Tratamentul cariei simple Scopuri majore: 1.Indepartarea tesuturilor demineralizate; 2.Prevenirea complicatiilor pulpare; 3.

Obturatia finala (reface morfologic si functional portiunea lipsa de la nivelul coronar al dintelui afectat de carii scop curativ);
1.Indepartarea tesuturilor bolnave din procesul carios; 2.Prevenirea excitatiei nocive; 3.Tratamentul placii dentinare; 4.Protejarea pulpei dentare si stimularea functiei de aparare; 5.protejarea tesuturilor moi din vecinatatea procesului carios; 6.Refacerea morfo-dentara si asigurarea prin obturatie a dainuirii ei in timp; 7.Restabilirea rapoartelor ocluzale si articulare pt reintegrarea dintelui in functionalitatea corecta a aparatului dentomaxilar. Etapele tratamentului: 1.Exereza chirurgicala consta in prepararea unei cavitati specifice in vederea inserarii obturatiei la niv dintelui asa numitul timp chirurgical 2.Tratamentul medicamentos al plagii dentinare - asa numitul timp medicamentos. 3.Refacerea morfologiei morfo-functionala prin obturatie - asa numitul timp ortopedic. Principii generale si speciale in prepararea cavitatii Def: Prepararea cavitatii este o interventie de tip chirurgical care consta in exereza tesuturilor dentare alterate si creerea in coroana dintelui a unei cavitati cu anumite caracteristici in vederea refacerii anatomo-functionala a dintelui lezat prin aplicarea in cavitatea respectiva a unor materiale de obturatie heterogene. Prepararea cavitatilor are: 1.Scop curativ eliminarea procesului patologic si creerea de conditii biologice favorabile pulpei dentare pt elaborare de dentina secundara de reactie. 2. Scop profilactic suprimarea dezvoltarii cariei recidive sau a cariei secundare marginale.Pp. de preparare ale cavitatii au fost concepute de Black in 1881 si corespund celor 5 clase in care se impart leziunile carioase dupa criterii clinico-topografice. Aceste principii sunt de 2 feluri: pp generale si pp speciale. Principii generalea timpi de lucru necesari in prepararea unei cavitati (care sunt aceeasi indiferent de tipul de cavitate); sunt: 1. Deschiderea cavitatii; 2. Escavarea; 3. Extensia preventiva a cavitatii; 4. Asigurarea rezistentei peretilor cavitatii; 5. Stabilirea retentiei cavitatii; 6. Prelucrarea marginilor cavitatii; 7. Verificarea cavitatii preparate; Principii speciale fiecare tip de cavitate conform celor 5 clase a clasificarii topografice a cariilor dupa Black, astfel: CLASA I: apartine cariilor localizate pe suprafetele ocluzale a tuturor M si PM, in fosetele orale si vestibulare ale M si in foramen caecum la frontalii superiori.

CLASA II: cavitatiile realizate pe fetele proximale ale tuturor M si PM. CLASA III: cavitatile realizate pe fetele aproximale ale frontalilor, la care unghiul incizal este integru. CLASA IV: cavitatile localizate pe fetele aproximale ale frontalilor cu unghiul incizal distrus. CLASA V: cavitatile localizate in treimea cervicala a fetelor V si O a tuturor dintilor (in cariile de colet). Exista in nomeclatorul de specialitate si asa numitele cavitati atipice, localizate pe mai multe fete, ele purtand denumirea fetei pe care sunt amplasate, respectiv cavitatea mezio-ocluzo-distala. Denumiri de cavitati mai pot fi: simple, compuse, superficiale, profunde, in functie de caracteristicile care le are la finalul preparatiei. Timpul chirurgical al tratamentului Pentru prepararea unei cavitati fazele de lucru trebuie sa respecte anumite reguli generale care au fost elaborate in 1881 de Black si care se respecta si azi. 1.Deschiderea procesului carios reprezinta calea de abordare a procesului carios in scopul pregatirii cavitatii. uneori efectul acestui timp de lucru necesita usurarea accesului care se realizeaza cu ajutorul unei faze preliminare de subtiere a zonei de smalt, urmata apoi de deschiderea propriu-zisa a procesului carios cu ajutorul unei freze globulare (cazul de carie cu deschidere punctiforma). Aceasta deschidere a procesului carios trebuie realizata astfel incat sa: -fie proportionala cu intinderea in suprafata a procesului carios; -sa fie suficient de mare pt a permite o buna vizibilitate directa sau indirecta in procesul carios; -sa permita un acces satisfacator a intrumentelor de lucru; La modul general deschiderea procesului carios se realizeaza prin indepartarea in totalitate a smaltului periferic subminat de catre procesul carios, pana se ajunge in zona de smalt sprijinit pe dentina sanatoasa. 2.Extensia preventiva urmareste extinderea marginilor viitoarei cavitati in zonele de autocuratire sau in zonele accesibile curatirii artificiale, extensie care trebuie sa mearga pana in tesut sanatos al dintelui pt a preveni aparitia cariei secundare marginale. Varietatea de situatii clinice face ca extensia preventiva sa imbrace aspecte clinice particulare in raport cu tipul de cavitate.La dintii frontali se admit concesii in ceea ce priveste prelucrarea marginilor cavitatii pt ca primeaza principiul fizionomic al zonei frontale dar nu sunt admise compromisuri fata de indepartarea in totalitate a tesuturilor demineralizate si alterate de la marginea procesului carios. 3.Rezistenta peretilor cavitatii urmareste prepararea unei cavitati cu peretii cat mai rezistenti la presiunile masticatorii transmise atat direct asupra lor cat si prin intermediul obturatiei aplicate ulterior.

Curs 5 PREPARAREA CAVITATILOR DE CLASA A I IAII-a PENTRU RESTAURARILE DE AMALGAM Amalgamul de Ag produce (realizeaza) o restaurare care va face servicii pentru multi ani pacientului. Se stie ca cei mai multi dinti din grupul laterali sint restaurati cu amalgam, decit cu alte materiale. O intelegere pozitiva (corecta) a proprietatilor fizice a materialelor si a principiilor de preparare a cavitatilor - sint necesare pentru a restaura cu amalgam si a obtine un serviciu optim pentru pacient. Indicatii si contraindicatii. Conditiile de mai jos se vor lua in considerare atunci cind se recomanda materiale de restaurare pentru cavitatile de clasa a I-a. 1)Extinderea cariei in fose si fisuri. 2)Incidenta cariei pe suprafetele aproximale. 3)Virsta pacientului. 3)Esteticul. 4)Economic. Prepararea conservativa a cavitatilor. Prepararea conservativa a cavitatilor este recomandata in scopul de a proteja pulpa, de a pastra dintele puternic si de a reduce deteriorarea restauratiei de amalgam. Izolarea.
Conturul marginal, retentia si rezistenta. Conturul marginal in cazul prepararilor pentru cavitatile de clasa I-a vor include toate fosele si fisurile ocluzale in asa maniera ca unghiurile ascutite in contur sa fie evitate. La premolarii superiori, conturul marginal are forma de papillon (fluture in zbor) din cauza extensiei si dezvoltarii fisurilor. Conturul marginal ideal implica principiile care stau la baza prepararii tuturor cavitatilor in zona care sint sanatoase si sint supuse la forte minime si pentru conservarea straturilor dintelui pentru a-l mentine puternic si sanatos:

1)se vor inconjura cuspizii pentru a conserva structurile dentare si pentru a preveni apropierea unghiurilor diedre interne de coarnele pulpare, 2)a nu se extinde spre vestibular si oral marginile mai mult decit mijlocul distantei dintre santul central si virful cuspidului, 3)extensia marginilor ca sa includa fisurile plasindu-le pe straturi dentare relativ netede si sanatoase, 4)extinderea minima pe crestele marginile proximale (numai cind includ defectul), 5)eliminarea peretilor subtiri de smalt prin unirea a doua contururi marginale (o distanta mai mica de 0,5 mm), 6)extinderea conturului ca sa includa smaltul subminat de carie si 7)folosind ameloplastia la fisurile inguste si adinci se conserva straturile dentare.

O freza nr 245 cu cap de 3 mm lungime si un diametru de 0,8 mm se foloseste pentru prepararea cavitatii de clasa I-a. Forma frezei (cu partea laterala usor divergenta spre frontal) da o convergenta ocluzala de 10 grade, furnizind o retentie suplimentara cavitatii preparate. Unghiurile formate de partea laterala si frontala a frezei sint usor rotunjite si din aceasta cauza aceasta freza realizeaza unghiuri interne rotunjite, oferind astfel dintelui o rezistenta mai mare la fortele ocluzale. O cavitate de clasa I-a preparata conservativ va avea o forma a conturului marginal cu curburi usor ondulate cu margini distincte. O latime (diametrul vestibulo-oral) nu va fi mai mare decit 1 mm si adincimea de 1,5 mm sint considerate ideale. Peretele pulpar, depinzind de grosimea smaltului poate sa nu fie in dentina. Ameloplastia - in mod usual freza 245 se foloseste pentru extensia si includerea fisurilor mesio-vestibulare si disto- vestibulare. In timpul unei astfel de extensii lungimea ramasa a fisurii poate fi vazuta in sectiune transversala pe peretele extins la acest nivel. Cind fisura restaurata nu este mai adinca decit 1/4 sau 1/3 din grosimea smaltului, se indica ameloplastia, mai degraba decit extinderea cavitatii. Ameloplastia este arta resculptarii regiunii pe care s-au dezvoltat defecte,folosind un instrument diamantat sub forma de flacara pentru a elimina defectele, lasind o suprafata neteda. Ameloplastia nu se poate efectua pina nu se vede exact cit se intinde cavitatea iar in peretii ei se va observa adincimea acestei fisuri Indepartarea smaltului defect si dentinei cariate restante. Toaleta cavitatii. S-a demonstrat ca folosirea spray-ului este suficienta pentru a inlatura debriurile si microorganismele din cavitate. Anti-microbienele nu sint necesare. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a reconstituite cu amalgam Reconstituire din amalgam care reface una sau ambele fete proximale ale dintelui, face un servici benefic pentru multi ani pacientului daca: 1) cavitatea este preparata corect, 2) daca matricea este aplicata corect, 3) daca este folosita diga si 4) daca manipularea materialului este corespunzatoare. Nerespectarea acestor principii va realiza o restauratie de proasta calitate. Indicatii si contraindicatii. Cind o carie a afectat fata aproximala urmatorii factori vor fi luati in seama in selectarea materialului restaurator pentru clasa II-a. incidenta si extinderea pe suprafata proximala vestibulara si orala a cariei virsta pacientului esteticul. leziunilede pe fetele mezio-vestibulare ale premolarilor si molarilor maxilari sint vizibile, de aceea se impune economie maxima de tesuturi dentare, fara a face rabat la aplicarea principiilor in favoarea factorului estetic economicul realitatea gurii

Realizarea cavitatii ocluzale. Cavitatea ocluzala se prepara in aceasi maniera ca si cavitatea ocluzala descrisa mai inainte (clasa I). Odata terminata cavitatea ocluzala, freza se mentine paralela cu axul coroanei si se extinde prepararea spre mezial sau distal unde este leziunea si se opreste brusc la 0,8 mm (diametrul frezei) in creasta de smalt marginala. Smaltul proximal izolator. Procedura initiala in prepararea portiuni proximale a cavitatii este izolarea smaltului proximal prin "taierea santului proximal Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt. Indepartarea smaltului defect ramas si a dentinei cariate infectate. Daca exista o cavitati V sau O dincolo de pozitionarea marginala conventionala, astfel de variatii de la forma ideala a cavitatii, permit conservarea structurilor dentare. O extensie partiala a peretelui este permisa daca 1)peretele nu este insuficient (subtire) 2)extensia ramine accesibila si vizibila 3)ramine suficient perete gingival plat care sa suporte restauratia 4)o legatura potrivita a marginilor smalt-amalgam este posibila. Finisarea marginilor de smalt si bizotarea. Asigurarea formei de retentie. Fiecare din cavitati: ocluzale si proximala va beneficia de forma sa de retentie. Convergenta ocluzala a peretilor V si O precum si desenul de coada de rindunica, ofera suficienta retentie portiunii ocluzale a cavitatii de clasa a II-a. Convergenta spre ocluzal a peretilor proximo-vestibulari siproximo-orali ofera retentie in directie ocluzala.