Numele: Elqubaisi sara

Anul:4/grupa:2

Materia: odontoterapie conservatoare

Facultate de medicina dentara/universitatea ovidius din Constanta

instrumentar utilizat:

loc de acces: foseta ocluzala vecinacrestei marginale

sub care segaseste leziunea carioasaforma deschiderii :
triunghi

• Exereza dentinei alterate

• Aplicarea unei matrici metaliceinterproximal + ic
interdentar
• eliminarea smaltului afectat situat proximal
• evaluarea crestei marginale
 Materiale compozite pot fi utilizate in 2
faze:in cazul incrustatilor sau in cazul
obturatilor(plomba).

Pentru incrustatile integral ceramice:

Cand leziunea carioasa cuprinde atat suprafetele

proximale cat si ocluzale se impune realizarea unei
cavitati compuse dm doua sau trei cavitati.

Initial se indeparteaza daca este cazul restaurarile

preexistente. Conturul prepararii include initial santurile,
fosele si fosetele atinse de procesul carios, iar ulterior
prepararea se va extinde cu ajutoml unui instmment
diamantat special cum ar fi C.I.P. nr.l, pana la atingerea
crestei marginale. Apoi freza este deplasata intr-o
directie perpendiculara pe fosa centrala pana in
interiorul crestei marginale. Se continua prepararea
cavitatii proximale spre zona cervicala in regiunea m
care se extinde procesul carios si spre zonele vestibulare
si orale cu desfiintarea zonelor de contact sau pana in
apropierea lor pentru a evita posibila lezare a dintilor
vecini. Desfiintarea punctului de contact se poate realiza
cu daltite de smalt foarte ascutite, cu instmmente
diamantate conice cu granulatie ultrafina sau cu freze de
finisat din carbura de tungsten.

Daca aria de contact este lata in sens V-0 - asa cum

apare intre doi molari - nu este necesara extinderea
cavitatilor inspre vestibular sau oral. Extinderea poate fi
limitata m interiorul ariei de contact, acest lucru fiind
indicat in cazul unei carii de dimensiuni reduse si daca
forma de preparare clasica ar conduce la o mutilare
suplimentara a dintelui. Ulterior se examineaza
structurile dure dentare restante pentru stabilirea
defmitiva a formei de rezistenta a cavitatii, axei de
insertie a viitoarei incmstatii cat si localizarea si forma
marginilor cavitatii preparate, dupa care se fmiseaza cu
ajutorul unui instmment special, de exemplu freza C.I.P.
nr.2.

Peretii axiali trebuie sa fie usor divergenti pentru a

facilita insertia restaurarii fara a aparea fenomenul de
frictiune. Muchiile dintre prepararile ocluzale si cele
proximale trebuie rotunjite. Curbura peretilor vestibulari
si orali este aplatizata. :

Peretele pulpar poate sa fie conformat m forma de V la

nivelul fosei centrale pentm a obtine la acest nivel o
grosime mai mare a ceramicii. Profunzimea cavitatii
trebuie sa fie cuprinsa intre 1,5-2,5 mm cu exceptia
zonelor m care exista procese carioase mai profunde.
Muchia suprafetei ocluzale se poate prepara cu
chanfrein.

in cazul restaurarilor ce trebuie confectionate pe dintii ce

prezinta cuspizii fracturati este necesara incorporarea
acestora in onlay-uri integral ceramice.

Prepararea dintilor m aceste situatii trebuie sa respecte

urmatoarele caracteristici: reducerea uniforma cu 1,5-2
mm a inaltimii cuspizilor, zona terminala a prepararii
trebuie

conformata in chanfrein, unghiurile prepararilor

cuspidiene trebuie sa fie rotunjite pentru a evita proarea
unor fracturi datorira unghiurilor ascutite.

Scopul prepararii trebuie sa fie posibilitatea elaborarii

unei restaurari integral ceramice cu formele geometrice
cele mai simple posibile si care poate sa protejeze
dintele datorita unei forme de rezistenta mai bine
adaptate.

Caracteristici ale prepararilor pentru incrustatii

din compozit

Prepararea cavitatii pentm inlay-ul dm compozit se face

indepartand sau nu vechea

obturatie de amalgam, urmeaza exereza dentinei

ramolite si crearea unei noi cavitati.

Exista cateva caracteristici ce trebuie sa le indeplineasca

cavitatile preparate pentru incmstatiile din compozit,
care le deosebeste de cele pentru inlay-urile din aliaje
nobile si

anume:
-peretii cavitatii trebuie sa fie usor divergenti (10-
20°);

- nu exista bizou la nivelul suprafetei ocluzale a

cavitatii;

' *- daca marginea gingivala se realizeaza la

nivelul smaltului, se poate face bizou la nivelul
pragului gingival;
- prepararile pentm onlay pot avea bizou la nivelul
zonelor vestibulare si orale pentru imbunatatirea
aspectului estetic si a retentiei;
- se pot realiza forme de casete, dar trebuie sa
aiba unghiurile rotunjite;

- prepararea se va realiza cu ajutorul unei freze

fisura sau a unui instrument diamantat cilindro-
conic cu varful rotunjit, fiind foarte important sa
nu existe retentivitati sau neregularitati la nivelul
cavitatii;
- limitele prepararii nu trebuie sa fie situate la
nivelul zonelor de contact ocluzal datorita riscului
de fractura a marginii restaurarii;
- trebuie evitate pe cat posibil
santurile; t
 - adancimea cavitatii trebuie sa
fie de minim 1,5 mm,
terminandu-se la 0,5 mm in
dentina (grosimea inlay-ului
trebuie sa fie de minim 1 mm in
zonele unde nu exista
concentrare de stress si cel putin
1,5 mm in zonele de contact
ocluzal);

Bibliografia:

https://www.esanatos.com/ghid-
medical/stomatologie/Preparatii-intracoronare-prepa81524.php

https://www.infodentis.com/caria-dentara/refacerea-
dintelui.php