ODONTOTERAPIE CONSERVATIVA

SI RESTAURATOARE

TRATAMENTUL CARIEI DENTARE

Asist.univ.dr. Scrobota Ioana

Editura Universitatii din Oradea 2014

ISBN 978-606-10-1303-6
 CUPRINS
I. PRINCIPII DE BAZA IN PREPARAREA CAVITATILOR
II. FAZELE PREPARARII CAVITATILOR
III. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA I IN VEDEREA RESTAURARIi
CU AMALGAM
IV. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA a II-a IN VEDEREA
RESTAURARII CU AMALGAM
V. PREPARAREA CAVITATILOR DE CLASA a III-a, a V-a, a VI-a IN VEDEREA
RESTAURARII CU AMALGAM
VI. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR IN VEDEREA RESTAURARII CU RASINI
COMPOZITE
VII. HIPERESTEZIA SI HIPERSENSIBILITATEA DENTINARA
VIII. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE
IX. TRATAMENTUL ORTOPEDIC AL CARIEI
 I. PRINCIPII DE BAZA IN PREPARAREA
CAVITATILOR

I.1. NOMENCLATURA
Unghi = jonctiunea dintre doua linii
*unghi diedru = jonctiunea a doua suprafete de-
a lungul unei linii
Colt = jonctiunea a trei suprafete intr-un punct
Contur marginal = unghiul format de peretii
cavitatii cu suprafata externa a dintelui
 I.1. NOMENCLATURA
PERETII

Suprafata interna a cavitatii = S unei cavitati preparate care nu se extinde pe suprafata externa a
dintelui

Suprafata externa a cavitatii = S unei cavitati preparate care se extinde pe suprafata externa a
dintelui

Perete axial = suprafata interna a cavitatii paralele cu axul lung al dintelui

Peretele pulpar = suprafata interna a cavitatii perpendiculara pe axul lung al dintelui

Fundul sau podeaua = zona cea mai adanca a cavitatii

Perete de smalt = portiunea din peretele unei cavitati formata numai din smalt

Peretele de dentina = portiunea din peretele unei cavitati formata numai din dentina
 I.1. NOMENCLATURA

MARGINILE

= jonctiunea peretilor interni ale unei cavitati

preparate cu suprafata externa a dintelui

Jonctiunea smalt-dentina = linia ce uneste

smaltul cu dentina
 I.2. CARIILE

Caria santurilor, fisurilor si fosetelor

Caria suprafetelor netede – extensia preventiva
imunitate relativa la carie +
mijloace de fluorizare +
modificarea dietei 
aplicarea extensiei preventive doar pe suprafete care
au potential de retentie pentru debriuri
 I.3. OBIECTIVELE PREPARARII
CAVITATILOR
• Indepartarea tesuturilor alterate
• Protectie pulpara
• Plasarea marginilor cavitatii cat mai conservativ
• Cavitate care sa nu se fractureze sub actiunea
fortelor masticatorii
• Restaurare care sa nu se disloce
• Posibilitate de obturare corespunzatoare – estetic
si functional
 I.4. CLASIFICAREA CAVITATILOR

Criterii
1. Numarul de suprafete implicate
Cavitati simple – 1 suprafata
Cavitati compuse – 2 suprafete
Cavitati complexe – 3/mai multe suprafete
 I.4. CLASIFICAREA CAVITATILOR

Criterii
2. Numele suprafetelor dentare implicate
Vestibulara (V) – faciala(F)/bucala (B)
Meziala (M)
Distala (D)
Orala (O) – palatinala (P); linguala (L)
 I.4. CLASIFICAREA CAVITATILOR

Criterii
3. Anatomo-topografia cavitatilor
clasa I - fosete, fisuri
clasa a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a – suprafete
netede
I.5. TERAPIA CARIEI DENTARE SIMPLE
• Timpul 1/etapa chirurgicala
= exereza tesuturilor dentare alterate +
o portiune redusa de tesuturi dentare
sanatoase

• Timpul 2/etapa medicamentoasa

= tratamentul plagii dentinare

• Timpul 3/etapa ortopedica

= restaurarea substantei dentare pierdute
II. FAZELE PREPARARII
CAVITATILOR
PREPARARE CAVITATE
= faza terapeutica, chirurgicala de indepartare a
tesuturilor alterate si o mica parte din tesuturile
sanatoase in vederea inserarii unei obturatii
II.1. CLASIFICAREA CAVITATILOR
Cavitati de clasa I
IA - fosete, fisuri de pe suprafata ocluzala a M, PM
IB - fosete, fisuri din2/3 cervicale vestibulare/orale M
IC - fosete, fisuri de pe fetele palatinale ale frontalilor
maxilari
 II.1. CLASIFICAREA CAVITATILOR

Cavitati de clasa a II-a – proximal M, PM

Cavitati de clasa a III-a – proximal I, C – unghi incizal

Cavitati de clasa a IV-a – proximal I, C + unghi incizal

Cavitati de clasa a V-a – 1/3 colet la nivelul fetelor

vestibulare/orale ale dintilor (debut in smalt)

Cavitati de clasa a VI-a – margini incizale

frontali/cuspizi laterali/ cavitati atipice
II.2. ETAPELE PREPARARII CAVITATILOR
1. Stabilirea conturului marginal
2. Ameloplastia
3. Obtinerea formei de rezistenta
4. Obtinerea formei de retentie
5. Obtinerea formei de convenienta
6. Indepartarea dentinei alterate
7. Finisarea peretilor de smalt si a marginilor
8. Toaleta finala a cavitatii
 1. STABILIREA CONTURULUI MARGINAL

Definitie = plasarea marginilor cavitatii intr-o

pozitie ce o va ocupa preparatia in final

Principii
a. Indepartarea smaltului subminat in totalitate
b. Plasarea marginilor cavitatii -> buna finisare
b. Plasarea marginilor cavitatii in santuri si fosete
• Gradul de afectare al smaltului
• Extensia in fisuri

== REGULI

1. Extinderea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase

– smalt nesubminat, sustinut de dentina sanatoasa

2. Extinderea marginilor cavitatii pana in fisurile care nu pot

fi preparate prin ameloplastie

3. Eliminarea unei structuri dentare (chiar sanatoase) mai

mica de 0,5mm dintre doua cavitati preparate in
fosete/fisuri
 REGULI

4. Evitarea plasarii margini cavitatii pe pante

cuspidiene/creste de smalt
• ≥ 1/2 din panta cuspidiana – scurtare cuspid si
refacere
• ≥ 2/3 din panta cuspidiana - refacerea
cuspidului in totalitate

5. Extinderea marginilor cavitatii suficient pentru o buna

preparare/obturare/ finisare
 b’. Plasarea marginilor cavitatii pe suprafetele netede
proximale
== REGULI
1. Extinderea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
– smalt nesubminat, sustinut de dentina sanatoasa
2. Evitarea plasarii margini cavitatii pe pante cuspidiene
/creste de smalt
3. Extinderea marginilor cavitatii suficient pentru o buna
preparare/obturare/ finisare
4. Extinderea marginilor cavitatii apical de contact
5. Extinderea marginilor cavitatii in interiorul ambrazurilor
– buna autocuratire/buna preparare/obturare/ finisare
* exceptie cavitati de clasa a III-a
Restrictionarea extensiei
• contur proximal
• vecinatatea cu radacina
• estetica

Marirea extensiei
• handicap fizic/psihic
• varsta inaintata
• restaurarea dintilor stalpi de punte
• masuri suplimentare de retentie si rezistenta
• necesitatea de ajustare a conturului dintilor
 2. AMELOPLASTIA

Definitie: remodelarea suprafetelor smaltului cu

instrument rotativ

Indicatii:
• fosete si santuri < 1/3 din grosimea smaltului
• santuri suplimentare care se extind pe cuspizi
• fisura superficiala apropiata de o creasta V/O de
smalt
• profilactic
 3. OBTINEREA FORMEI DE REZISTENTA
Definitie: prepararea si plasarea peretilor cavitatii astfel
incat restaurarea si dintele sa reziste fortelor ocluzale

Principii:
• cavitati cu baza plana (unghiuri /praguri rotunjite)
• cuspizi si creste de smalt sustinute de dentina suficient
de groasa – peretii cavitatii preparati cat mai conservativ
• acoperirea sau includerea corespunzatoare a dintilor in
restaurare (! Dintii depulpati uneori necesita reducerea
cuspizilor)
• grosime suficienta a materialului restaurativ
 4. OBTINEREA FORMEI DE RETENTIE

Definitie: prepararea cavitatii astfel incat sa reziste

fortelor dislocatoare

• accentuarea unghiurilor
• convergenta spre ocluzal a peretilor v si o ale cavitatilor
• tehnica eching
 5. OBTINEREA FORMEI DE CONVENIENTA

Definitie: conformare a cavitatii in vederea

unui acces/preparare corespunzatoare

• M, V, O
• Nu se aplica in V la dintii frontali
 6. INDEPARTAREA DENTINEI ALTERATE

Ideal – indepartarea tesutului ramolit pana in

dentina dura, normal colorata
Observatii
• criteriul discromic nu este un criteriu absolut – uneori
dentina ramolita are aceeasi culoare cu cea normala
• o zona redusa, decalcifiata, discromica, dura – se permite
– coafajul indirect (in cavitatile profunde) + sigilarea
cavitatii -> distrugerea/inactivarea bacteriilor
 6. INDEPARTAREA DENTINEI ALTERATE

Observatii
• in cavitati extinse indepartarea dentinei
ramolite se realizeaza in timpul 2 – creste
eficacitatea
• in cavitati orale cu procese carioase multiple
indepartarea dentinei ramolite se realizeaza in
timpul 1 – obturatii provizorii – „controlul
cariei”
 6. INDEPARTAREA DENTINEI ALTERATE

Instrumentar/metoda
• freze globulare carbid/otel
• turatie mica
• presiune minima
• racire
• nu se exercita presiune cu sonda/alt instrument unde
se suspecteaza un strat parapulpar subtire de
dentina
 8. FINISAREA PERETILOR DE SMALT SI A MARGINILOR

Consideratii
a. Directia prismelor de smalt - radiaza de la jonctiunea
amelodentinara spre suprafata -> perpendiculare pe suprafata
b. Suportul prismelor de smalt toate - prismele de smalt sa aiba
capatul interior pe
dentina sanatoasa
8. FINISAREA PERETILOR DE SMALT SI A MARGINILOR

c. Tipul de material restaurator

Amalgam – margine mai slaba/friabilitate amalgam
->unghi dintre peretii cavitatii si peretii de smalt de 90 ° -
extinderea totala a peretilor cavitatii
 8. FINISAREA PERETILOR DE SMALT SI A MARGINILOR

d. Localizarea marginilor
• finisarea cu turbina
- atentie !!!!
- freze fisura fara varf si fara taietura transversala
• in cavitatile proximale – instrumentar de mana –
toporisca/bizotator

e. Gradul de netezime dorit

• foarte crescut in cazul inlay-urilor etc

*Bizotarea – numai unde se foloseste tehnica etching

 8. Toaleta finala a cavitatii

indepartare aschii, debriuri rezultate in urma

prepararii – apa
uscarea – aer - maxim 10 sec
inspectia finala
 III. TEHNICA PREPARARII
CAVITATILOR DE CLASA I IN
VEDEREA RESTAURARII CU
AMALGAM
III. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA I IN
VEDEREA RESTAURARII CU AMALGAM

III.1. INDICATII SI CONTRAINDICATII

• in cavitati preparate conservativ
• numar mare de carii proximale
• pacienti tineri – posibilitatea dezvoltarii unor
carii proximale
• la dinti posteriori (estetica)
• cost redus
III. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA I IN
VEDEREA RESTAURARII CU AMALGAM

III.1. Indicatii si contraindicatii

• in cavitati preparate conservativ
• numar mare de carii proximale
• pacienti tineri – posibilitatea dezvoltarii unor
carii proximale
• la dinti posteriori (estetica)
• cost redus
 III. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA I IN VEDEREA
RESTAURARII CU AMALGAM

III.2. Cavitati de clasa I carii extinse si avansate

OBSERVATII

Izolarea - diga

Retentia - convergenta peretilor axiali

Rezistenta - contur marginal redus

- perete plat parapulpar

Indepartarea dentinei ramolite

- atentie la evidentierea pulpei
- coafaj indirect

Obturatia finala- amalgam sferic – necesita o condensare mai slaba

III. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA I IN
VEDEREA RESTAURARII CU AMALGAM

III.3. Cavitati compuse de clasa I in fosa distala si sant

palatinal molari maxilari

*examinarea ocluziei – marcarea punctelor de contact

* latime ideala a cavitatii 1mm
* sacrificiu minim la nivelul cuspidului disto-palatinal, creasta
oblica, creasta marginala
* freza paralel cu axul dintelui in foseta distala – usor inclinata
spre distal
*retentie suplimentara - accentuarea unghiurilor diedre
mezio/disto axiale freza mica sferica 1/4
 III. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA I IN
VEDEREA RESTAURARII CU AMALGAM

III.4. Cavitati de clasa I in fosa vestibulara molari

mandibulari (clasa I B)
• cavitate conservativa, dictata de extensia cariei
• freza perpendicular pe suprafata dintelui
• adancime 1,5mm
• ± baza
• ± retentie suplimentara – freza sferica mici santuri in
dentina
 III. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA I IN
VEDEREA RESTAURARII CU AMALGAM

III.5. Cavitati de clasa I in fosetele palatinale ale

frontalilor maxilari (clasa I C)

• adancimea penetrarii initiale 1-1,2mm

• incisivul lateral – invaginare adanca la nivelul fosetei
palatinale „dens in dente” (dg Rx) - preparare si
obturare mai dificila – risc de deschidere a camerei
pulpare
III.6. Alte cavitati

Cavitati de clasa I in fosetele ocluzale ale primului premolar mandibular

(clasa I A) – atentie la inclinarea suprafetei ocluzale spre lingual

Cavitati de clasa I in fosetele ocluzale ale premolarului secund mandibular

(clasa I A) – atentie la existenta a doi cuspizi linguali

Cavitati de clasa I in foseta ocluzala a primului molar maxilar (clasa I A) –

atentia la creasta oblica de smalt si posibilitatea necesitatii extensiei
palatinale a cavitatii

Cavitati de clasa I pe suprafata ocluzala a molarilor mandibulari (clasa I A)

- uneori necesara extensia vestibulara a cavitatii
- initial cu freza para paralela cu fata vestibulara
- ulterior perpendiculara pe suprafata vestibulara
- peretele gingival – plat
- ± retentii suplimentare
 IV. TEHNICA PREPARARII
CAVITATILOR DE CLASA a II-a IN
VEDEREA RESTAURARII CU
AMALGAM
IV. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA a II-
a IN VEDEREA RESTAURARII CU AMALGAM

IV.1. Indicatii si contraindicatii

• incidenta mare a cariei

• leziuni mici
• in carii adanci si extinse se indica incrustatia
• in carii care intereseaza si suprafata V si O – coroana de invelis
• daca are indicatie – la orice varsta (carii radiculare la varstnici)
• esteticul
• economicul
 IV. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA a II-a IN
VEDEREA RESTAURARII CU AMALGAM

IV.2. Tehnica de preparare

Prepararea cavitatii ocluzale - similar cu cele pentru cavitati de clasa I
Prepararea cavitatii proximale
• se extinde cavitatea ocluzala inspre proximal -> 0,8mm smalt creasta
proximala
• extinderea este mai larga VO
• se schimba directia inspre gingival pana la limita amelodentinara
• se continua cu miscari de presiune gingivala, de balans V-O
• marginile V si O evidente adiacent dintelui vecin 0,2-0,3mm
• limita gingivala plasata cervical la distanta de 0,5 fata de dintele vecin
• santul proximal e divergent spre gingival – retentie
• Dupa ruperea smaltului proximal – banda in jurul dintelui vecin; ic de lemn
in ambrazura gingivala
• Daca nu se rupe – se fractureaza cu un excavator
 IV. TEHNICA PREPARARII CAVITATILOR DE CLASA a II-a IN
VEDEREA RESTAURARII CU AMALGAM

Finisarea cavitatii proximale

• toporisca de smalt/dalti prin miscare de razuire

Indepartarea smaltului defect si a dentinei cariate

• la fel ca la cavitatile de clasa I

Finisarea marginilor de smalt si bizotarea

• cavitate ocluzala si margine gingivala in cement – nu se bizoteaza
• margine gingivala in smalt – bizotare de 20 grade

Retentia
• convergenta peretilor
• santuri de retentie in unghiurile axio-proximale
• In peretele gingival – santuri de retentie daca este larg/puturi 0,5-1mm
adancime gingivala si 0,2-0,3 distanta fata de jonctiunea amelo-dentinara
PREMOLARUL 1 INFERIOR
• se incepe cu cavitatea proximala
• directia frezei usor lingual
• se prezerva creasta transversala de smalt ocluzala

MOLARUL I SUPERIOR
• atentie la creasta oblica de smalt – 2 cavitati separate
• extindere minima pe fata vestibulara daca se impune – adancime 1,5mm
• examinarea santului ocluzo-palatinal
• refacerea cuspidului DP daca e subminat

PREMOLARUL 1 SUPERIOR
M - atentie la estetica
- nu se extinde mezial decat cat e defectul
- se pastreaza punctul de contact mezial

CARII RADICULARE
• la varstnici
• in cement
• la distanta de punctul de contact
• preparare cu pastrarea punctului de contact
• freze globulare – sant
• peretii gingival 0,75mm, ocluzal 1mm perpendiculari pe axul lung al dintelui
• retentia – sant de-a lungul unghiurilor ocluzo-axiale si gingivo-axiale
 CAVITATI MOD

PREMOLARUL I INFERIOR - conservarea cuspidului lingual

MOLARUL I MAXILAR – unirea obturatiilor prin desfiintarea crestei oblice de

smalt

MOLARUL II MAXILAR
• uneori carie la nivelul cuspidului DV
• preparare cu includerea lui in cavitate si a santului de descarcare
vestibular
• pragul gingival urmeaza marginea gingivala – latime 1mm
• suplimentarea retentiei cu santuri in unghiul diedru mv si peretele gingival

*Reducerea si refacerea cuspizilor – cand extensia depaseste 2/3 din distanta

dintre santul primar si varful cuspidului; se reduce min 2mm; necesara
retentia suplimentara (santuri, puturi, stifturi in puturi)
 V. TEHNICA PREPARARII
CAVITATILOR DE CLASA a III-a, a V-
a, a VI-a IN VEDEREA RESTAURARII
CU AMALGAM
 V.1. Tehnica prepararii cavitatilor de
clasa a III-a
V.1.1. Indicatii si contraindicatii
• localizare – frecvent pe fata distala a caninului
• marime mica a leziunii carioase
• esteticul – sa intereseze numai fata orala
• varsta – la pacienti tineri cu risc crescut de
carii
• economic
 V.1.2. Tehnica prepararii cavitatilor de
clasa a III-a pe caninul maxilar
Indepartarea cariei restante
• freza globulara la micromotor/excavator
Finisarea si bizotarea
• sapita;
• bizotarea usoara a marginii gingivale pt a conforma prisme de smalt
intregi
Retentia
• accentuarea unghiului axio-vestibulo-gingival
• coada de randunica orala: in cavitati extinse; nu depaseste ½ MD a
fetei orale; freza perpendicular pe suprafata dintelui; adancime
1mm; diametru incizo-gingival de 2,5mm; retentie data de
convergenta peretilor+gropite in dentina in unghiul incizal si gingival
al aceste preparatii
 V.2. Tehnica prepararii cavitatilor de
clasa a V-a
V.2.1. Indicatii si contraindicatii
• rata ridicata a cariilor
• eroziuni sau abrazii
• zone sensibile la nivelul jonctiunii smalt-cement
sau apical de ea, inaccesibile altor tipuri de
restaurari si unde nu primeaza esteticul
• esteticul
• economicul
 V.2.2. Tehnica prepararii cavitatilor de clasa a V-a
• freza cilindro-conica

• adancime 1mm (0,5mm incizal, 0,75mm gingival)

• peretii externi perpendiculari pe suprafata externa a dintelui

• peretele axial convex in directie M-D

• retentia: pereti perpendiculari + santuri accentuate axioincizale si

axiogingivale (in cavitati extinse se aplica pinuri cat mai departe de
camera pulpara)

• cavitati cervicale extinse – cand se extind pe fetele proximale se

continua prepararea cu freze globulare de aceleasi dimensiuni (se
exprima unghiurile pentru cresterea retentiei)
 V.3. Tehnica prepararii cavitatilor de
clasa a VI-a
V.3.1. Indicatii
• la nivelul varfului cuspizilor dintilor posteriori
• frecvent la varstnici
• restaurarea foselor hipoplazice ocazionale
susceptibile la carie

V.3.2. Tehnica de preparare

• freza cilindroconica
• adancime 1,5mm
• retentie – accentuarea unghiului intern
VI. TEHNICA PREPARARII
CAVITATILOR IN VEDEREA
RESTAURARII CU RASINI
COMPOZITE
 VI.1. Tehnica prepararii cavitatilor de
clasa I si II
• forma finala a cavitatii similara cu cea in vederea obturarii cu
amalgam
• localizarea contactelor ocluzale cu hartie de articulatie si fixarea lor
cu varnish
• istm ocluzal (VO) minimizat
• santurile ocluzale vor fi cuprinse in restauratie numai daca sunt
afectate
• in cavitatile proximale contactul cu dintele vecin deschis –
necesitatea prepararii/finisarii marginilor cavitatii
• nu este necesar ca smaltul sa fie sustinut in intregime de dentina
• nu sunt necesare santurile retentive
• finisarea/bizotarea cu instrumentar manual (dalti, toporisti,
bizotatoare)
 VI.2. Tehnica prepararii cavitatilor de
clasa a III-a
• acces oral
• acces vestibular
- inlocuire obturatie care intereseaza fata vestibulara
- proces carios
- dinti rotati
• freza perpendicular pe suprafata dintelui la 0,5mm de
suprafata proximala
• penetrarea in dentina 0,5mm
• contur marginal - gingival – dictat de procesul carios
- vestibular – in ambrazura
• prepararea cavitatii cu freza globulara – forma cavitatii
rotunda
VI.2. Tehnica prepararii cavitatilor de clasa
a III-a

• extindere proces carios mai mult de 0,5mm in dentina – se

indeparteaza doar portiunea afectata
• smalt sanatos pe dentina sanatoasa – compromis: o portiune
de smalt sanatos sa nu se sprijine pe dentina cu conditia ca sa
nu suporte forte ocluzale
• suplimentarea retentiei – minima (etching) – santuri
superficiale in unghiul gingivo-axial si zona incizala
• bizotarea in smalt obligatorie de 0,2-0,5mm – bizotator
gingival sau freza flacara la viteza redusa
 VI.3. Tehnica prepararii cavitatilor de
clasa a V-a

• contur marginal determinat de extinderea procesului carios

• retentia suplimentara – accentuarea santurilor ocluzo/gingivo-
axiale
• finisarea/bizotarea tuturor marginilor (mai putin in cement) –
dalta/freza de finisat
• in leziunile mici (e.g. decalcifieri) se indeparteaza smaltul
afectat cu freze globulare si marginile se elimina -> chamfren
 VI.3. Tehnica prepararii cavitatilor de clasa a IV-a
VI.3.1. Cavitate conventionala
• pereti V si O paraleli cu axul dintelui
• perete gingival plat, adancime axiala 1,25-1,5mm
• adancimea axiala la nivel incizal 0,5mm dincolo de distructie
• peretii perpendiculari pe suprafata externa a dintelui
• retentie
- santuri suplimentare de 0,15-0,50mm (similare cu cele de la
cavitatea de clasa a III-a); distanta dintre sant si JDS minim
0,2mm; V, O (pana la ½ ), gingival (pe tot unghiul)
- coada de randunica
- stifturi/pin-uri parapulpare – unul/doua in peretele gingival ±
unul incizal; in dentina 1,5mm, in afara 1mm; la distanta de
0,5mm de suprafata reconstituita
 VI.3. Tehnica prepararii cavitatilor de clasa a IV-a
VI.3.2. Cavitate de clasa a IV-a modificata
• preparata mai conservativ
• indepartarea obturatiei vechi/dentinei ramolite
• aplicarea unei baze de protectie hidroxid de calciu/CIS
• indepartarea smaltului fragil
• bizotarea tuturor marginilor (mai putin cea gingivala si
palatinala) in unghi de 45° (freza diamantata flacara) pe o
latime de 0,25-2mm
• retentia – santuri in unghi gingival prelungite v-axial si o-
axial
• daca leziunea e minima – fractura e limitata la smalt – se
practica numai bizotarea+tehnica etching
 VII. HIPERESTEZIA SI HIPERSENSIBILITATEA
DENTINARA

• Sunt doua entitati clinice care au o manifestare

clinica aproximativ la fel dar cu diferentieri si o
etiologie diferita; chiar si pacientii le percep ca doua
fenomene distincte. Ele sunt dominate de durere –
durerea dentinara
 VII.1. HIPERSENSIBILITATEA
DENTINARA

VII.1.1. Definitie: fenomen dureros care apare in situatia in care

straturile protectoare ale dentinei (smaltul si cementul) dispar
in mod brusc, si organul pulpar nu are timp sa se adapteze
acestei situatii. Dentina vine in contact direct, brutal cu mediul
bucal si cu diversi stimuli (excitanti) fizici, chimici, mecanici care
apar in mod normal in masticatie
 VII.1. HIPERSENSIBILITATEA
DENTINARA

VII.1.2. Etiologie:
• fracturi coronare ce intereseaza smaltul si dentina
• Slefuirea bonturilor (daca bontul nu este izolat )
• Prepararea unei cavitati care da in final o plaga dentinara
(cavitatea rezultata in urma tratamentului unui proces carios
nu este obturata)
• secundar unor tratamente parodontale chirurgicale in urma
carora este denudat cementul radicular in regiunea cervicala
 VII.1. HIPERSENSIBILITATEA
DENTINARA
VII.1.3. Simptomatologie
Durere:
• provocata de agenti termici (rece)/chimici (dulce, acru)
• intensitate mica-medie
• localizata
• dispare de regula dupa indepartarea excitantului care a
provocat-o
• este o durere reproductibila atunci cand se intervine cu
stimuli fizici, chimici
• nu apare la palpare cu sonda a suprafetei expuse sau poate
aparea o durere minima fara semnificatie clinica
• are tendinta de diminuare in timp, pana la disparitie pe
masura ce apare fenomenul de neodentinogeneza ca o reactie
de aparare
 VII.2. HIPERESTEZIA DENTINARA

VII.2.1. Definitie: fenomen dureros ce apare ca urmare a unor

modificari metabolice sau biochimice in zonele in care dentina
nu este acoperita de smalt sau cement (exp. la colet unde in
cele mai multe cazuri dentina este denudata)
 VII.2. HIPERESTEZIA DENTINARA

VII.2.2. Etiologie:
• pentru ca hiperestezia dentinara sa apara este nevoie de
existenta unor factori locali reprezentati de placa dentara
bacteriana cu o durata de cel putin cateva zile, de resturi
alimentare care sa favorizeze fermentatia acida, pH-ul acid
care este responsabil de starea nevritica din aceasta zona
• dinti cu strat subtire de smalt
• dinti abrazati cu dentina descoperita
• displazii de smalt
 VII.2. HIPERESTEZIA DENTINARA
VII.2.2. ETIOLOGIE:
Factori generali -> acumulare de produsi toxici -> modificari biochimice
la nivelul filetelor nervoase -> dereglarea conductibilitatii si cresterea
pragului de excitabilitate
• perioada de sarcina
• perioada menstruala
• convalescenta dupa boli generale
• avitaminoza B, C
• anemii hipocrome
• astenia nervoasa
• unele stari ale sistemului nervos
 VII.2. HIPERESTEZIA DENTINARA

* La colet putem intalni hipersensibilitate fara

hiperestezie atunci cand pacientul are o igiena bucala
corespunzatoare care nu permite acumularea placii
bacteriene
 VII.2. HIPERESTEZIA DENTINARA
Cel mai frecvent hiperestezia dentinara o intalnim ca:
• o complicatie a parodontopatiilor
• o reactie a retractiei gingivale ce denudeaza coletul
dintiilor
• dupa o interventie chirurgicala pe parodontiul
marginal care dezgoleste coletul dintilor
• dupa un periaj incorect efectuat
• dupa un detartraj incorect
• in cazul existentei unor eroxiuni chimice (e.g. la
pacientii care consuma exagerat bauturi si alimente
acide)
 VII.2. HIPERESTEZIA DENTINARA
VII.2.3. Simptomatologie
Durere
• provocata de excitanti mecanici
- palpare cu sonda
- actiunea instrumentelor rotative/de mana din timpul prepararii
cavitatilor
- presiunea din timpul masticatiei
• coloratura afectiva a durerii – produce o stare de nervozitate
pacientului
• tendinta de agravare – evitarea zonei la masticatie, periaj urmata de
acumulare de placa bacteriana dentara -> fermentatie acida
• ea nu apare doar la colet ci si in procese carioase incipiente, scade
in cele profunde
• * se mentine ca intensitate in cariile de colet !!
 VII.3. COEXISTENTA HIPERSENSIBILITATII CU
HIPERESTEZIA

• Carii dentare cu evolutie lenta

- hipersensibilitate in interior
- hiperestezie la jonctiunea smalt-dentina
• Bonturi dentare neprotejate
- hipersensibilitate dupa preparatie
- hiperestezie dupa un timp in care au actionat
procesele fermentative
 VII.4. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
HIPERSENSIBILITATII SI HIPERESTEZIEI

1. Caria dentara incipienta

- pata cretoasa
- durere provocata de dulce/rece care inceteaza la
indepartarea excitantilor

2. Fracturi dentare coronare cu camera pulpara deschisa

- dureri la rece/dulce/palpare cu sonda
- evidentierea orificiului de deschidere a camerei pulpare
 VII.4. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
HIPERSENSIBILITATII SI HIPERESTEZIEI

3. Caria dentara profunda cu deschiderea punctiforma a camerei

pulpare
- dureri la rece/dulce/palpare cu sonda
- evidentierea orificiului de deschidere a camerei pulpare

4. Hiperemia preinflamatorie
- durere la rece/dulce/acru care dureaza 8-10 minute
- proces carios cu camera pulpara inchisa
 VII.5. EVOLUTIE SI COMPLICATII

• Hipersensibilitatea – tendinta de regresie

• Hiperestezia
- tendinta de agravare
- complicatii pulpare
- durere care persista mult dupa indepartarea
excitantului – poate deveni spontana/nocturna
VII.6. TRATAMENTUL HIPERSENSIBILITATII
SI HIPERESTEZIEI DENTINARE

VII.6.1. Tratamentul preventiv:

• acoperirea bonturilor slefuite cu cape din celuloid, acrilat,

polistiren, care sa protejeze bontul de excitantii fizico-chimici
sau, badijonarea bontului cu substante gen Tresiolan sau
metode de impregnare
• obturarea provizorie sau de durata a cavitatilor preparate;
daca obturatia este provizorie trebuie sa fie corecta si
mentinuta doar 24 – 48 de ore pentru a nu se permite
deteriorarea ei
• igiena bucala corespunzatoare
 VII.6. TRATAMENTUL HIPERSENSIBILITATII SI
HIPERESTEZIEI DENTINARE

VII.6.2. Tratament local

• inchiderea canaliculelor dentinare: chimic, fizic, electric sau laser

• desensibilizare terminatiilor nervoase: se poate face cu o serie de
preparate
• reechilibrarea mediului acid prin badijonare cu
- pasta glicerinata suprasaturata cu carbonat de
sodiu/potasiu/calciu
- Nafestezina – fluorura de sodiu 75% in glicerina
- solutie Tresiolan – amestec de esteri de silicona
- preparate cu hidroxid de calciu
*remineralizante, neutralizante ale proceselor acide, intrerup
procesele fermentative, actiunea deshidratanta a glicerinei
 VII.6. TRATAMENTUL HIPERSENSIBILITATII SI
HIPERESTEZIEI DENTINARE
VII.6.2. Tratament local

• indepartarea placii bacteriene, a resturilor alimentare, a tartrului – periaj

corect cu paste care contin substante desensibilizante precum: clorura de
strontiu, nitratul de potasiu sau de sodiu, monofluorofosfat, formol etc/ geluri
cu NaF

• uneori este nevoie sa se prepare cavitati, mai ales acolo unde exista leziuni
distrofice (eroziune)

• in cavitatile preparate - pansament provizoriu cu hidroxid de caciu/eugenolat

de zinc– neodentinogeneza

• pulpectomie vitala - cand hiperestezia dentinara nu cedeaza

 VII.6. TRATAMENTUL HIPERSENSIBILITATII SI
HIPERESTEZIEI DENTINARE

VII.6.3. Tratament general - in hiperestezia dentinara

- asociat cu tratamentul local
• vitaminoterapia – vit B1, B2, C
• biostimulare – Vaduril, Osotot, Proneuril, extract total de ochi
• sedare – la cei hiperexcitabili
VIII. TRATAMENTUL PLAGII
DENTINARE
 VIII.1. PLAGA DENTINARA

VIII.1.1. Definitie: leziune produsa in dentina prin actul

chirurgical de preparare a unei cavitati

VIII.1.2. Particularitati
• lipsa sangerarii - vizibilitate buna/lipsa mecanismelor
de aparare sanguine
• expunerea directa la factorii din cavitatea bucala
• infectarea chiar sub izolare buna datoruita bacteriilor in
canaliculele dentinare
• prezenta limfei dentinare
• prezenta detritusului dentinar remanent (DDR)
 VIII.1. PLAGA DENTINARA
VIII.1.3. PROPRIETATI FIZICE ALE DENTINEI

Rezistenta mecanica

- scade in carii si la prepararea cavitatilor -> microfisuri la masticatie

si bruxism

- reducerea microfisurilor
orientarea cat mai diversificata a fibrelor de colagen intercanaliculare
dentina de reactie
hibridizarea plagii - impregnarea dentinei cu o rasina care preia
o parte din forte

Microduritatea – se reduce cu cresterea profunzimii cavitatii

 VIII.1.3. PROPRIETATI FIZICE ALE DENTINEI
Elasticitatea neuniforma
dentina pericanaliculara/dentina intercanaliculara
 VIII.1.3. PROPRIETATI FIZICE ALE DENTINEI
Permeabilitatea depinde de
• gradul de concentratie a substantei
• suprafata dentinara disponibila: densitate/diametru canalicule
dentinare (cresc cu profunzimea cavitatii)
 VIII.1. PLAGA DENTINARA

VIII.1.4. PROPRIETATI CHIMICE ALE DENTINEI

• Capacitatea de tamponare a aciditatii generate de

caria dentara

• Protectie antitoxica a pulpei la o profunzime a plagii

dentinare de 1-2mm -> 0,5mm
 VIII.1. PLAGA DENTINARA
VIII.1.5. DETRITUS DENTINAR REMANENT
(DDR)

VIII.1.5.1. Definitie: strat superficial aderent de

plaga dentinara, format din particule fine -
matrice de colagen mineralizata - rezultate in
urma prepararii cavitatii
 VIII.1.5. DETRITUS DENTINAR REMANENT (DDR)
VIII.1.5.2. ASPECTE MORFOLOGICE

• efectul termic de incalzire + tensiunile de

forfecare din timpul prepararii cavitatilor ->
degradarea proteinelor (COLAGEN) din structura
tesuturilor dentare -> matrice de colagen de
aspect gelatinos
• resturile de cristale de hidroxiapatita smulse la
prepararea mecanica se inclaveaza in masa
amorfa gelatinoasa
 „rumegus dentinar”/”smear layer” oblitereaza
canaliculele dentinare
 VIII.1.5. DETRITUS DENTINAR REMANENT (DDR)
VIII.1.5.3. ASPECTE CHIMICE

Compozitia chimica:
• fragmente din matricea dentinara organica si anorganica
• teaca Newman
• prelungiri periferice ale odontoblastilor
• citoplasma/organite celulare/fragmente predentina
 VIII.1.5. DETRITUS DENTINAR REMANENT (DDR)
VIII.1.5.4. CARACTERISTICI
• foarte aderent, forma neregulata, grosime neuniforma
• se formeaza la utilizarea oricarui tip de instrument chiar in conditiile
racirii cu apa (diferentiat)
• dispare prin demineralizare terapeutica (gravare acida sau EDTA)
• „liner iatrogen” – reduce permeabilitatea dentinei
• protectia impotriva bacteriilor dar nu si a produsilor acestora
(toxine sau enzime bacteriene)
• solubil in acizii organici bacterieni -> dehiscenta la interfata dinte-
obturatie
• sensibil la fracturare sub actiunea fortelor de forfecare dintre plaga
dentinara si baza/material de obturatie
 VIII.1.5. DETRITUS DENTINAR REMANENT (DDR)

Scop final al tratamentului plagii dentinare

microinfiltratie marginala = 0
Obturatii adezive cu mai multe straturi -> trasee
posibile de infiltratie marginala ->
materialul ideal de obturatie adeziva presupune
• indepartarea DDR
• evitarea oricarui liner sau lac care nu
reactioneaza chimic cu dentina/rasina adeziva
 COMBATEREA MICROINFILTRATIILOR MARGINALE

1. Tratament conventional = indepartarea DDR la

suprafata plagii dentinare

2. Tratament de hibridizare a plagii dentinare =

intarirea cuplarii adezive de interfata + sigilarea
canaliculelor dentinare
- cresterea fortei de coeziune in DDR utilizand primeri
si monomeri adezivi
- indepartarea terapeutica completa sau partiala a
DDR prin gravare acida sau conditionarea plagii
 VIII.1.5.5. ATITUDINEA FATA DE DDR

1. Indepartare prin gravare acida

- acid fosforic 37% 15 sec; acid citric 6%;
- EDTA 16% - chelator

2. Fixarea DDR la plaga dentinara

- impregnare cu rasina care penetreaza canaliculele
dentinare si matricea intercelulara – sisteme adezive cu
primeri autogravanti
 VIII.1.5.5. ATITUDINEA FATA DE DDR

3. Fixarea DDR cu glutaraldehida, acid tanic sau

clorura ferica
- intarirea legaturilor fibrelor de colagen in interiorul
stratului de DDR/intre startul de DDR si plaga

4. Indepartarea DDR si inlocuirea lui cu un protector

dentinar remanent
- gravare acid acid azotic 2,5% + tratamentul cu o
solutie acida de oxalat feric 5%/oxalat de aluminiu 3,5%
 VIII.1.5.5. ATITUDINEA FATA DE DDR

5. Imbunatatirea rezistentei la acizi a DDR

- fosfat acid de calciu

6. Generarea unui strat de DDR fara cepuri

canaliculare/cu cepuri de dimensiuni reduse
- prepararea cavitatilor cu dispozitive microabrazive
pneumatice
VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE

• PROTECTIA ORGANULUI PULPAR

• PROTECTIA ACTIVA – stimularea
medicamentoasa a mecanismelor defensive
locala
• PROTECTIA PASIVA – izolarea pulpei fata de
agentii termici
 VIII.2.1. MATERIAL IDEAL DE PROTECTIE A
PLAGII DENTINARE
1. IZOLARE CHIMICA - produsi toxici, material obturatie/cavitatea
orala
2. IZOLARE TERMICA – alimentatie, contractie de priza a
materialelor de obturatie
3. IZOLARE ELECTRICA – galvanism intre amalgam si alte metale
(lacuri)
4. REZISTENTA MECANICA – posibilitatea de fracturare a linerului in
cavitati de clasa a II-a -> tehnici corecte de obturatie
5. RADIOOPACITATE – dg RX al recidivei de carie
6. COMPATIBILITATE CHIMICA CU MATERIALUL DE OBTURATIE – nu
trebuie sa-i influenteze proprietatile
7. REZISTENTA CHIMICA LA ACTIUNEA LICHIDELOR BUCALE
8. LIPSA COLORARII DINTELUI
9. USURINTA IN MANIPULARE
 VIII.2.1.MATERIAL IDEAL DE PROTECTIE A PLAGII DENTINARE

10. BLOCAREA MICROORGANISMELORE BLOCATE IN CANALE

Scop = inhibarea potentialului cariogen

DENTINA
a. Dentina de aspect normal
• sanatoasa
• partial demineralizata - bacterii pioniere – susceptibila la remineralizare
• scleroasa – rezistenta la atacul bacterian – susceptibila la cel acid
• opaca – susceptibila al atacul bacterian

! Folosirea detectorilor de carie

 VIII.2.1.MATERIAL IDEAL DE PROTECTIE A PLAGII
DENTINARE

10. BLOCAREA MICROORGANISMELORE BLOCATE IN CANALE

DENTINA
b. Dentina dura pigmentata
- hipermineralizarea dentinei,
- sclerozarea canaliculelor dentinare
= bariera fiziologica impotriva bacteriilor – se pastreaza

c. Dentina dura cu mici zone de dentina alterata

 VIII.2.1.MATERIAL IDEAL DE PROTECTIE A PLAGII
DENTINARE

10. BLOCAREA MICROORGANISMELORE BLOCATE IN CANALE

Toaleta plagii dentinare

ser fiziologic
Neofalina

Dezinfectarea plagii dentinare

COAFAJ INDIRECT CU HIDROXID DE CALCIU
! Asigurarea etanseitatii obturatiei definitive
VIII.2.1. MATERIAL IDEAL DE PROTECTIE A PLAGII DENTINARE

11. REMINERALIZAREA DENTINEI – potentata de hidroxidul de calciu

12. FORMAREA DENTINEI SCLEROASE/TRANSPARENTE
- obliterarea canaliculelor dentinare cu fosfati de calciu
- posibila in cateva zile cu conditia unui tratament antimicrobian imediat
13. NEODENTINOGENEZA - dentina cicatriciala
- hidroxid de calciu
14. SCADEREA INFLAMATIEI PULPARE ASIMPTOMATICE
Prevenirea contaminarii plagii bacteriene
- tehnici corecte de conditionare a plagii bacteriene
- obturatii coronare corect executate
- evitarea insultelor iatrogene ale plagii (toaleta cavitatii)
VIII.2.1. MATERIAL IDEAL DE PROTECTIE A PLAGII DENTINARE

• Adancimea cavitatii – actiunea iritativa a materialului

• Permeabilitatea plagii
- carie cu evolutie rapida (tineri) – materiale cu putere
antiseptica si biocompatibilitate mare
- carie cu evolutie lenta (adulti) – dentina dura, pigmentata,
putin permeabila – biomaterial rezistent
• Grad de etanseizare a obturatiei
• Materialul de obturatie
 VIII.2.2. Criterii de alegere a materialului

• Materialul de obturatie

Compozite sau incrustatii

cavitati superficiale- hibridizarea plagii
cavitati medii hidroxid de calciu/CIS
cavitati profunde hidroxid de calciu+CIS

Amalgam de argint
cavitati superficiale – lac
cavitati profunde - CIS
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE

VIII.2.3. Lacurile

= solutii de rasini naturale in solventi organici

- se aplica pe plaga -> se evapora solventul ->
pelicula protectoare
- sigileaza plaga de agenti microbieni, chimici
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE

VIII.2.3. Lacurile
Indicatii
• sigilarea canaliculelor inaintea obturatiilor de amalgam
• reducerea microinfiltratiilor marginale la obturatiile din
amalgam (se aplica si pe marginile de smalt)
• protectia chimica a plagii sub cimenturi fosfat/silicat
• protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor
coronare
• protectia obturatiilor din CIS conventionale impotriva
hidratarii (24-48h)
• reducerea sensibilitatii dentinare
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE

VIII.2.3. Lacurile
Contraindicatii
• sub coafaje indirecte
• sub baze cu CIS
• sub lineri/baze cu efect terapeutic
• sub obturatii din rasini/compozite
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE

VIII.2.4. Linerii
= suspensii/paste/ciment
- aplicat sub forma unei pelicule foarte fine, max 0,5mm
grosime, strict pe plaga dentinara
- sigileaza plaga de agenti microbieni, chimici
- cariostatic (linerii cu fluor)
- utilizati in coafajul indirect neodentinogenetic (linerii cu
hidroxid de calciu)
- utilizati in coafajul direct (linerii cu hidroxid de calciu)
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE
VIII.2.4. Linerii
VIII.2.4.1. Linerii cu hidroxid de calciu
Forme de prezentare
- suspensie
- pasta-pasta
- ciment cu hidroxid de calciu
- hidroxid de calciu fotopolimerizabil
Avantaje : alcalin, bacteriostatic, stimuleaza neodentinogeneza
Dezavantaje:
• greu de manipulat in suspensii
• rezistenta slaba la compresiune (necesar de acoperit cu o obturatie de
baza) * linerii fotopolimerizabili sunt rezistenti
• dizolvare in timp prin microinfiltratie marginala
• lipsa aderentei la dentina
• descompunere in timpul gravarii acide
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE
VIII.2.4. Linerii

VIII.2.4.1. Linerii cu hidroxid de calciu

Indicatii
• coafaj indirect – aplicarea pe o suprafata cat mai
mica a plagii (cea mai profunda) + aplicare pe intreg
peretele pulpar a CIS
Contraindicatii
• aplicarea pe intreg peretele pulpar/parapulpar
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE
VIII.2.4. Linerii

VIII.2.4.2. Linerii din CIS

Forme de prezentare
- CIS conventionala (pulbere-lichid)
- CIS fotopolimerizabile

Avantaje
• biocompatibilitate
• adezivitate
• rezistenta
• reducerea microinfiltratiilor marginale
• CIS foto – cresterea adezivitatii
• - priza rapida
• - rezistenta mecanica mai crescuta
• - solubilitate mai redusa
• rezistenta in mediul acid
• buna rezistenta la desicare
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE
VIII.2.5. Obturatia de baza
Obiective
• substituirea dentinei
• economisirea materialelor de obturatie coronara
• eliminarea zonelor retentive pentru obturatie
Principii
• evitarea indepartarii unei cantitati prea mari de dentina sanatoasa
• grosime minima – spatiu suficient pentru obturatia coronara
Clasificare
• baze propriu-zise
• baze intermediare
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE
VIII.2.5. Obturatia de baza
VIII.2.5.1. Bazele propriu-zise
= suport mecanic+termoizolarea pulpei
Baze
a. ciment fosfat de zinc
b. ciment eugenolat de zinc
c. ciment policarboxilat de zinc
d. ciment cu ionomeri de sticla
- rezistenta superioara celui folosit ca baza intermediara
- CIS de tip cermet (armatura metalica)
- important respectare indicatiilor de preparare
- posibilitatea de creare de microretentivitati prin gravare acida = obturatie
tip sandwich
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE
VIII.2.5. Obturatia de baza
VIII.2.5.1. Bazele propriu-zise
Baze
e. Baza din rasina compozita
f. Ciment fosfat de cupru
g. Compozite fluide
- indicatii: obturatie de baza/liner in cavitati de cl a III-a/ a V-a,
cavitati II greu accesibile
- precautii: baza prea voluminoasa, contractie mare de priza,
diferenta de elasticitate intre ea si obturatie coronara de
durata
 VIII.2. TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE
VIII.2.5. Obturatia de baza

VIII.2.5.2. Baze intermediare

Coafajul indirect

Definiție: metodă de tratament a dinților cu procese

carioase profunde când nu se îndepărtează în totalitate
dentina afectată și dintele este tratat cu materiale
biocompatibile în vederea conservării în totalitate a pulpei
dentare.
 Coafajul indirect
Obiective:
- blocarea activitatii „bacteriilor pioniere”;
- reducerea permeabilitatii plagii dentinare prin depunere
de dentina transparenata
- neodentinogeneza
- conditii de vindecare pulpara
- activitate antihipereminata si sedativa pulpara
- prevenirea agresiunilor ulterioare asupra pulpei
- compatibilitate cu materialul de obturatie
- favorizarea inchiderii marginale optime
 Coafajul indirect
Calitatile materialului ideal de coafaj indirect
• biocompatibilitate
• actiune antitoxica si antimicrobiana
• sigilarea canaliculelor dentinare
• stimularea neodentinogenezei
• termoizolare
• protectie antichimica fata de materialul de obturatie definitiva
• radioopacitatea
• sa nu coloreze
• sa nu neutralizeze materialele cu care vine in contact
• usor de aplicat/pastrat/ieftin
 Coafajul indirect

Indicatii
• dentina de aspect normal
• dentina dura pigmentata
• dentina dura cu mici zone de dentina alterata
- punctiforma in dreptul coarnelor pulpare
- accesibilitate directa
- paciect tanar, sanatos
 Coafajul indirect
HIDROXIDUL DE CALCIU
Sistem bicomponent pasta baza-pasta catalizator
- timp priza 2-7 min
- ph bazic -> alcalinizarea dentinei
- stimuleaza formarea dentinei secundare
- antiinflamator
- sedativ
- combate hiperestezia dentinara
- antimicrobian
- dependent de ph si capacitatea de eliberarea a ionilor hidroxid
- bactericid S. mutans
-rezistenta mai scazuta la compresiune – rezista fortelor din timpul
condensarii obturatie/nu rezista fortelor masticatorii -> oburatie baza
- solubil in apa !
 Coafajul indirect

Hidroxidul de calciu

Sistem monocomponent (fotopolimerizabil)

• rezistent la compresiune
• caldura din timpul fotopolimerizarii - reactia exoterma de
priza + cavitati profunde -> posibilitatea de lezare a pulpei
• conductivitate termica redusa – importanta grosimea stratului
• activitate bacteriostatica de foarte scurta durata
 Coafajul indirect
Ciment eugenolat de zinc
• sistem bicomponent pasta baza – pasta baza
• rezistenta la compresiune mai redusa decat a hidroxidului de calciu
• relativ elastic
• izolare termica redusa la grosime mica, buna izolare electrica
• bacteriostatic
• usor alcalin
• sedativ pulpar
• afecteaza polimerizarea rasinilor compozite
• sigilant temporar eficient
• reduce penetrarea acizilor
Indicatii: cavitati mici/acoperit cu o baza propriu-zisa = rezistenta,
rigiditate, termoizolare
Contraindicatii: obturatiile cu rasini acrilice/compozite/CIS
fotopolimerizabile
 Coafajul indirect

Cimenturi ionomer de sticla

• sistem bicomponent/monocomponent
• cea mai mare rezistenta la compresiune si rigiditate dintre bazele
intermediare
• izolant chimic si termic
• fluid, aderent la dentina (mai rapid cele fotopolimerizabile)
• posibilitatea de gravare acida a celor autopolimerizabile
• posibilitatea de aplicare intr-o cavitate moderat umezita – evitata
hidratarea din timpul prizei – evitata deshidratarea
• ph acid initial cu tendinta de normalizare – mai rapida la foto
• antibacterian/elibereaza fluor/cariostatic (=)
• radioopac
Indicatii: obturatii compozit/amalgam
 IX. TRATAMENTUL ORTOPEDIC AL CARIEI

IX.1. Definitie: refacerea „morfo-functionala” a

lipsei de substanta rezultata in urma prepararii
cavitatilor cu autorul unui material
heterogen/microproteza (obturatie)
 IX. TRATAMENTUL ORTOPEDIC AL CARIEI

IX.2. Materiale de obturatie

Proprietati fizice
• rezistenta
• coeficient de contractie/dilatare ~ 0
• plasticitate la introducere in cavitate
• posibilitate de adaptare
• sa nu conduca caldura
• impermeabil (saliva/microbi)
 IX. TRATAMENTUL ORTOPEDIC AL CARIEI

IX.2. Materiale de obturatie

Proprietati biologice
• bine tolerate
• sa nu lezeze pulpa/parodontiul marginal/organismul
• protectoare
Proprietati fizonomice
 IX. TRATAMENTUL ORTOPEDIC AL CARIEI

IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.1. Materiale de obturatie coronara provizorie
• Gutaperca
• Eugenolatul de zinc
• Cimentul Fosfat de Zinc (FOZ)
• Cimentul Policarboxilat
 IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.1. MATERIALE DE OBTURATIE CORONARA

PROVIZORIE
Gutaperca
Caracteristici
• material termoplastic obtinut din latexul arborelui Isonondra Gutta
in amestec cu proportii diferite de oxid de zinc
• usor de manipulat
• nu conduce caldura/electricitatea
• insolubila in mediul bucal
• duritate relativa
• nu adera de peretii cavitatii
• nefizionomica
 IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.1. Materiale de obturatie coronara provizorie

Gutaperca
Indicatii
• obturare provizorie a cavitatilor retentive
• cimentare provizorie lucrari protetice
• obturatie radiculara
Contraindicatii
• peste pansamente calmante/devitalizante arsenicale
• in cavitati neretentive
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.1. Materiale de obturatie coronara provizorie

Eugenolatul de zinc
Caracteristici
• oxid de zinc + eugenol
• antiseptic, bactericid, biostimulant, neodentinogenetic
• aderent
• rau conducator de caldura si electricitate
• usor de manipulat
• priza in mediul umed in 30 min
• impermeabil fata de acizi
• greu de indepartat
• rezistenta limitata
• irita parodontiul marginal
• nefizionomic
• iute, aromat
Contraindicatii
• sub materiale compozite
• peste pansamente arsenicale
• in contact cu parodontiul marginal
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.1. Materiale de obturatie coronara provizorie

Cimentul Fosfat de Zinc (FOZ)

Caracteristici
• oxid de Zn, Mg, Na , Al, Si, ca + acid fosforic 50% (+saruri de Al. Zn, Bi)
• aderent
• rau conducator de caldura/electricitate
• rezistent la compresiune si uzura
• solubil in mediul bucal
• poros dupa priza
• nefizionomic
Indicatii
• obturatie de baza
• cimentare
Contraindicatii
• cavitati de tip C si D in lipsa unui liner/baza intermediara
• in contact cu hidroxidul de calciu
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.1. Materiale de obturatie coronara provizorie

Cimentul Policarboxilat
Caracteristici
• oxid de Zn modificat, oxid de Mg, fluoruri, aditivi inerti +solutie
apoasa a unui acid acrilic
• adezivitate
• rezistenta ~ FOZ
• lipsa de nocivitate pentru pulpa
Indicatii
• in toate cavitatile
• sub orice material de obturatie de durata
• mai frecvent
- in cavitati profunde (neodentinogeneza)
- cimentare lucrari protetice
 IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.2. Materiale de obturatie coronara

de durata

• Cimenturile ionomeri de sticla

• Amalgamele dentare
• Rasinile compozite
• Compomerii
 IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Cimenturile ionomeri de sticla

Caracteristici
• ioni SiO2 liberi + solutii apoase de homopolimeri si copolimeri de acid acrilic
• adezivitatea de smalt si dentina
• potential anti-carie datorita eliberarii de F
• biocompatibilitate
• rau conducator de caldura
• expansiune termica similara cu cea a dentinei
• sensibilitatea la umezeala la insertie si in primele ore dupa aplicare
• usor rugos
• rezistent la compresiune
• rezistenta scazuta la uzura
• mai opac comparativ cu compozitele
• rezistenta buna in mediul acid
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Cimenturile ionomeri de sticla

Indicatii
• leziuni milolitice (nu necesita preparare)
• sigilare fosete, fisuri
• dinti temporari
• cavitati de clasa a III-a si a IV-a
Contraindicatii
• cavitati de clasa a II-a si a IV-a cand lipseste unghiul incizal
• tratamente ortodontice
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Amalgamele dentare
Caracteristici
• mercur + aliaje metalice (Ag, St, Cu etc.)
• rezistenta la abraziune, compresiune
• rezistenta la tensiune mai mica decat cea la compresiune
• modul de elasticitate intermediar intre smalt si dentina
• prezinta variatii volumetrice la priza
• deformare plastica
• coroziune
• difuzibilitate termica
• coeficient de expansiune termica mai mare decat al dentinei – microinfiltratii – risc de
carii marginale
• nu adera
• potential alergen
• potential toxic (mercur)
• nefizionomic (+ in timp se modifica culoarea – patare)
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Amalgamele dentare
Prepararea amalgamelor
• stabilirea proportiilor (cantarire/dozatoare/amalgamatoare)
• stabilirea marimii si formei particulelor (sferice/pilitura)
• timp si viteza de mojarare (manual/mecanic)
Fularea
• obiective: adaptare, obturatie compacta, reducerea excesului de mercur, obturatie cu
proprietati fizico-mecanice optime)
• preferabila condensarea manuala
• forta: sub izolare, cat mai mare, adaptata situatiei clinice, ferma, uniforma, rapida, portii
mici de amalgam
• terminarea operatiunii la inceputul prizei + strat mercur la suprafata
Modelarea
Brunisarea
Finisarea si lustruirea
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Amalgamele dentare
Indicatii
• cavitati mici si medii de clasa I-a, a II-a
• cavitati de clasa a V-a la dintii laterali
• reconstituiri bonturi
• obturatii coronare pe dinti devitali
• amalgamarea pivoturilor din aur in vederea indepartarii lor
• pacienti necooperanti in profilaxia cariei
Contraindicatii
Absolute: alergie/reactii lichenoide la amalgam
Relative
• copii sub 6 ani (posibil alergici)
• gravide
• disfunctii renale
• cavitati pe dintii frontali
• cavitati de acces endododntic la frontali inferiori
• cavitati cu pereti foarte subtiri
• cavitati voluminoase
• obturatii retrograde in rezectia apicala
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Rasinile compozite
Caracteristici
• faza organica
- monomeri principali – bis-GMA
- monomeri diluanti – TEG-DMA/EG-DMA/HEMA
• faza anorganica - „umplutura” – substante minerale, compusi de siliciu, silicat de LiAl,
saruri de Ba, Zn, B, Zr, Y
- compozite cu macroparticule, conventionale
- compozite conventionale moderne
- compozite cu microumpluturi
• agentii de cuplare
- unesc faza organica cu cea anorganica
- silanii X-Si (OR) 3 cu hgrupari polimerizabile O sau R
• polimerizarea
- chimica – pasta-pasta/pulbere-lichid/pasta-lichid
- fotopolimerizare cu radiatii incoerente/UV/vizibile/coerente (laser)
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Rasinile compozite
Proprietati mecanice
Duritatea
• mai mare la compozitele cu macroumplutura si hibride
• poate fi crescuta prin fotolimerizare aditionala
Rezistenta la uzura
• compozitele
- degradare chimica
- degradare fizica – abraziune, oboseala asociata stresului (forte mari)
• mai redusa la compozitele cu macroumplutura
Modul de elasticitate
• creste cu cantitatea de umplutura a materialului
Rezistenta
• creste cu cantitatea de umplutura a materialului
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Rasinile compozite
Proprietati mecanice
Coeficientul de dilatare termica
• mult mai mare fata de cel al dentinei – la variatii minime de temperatura isi modifica
dimensiunile
Radioopacitatea
• ajuta la depistarea cariilor secundare/marginale
• se obtine prin incorporarea de monomeri ce contin Br, I/umpluturi anorganice ca sulfat
de bariu, wolfbramat de calciu, fluoruri lantanide, zirconiu etc – modifica proprietatile
rasinilor
Absorbtia apei si solubilitatea depinde de
• tipul si cantitatea de monomer
• invers proportionala cu proportia de umplutura
• direct proportionala cu gradul de polimerizare
• interactiunea dintre monomer si umplutura
• gradul de solubilitate al moleculelor
• proprietatile salivei (compozitia, vascozitatea)
 IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Rasinile compozite
Proprietati mecanice
Stabilitate coloristica
• Coloratii extrinseci
- alimentare - primele 7-10 zile de la aplicare
- favorizate in timp de porozitatea/rugozitatea suprafetei obturatiei
• Coloratii intrinseci
- oxidarea enzimelor in exces -> ingalbenire in 1-3 ani - la compozitele
autopolimerizabile
- descompunerea camforchinonei -> deschideea culorii si transluciditatii in
24-48 ore – la compozitele fotopolimerizabile (redusa printr-o
fotopolimerizare corecta)
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Rasinile compozite
Proprietati mecanice
Degradarea in mediul bucal
• grupari metacrilat nereactionate, bariu si strontiu, agent silanic de cuplare
Contractia de polimerizare
• importanta in adaptarea restaurarii finale
• direct proportionala cu cantitatea de rasina polimerizata
• creste cu complexitatea cavitatii
• determina coloratie marginala si sensibilitate postrestauratie
Proprietati biologice
• iritatii pulpare minime
• importata polimerizarea completa
 IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Compomerii
Caracteristici
• combina calitatile compozitelor si ionomerilor de sticla
• rezistenta mai scazuta decat a compozitelor
• eliberare mai redusa de F comparativ cu ionomerii de sticla
 IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Compomerii
Indicatii si mod de preparare
• cavitati de clasa I si II pe dintii temporari
- indepartarea tesuturilor alterate
- nu retentie/extensie preventiva
- volumul cavitatii cat mai mic
- marginile cavitatii in afara contactului ocluzal
- bizotare
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata
Compomerii
Indicatii si mod de preparare
• cavitati de clasa I pe dintii permanenti
- adancimea cavitatii 2mm
- bizotarea contraindicata – risc de fractura a materialului de
obturatie
- demineralizarea marginilor de smalt – creste adezivitatea
- modelare relief cu spatula; adaptarea ocluzala in timpul
finisarii
- contur ocluzal in ocluzie – folie de celofan umezita
 IX.2. Materiale de obturatie

IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Compomerii
Indicatii si mod de preparare
• cavitati de clasa a II-a (sandwich) si cavitati de clasa a III-a
- preparare similara cu cea pentru obturarea cu materiale
compozite
• cavitati de clasa a V-a eroziuni/abraziuni
- indepartarea tesuturilor alterate
- realizarea unei forme rotunjite a cavitatii
- bizotarea marginii de smalt dinspre ocluzal
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Compomerii
Indicatii
• carii radiculare
• obturatii temporare
• refacerea bonturilor
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Compomerii
Proprietati
• manevrabilitate buna
• coeficient de expansiune termica asemanator cu cel al dintelui
• rezistenta la compresiune comparabila cu a compozitului
• duritate comparabila cu a compozitului
• estetica comparabila cu a compozitului
• radioopacitate
• contractie/dilatare comparabila cu a celorlalte rasini
metacrilice
 IX.2. Materiale de obturatie
IX.2.2. Materiale de obturatie coronara de durata

Compomerii
Aplicarea compomerilor
• izolarea
• alegerea culorii
• prepararea cavitatii
• protectia pulpara (hidroxid de calciu)
• aplicarea matricii
• aplicarea Primer/Adhesiv conform indicatiilor fabricantului
• aplicarea compomerului
• fotopolimerizarea strat cu strat cat mai aproape
• finisarea imediata (discuri de finisat)
 REFERINTE

• Andrei Iliescu, Memet Gafar, Cariologie şi

odontoterapie restauratoare, Editura Medicală,
Bucureşti, 2006
• David A. Mitchell, Laura Mitchell, Oxford Handbook
of Clinical Dentistry, Editura Oxford University Press,
New York, 2005
• Edwina A. M. Kidd, Bernard G. N. Smith, Timothy F.
Watson, H. M. Pickard, Pickard’s Manual of Operative
Dentistry Eighth edition, Editura Oxford University
Press, New York, 2003