. se indeparteaza excesul de ciment aparut
20. se face fotopolimerizarea finala de 3 min= 1 min ocluzal, 1 min vestibular si 1 min oral
21. se indeparteaza diga
22. verificarea restauratiei in ocluzie + FINISARI
23. Pacientul va fi instruit asupra igienei orale si chemat la control peste 2 saptamani.

57. Principii de PREPARARE ale dintelui ptr INCRUSTATII estetice din CERAMICA
Inainte de realizarea preparatiei e necesara :
- localizarea punctelor de contact ocluzal si a ariilor de stres masticator maxim
- determinarea stabilitatii ocluzale
- verificarea miscarii de lateralitate.
Principii de preparare :
1. preparatia este mult mai conservatoire ( se indeparteaza numai tesutul alterat)
2. NU este necesara RETENTIA prin frictiune
3. NU este necesara EXTENSIA PREVENTIVA, in zonele de autocuratire si curatire artificiala a dintilor
4. SE PASTREAZA PRINCIPIUL REZISTENTEI
5. NU este necesara indepartarea peretilor de smalt subminati, se pot intari cu CIS
6. GROSIMEA OCLUZALA a INCRUSTATIEI trebuie sa reziste stresului ocluzal, sa fie de 1- 2,5 mm
7. NU e necesar un paralelism perfect al peretilor laterali ai cavitatii , ei trebuie sa fie usor divergenti
spre ocluzal ( 4°- 15° ) pentru a usura introducerea si indepartarea incrustatiei la probarea ei
8. intalnirea peretilor incrustatiei in unghiuri rotunjite pentru usurinta fabricarii ei
9. marginile preparatiei NU trebuie bizotate

58. INDICATII generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. P care doresc estetica buna pe dinti posteriori
2. pentru leziuni carioase mici si moderate , la care profunzimea cavitatii sa fie de min 1,5- 2mm pentru
a asigura rezistenta ceramicii la presiuni masticatorii
 3. pentru leziuni carioase mari sau leziuni traumatice, cu conditia ca substanta dura dentara restanta sa
fie suficienta, peretii cavitatii sa aiba o grosime minima de 0,5- 1mm
4. la restaurarea dintilor care au ca antagonisti dinti cu lucrari protetice din ceramica, datorita abraziunii
marcate
5. la dinti la care datorita distructiei coronare mari, este greu de realizat forma de retentie
6. ca metoda de tratament pentru dintii cu fisuri, fracturi coronare
7. P cu igiena orala corespunzatoare si risc de carie mic
8. NUMAI la dinti la care se poate asigura o protectie pulpara
9. la dinti devitali, la care cavitatea de acces la camera pulpara a compromis rezistenta dintelui
10. P cu alergie la metale sau compozit

59. CONTRAINDICATII generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. P cu bruxism si obiceiuri agresive ( cuie, creioane intre dinti )
2. P cu igiena orala deficitara
3. P cu risc ↑ la carie
4. dinti cu discromii importante
5. In cavitati la care rebordul gingival este situat prea mult subgingival si nu se poate obtine o izolare
eficienta a preparatiei
6. P cu probleme majore de sanatate : epilepsie, psihopatii, boli cr invalidante
7. acolo unde nu exista motivatia unei asemenea restaurari
8. P cu dificultati economice, inlay-ul ceramic este de 8 ori mai scump decat cel metallic.

60. AVANTAJELE generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. Inlocuitoare ideale ale tesuturilor dure dpdv estetic
2. Ideale pentru sanatatea parodontala
3. Preparatia e mai usor de realizat
4. rezistenta ↑ la abraziune
5. stabilitate in timp corespunzatoare
6. inchidere marginala superioara inlay-urilor metalice sau compozite.
7. realizarea punctului de contact interproximal este superioara celorlalte restauratii
8. permit refacerea punctelor de contact ocluzale STABILE si REZISTENTE
9. au radiotransparenta asemanatoare tesuturilor dure dentare
10. sunt biocompatibile si inerte in ecosistemul oral

61. DEZAVANTAJELE generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. timp de lucru mai lung si o atentie deosebita la preparare,realizare si cimentare
2. duritatea incrustatiei necimentate e relativa
3. necesita laborator de tehnica dentara dotat si technician competent
4. determina abrazarea dintilor antagonisti
5. dupa cimentare, adaptarea ocluzala poate duce la pierderea colorantului de suprafata

62. Diferente specifice in prepararea cavitatii ptr o incrustatie din ceramica, fata de cea ptr amalgam
sau cea ptr RDA
1.preparatia e mult mai conservatoare,se indeparteaza numai tesuturile alterate
2. nu e necesara retentia prin frictiune
3.nu e necesara indepartarea peretilor de smalt subminati,se poate face intarirea lor cu ionomeri de sticla
4.nu e necesara extensia preventiva in zonele de autocuratire si curatire artificiala
5.se pastreaza principiul rezistentei
6.grosimea ocluzala a incrustatiei trebuie sa fie de 1-2,5 mm
7.peretii cavitatii sa fie usor divergenti fata de podeaua cavitatii
8.intalnirea dintre pereti se face in linii si unghiuri rotunjite
9.marginile preparatiei nu trebuie bizotate

63. ETAPELE metodei INDIRECTE propiu-zise ptr realizarea unei INCRUSTATII din CERAMICA
1. anestezie daca este cazul
2. realizarea preparatiei cu respectarea principiilor preparatiilor incrustatiilor ceramice
3. curatarea dintelui cu piatra ponce si clorhexidina
4. peretele pulpar in zonele cu grosime de 0,5mm, se acopera cu Ca ( OH ) , iar in zonele cu smalt
subminat se aplica CIS. Dar CIS-ul NU trebuie sa vina in contact cu smaltul, iar inlay-ul NU trebuie sa
fie plasat doar pe strat de CIS, ci trebuie sa vina in contact cu dentina si smalt sanatos
5. toaleta si inspectia cavitatii. Daca un cuspid este subminat sau prezinta fisuri va fi redus. Marginea
preparatiei va fi in zona de convexitate maxima ocluzo- cervicala
6. deretentivizarea preparatiei prin aplicare de ceara sau compozit
7. amprentarea preparatiei si trimiterea ei la laboratorul de tehnica dentara
8. pe amprenta se toarna 2 modele de lucru
9. pe un model se realizeaza un inlay TEMPORAR din ACRILAT AUTOPOLIMERIZABIL, care trebuie sa fie
solubil in apa si NU pe baza de vaselina sau ulei
10. cand inlay-ul PERMANENT este gata este adus in cabinetul medical si medicul verifica :
- culoarea inlay-ului
- aspectul marginilor : uniforme, netede, continue
- daca fata interna a inlay-ului este gravata si uneori PRE-silanizata.
11. indepartarea inlay-ului TEMPORAR
12. curatarea dintelui cu pasta de finisat FARA fluor sau cu pulbere de piatra ponce
13. se aplica inlay-ul PERMANENT in preparatie si se verifica :
- culoarea dintelui
- contactul proximal cu fir de ata
- inchiderea marginala sa fie foarte precisa
- se verifica ocluzia cu hartia de articulatie.
14. izolare cu diga
15. spalare cu jet de apa
16. uscare cu jet de aer
17. aplicarea inlay-ului pentru reverificare
18. gravarea, spalarea, uscarea si silanizarea inlay-ului
19. gravarea preparatiei cu acid fosforic 30- 40 %, 15 sec
20. spalarea preparatiei din abundenta cu jet de apa
21. uscare scurta
22. agent de colaj + fotopolimerizare
23. primer + fotopolimerizare
 24. aplicarea pe inlay a unui strat de compozit fotopolimerizabil
25. aplicarea inlay-ului in preparatie
26. indepartarea excesului proximal cu fir de ata
27. fotopolimerizare PUNCTUALA, scurta, 5 sec
28. se indeparteaza din nou excesul aparut
29. fotopolimerizare FINALA, 3 min= 1min ocluzal, 1min vestibular, 1min oral
30. indepartarea digai
31. verificarea restauratiei in ocluzie + finisari
32. P va fi instruit asupra igienei orale ( sa nu foloseasca clorhexidina) si chemat la control dupa 2
saptamani.

64. AVANTAJELE si DEZAVANTAJELE metodei CAD/ CAM in realizarea INCRUSTATIILOR din

CERAMICA
AVANTAJE :
1. NU necesita laborator de tehnica dentara
2. necesita o singura sedinta de lucru
3. timp de lucru redus :
 incrustatie= 3 min
 MOD= 8 min
 Onlay= 12- 13 min
4. timp total de preparare si fabricare : 1-1,5 ore
5. NU necesita amprenta
6. piesa fiind confectionata din bloc de ceramica, posibilitatea fracturarii este mica.

DEZAVANTAJE :
1. necesita aparatura sofisticata
2. pret de cost ↑
3. sculptarea anatomica a restauratiei cere timp.
4. morfologia dentara este mult simplificata
5. ocluzia poate fi afectata

65. ETAPELE de lucru ptr ADAPTAREA si FIXAREA INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. inlay-ul adus de technician in cabinetul medical este verificat de medic astfel :
- culoarea
- aspectul marginilor : uniforme, continue, netede
- daca fata interna este gravata, uneori PRE-silanizata.
2. inlaturarea inlay-ului PROVIZORIU
3. curatarea dintelui cu pasta de finisat fara fluor sau pulbere de piatra ponce
4. aplicarea inlay-ului in preparatie si verificarea :
- culorii dintelui
- a inchiderii marginale, care trebuie sa fie foarte precisa, ceramica sa NU se extinda peste marginile de
smalt ale preparatiei
- punctului de contact interproximal cu fir de ata, mai intai pe model, apoi in gura P
- ocluziei cu hartie de articulatie.
5. izolare cu diga
6. spalarea preparatiei cu jet de apa
7. uscare cu jet de aer
8. reaplicarea inlay-ului pentru reverificare
9. gravarea, spalarea, uscarea si silanizarea inlay-ului
10. gravarea acida a preparatiei cu acid fosforic 30- 40 %, 15 sec
11. spalarea preparatiei cu jet de apa
12. uscarea preparatiei cu jet de aer
13. aplicarea agentului de colaj+ fotopolimerizare
14. aplicarea primerului + fotopolimerizare
15. aplicarea pe inlay a unui strat fin de compozit fotopolimerizabil
16. aplicarea inlay-ului in preparatie
17. indepartarea excesului proximal cu fir de ata
18. fotopolimerizarea PUNCTUALA , scurta, 5 sec
19. se indeparteaza din nou excesul aparut
20. fotopolimerizare FINALA 3 min= 1 min ocluzal, 1 min vestibular, 1 min oral
21. indepartarea digaii
22. verificarea restauratiei in ocluzie + finisari
23. instruirea P asupra igienei orale ( fara clorhexidina ) si chemarea la control dupa 2 saptamani.