TRAUMATOLOGIE

SUB. 1-Plagile OMF(decont. si debridarea plagilor)

-identificarea si ligaturarea vaselor de calibru semnificativ
-sub anestezie, se exploreaza plaga, se indep. corpii straini pt reducerea riscului de
infectii
-spalaturi abundente cu ser sau sol antiseptice(Betadina)
-excizarea marginile plagii cu aspect necrotic
-conservarea tesuturilor viabile
-toaletarea si spalarea escoriatiilor prezente pe tegumente

SUB. 2-Sutura primara imediata

-se practica in primele 24h de la accident
-plagile neinfectate-se sutureaza cat mai rapid pt o buna hemostaza
-se repozitioneaza corect marginile plagii, fara tensiune
-se utilizeaza sutura cu fire separate sau "in saltea"(U)
-pt sutura plagilor tegumentelor faciale se utilizeaza anumite puncte cheie pt
refacerea continuitatii la acest nivel
-punctele cheie: limita tegument-vermilionul buzei, marginea palpebrala, pragul
narinar, conturul pavilionului auricular, santurile cutanate
-tehnici moderne: clipsuri, capse, adezivi tisulari

SUB. 3-Sutura primara intarziata

-se practica cand pacientul se prezinta la medic la mai mult de 24 de ore de la
accident, pana la 7 zile
-pana la prezentarea la medicul specialist, se recomanda:
-"sutura de pozitie"-aplicarea unor fire de sutura la distanta de marginile plagii
-pansamente cu sol antiseptice(Betadina) pt efectul dezinfectant si pt identificarea
ulterioara a t. necrozate prin coloratie
-intr-un interval mai mic de 3-7 zile, plagile nu dezvolta inca tesut de granulatie, dar
pot prezenta zone necrotice care trebuie indepartate
-dupa excizia t. necrotice se aviveaza marginile plagii si se sutureaza

SUB. 4-Sutura intarziata

-se realizeaza la mai mult de 7-10 zile de la traumatism
-in acest caz nu s-a realizat o sutura primara-->plaga complicata cu un proces
supurativ trenant
-o alta situatie este cand plagile sunt intinse cu zdrobiri alte tesuturilor, cu lipsa de
substanta si nu se poate realiza sutura primara-->se asteapta vindecarea secundara a
plagii
-in sutura secundara se ghideaza vindecarea secundara prin excizii limitate, de
avivare si degajare(la tegument si mucoase) pt vindecarea tesuturilor cat mai aproape
de normal
-in urma vindecarii secundare, raman cicatrici inestetice
SUB. 5-Factori de risc pt vindecarea intarziata a plagilor
Factori locali:
-plagi zdrobite
-corpi straini restanti in plaga dupa efectuarea suturii primare
-folosirea excesiva a electrocoagularii-->necroza locala
-sutura plagii in tensiune
-hematoame
-suprainfectarea plagii
Factori generali:
-diabetul zaharat sau alte boli metabolice
-deficite nutritionale
-imunosupresia prin corticoterapie
-varsta avansata
-radio/chimioterapia in antecedente

SUB. 6-Fract. mand-etiopatogenie

-c.m.crescuta frecventa la sexul masculin, adultii tineri intre 20-45 de ani, dar si la
copii prin cadere accidentala pe menton
-se asociaza cu leziuni ale partilor moi, in special in regiunea labio-mentoniera si
uneori cu alte fracturi ale viscerocraniului(maxilar, malar)
-cele mai frecvente fracturi sunt cele de corp, unghi si condil mandibular, in timp ce
fracturile de ram si apofiza coronoida sunt destul de rare
-cauza principala a fract: agresiunile umane
-alte cauze: accidente rutiere, de munca, caderi accidentale, accidente sportive,
agresiuni animale
-alt factor de aparitie a fracturilor:
*fractura unghiului mand in timpul odontectomiilor a M3 inclusi
*fractura mand in timpul indepartarii unor chisturi voluminoase, rezectiile marginale
intinse, extirparea TB sau TM

SUB. 7-Fr. de mand-Zone de minima rezistenta

-zona parasimfizara-in dreptul caninului inf
-gaura mentoniera-la niv corpului mand intre cei 2 PM
-unghiul mand-prin curbura de la acest nivel, grosimea osoasa redusa si prezenta
M3inf inclusi sau semiinclusi
-colul condilului mand-prin forma si inclinatia anatomica
-procesul alveolar-prezenta dintilor si corticalele subtiri
Un alt factor este prezenta entitatilor patologice la acest nivel:
*fact locali:chisturi, TB, TM, osteomielita, osteoradionecroza
*fact generali: osteopatii

SUB. 8-Fr. de mand-Mecanisme de producere

-exista fract directe(la locul de aplicare) si fract indirecte(la distanta)
Mecanismul de flexie
-c.m.frecv intalnit, osul putandu-se fractura atat direct, cat si indirect
-reprez actiunea concomitenta si antagonista a unor forte de compresie si respectiv
tensiune
-la nivelul corpului mand se produce o forta de compresie la locul de aplicare la
nivelul corticalei vestibulare si una de tensiune la corticala linguala-->corticala
linguala se fractureaza prima(pe OPG pot apare 2 linii de fr)
-pe partea opusa se produce o forta de compresie pe corticala linguala si una de
tensiune pe cea vestibulara
Mecanismul de presiune
-determina la locul de aplicare al fortei o fractura indirecta
-osul cedeaza prin actiunea directa a unui agent traumatic cu energie cinetica foarte
mare(traumat. prin arme de foc)
Mecanismul de tasare
-produce fracturi indirecte cand osul primeste forta in axul lung
-c.m.frecv situatie clinica: fractura intracapsulara a capului condilului mand prin
tasare in cavitatea glenoida in urma unui impact de jos in sus pe unghi
Mecanismul de forfecare
-produce fracturi indirecte pe principiul actiunii si reactiunii
Mecanismul de smulgere
-o contractie puternica a m. temporal smulge apofiza coronoida

SUB. 9-Fr. de mand-fact care infl deplasarea primara

-un agent cu energie cinetica scazuta-->fractura incompleta sau o fractura completa
dar fara deplasare(la copii-fracturi in lemn verde)
-un agent cu energie cinetica mare-->fractura la locul impactului(directa) sau/si una la
distanta(indirecta)
-fragmentele fracturate prezinta deplasari primare rezultate prin forta si directia
traumatismului
-la traumatisme extreme(accidente rutiere, arme de foc)-->fracturi cominutive cu
deplasari primare semnificative

SUB. 10-Fr. de mand-fact care infl deplasarea secundara

-factor activ: musculatura
*exista 2 grupe musculare antagoniste la acest nivel: una posterioara-m.masticatori si
una posterioara-m. suprahioidieni
*fragmentele fracturate vor prezenta deplasari secundare in plan S, T, V
-factori pasivi: localizarea liniei de fractura, directia liniei de fractura si statusul
dentar
*cu cat localizarea liniei este mai anterioara la corpul mand, cu atat deplasarea
fragmentelor va fi mai mica, datorita simetriei f. musculare
*prezenta dintilor pe fragmentul mic fracturat si pe arcada antagonista vor limita
deplasarile secundare prin contactul dintre dintii antagonisti

SUB. 11-Fr. de mand-Clasificare dupa nr. liniilor de fractura

-fr. unice: o linie de fract.-->2 fragmente osoase
-fr. duble: 2 linii de fract.--> 3 fragmente osoase, frgamentul intermediar prezinta
deplasari secundare importante
-fr. triple: 3 linii de fract.-->4 fragmente osoase(fr. paramediana asociata cu fr.
subcondiliana bilaterala in lovituri puternice pe menton)
-fr. cominutive: numeroase linii de fract.-->multiple framente osoase

Fr. de mand-Clasif dupa gradul de interesare osoasa

-fr. incomplete(fisuri)-linia de fr. nu separa 2 fragmente osoase
-fr. complete-linia de fr. separa 2 fragmente independente, fara mentinerea
continuitatii mandibulei
-fr. la copii "in lemn verde"(se pastreaza continuitatea osoasa)

SUB.12-Fr. de mand-Clasif dupa relatia cu mediul extern

-fr. inchise/simple: focarul de fractura nu comunica cu mediul extern
-fr. deschise sau compuse: focarul de fractura comunica cu mediul extern(CB,
tegumente)

Fr. de mand-Clasif. dupa energia traumatismului

-traumatisme cu energie cinetica scazuta: fr. in lemn verde, fr. fara deplasare
-traumatisme cu energie cinetica crescuta: fr. cu deplasare, fr. cominutive, fr. cu
pierdere de subst. osoasa

SUB. 13-Fr. de mand-Clasif dupa localizarea liniei de fractura

-fr. ale corpului mand:
-fr. mediane: intre cei 2 IC inf
-fr. paramediane: intre IC si IL sau intre IL si C
-fr. laterale: intre fata D a C si fata M a M3
-fr. ale unghiului mand:
-fr. situate inaintea insertiilor musculare: maseter, pterigoidian medial
-fr. situate in plina masa musculara
-fr. ale ramului mand:
-fr. verticale ale ramului-de la incizura sigmoida spre marginea bazilara
-fr. oblice ale ramului-de la incizura sigmoida la marginea post a ramului in 1/3
inf
-fr. orizontale ale ramului-de la marg anterioara spre cea post a ramului
-fr. ale condilului mand:
-fr. subcondiliene joase
-fr. subcondiliene inalte
-fr. capului condilian(intracapsulara)
-fr. ale apofizei coronoide:
-traiect oblic, in jos de la incizura sigmoida catre marginea ant a ramului mand,
la baza apofizei coronoide

SUB. 14-Fr. de mand-semne clinice comune

-deformari osoase ale atajului inf al fetei
-mobilitatea anormala a fragmentelor osoase
-crepitatii osoase
-diminuarea sau absenta transmiterii miscarilor in ATM, de partea lezata
-modificari ale raporturilor de ocluzie
-edemul partilor moi, echimoze, hematoame, excoriatii,plagi, hemoragii
-tulb de sensibilitate pe traiectul n. alveolara inf(hipoestezii, anestezii)
-luxatii sau fracturi dentare, hematoame si plagi ale mucoasei orale

SUB. 15-Fr. de mand-mijl clinice de dgn

-inspectie si palparea cervico-faciala si orala
-la inspectie se observa modificarea partilor moi si ale conturului osos si tulb de
ocluzie
-la palpare se urmareste conturul marginii bazilare la nivelul corpului mand si al
marginii post a ramului pe baza urmatoarelor elemente clinice:
*puncte dureroase(manevrele LeBourg)
*discontinuitate osoasa
*infundari sau proeminente osoase
*decalaje intre fragmente
*mobilitate anormala a fragmentelor, uneori crepitatii osoase

SUB. 16- Fr. de mand-mijl paraclinice de dgn

-OPG
-radiografia de mand. in incidenta laterala
-Rx tangentiala de ram si unghi mandibular
-Rx in incidenta Parma
-Rx de craniu in incidenta antero-posterioara
-Rx retroalveolare
-Rx cu film muscat
-CT

SUB. 17-Fr. de mand mediana(mediosimfizara)

-linia de fr: intre cei doi IC inf, cu traiect oblic descendent paramedian catre marginea
bazilara, ocolind simfiza mentoniera(zona cu rezist. crescuta)
-daca traumatismul e de intensitate scazuta--> fracturi mediane fara deplasare
primara--> deplasari secundare reduse
-la inchiderea gurii- diastazis intre fragmente si o diastema intre cei doi IC inf
-la deschiderea gurii- fragmentele osoase revin progresiv in contact, cu disparitia
diastemei
-aceste deplasari secundare determina ocluzia "in armonica"
-daca traumatismul e puternic, se pot produce deplasari primare care produc un
decalaj interfragmentar in plan vertical si orizontal
-ocluzia se realizeaza doar pe fragmentul ascensionat cu aparitia unei inocluzii
verticale de pe fragmentul coborat
-clinic: *plagi tegumentare zdrobite la locul de impact
*plaga liniara a fibromucoasei gingivale intre cei 2 IC inf
 *echimoze la nivelul fundului de sac V si la niv mucoasei planseului bucal
anterior
*la palpare, mobilitatea anormala a fragmentelor
+fractura in lambda-linia porneste dintre cei 2 IC inf si se desparte in zona simfizei
mentoniere in 2, delimitand un fragment triunghiular

SUB. 18-Fr. de mand paramediana(parasimfizara)

-linia de fr: paramedian, intre IC si IL sau intre IL si C, cu traiect descendent catre
marginea bazilara
- fr fara deplasare: simptomatologie clinica redusa, plagi ale gingivomucoasei
procesului alveolar, spatieri interdentare, mobilitate anormala la nivelul focarului de
fractura
- echimoze genio-labiale si in 1/3 ant a planseului bucal
- fr cu deplasare: poate fi primara in urma traumatismului sau secundara sub actiunea
grupelor musculare
- apar deplasari secundare in plan vertical si orizontal, fragmentul mic fiind tractionat
in sus de catre m. maseter si temporal si inauntru de m. pterigoidian; fragmentul mare
in jos si inapoi de catre mm. suprhioidieni
- ocluzie normalra a fragmentului mic si inocluzie pe fragmentul mare

SUB 19- Fr. de mand laterale

- linia de fr: oriunde intre fata distala a C si cea meziala a M3, cu traiect descendent
catre marginea bazilara
- se pot produce prin mecansim direct sau indirect
- fr. indirecte prezinta deplasari primare minime, deplasarile secundare fiind mai
importante prin actiunea antagonista a grupelor musculare
- fragmentul mic e tractionat in sus prin actiunea fortelor m. ridicatori
- fragmentul mare e deplasat in jos, sub actiunea m. suprahioidieni
- prezenta sau absenta dintilor pe fragmentle fracturate, pot permite sau limita
deplasarile secundare
- clinc: *excoriatii, plagi la nivelul fibromucoasei gingivale, hematoame ale mucoasei
fundului de sac vestibular si planseului bucal
* poate apare hipoestezie sau anestezie pe teritoriul n. alv. inf (semnul Vincent
Dalger)

SUB 20 - Fr. unghiului mandibular

- factori favorizanti: * grosimiea osoasa scazuta
* curbura osului
* prezenta M3 inclus sau erupt
- se pot produce prin mecanism direct sau indirect prin lovituri pe menton sau la
nivelul corpului mandibular pe partea opusa
- Clinic: * linia de fractura este situata in plina masa musculara (chinga musculara
formata de m. maseter si m. pterigoidian medial) sau inaintea insertiei acestor muschi
* edem, echimoze sau hematoame in regiunea parotideo-maseterina, trismus,
ascensionarea fragmentului mic
 * ocluzia deschisa la nivel frontal si lateral de partea afectata

SUB 21 - Fr. verticale ale ramului mandibular

- sunt mai rare
- linia de fractura e situata in plina masa musculara cu traiect vertical de la incizura
sigmoida la marginea bazilara, in dreptul unghiului mandibular
- se poate produce prin traumatism direct aplicat in dreptul unghiului de jos in sus
prin mecansimul de forfecare
- sunt fara deplasare sau deplasare minima
- clinic: * edem, trismus discret, dureri la presiune, ocluzie nemodificata

SUB 22 - Fr. orizontale de ram vertical mandibular

- linia de fractura e localizata in plina masa musculara, are traict oblic sau orizontal
=> deplasari secundare
- prin actiunea directa a traumatismului si prin contractia muschilor inserati pe
fragmente => o incalecare a fragmentelor
- fragmentul mic tractionat in sus de m. temporal si m. pterigoidian lateral
- fragmentul mare e ascensionat sub actiunea m. pterigoidian medial si maseter
- se produce o scurtare a ramului mandibular manifestata clinic prin ocluzia in doi
timpi
- clinic: * edemul regiunii parotideo-maseterine, echimoze sau hematoame, trismus,
devierea mandibulei pe partea fracturata, durere la presiune
- poate apare hipoestezie sau anestezie pe teritoriul n. alv. inf (semnul Vincent
Dalger)

SUB 23 - Fr. subcondiline joase

- linia de fractura are un traiect oblic de la incizura sigmoida la marginea posterioara
a mandibulei
- sunt de multe ori fara deplasare deoarece majoritatea sunt fracturi indirecte iar
deplasarile secundare sunt limitate de catre chinga musculara reprezentata de
muschiul maseter si pterigoidian medial
- un traumatism mai puternic produce o deplasare primara care va rupe echilibrul
fortelor musculare si va permite deplasarile secundare => telescoparea fragmentelor
si scurtarea ramului mandibular cu devierea mentonului de partea afectata si ocluzia
in doi timpi
- fracturile subcondiliene bilaterale determina o oclizie deschisa anterioara

SUB 24 - Fr. subcondiliene inalte

- linia de fractura este la nivelul colului condilian (zona de rezistenta scazuta a
mandibulei)
- se produc prin mecanism indirect prin traumatisme la nivelul mentonului sau
unghiului mandibular
- deplasarile secundare sunt frecvente si de amploare
- prin actiunea muschilor se produce scurtarea ramului mandibular (contact prematur
la nivelul molarilor pe partea afectata, inocluzie frontala si laterala pe partea opusa,
ocluzie in doi timpi, devierea liniei mediene de partea fracturata)
- capul condilian poate ramane angrenat in articulatie sau poate fi dislocat, pierzand
contactul cu discul articular si cavitatea glenoida
- clinic: * durere la palparea regiunii preauriculare si a conductului auditiv extern
* lipsa transmiterii miscarilor condiliene la palparea ATM
- fr. subcondiliene inalte sunt frecvent bilaterale

SUB 25 - Fr. condiliene intracapsulare

- intereseaza portiunea inrtaarticulara a condilui mandibular
- sunt fracturi indirecte, produse prin tasare in urma unui impact vertical in unghiul
mandibular sau prin lovitura pe menton
- se produc deobicei zdrobiri ale capului condilian => fracturi cominutive cu
fragmente multiple, nedetasate, care distrug suprafata articulara a condilului, capsula
articulara ramanand integra
- se pot asocia cu leziuni ale meniscului articular, fracturi ale cavitartii glenoide,
perforarea conductului auditiv extern
- Simpt clinic e mai estompata, tulburrarile de ocluzie fiind absente sau reduse

SUB 26 - Fr apofizei coronoide

- se produc prin mecanism direct in urma unor traumatisme laterale violente care
fractureaza arcada temporo-zigomatica, care fractureaza apofiza coronoida
- pot fi fracturi incomplete, fara deplasare, cu simptomatologie clinica stearsa sau pot
fi fracturi complete, apofiza coronoida fiind desprina si tractionata in sus sub arcada
zigomatica => limitarea antalgica a deschiderii gurii, fara tulburari de ocluzie

SUB 27 - Fr mandibulare cominutive

- apar in urma unor traumatisme violente, accidente de circulatie, arme de foc =>
numeroase linii de fractura cu directii si localizari diferite, delimitand multiple
fragmente osoase
- clinic: * pierderi de substanta osoasa, insotite de leziuni dentare (fracturi, luxatii,
avulsii), plagi ale partilor moi si ale mucoasei orale

SUB 28 - Fr procesului alveolar mandibular

- sunt fracturi partiale ale mandibulei cu pastrarea continuitatii osoase
- c.m. frecvent sunt localizare in regiunea frontala, mai rar in regiunea laterala
- sunt rezultate in urma unor traumatisme directe, care pot produce o zdrobire
multifragmentara a procesului alveolar
- sunt fracturi deschise in cavitatea orala si se insotesc de deplasari vestibulare sau
linguale precum si de fracturi, luxatii sau avulsii dentare

SUB 29 - Fr. de mand la copii

- prezenta mugurilor dintilor permanenti la nivelul corpului mandibular, atat in
dentitia temporara cat si in cea mixta, precum si imaturitatea structurii osoase,
confera mandubulei o rezistenta scazuta la traumatisme
- se produc fracturile in "lemn verde" care sunt fracturi incomplete, fara deplasare,
datorita elasticitatii osoase si prezenta unui periost gros
- un traumatism mai puternic poate determina fracturi cu deplasare, deschise in cav
bucala ce ar putea favoriza aparitia complicatiilor septice prin expunerea foliculilor
dentari la mediul septic oral
- c.m frecv situatie clinica la copii este caderea accidentala pe menton care induc
fracturi uni- sau bi-condiliene cu o simptom estompata
- afectarea centrilor de crestere de la nivelul condilului duce la aparitia de micrognatii
sau/si asimetrii mandibulare

SUB 30 - Fr. mandibulei edentate

- mandibula edentata are rezistenta scazuta prin atrofia crestei alveolare si prin
scaderea densitatii osoase dar si prin influenta unor afectiuni generale (osteoporozA)
- un traumatism de intensitate scazuta va produce fracturi inchise cu deplasari
primiare minime, insotite de deplasari secundare minore, datorita tonusului redus al
musculaturii
- un traumatism mai puternic va produce fracturi deschise in cavitatea orala, cu
deplasari primare si secundare cu decalaje si incalecari are fragmentelor osoase
- clinic: * echimoze si hematoame la nivelul planseului bucal
* lipsa ocluziei dentare face dificila aprecierea corecta a reducerii fracturii si
ingreuneaza tratamentul ortopedic, fiind necesara osteosinteza

SUB. 31-Fr. de mand(evolutie)

-in fct de tipul de fractura si de modalitatea terapeutica, exista 2 forme de vindecare
osoasa
Vindecarea Primara
-implica formarea directa a calusului osos, conditionat astfel:
*absenta mobilitatii fragmentelor si vascularizatie buna in focarul de fract
*reducerea anatomica precisa
-acestea se pot obtine prin osteosinteza rigida cu placute si suruburi
-este un proces de vindecare fara formare de calus extern
-este de 2 tipuri:
*cu consolidare primara in conditiile unui spatiu minim intre fragmente
-se obtine cu osteosinteza rigida cu placute si suruburi
-aceasta vindecare duce la formarea unui os mult mai rezistent decat in cazul
vindecarii secundare, in ciuda calusului care mansoneaza focarul de fr
*cu consolidare primara in conditiile unui contact osos perfect
-posibila numai in cazul osteosintezei cu placute de compresie
Vindecarea Secundara
-implica o etapa intermediara de calus fibros care ulterior se transforma intr-unul osos
-este c.m. frecv. mecanism implicat in consolidarea fracturilor de mandibula atunci
cand imobilizarea fragmentelor e de tip non-rigid(trat ortopedic si osteosinteza cu
sarma) si in cazul vindecarii spontane(lipsa tratamentului)
-are 4 etape: faza initiala, faza de calus cartilaginos, faza de calus osos, remodelarea
osoasa

SUB.32-Fr. de mand(complicatii-enumerare)
-complicatii imediate:
*leziuni neurologice
*insuficienta respiratorie obstructiva superioara
*hemoragia cu risc vital
*socul hipovolemic
*lezarea pachetului vasculo-nervos alveolar inferior
-complicatii secundare:
*complicatiile septice
-complicatii tardive:
*consolidarea intarziata
*pseudoartroza
*consolidarea vicioasa
*constrictia de mandibula
*anchiloza temporo-mandibulara

SUB. 33-Mijloace de permeabilizare a cailor aeriene la pac politraumat(enumerare)

-asezarea pacientului in decubit lateral cu gura deschisa pt ca secretiile orale sa nu se
acumuleze in orofaringe
-aplicarea pipei Guedel sau a sondei flexibile nazo-faringiene
-intubatie rino-traheala sau oro-traheala
-punctie traheala/cricotirotomie/traheostomie

SUB. 34-Leziuni asociate cu risc vital ale fr de mand(enumerare)

-leziuni neurologice(ale coloanei cervicale, fr. de baza de craniu, hemoragia
intracraniana si edemul cerebral posttraumatic)
-insuficienta respiratorie obstructiva superioara
-hemoragia cu risc vital
-socul hipovolemic

SUB. 35-Cauzele insuficientei respiratorii obstructive la pac politraumat (enumerare)

-aspirarea de corpi straini
-bloc maxilar fracturat si deplasat mult spre posterior
-pierderea insertiei anterioare a limbii si caderea acesteia spre posterior(glosoptoza)
-edem ale partilor moi orofaringiene
-hematom disecant al limbii si planseului bucal

SUB. 36-Fr de mand(trat: principii generale, modalitati de tratament)

-in cazul unor plagi deschise orale sau/si cervico-faciale cu potential tetanigen, se
face seroprofilaxia antitetanica
-se practica anestezia locoregionala prin infiltratie cu subst anestezice locale cand nu
exista contraindicatii
-plagile limitate ale limbii, buzelor, mucoasei jugale sau cele tegumentare
superficiale se vor sutura inainte imobilizarii fracturii
-se poate practica extractia dentara si sutura alveolei postextractionale in cazul
dintilor cu fractura radiculara irecuperabili, dintilor cu mobilitate excesiva si dintilor
care impiedica reducerea fracturii de mandibula
-reducerea fracturii de mandibula prin repozitionarea manuala a fragmentelor
deplasate

SUB. 37-Fr. de mand(trat de urgenta, obiective, principii)

-obiective: diminuarea durerii, reducerea hemoragiei, reducerea riscului de
asfixie(prin caderea limbii)
-metode de imobilizare provizorie, cu: bandaj mento-cefalic, capelina cu fronda
mentoniera, ligaturi interdentare monomaxilare din sarma, ligaturi dentare
intermaxilare din sarma, ligaturi intermaxilare fixate cu implanturi monocorticale
-antibioprofilaxia si AINS si antialgice

SUB. 38-Fr de mand(trat definitiv, obiective, principii)

Obiective:
*refacerea fizionomica si functionala a etajului inf al fetei
*reducerea pe cat posibil a complcatiilor tardive
*reducerea perioadei de spitalizare
*obtinerea unor rezultate care sa coincida cu asteptarile pacientului
Principii:
-localizarea durerii
-existenta de fr unice sau multiple
-existenta de fr asociate ale maxilarului
-sensul si gradul dislocarii osoase
-directia liniei de fractura
-prezenta dintilor si statusul odonto-parodontal
-forma dintilor
-starea generala si varsta bolnavului

SUB. 39-Trat ortopedic al fr de mand(principii generale, indicatii)

Indicatii:
-fracturi incomplete, fr fara deplasare sau cu deplasare, unice sau duble
-pacienti care prezinta suficiente unitati dentare pt aplicarea aparatului de imobilizare
intermaxilara
-pacienti la care este contraindicata interventia chirurgicala
Principii generale:
-pregatirea CB in vederea aplicarii aparatului de imobilizare intermaxilara
-se aplica intai atela la arcada superioara
-atela va fi fixata cu fire de sarma circumdentare si adaptata intim fara a leza
parodontiul marginal
-se folosesc unitatile dentare care permit ancorarea
-se porneste de la M de 6 ani sau de 12 ani de o hemiarcada spre partea opusa
-capetele atelelor vor fi indoite
-la nivelul mandibulei atela se fixeaza dupa aceleasi criterii, dar se va intrerupe la
nivelul focarului de fractura
-ulterior, se aplica fie o imobilizare elastica pt 24-48h, urmata apoi de o imobilizare
rigida, fie direct o imobilizare rigida
-imobilizarea rigida se mentine 4-6 saptamani la adulti si 6-8 la varstnici

SUB.40-Trat chirurgical al fr. de mandibula(principii generale, indicatii)

-metoda principala folosita este osteosinteza
Osteosinteza:
-consta in descoperirea chirurgicala a focarului de fractura cu reducerea fragmentelor
in pozitie anatomica sub control vizual direct si solidarizarea lor in aceasta pozitie
prin ligaturi de sarma transosoase, miniplacute de osteosinteza sau placi de
reconstructie
Indicatii:
-fr. retrodentare cu ascensionarea fragmentul distal asupra caruia nu se poate actiona
prin metode ortopedice
-fr. cu angrenare stransa a capetelor osoase care nu pot fi degajate prin metode
ortopedice
-fr. cu dislocare mare in care exista interpozitii de parti moi sau corpi straini
-fr. vechi vicios consolidate
-fr. deschise in CB cu decalaj in plan vertical si/sau sagital
-fr. la pacienti care nu prezinta dinti suficienti pt ancorajul aparatelor ortopedice
-fr. ale mand. asociate cu fr. ale maxilarului superior

SUB. 41-Atitudinea fata de dintii din focarul de fract mand

-pt stabilirea conduitei terapeutice, la ex clinic si radiologic trebuie evaluate:
*rolul dintelui in contentia fracturii
*stabilitatea sau mobilitatea dintelui in focarul de fractura
*integritatea dintilor adiacenti focarului
*rolul sau fizionomic si functional
-exista 3 situatii clinice:
1. Dintii din focarul de fractura se extrag in momentul imobilizarii
-dintii care prezinta fr corono-radiculare, dinti luxati in urma traumatismului, dinti
care impiedica reducerea fragmentelor in pozitia corecta
2. Dintii din focarul de fractura se extrag la 12-15 zile de la imobilizare
-dinti semiinclusi situati la nivelul focarului de fractura, dinti care contribuie la
stabilizarea fragmentelor, dar prezinta distructii corono-radiculare, fracturi
interradiculare, focare cronice
3. Dintii din focarul de fractura se conserva
-sunt integri sau prezinta fracturi coronare ce pot fi restaurate, M3 total inclusi in
grosimea osului si care nu impiedica reducerea si contentia fracturii

SUB. 42-Cerclajul circumandibular(Burlibasa)

SUB. 43-Fr de maxilar(etiopatogenie)

-incidenta fr de maxilar este mai scazuta decat cea a fr de mandibula, deoarece
maxilarul este fixat la baza craniului si protejat de proeminente osoase:piramida
nazala, os zigomatic
-au frecv cea mai crescuta la sexul masculin si afecteaza in special adultii tineri intre
20-35 de ani
-c.m. frecv sunt cele orizontale de tip LeFort
-cauze: accidente rutiere, agresiuni umane, accidentele de munca, accidente sportive

SUB. 44-Fr de maxilar(clasificare)

-fracturi partiale: fr crestei alveolare, fr tuberozitatii maxilare, perforatiile boltii
palatine
-fracturi totale: fr orizontale(LeFort I, II, III), fr verticale(fr mediosagitala, fr
paramediana) sau asocieri intre acestea-mixte(fr Huet, fr Richet, fr Bassereau, fr
Walter, fr cominutive)

SUB. 45-Zone de maxima rezistenta a etajului mijlociu

-in plan vertical:
*stalpul anterior(Canin)-constituit din eminenta canina care se continua in sus, lateral
de apertura piriforma pana la nivelul 1/3 interne a rebordului orbital superior
*stalpul lateral(maxilo-malar)-constituit din creasta zigomato-alveolara din dreptul
M1, 2 sup si se continua in sus cu osul malar si de-a lungul rebordului lateral al
orbitei
*stalpul posterior(pterigoidian)-constituit din baza tuberozitatii maxilare si se
continua in sus cu apofizele pterigoide si apoi cu aripa mare a sfenoidului
-in plan orizontal:
*traversa inferioara(palatina)-palatul dur
*traversa mijlocie(infraorbitala)-constituita din rebordul orbital inferior si se continua
posterior cu arcada temporo-zigomatica
*traversa superioara(supraorbitala)-constituita din rebordul orbital superior

SUB. 46-LEFORT 1-traiect

-se mai numeste fractura transversala joasa
-linia de fr are traiect orizontal prin:
*apertura piriforma
*deasupra apexurilor dentare
*fosa canina
*creasta zigomato-alveolara
*tuberozitatea maxilara
*treimea inferioara a apofizelor pterigoide
-astfel, intregul proces alveolar, impreuna cu bolta palatina se desprind de restul
masivului facial
-se pot produce prin traumatism direct aplicat frontal deasupra apexurilor I sau lateral
prin traumatisme aplicate in dreptul PM sau M

SUB. 47-LEFORT 1-clinic

-la nivel cervico-facial:
-leziuni asociate ale partilor moi
-echimoze, escoriatii, hematoame sau plagi limitate la nivelul regiunii nazo-labiale
superioare sau geniene
-echimoze vestibulare la nivelul fundului de sant vestibular superior
-echimoze palatine in special la nivelul valului moale
-palpare dureroasa in fundul de sant vestibular superior, retrotuberozitar in dreptul
apofizei pterigoide
-mobilitate anormala a portiunii inferioare a maxilarului
-tulburari de ocluzie minime

SUB. 48-LEFORT 2-traiect

-se mai numeste disjunctia cranio-maxilara joasa sau fractura piramidala a
maxilarului
-linia de fr are traiect oblic, in jos si inapoi prin:
*oasele nazale
*osul lacrimal
*apofiza ascendenta a maxilarului
*rebordul orbital la nivelul gaurii infraorbitale
*peretele antero-lateral al sinusului maxilar
*1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide
*peretele lateral al fosei nazale
*vomerul
*septul nazal cartilaginos
-se poate produce doar prin mecanism direct printr-un traumatism aplicat la nivelul
etajului mijlociu al fetei, la radacina nasului-->osul maxilar este desprins in totalitate
de craniu

SUB. 49-LEFORT 2-clinic

-edem facial important
-facies in butoi
-deformarea etajului mijlociu al fetei cu infundarea piramidei nazale si a regiunii
infraorbitale
-echimoze palpebrale si infraorbitale insotite de CHEMOSIS CONJUNCTIVO-
BULBAR BILATERAL :))))
-epistaxis bilateral
-epiphora prin obstructia canalului nazo-lacrimal
-uneori hipoestezia sau anestezia teritoriului n. infraorbital
-emfizem subcutanat prin deschiderea sinusurilor maxilare si a foselor nazale
-echimoze ale mucoasei orale
-mobilitatea anormala a intregului bloc maxilar
-tulburari de sensibilitate in teritoriul n. palatin mare
-tulburari de ocluzie

SUB. 50-LEFORT 3-traiect

-se mai numeste disjunctie cranio-maxilara inalta
-linia de fr are traiect oblic, in jos si inapoi prin:
*oasele nazale la nivelul suturii nazo-frontale
*os lacrimal
*apofiza ascendenta a maxilarului
*suprafata orbitala a etmoidului
*peretele inferior al orbitei
*peretele extern al orbitei
*apofiza pterigoida in 1/3 superioara
*arcada temporo-zigomatica
*lama perpendiculara a etmoidului
*vomerul
-mecanism de producere: printr-un traumatism violent aplicat fie frontal asupra
glabelei, fie lateral asupra osului zigomatic

SUB. 51-LEFORT 3-clinic

-semnele clinice de la LEFORT 2:
-edem facial important
-facies in butoi
-deformarea etajului mijlociu al fetei cu infundarea piramidei nazale si a regiunii
infraorbitale
-echimoze palpebrale si infraorbitale insotite de CHEMOSIS CONJUNCTIVO-
BULBAR BILATERAL :))))
-epistaxis bilateral
-epiphora prin obstructia canalului nazo-lacrimal
-uneori hipoestezia sau anestezia teritoriului n. infraorbital
-emfizem subcutanat prin deschiderea sinusurilor maxilare si a foselor nazale
-echimoze ale mucoasei orale
-mobilitatea anormala a intregului bloc maxilar
-tulburari de sensibilitate in teritoriul n. palatin mare
-tulburari de ocluzie
PLUS:
-mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza craniului in
sens vertical si orizontal
-tulburari oculare:
*enoftalmie si diplopie prin deplasarea podelei orbitei
*exoftalmie si diplopie prin prezenta unor hematoame sub si retrobulbare
*hemoragii intraoculare cu tulburari grave de vedere
*pareze ale n. ciliari si oculo-motori
-rinolicvoree/otolicvoree
-tulburari respiratorii prin obstructia cailor aeriene superioare

SUB. 52-Fr. tuberozitatii maxilare(cauze, caract clinice)

-se produc f rar, prin mecanism direct, fiind rezultatul unui accident al extractiei
dentare
-tuberozitatea maxilara fie va prezenta o fisura, fie va fi desprinsa partial sau complet
-in fr. cu deplasare pot aparea semnele clinice comunicarii oro-sinuzale

SUB. 53-Fr. mediosagitala a maxilarului(clinic)

-traiect vertical prin procesul alveolar intre incisivii centrali spre sutura medio-
palatina, despartind masivul facial in treimea inferioara in 2 jumatati cu deschidere
anterioara sau posterioara
-mecanismul de producere e indirect in traumatismele pe menton
-clinic:
*o plaga liniara la nivelul gingivo-mucoasei alveolare interincisiv care se intinde si la
nivelul boltii palatine pe linia mediana
*echimoze vestibulare in fundul de sant vestibular superior si la nivelul palatului dur
*aparitia unei diasteme interincisive atunci cand pacientul strange dintii in ocluzie

SUB. 54-Fr. mixte de maxilar(enumerare, clinic)

Enumerare:
-fractura Huet
-fractura Richet
-fr. Bassereau
-fr. Walter
Clinic:
-mobilitate anormala a fragmentelor
-tulburari de ocluzie variate, atipice
-semne clinice sinusale si/sau oculare

SUB. 55-Fr. de max(tulburari morfologice comune)

-infundarea etajului mijlociu al fetei
-edem posttraumatic facial important
-hematoame, echimoze, escoriatii si plagi ale tegum cervico-faciale
-mobilitate anormala

SUB. 56-Fr. de max(manifestari clinice nazale si sinusale)

-epistaxis moderat sau sever
-discontinuitate osoasa cu mobilitate patologica a oaselor nazale
-emfizem subcutanat prin deschiderea sinusurilor maxilare

SUB. 57-Fr. de max(manifestari clinice orbitale)

-hematoame palpebrale inferioare
-chemosis conjunctivo-bulbar
-exo/enoftalmie
-diplopie
-pareza pleoapei inferioare
-epifora(obstructia canalului nazo-lacrimal)

SUB. 58-Fr. de max(manifestari neurologice)

-rinolicvoree, otolicvoree, care sugereaza fr. anterioara a bazei craniului
-hipoestezie sau anestezie pe traiectul n. infraorbital sau a n. palatin mare

SUB. 59-Fr. de max(tulburari ocluzale)

S:-ocluzie inversa la nivelul grupului frontal
T:-ocluzie incrucisata atunci cand exista si deplasari laterale
V:-ocluzie deschisa frontala si contacte premature la nivelul Molarilor bilateral

SUB. 60-Fr. de max(semne clinice endoorale)

-echimoze si plagi ale fibromucoasei orale
-intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
-leziuni dentare(fracturi, luxatii, intruzii, extruzii, avulsii)

SUB. 61-Fr. de max(tulburari functionale)

-dificultati in masticatie, fonatie, deglutitie
-tulburari respiratorii prin obstructia cailor aeriene superioare

SUB. 62-Fr. de max(evolutie si complicatii)

-au o evolutie favorabila, calusul fibros se formeaza in 8-10 zile, iar cel osos in 20-30
de zile
-complicatiile sunt tardive si sunt de obicei consolidari vicioase
-comparativ cu fracturile de mandibula, complicatiile secundare supurative sunt mai
rare si se datoreaza deschiderii focarelor de fractura in cavitatea orala/fose
nazale/sinusuri paranazale, fiind astfel expuse unui mediu septic
-pot sa evolueze spre supuratii geniene, osteita sau osteomielita maxilarului

SUB. 63-Tratamentul fr. de maxilar(Obiective)

-reducerea in pozitie anatomica si contentia fragmentelor osoase fracturate pana la
consolidarea acestora, obtinand in final:
*reabilitarea fizionomica si functionala
*refacerea integritatii morfologice a piramidei nazale si a orbitelor
*restabilirea ocluziei habituale
*refacerea dimensiunilor verticale si transversale ale fetei

SUB.64-Fr. orizontale de maxilar(principii de tratament in urgenta)

-fr. orizontale=LEFORT 1,2,3
-intereseaza fr. cu deplasare, obiectivul principal fiind fixarea provizorie a blocului
maxilar fracturat la baza osoasa craniana cu scopul de a:
*combate durerea
*diminuarea hemoragiei
*asigurarea unei respiratii normale
-reducerea fracturii se face sub anestezie locala sau sedare prin tractiune manuala
directa, tractionand maxilarul anterior si superior pt a obtine o ocluzie corecta SAU
tractiune prin intermediul unor sarme care sunt fixate pe dintii laterali de-o parte si de
alta a arcadei superioare
-imobilizarea provizorie de urgenta se face cu bandaj mento-cefalic, capelina cu
fronda mentoniera

SUB.65-Fr. orizontale de maxilar(metode de reducere a fracturii)

-reducerea fracturii se face sub anestezie locala sau sedare prin tractiune manuala
directa, tractionand maxilarul anterior si superior pt a obtine o ocluzie corecta SAU
tractiune prin intermediul unor sarme care sunt fixate pe dintii laterali de-o parte si de
alta a arcadei superioare
-imobilizarea provizorie de urgenta se face cu bandaj mento-cefalic, capelina cu
fronda mentoniera

SUB. 66-Fr. orizontale de maxilar(principii de trat. definitiv)

-tratamentul trebuie initiat cat mai precoce, deoarece fr. maxilare au tendinta de
consolidari vicioase cu tulburari functionale
-tratamentul definitiv al fr. de maxilare se realizeaza prin metode ortopedice,
chirurgicale sau combinate
-obiecivul tratamentului definitiv al fr. orizontale de maxilar consta in readucerea in
pozitie corecta a fragmentelor osoase dizlocate si contentia lor pana la consolidarea
completa, pt a obtine o refacere osoasa anatomica si restabilirea unei functionalitati
normale a ADM
-reducerea si imobilizarea fragmentelor osoase maxilare au ca reper fix raporturile de
ocluzie

SUB. 67-Fr. verticale de maxilar(principii de trat. in urgenta)

-in cazul fr. verticale cu deplasare, la care reducerea manuala e dificila, se poate
reduce fractura printr-o metoda ortopedica lenta folosind tractiuni elastice
intermaxilare cu ajutorul inelelor de cauciuc care sunt fixate pe butonii atelelor de
imobilizare
-inelele de cauciuc sunt orientate in sensul reducerii in pozitie corecta a fragmentelor
fracturate
-obiectivul principal este restabilirea ocluziei dentare habituale

SUB. 68-Fr. verticale de maxilar(principii de trat. definitiv)

-in cazul fr. verticale cu deplasare, la care reducerea manuala e dificila, se poate
reduce fractura printr-o metoda ortopedica lenta folosind tractiuni elastice
intermaxilare cu ajutorul inelelor de cauciuc care sunt fixate pe butonii atelelor de
imobilizare
-inelele de cauciuc sunt orientate in sensul reducerii in pozitie corecta a fragmentelor
fracturate
-obiectivul principal este restabilirea ocluziei dentare habituale

SUB. 69-Fr. de maxilar(metode chirurgicale-enumerare, princ. generale)

-metodele chirurgicale sunt:
1. Suspendari scheletice de tip Adams(la distanta)
-au rolul de a fixa maxilarul sau complexul mandibulo-maxilar prin imobilizare rigida
intermaxilara la baza osoasa craniana
-se ancoreaza cu ajutorul unor fire de sarma trecute prin partile moi la nivelul unor
puncte scheletice, care sunt situate deasupra liniei de fr.(ex: arcada zigomatica, sutura
fronto-zigomatica, rebordul orbital inferior)
-suspendarile permit doar tractionari verticale
-firul de sarma se prinde de atela mandibulara
-este necesare imobilizarea rigida intermaxilara cu raporturi ocluzale corecte
2. Osteosinteza
-reprezinta descoperirea chirurgicala a focarului de fr., reducerea fragmentelor in
pozitie anatomica sub control vizual direct si solidarizarea lor in aceasta pozitie prin
ligaturi de sarma trans-osoase si/sau mini-placute de osteosinteza
-indicata in cazul fr. orizontale LEFORT 1

SUB. 70-Fr. maxilare la copii(tratament)

-fracturile la copii sunt majoritar "in lemn verde"cu deplasari de mica amploare si
mobilitate osoasa limitata, cel mai frecvente fiind cele partiale ale procesului alveolar
-pentru reducerea fracturilor se foloseste un dispozitiv, adica gutiera maxilara din
acrilat care are rol de contentie
-se ia amprenta pt confectionarea gutierei
-se reduce fractura
-se cimenteaza gutiera in GURA :))

SUB. 71-Fr. de maxilar la edentati total(tratament)

-cele mai indicate sunt metodele chirurgicale, rar ortopedice
-metoda de electie: osteosinteza cu mini-placute si suruburi
-scopul tratamentului este imobilizarea maxilarului fracturat la baza osoasa craniana
-la pacientii protezati total:
*reducerea manuala a fracturii
*aplicarea protezelor in relatie ocluzala corecta
*aplicarea bandajului mento-cefalic sau capelinei cu fronda mentoniera
-la pacientii neprotezati:
*amprenta, confectionarea unei sine linguale si a unei placi palatinale care sa
restabileasca DVO
*contentie cranio-maxilara realizata cu capelina cu fronda mentoniera

SUB. 72-Fr. de complex zigomatic(clasificare)

-se clasifica dupa sediul liniilor de fr. si dupa segmentul osos afectat, in:
Fracturi anterioare:
*fara deplasare:
-fisuri ale complexului zigomatic
*cu deplasare:
-partiale-limitate la podeaua orbitei, peretele antero-lateral al sinusului maxilar
-totale -fr. disjunctie de malar
-fr. cominutiva a malarului
Fracturi posterioare:
*fara deplasare:
-"in lemn verde"
*cu deplasare:
-unice: determina o denivelare in treapta a arcadei temporo-zigomatice
-duble: care delimiteaza un singur fragment intermediar, cu o infundare in forma de
sant a arcadei temporo-zigomatice
-triple: cu 2 fragmente intermediare care determina o infundare in "V"a arcadei
temporo-zigomatoce

SUB. 73-Fr. ant. de complex zigomatic cu deplasare(clinic)

-edem, echimoza palpebrala si conjunctivala
-epistaxis unilateral
-asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
-intreruperea continuitatii osoase la nivelul rebordului orbital inferior
-edemul uneori mascheaza infundarea osului malar si face dificila sau imposibila
palparea discontinuitatilor osoase
-exoftalmie sau enoftalmie
-crepitatii gazoase
-tulburari functionale oculare si mandibulare
-hipoestezia sau anestezia sau hiperestezia n. infraorbital de partea lezata

SUB. 74-Fr. post de complex zigomatic(clinic)

*fara deplasare: discrete echimoze sau escoriatii in dreptul arcadei temporo-
zigomatice si palparea este dureroasa moderat
*cu deplasare:
-infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice
-discrete echimoze sau escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice
-limitarea miscarilor mandibulare

SUB. 75-Disjunctia de malar(clinic)

-linia de fr. traverseaza rebordul orbital inferior si podeaua orbitei, peretele anterior al
sinusului maxilar, sutura zigomatico-frontala la nivelul peretelui lateral al orbitei si
sutura zigomatico-temporala
-osul malar desprins in totalitate se infunda in sinusul maxilar si fosa infratemporala

SUB. 76-Fr. ant. de complex zigomatic fara deplasare(clinic)

-edem posttraumatic al regiunii zigomatice si palpebrale
-echimoza palpebrala in monoclu si echimoze ale conjunctivei bulbare
-discreta hipoestezie in teritoriul n. infraorbital
-deschiderea gurii in limite normale
-uneori epistaxis unilateral

SUB. 77- Fr. de complex zigomatic(investigatii paraclinice)

-este reprezentat de examenul radiologic
-se recomanda una sau mai multe din urmatoarele tipuri de investigatii:
*incidenta semi-axiala Hirtz
*CT

SUB. 78-Fr. de complex zigomatic(tratament)

-cele fara deplasare nu necesita decat tratament AINS local si oral
-cele cu deplasare:
*tratament chirurgical-care are rolul de a reduce si mentine in pozitie anatomica
fragmentul osos fracturat
-se realizeaza cu abord cutanat sau oral

SUB. 79-Fr. de complex zigomato-orbitar(ev si complicatii)

-consolidarea fr. se produce rapid, aproximativ 10-12 zile
-cele fara deplasare se vindeca spontan si fara urmari
-cele cu deplasare, daca nu se intervine precoce pot determina complicatii tardive-
consolidari vicioase-insotite de tulburari fizionomice, functionale si parestezii in
teritoriul n. infraorbital

SUB. 80-Fr. de podea de orbita(tratament)

-calea de abord: rinosinuzala
-se reduce podeaua orbitei prabusite in sinus cu un decolator introdus in sinusul
maxilar
-se face imobilizarea fragmentelor fracturate prin mesa iodoformata introdusa in
sinusul maxilar care se mentine 10-12 zile pana la aparitia calusului fibros
-balonaj gonflabil introdus in sinus

SUB. 81-Fr. de oase proprii nazale(clinic)-Fr. piramidei nazale

-durere spontana si la presiune
-edemul piramidei nazale cu sau fara echimoze, escoriatii sau plagi
-deformarea reliefului piramidei nazale(in fr. cu deplasare)
-crepitatii osoase si mobilitatea anormala a oaselor proprii nazale
-epistaxis bilateral marcat
-obstructie nazala, anosomie, rinolalie inchisa

SUB. 82-Fr. de oase proprii nazale(tratament)-Fr. piramidei nazale

-fr. fara deplasare se vindeca spontan, fara consecinte anatomice sau functionale
-fr. cu deplasare:
*urmareste refacerea morfologica si functionala a structurilor nazale traumatizate prin
repozitionarea fragmentelor osteocartilaginoase pt a recalibra si a permeabiliza fosele
nazale
*reducerea fragmentelor fracturate se face prin manevre endo si exo-nazale
*imobilizarea fracturii consta in asigurarea unei presiuni endo-nazal cu o mesa
iodoformata si exo-nazal cu ajutorul unui conformator din stents sau aluminiu
*acestea se mentin 8-10 zile