CURS

ANATOMIA ȘI PATOLOGIA

ORBITELOR
• GLOBUL OCULAR

• ORGANE ANEXE: - de mișcare: • MUȘCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI

OCULAR

- de protecție: • ORBITELE
• PLEOAPELE
• APARATUL LACRIMAL
ANEXELE GLOBULUI OCULAR:
- pleoape
- orbita
- aparat lacrimal
- musculatura extrinsecă a globului ocular

POLUL ANTERIOR AL GLOBULUI OCULAR:

-Conjunctiva
-Corneea
-Sclera
-Camera anterioară
-Irisul
-Pupila
-Cristalinul
-Vitrosul anterior
ORBITELE
ANATOMIA ORBITEI
Orbitele sunt două cavități osoase situate la limita dintre neurocraniu și viscerocraniu.

• Orbita adăpostește: globul ocular (1/3 din spațiu) și capsula sa (Tenon), mușchii extraoculari
și fasciile lor, grăsimea orbitară, artera oftalmică cu ramurile ei, venele orbitei, limfaticele,
nervii cranieni I,II,III,IV,V și VI și nervii vegetativi.

• Septul orbitar delimitează anterior orbita și crează o barieră între pleoape și orbită,
delimitând afecțiunile orbitei în pre și retroorbitare.
ANATOMIA ORBITEI

Pereții orbitei sunt:

a.Peretele superior – alcătuit din osul frontal și aripa

mică a sfenoidului. (la nivelul osului frontal se descrie
fosa glandei lacrimale)

b.Peretele medial- alcătuit dinspre ant spre post din 4

oase: apofiza frontală a maxilarului, osul lacrimal,
lama orbitară a etmoidului și corpul sfenoidului.

c.Peretele inferior este alcătuit din trei oase: fața

orbitară a maxilarului, osul zigomatic și palatin.

d.Peretele lateral este cel mai gros și mai rezistent și

este alcătuit din două oase: zigomatic și aripa mare a
sfenoidului
DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR ORBITARE:

-Istoricul bolii (anamneză): - durere, discomfort

- elemente inflamatorii /infiltrative/ efect de masă
- dinamica bolii
- natura, intensitatea, localizarea,iradierea, durata și
intensitatea simptomelor
- factori care le ameliorează/ exacerbează.
- tratamente dentare efectuate

- examinare clinică:- evaluarea poziției gbobului ocular în orbită

-simptome motorii (diplopie, restricționarea mișcărilor oculare),
asociate cu durere
- scăderea acuității vizuale
- eventuale leziuni mucoase, ulcerații, fistule, comunicări buco-sinusale,
absența dinților pe arcadă, carii, semne de mortificație (modificări de culoare a smalțului), calitatea
ocluziei, etc.

- investigații paraclinice: - ecografia

- CT
Poziția normală a GO în raport cu baza orbitei se
apreciază clinic prin măsurarea distanței dintre
marginea externă a orbitei și vertexul corneei (cu
rigla sau exoftalmometrul Hertel).
Valorile normale sunt 12-20 mm, iar diferențele între
cei doi ochi – max. 2 mm.
CELULITA PRESEPTALĂ
Este un proces inflamator-infecțios care interesează țesutul subcutanat al
pleoapei și structurile periorbitare situate anterior de septul orbitar.
Etiologie: - traumatisme (plăgi, înțepături de insecte ) suprainfectate cu
stafilococcus aureus sau streptococcus pyogenes;
- infecții locale (ex. orjelet) extinse;
- diseminări hematogene- infecții ale tractului respirator
superior, ale urechii medii (mai ales la copii).
Semne și simptome:
- durere palpebrală
- edem palpebral unilateral, de tip inflamator (eritem, tegumente
calde); edem periorbitar;
- uneori ptoză, febră.
- fără exoftalmie și chemozis
- AV, reacția pupilară, motilitatea oculară sunt normale.
Tratament: - antibiotice general
- comprese calde local
- rezolvarea cauzei care a generat infecția.
CELULITA ORBITARĂ

Este o infecție bacteriană acută a țesuturilor moi ale orbitei (în spatele septului
orbitar).
Etiologie:
- infecții endogene: extensia infecției de la structuri periorbitare:
- sinuzita etmoidală (afectează tipic copiii și adulții tineri)
- celulita preseptală, dacriocistită;
- abcese dentare.
- traumatisme care penetrează septul orbitar
- postchirurgical: - chirurgie lacrimală, orbitară, dentară.
- propagare hematogenă în septicemii.
Simptome și semne clinice: - durere oculară și perioculară intensă,
- febră, stare generală alterată, cefalee, astenie
- exoftalmie dureroasă, edem palpebral roșu-
violaceu, foarte voluminos, chemozis, congestie
conjunctivală
- scăderea AV, limitarea mișcărilor globului ocular.
CELULITA ORBITARĂ
Complicații: - oculare:- ocluzii vasculare postcompresie (OACR; OVCR),
- neuropatie optică edematoasă, atrofică
- endoftalmită.
- orbitare: - abcese subperiostale, mai ales etmoidale.
- intracraniene: - abcese cerebrale,
- meningite
- tromboză de sinus cavernos
- risc vital prin meningită purulentă, septicemie.

Tratament. Tratamentul celulitei orbitare are caracter de maximă urgență,cu

spitalizare în serviciu de boli infecțioase. De rapiditatea și
corectitudinea instituirii tratamentului depinde prognosticul bolii.-
- depistarea și tratarea cauzei;
- Tratamentul infecției orbitare și complicațiilor:
-general: -antibiotice - antiinflamatoare steroidiene
- drenajul chirurgical al colecțiilor purulente care nu răspund la
tratament (sinusuri infectate, abcese subperiostale sau intracraniene.
OFTALMOPATIA TIROIDIANĂ (BOALA GRAVES)

Este o afecțiune autoimună asociată disfuncției tiroidiene, care produce hipertrofia mușchilor
extraoculari, infiltrația țesutului interstițial (cu limfocite, plasmocite, mastocite, macrofage), cu
hipertrofia grăsimii orbitare și a glandelor lacrimale:
→ creșterea în volum a conținutului orbitar
→ creșterea presiunii intraorbitare.

Simptome:
- la început nespecifice (discomfort ocular, lacrimare, fotofobie, senzație de corp străin,
congestie oculară)
- se pot ameliora cu lacrimi artificiale.
- Ulterior scăderea vederii, diplopie.
OFTALMOPATIA TIROIDIANĂ (BOALA GRAVES) - EXAMEN CLINIC

Semne clinice majore:

1.Retracția palpebrală: apare atât la pleoapa superioară,

cât și la cea inferioară.
2. Afectarea țesutului moale orbitar:
- hiperemie conjunctivală (în zona de inserție a ms. drepți ), chemozis
- edem palpebral și periorbitar
- keratopatie de expunere (sdr de ochi uscat)
3. Exoftalmia
- tipic axială, bilaterală, nedureroasă, permanentă.
4. Neuropatia optică
- scăderea progresivă a vederii centrale
5. Miopatia tiroidiană
- de tip restrictiv. Mobilitatea oculară este redusă prin edem
sau prin fibroză.
OFTALMOPATIA TIROIDIANĂ (BOALA GRAVES) - TRATAMENT

 Reglarea disfuncției tiroidiene, de către endocrinolog;

 Simptomatic: lacrimi artificiale pentru lagoftalmie;

 Antiinflamator, în puseele acute:

 - corticosteroizi în administrare sistemică;
 - radioterapie în doze antiinflamatorii, în caz de eșec al
 corticoterapiei sau când există recții adverse/contraindicații pentru
 aceasta;

 Imunosupresoare în forme severe;

 Chirurgical – după stabilizarea bolii: tratamentul retracției palpebrale, al strabismului sau

decompresia orbitei.
BIBLIOGRAFIE

1.Potop V, Ciocâlteu A. Breviar de Oftalmologie. Editura Universitară Carol

Davila București, 2013.

2. Chiseliță D. Oftalmologie Generală. Editura Stef, Iași, 2008.

3. Tiutiuca C. Aspecte practice în Oftalmologie. Editura Zigotto, Galați,

2017.

4.Popa Cherecheanu A. Curs de Oftalmologie pentru Studenți. Editura

Universitară Carol Davila București, 2017.