Uveea

Conf univ Dr Coroi Mihaela

Irisul-fiziologie
 are rol de diafragmă
 rol de protecţie al retinei
 efect stenopeic prin orificiul pupilar,
 rol în absorbţia umorii apoase la
nivelul criptelor
Corpul ciliar: fizilogie
 are rol în secreţia umorului apos de
către epiteliul ciliar al proceselor
ciliare;
 intervine în acomodaţie prin
contracţia muşchiului ciliar care
produce relaxarea zonulei lui Zinn
Coroida -fiziologie
 nutritiv - asigură prin vascularizaţia
bogată
 tensional - rol în reglarea PIO
 formarea camerei obscure a ochiului;
 furnizează căldură
 rol de protecţie şi de apărare;
METODE DE EXAMINARE
 Irisul
- direct la lumina zilei
-cu ajutorul biomicroscopului.
 Corpul ciliar
-ecografie.
 Coroida:
-oftalmoscopie directă şi indirectă;
-biomicroscopia fundului de ochi cu lentila Goldmann
sau lentila Hruby;
-angiografia (vizualizarea vaselor corio-retiniene cu
substanţă de contrast).
- OCT
AFECŢIUNILE INFLAMATORII -
UVEITELE
 Uveita anterioară: inflamaţia irisului şi
corpului ciliar
 Inflamaţia irisului :irită
 Inflamaţia corpului ciliar : ciclită
 Uveita posterioară :
-coroidită
- inflamaţia difuză şi atinge retina :
corioretinită
- vitrosul (hialită);
 Panuveita este uveita totală, inflamaţia
cuprinde uveea anterioară şi posterioară.
Etiopatogenie:
 Uveitele anterioare exogene: -
septice în care agentul patogen a
pătruns în glob printr-o plagă

 Uveitele anterioare endogene

apar în cadrul unei boli manifestă
sau latente.
Cauzele uveitelor endogene
 boli infecţioase cronice (tuberculoză, sifilis);
 infecţii de focar;
 boli de colagen (LED, PCE, sclerodermia);
 boli reumatice degenerative (spondilita
anchilopoetică);
 boli ale sistemului nervos (sindroame uveo-
meningeale);
 boli de piele (acneea rozacee, eritem nodos);
 sarcoidoza;
 toxine endooculare (dezlipire de retină veche,
neoplasm endoocular);
 factori care scad imunitatea organismului (diabet
zaharat, SIDA, alcoolism
Mecanismele de producere a
inflamaţiei uveale
 Prin hipersensibilizare - mecanismul
apare frecvent la endotoxine bacteriene
(b. Koch, streptrococ, gonococ,
pseudomonas, bacilul coli);
 Prin mecanism autoimun faţă de
antigenul retinian S, faţă de proteinele
cristaliniene sau faţă de pigmentul uveal;
 Prin mecanism toxic declanşat de
toxine endooculare (tumori, hemoragii) .
Uveitele anterioare-simptome
 durere oculară şi perioculară care este
produsă de spasmul sfincterului irian;
 fotofobia = senzaţia dureroasă
declanşată de iluminarea ochiului; este
dată de spasmul sfincterului şi iritaţia
trigemenului;
 hiperlăcrimarea prin iritaţie a
trigemenului;
Semne:
 ochiul este roşu –congestie perikeraticǎ;
 edem al endoteliului cornean;
 precipitate endoteliale,
 tulburarea umorului apos datorită prezenţei fibrinei şi celulelor
inflamatorii;
- uşor tulbure (exudat seros)
- lactescent (exudat fibrinos)
- hipopion; dacă umorul apos are aspectul gălbui-verzui exudatul
este purulent;
 modificări de relief şi culoare a irisului:
 mioza: pupila este mică, cu reflex fotomotor mult diminuat;
 sinechii iriene posterioare:
 -ocluzia pupilară-sinechii posterioare+membranǎ pupilarǎ
 sinechii iriene anterioare:
 variaţii ale presiunii intraoculare: clasic este o hipotonie dar se poate
instala o hipertonie severă în uveita anterioară complicată (PIO=30-
40 mmHg) . În această situaţie apar dureri violente şi edem cornean
Diagnosticul pozitiv:
 anamneza;
 simptomele enumerate;
 semnele amintite, puse în evidenţă
prin examenul oftalmologic complet
(examinarea acuităţii vizuale bilateral
de departe şi de aproape, examenul
biomicroscopic, examenul FO,
măsurarea presiunii intraoculare
Diagnosticul etiologic
 Cauze locale - postchirurgicale; maladia Fuchs
(heterocromie iriană+cataractă+uveită);
dezlipirea de retinǎ; neoplasm coroidian;
 Cauze locoregionale: infecţii din sfera ORL sau
infecţii radiculare dentare;
 Cauze generale - virale (virusul herpetic, zona
zoster, SIDA); bacteriene (tuberculoza,
sifilisul, bruceloza, leptospiroza, lepra);
 Alte boli generale - sarcoidoza.
Diagnosticul diferenţial:
 conjunctivita acută
 keratitele
 glaucomul acut
 retinoblastomul, tumoră malignă,
frecventă la copii mici, care poate
debuta cu uveita anterioară, cu
pseudohipopion.
Complicaţii:
 cataracta complicată, de tip
subcapsular posterior;
 glaucomul secundar apare prin blocaj
pupilar cauzat de sinechiile
posterioare cu secluzie pupilară;
 propagarea procesului inflamator
-panuveita
- panoftalmia (uveite supurate)
 atrofia progresiva a globului ocular,
Tratamentul :
tratamentul etiologic:
în uveitele exogene
 local: se administrează colire cu antibiotice
cu spectru larg (Clorocid 0,5%, Ciloxan,
Colbiocin, Tobrex),
 se fac injecţii subconjunctivale, parabulbare
cu antibiotice (cefalosporine, gentamicina);
 general: se alege acelaşi antibiotic care se
administrează în doze de atac şi de
întreţinere, pe cale intravenoasă şi apoi
intramusculară.
Tratamentul uveitelor endogene
 când se cunoaşte etiologia,
tratamentul este corespunzător (de
exemplu, în infecţiile de focar se va
face asanarea focarului de infecţie şi
tratament: antibiotic)
Tratamentul patogenic
Tratamentul patogenic local:
 preparate steroidiene (dexametazonă, prednisolon) în
instilaţii de 5-7 ori pe zi.
 preparate combinate: antibiotice combinate cu steroizi
(maxitrol, garasone);
 injecţii subconjunctivale cu hidrocortizon,
dexametazonă.
Tratamentul patogenic general:
 prednison 1mg/Kg corp/zi/doză care se scade
progresiv în funcţie de răspunsul local, ocular.
 antihistaminice - Tavegyl, Feniramin;
 imunosupresoare (Imuran, Cloranbucil), în cazurile
grave, cu tendinţa la cortico-dependenţă;
 piretoterapia, injecţii intramusculare cu lapte steril.
Tratamentul siptomatic
 Tratamentul simptomatic local:
 midriatice (Mydrium 0, 5-1%, Atropină 0, 5-1%, Neosynefrin
5-10%);
 antiinflamatorii nesteroidiene (indometacin) care se
administrează sub formă de colir (indocolir) sau
antiinflamatorii steroidiene;
 betablocante care scad rata formării umorii apoase (Timolol
0, 5%, sau Betoptic 0, 5%, administrate de două ori pe zi;
 căldura uscată care favorizează resorbţia exudatelor.

 Tratament: simptomatic general:

 antiinflamatorii nesteroidiene: indometacină, aspirină,
fenilbutazonă;
 antioxidante: vitamina C, vitamina E;
 acetazolamidă (ederen, diamox) care se administrează 250-
300mg pe zi.
UVEITELE POSTERIOARE
 Etiopatogenia: este identică cu a uveitelor
anterioare.
 Clasificarea coroiditelor:
În funcţie de etiologie:
 coroidite exogene

 coroidite endogene
În funcţie de aspectul anatomopatologic,
 supurative
 nesupurative
Simptome:
 fotopsii, vederea unor puncte luminoase;
 bolnavul vede muşte volante datorită
flocoanelor din vitros;
 vederea deformată a obiectelor
(metamorfopsii);
 bolnavul vede obiectele mai mici
(micropsie) sau mai mari (macropsie);
 dureri oculare accentuate de palpare şi
mişcările globului ocular;
Semne
 scăderea acuităţii vizuale;
 ochiul este alb, fără durere, dacă uveita este situată numai
posterior;
 la examenul oftalmoscopic bilateral se poate vedea:
-tulburarea vitrosului localizată sau difuză (hialită), uneori
prezintă mici condensări inferioare numite ouă de furnică;
-focar inflamator corioretinian alb, prost delimitat, puţin
strălucitor,
- atrofia coroidiană sub forma de placarde albe de
dimensiuni variabile, cu margini pigmentate
(semn de focar vechi);
 hemoragii coroidiene sub formă de placarde roşii cu aspect
de petale de floare;
 edem coroidian difuz sau nodular; nodulii sunt alb-gălbui,
cu contur şters şi au semnificaţia unui proces activ;
Diagnosticul pozitiv
Anamneza
 antecedentele heredocolaterale,
 antecedentele personale patologice,
 antecedentele personale oftalmologice,
 mod de viaţă,
 factori de risc,
 semne clinice asociate din sfera dermatologică,
reumatologică, genito-urinară, ORL; data şi modul de apariţie
a bolii,
 statusul serologic (pentru toxoplasmoză, toxocarioză, rubeolă,
HIV);
 Examenul clinic general: se caută afecţiuni reumatologice, boli
infecţioase;
 Examinări complementare: se face un bilanţ paraclinic
orientat în urma anamnezei
Diagnostic etiologic:
 Cauze locale - corpi străini intaoculari neglijaţi;

 Cauze locoregionale:
-infecţii ORL sau radiculare dentare;

 Cauze generale :
-virale- virusul citomegalic;
-bacteriene: tuberculoza, sifilisul;
-parazitare: toxoplasma gondi, toxocara;

Boli generale:
 sarcoidoza;
 limfomul (uveita posterioară a subiectului în vârstă).
OFTALMIA SIMPATICĂ
 Oftalmia simpatică este o formă particulară de
uveită subacută sau cronică la un ochi
determinată de un traumatism perforant la
celălalt ochi
 declanşată la un interval de timp cuprins între
trei săptămâni şi două luni de la traumatism
 Ochiul traumatizat se numeşte simpatizant iar
ochiul congener la care se declanşează
procesul inflamator se numeşte ochi
simpatizat.
Etiologia:
 plăgi perforante accidentale ale globului,
mai ales ale limbului sclero-cornean, cu
interesarea irisului, corpului ciliar, cele
cu retenţie de corp străin intraocular;
 plăgi post operatorii, mai ales cele
pentru vitrectomii, prin pars plană,
reintervenţii pentru dezlipiri de retină;
 rupturi sclerale subconjunctivale, ulcere
corneene perforante.
Patogenie:
 Teoria acceptată unanim este cea
autoimună, prin mecanism mediat
celular, fiind sugerată o
hipersensibilizare faţă de pigmentul
uveal sau faţă de antigenul retinian S.
Tabloul clinic: ochiul traumatizat (ochiul
simpatizant) .
Simptome

 durere;

 fotofobie;

 lăcrimare;

 scăderea acuităţii vizuale.

Semne:
 ochi roşu, cu congestie perikeratică;
 în camera anterioară umorul apos
este tulbure cu Tyndal pozitiv;
 pupila miotică cu sinechii posterioare;
 tulburări vitreene;
 mici pete galbene pe epiteliul
pigmentar (Noduli Dahlen-Fuchs)
Ochiul simpatizat
 Subiectiv:
 scăderea vederii;
 fotofobie;
 Semne: ochi roşu, semne de uveită
anterioară şi posterioară.
 Evoluţia: este de lungă durată şi mai
severă la ochiul simpatizat; fără
tratament poate conduce la pierderea
vederii.
Complicaţii
 cataractă complicată;
 glaucom secundar;
 atrofia globului ocular;
Tratament
 Tratament profilactic: tratamentul
precoce şi corect al plăgilor oculare
perforante
 Tratamentul curativ local:

-colire cu antibiotice cu spectru larg care

se administrează de 4-5 ori;
- colire cu antiinflamatorii steroidiene care
se administrează de 4-5 ori pe zi;
-midriatice (atropină 0, 5-1%)
administrate de 4-5 ori pe zi.
Tratamentul curativ general:
 corticoterapie în doze imunosupresive;
 antibiotice cu spectru larg;
 agenţi imunosupresivi (Imuran) şi
imunomodulatoare (ciclosporina A) .
 După unii autori enucleaţia globului
ocular traumatizat după declanşarea
oftalmiei simpatice este inutilă în
evoluţia bolii.
Tumorile maligne ale uveei-
MELANOSARCOMUL
 Stadiul I
 Simptome:
 scăderea vederii;
 metamorfopsii (deformarea imaginilor);
 fosfene (steluţe luminoase);
 scotom central (în cazul localizării maculare) .
 Semne: la examenul oftalmoscopic se
observă o apariţia unei mase pigmentare
coroidiene elevate care produce o decolorare
de retină fixă, fără rupturi.
 Stadiul II - este stadiul de glaucom
secundar.
 Simptome: se adaugă la simptomatologie,
durerea.
 Semne:
 congestie perikeratică;
 hipertensiune intraoculară (tumora se dezvoltă
anterior şi închide unghiul camerular anterior);
 tulburări de câmp vizual;
 tumora este mare prezentând dublă
“vascularizaţie”, retiniană şi tumorală
subretiniană.
 Stadiul III - stadiul de invadare
orbitară;
 Tumoarea se propagă la sclerotică şi o
perforează anterior, la ecuator sau
posterior şi din acest moment se vede
apărând afară din glob o masă
mugurindă care creşte în continuu şi care
sângerează uşor; perforaţia posterioară a
scleroticii se manifestă uneori prin
exoftalmie.
 Stadiul IV - stadiul de generalizare,
cu metastaze în ficat, plămâni, creier,
oase.
Diagnosticul pozitiv:
 se realizează prin coroborarea examenului
clinic cu examenele paraclinice
 ecografia în sistem A şi B apreciază
dimensiunile tumorii;
 angiografia cu fluoresceină;
 angiografia cu verde de indocianină;
 tomografia axială computerizată precizează
existenţa tumorii şi extensia la scleră;
 rezonanţa magnetică nucleară apreciază
prezenţa metastazelor;
 examenul histopatologic stabileşte tipul
tumorii
Diagnosticul diferenţial
 decolarea de retină primitivă;
 hemoragii coroidiene;
 decolarea de coroidă.
Tratamentul:
 În stadiul incipient când tumora este mică (diametrul
de
5-10mm şi grosimea de 3mm) se poate face
extirparea tumorii sau fotocoagulare laser.
 Când tumora are dimensiuni medii (diametrul bazal
de10-15 mm, grosimea 3-5mm) se poate aplica un
tratament: conservator (iradiere cu plăcuţe
radioactive cu Co, Iod125, plasate pe scleră) sau
tratament radical (enucleaţia globului ocular în limite
de siguranţă oncologică) .
 Pentru tumorile mari (diametrul bazal15-20mm sau
grosimea
5-10mm sau peste) se efectuează enucleaţie şi
radioterapie pre şi post operator.