Sunteți pe pagina 1din 11

Tratamentul cariei dentare

Tratamentul cariei simple Scopuri majore: 1. Indepartarea tesuturilor demineralizate; 2. Prevenirea complicatiilor pulpare; 3. Obturatia finala (reface morfolo ic si functional portiunea lipsa de la nivelul coronar al dintelui afectat de carii ! scop curativ"; Conform pp biologice tratamentul cariei are ca obiective urmatoarele aspecte: 1. Indepartarea tesuturilor bolnave din procesul carios; 2. Prevenirea e#citatiei nocive; 3. $ratamentul placii dentinare; %. Protejarea pulpei dentare si stimularea functiei de aparare; &. protejarea tesuturilor moi din vecinatatea procesului carios; '. (efacerea morfo)dentara si asi urarea prin obturatie a dainuirii ei in timp; *. (estabilirea rapoartelor ocluzale si articulare pt reinte rarea dintelui in functionalitatea corecta a aparatului dento)ma#ilar. Etapele tratamentului: 1. +#ereza c,irur icala ! consta in prepararea unei cavitati specifice in vederea inserarii obturatiei la niv dintelui - asa numitul timp chirurgical 2. $ratamentul medicamentos al pla ii dentinare - asa numitul timp medicamentos. 3. (efacerea morfolo iei morfo)functionala prin obturatie ) asa numitul timp ortopedic. Principii generale si speciale in prepararea cavitatii Def: Prepararea cavitatii este o interventie de tip c,irur ical care consta in e#ereza tesuturilor dentare alterate si creerea in coroana dintelui a unei cavitati cu anumite caracteristici in vederea refacerii anatomo)functionala a dintelui lezat prin aplicarea in cavitatea respectiva a unor materiale de obturatie ,etero ene. Prepararea cavitatilor are: 1.Scop curativ ! eliminarea procesului patolo ic si creerea de conditii biolo ice favorabile pulpei dentare pt elaborare de dentina secundara de reactie. 2. Scop profilactic ! suprimarea dezvoltarii cariei recidive sau a cariei secundare mar inale. Pp. de preparare ale cavitatii au fost concepute de .lac/ in 1001 si corespund celor & clase in care se impart leziunile carioase dupa criterii clinico)topo rafice. 1ceste principii sunt de 2 feluri: pp enerale si pp speciale. Principii generale! timpi de lucru necesari in prepararea unei cavitati (care sunt aceeasi indiferent de tipul de cavitate"; ! sunt: 1. Deschiderea cavitatii ; 2. Escavarea; 3. Extensia preventiva a cavitatii; 4. Asigurarea re istentei peretilor cavitatii; !. "ta#ilirea retentiei cavitatii; $. %relucrarea marginilor cavitatii; &. 'erificarea cavitatii preparate; Principii speciale! fiecare tip de cavitate conform celor & clase a clasificarii topo rafice a cariilor dupa .lac/2 astfel: 1

CLASA I: apartine cariilor localizate pe suprafetele ocluzale a tuturor 3 si P32 in fosetele orale si vestibulare ale 3 si in foramen caecum la frontalii superiori. CLASA II: cavitatiile realizate pe fetele pro#imale ale tuturor 3 si P3. CLASA III: cavitatile realizate pe fetele apro#imale ale frontalilor2 la care un ,iul incizal este inte ru. CLASA IV: cavitatile localizate pe fetele apro#imale ale frontalilor cu un ,iul incizal distrus. CLASA V: cavitatile localizate in treimea cervicala a fetelor 4 si O a tuturor dintilor (in cariile de colet". +#ista in nomeclatorul de specialitate si asa numitele cavitati atipice2 localizate pe mai multe fete2 ele purtand denumirea fetei pe care sunt amplasate2 respectiv cavitatea mezio)ocluzo)distala. 5enumiri de cavitati mai pot fi: simple2 compuse2 superficiale2 profunde2 in functie de caracteristicile care le are la finalul preparatiei.

Timpul chirurgical al tratamentului


Pentru prepararea unei cavitati fazele de lucru trebuie sa respecte anumite re uli enerale care au fost elaborate in 1001 de .lac/ si care se respecta si azi. 1. Desc i!erea procesului carios ! reprezinta calea de abordare a procesului carios in scopul pre atirii cavitatii. ! uneori efectul acestui timp de lucru necesita usurarea accesului care se realizeaza cu ajutorul unei faze preliminare de subtiere a zonei de smalt2 urmata apoi de desc,iderea propriu)zisa a procesului carios cu ajutorul unei freze lobulare (cazul de carie cu desc,idere punctiforma". 1ceasta desc,idere a procesului carios trebuie realizata astfel incat sa: ) fie proportionala cu intinderea in suprafata a procesului carios; ) sa fie suficient de mare pt a permite o buna vizibilitate directa sau indirecta in procesul carios; ) sa permita un acces satisfacator a intrumentelor de lucru; 6a modul eneral desc,iderea procesului carios se realizeaza prin indepartarea in totalitate a smaltului periferic subminat de catre procesul carios2 pana se ajun e in zona de smalt sprijinit pe dentina sanatoasa. ". E#tensia preventiva ! urmareste e#tinderea mar inilor viitoarei cavitati in zonele de autocuratire sau in zonele accesibile curatirii artificiale2 e#tensie care trebuie sa mear a pana in tesut sanatos al dintelui pt a preveni aparitia cariei secundare mar inale. 4arietatea de situatii clinice face ca e#tensia preventiva sa imbrace aspecte clinice particulare in raport cu tipul de cavitate. 6a dintii frontali se admit concesii in ceea ce priveste prelucrarea mar inilor cavitatii pt ca primeaza principiul fizionomic al zonei frontale dar nu sunt admise compromisuri fata de indepartarea in totalitate a tesuturilor demineralizate si alterate de la mar inea procesului carios. $. %e&istenta peretilor cavitatii ! urmareste prepararea unei cavitati cu peretii cat mai rezistenti la presiunile masticatorii transmise atat direct asupra lor cat si prin intermediul obturatiei aplicate ulterior. In cariile ocluzale sau pro#imale la dintii laterali2 unde presiunile masticatorii sunt mari2 peratii laterali subtiri ai cavitatii sau cei nesustinuti de dentina sanatoasa2 vor fi indepartati sau scurtati prin slefuire pana vor deveni mai rosi prin sustinerea de catre dentina sanatoasa.

6a dintii frontali se vor face concesii in asi urarea rezistentei peretilor pastrandu)se din motive estetice c,iar si peretii subtiri numai din smalt la nivel vestibular2 c,iar daca peretele e f subtire si nesprijinit de dentina sanatoasa la fel se procedeaza si cu un ,iul incizal subminat ! se pastreaza. 7avitatile de colet2 nefiind supuse presiunilor masticatorii2 nu ridica probleme in asi urarea rezistentei peretilor. '. %etentia peretilor cavitatii ! mijloacele pe care le folosim in prepararea unei cavitati pt a nu permite dislocarea obturatiei cand asupra ei actioneaza fortele de presiune2 de tractiune2 de alunecare in timpul procesului masticator. 8orma de retentie a cavitatilor e specifica fiecarei clase2 in eneral se stie ca pt asi urarea retentiei trebuie sa: ) cel putin 2 pereti ai cavitatii trebuie realizati paraleli intre ei2 si perpendicular pe fundul cavitatii. ) fundul cavitatii trebuie sa fie plan sau conve#2 dar niciodata concav (palnie". ) creerea de pereti usor diver enti spre baza contribuie la marirea radului de retentie a intre ii cavitati. ) radul de aderenta al obturatiei la pereti poate creste si datorita asperitatilor dentinare ale peretilor laterali care corespund cu asperitatile materialului ce se va insera ulterior in cavitate. 9nele concesii se pot face pt materialele compozite care se stiu ca au un coeficient de aderenta mai bun decat a amal amelor. (. E#ere&a !entinei ramolite $impul de curatire a cavitatii! indepartarea in intre ime a continutului procesului carios si a dentinei alterate pana la dentina sanatoasa care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie dura2 sa fie normal colorata. In cazul in care raman mici insulite de dentina ramolita neidentificate acestea pot enera si alte procese carioase ! carii recidive. In cariile profunde apropiate de camera dentara2 indepartarea dentinei alterate se va face incepand de la perferia procesului carios spre centru astfel incat peretele care protejeaza camera pulpara (pulpar sau para)pulpar" sa fie ultimul asupra caruia sa se actioneze. ). *i&otarea marginilor cavitatii Pentru a permite o perfecta adaptare a obturatei la mar inile cavitatii2 aceasta trebuie sa aiba un contur re ulat2 un ,iurile e#terne trebuie sa fie rotunjite2 iar prismele de smalt periferic nesustinute de dentina trebuie sa fie indepartate. .izotarea prezinta insa deosebiri de la clasa la clasa2 fiind necesara mai ales in cavitatile mari si mijlocii2 la dintii laterali datorita diver entei prismelor de smalt fata de a#ul vertical al dintelui (dispunere radiala". 6a cavitatile apro#imale2 la nivelul dintilor frontali si a celor de colet se urmareste ca mar inile sa fie drepte2 netede2 fara anfractuozitati2 deci finisate pt ca la acestea nu se face bizotare. +. Pregatirea finala a cavitatii ,toaleta cavitatii! se realizeaza prin spalarea cavitatii pt indepartarea resturilor de dentina2 saliva2 san e2 apoi se izoleaza dintele2 se de reseaza cavitatea2 se usuca2 se face controlul atent al peretilor cavitatii si mai ales a peretilor pulpar si parapulpar pt depistarea eventualelor desc,ideri microscopice ale camerei pulpare2 astfel prelucrata cavitatea se va putea efectua la nivelul ei. ! timpul urmator: tratamentul pla ii dentinare

.omeclatura peretilor unei cavitati simple 7avitatea simpla ! o cavitate care prezinta o forma de caseta care are: 1. Patru pereti verticali (care se denumesc prin denumirea fetei in dreptul careia se etaleaza2 respectiv perete vestibular2 oral sau palatinal2 mezial2 distal" 2. 9n perete orizontal care se denumeste ca perete pulpar. 3. Patru un ,iuri verticale( se formeaza prin unirea a 2 pereti verticali2 acestia sunt: peretele mezio)vestibular2 disto)vestibular2 mezio)oral si disto)oral". %. Patru un ,iuri orizontale care se formeaza la locul de unire a peretelui pulpar orizontal cu cei % pereti verticali: mezio)pulpar2 disto)pulpar2 vestibulo)pulpar2 oro)pulpar. &. Patru colturi care se formeaza din intretaierea a cate 3 pereti: coltul mezio) vestibulo)pulpar2 disto)vestibulo)pulpar2 mezio)oro)pulpar2 disto)oro)pulpar. '. 3ar inile ocluzale ale unei cavitati simple2 adica cele date de peretii verticali si suprafata ocluzala care lipseste2 constituie mar inile e#terne ale cavitatii. 6a clasele II2 III2 I4 si 4 mai e#ista un perete in ival si un perete parapulpar care formeaza cu ceilalti pereti un ,iurile si colturile denumite corespunzator fetelor pe care le secondeaza.

(avitatea de clasa )
! rezulta din tratamentul proceselor carioase localizare in santurile orale ale molariilor si in ropitele orale ale dintiilor frontali. %

$e,nica de preparare 5ifera dupa forma si localizarea cariei2acesta putand avea urmatoarele aspecte clinice: 1.carie cu orificiu mare de desc,idere 2.carie punctiforma unica sau multipla 3.carie cu marmoratie care se intinde in santuri I. Carie cu orificiu mare !e !esc i!ere 1. +ste pronuntata atat in suprafata cat si in profunzime 1bordarea ei se va face cu o freza lobulara de marime corespunzatoare procesului carios respectiv desc,iderea cav. Se introduce in turatie mare in interiorul cav. 7arioase2orintand)o spre peretii laterali si e#ecutand o miscare de retra ere a frezei lobulare din interiorul cavitatii.1ceasta miscare se numeste miscare de scoatere activa2 se va face fara a pierde contactul cu peretii laterali pt a indeparta prismele de smalt subminate cu ajutorul partii dorsale a frezei pana se ajun e in tesut sanatos. ". E#tensia preventiva -in toate santurile si fosetele ocluzale retentive2 in marmoratii pana la nivelul pantelor cuspidiene 2in zonele de autocuratire si curatire artificiala. Se folosesc freze coninvers si freze cilindrice. $. %e&istenta peretilor -urmareste prepararea unei cav.cu peretii sufficient de rosi 2rezistenti pe presiunile masticatorii2atunci cand peretii sunt prea subtiri ei se vor scurta prin slefuire cu o piatra pana se ajun e la o rosime suficienta datorita rosimii dentinei. '. %etentia cavitatii )asi urata de paralelismul paretiilor laterali si intalnirea cu peretele bazal al cav. 7are intotdeauna trebuie sa fie in un ,iuri drepte si usor ascutite pt a marii radul de retentionare al obturatiei in interiorul cav.Pentru acesta se actioneaza cu freze cilindrice de)a lun ul peretiilor verticali menajand peretele pulpar care poate fi prelucrat plan sau in trepte (mai ales in dreptul coarnelor pulpare pt a nu desc,ide camera pulpara.7and nu putem evita forma concave a peretelui pulpar 2forma care se stie ca favorizeaza bascularea obturatiei2 se va aplica un coafaj indiresct in care dupa 2)3 zile se va sculpta planul bazal absalut orizontal. (. Curatirea cavitatii - escavarea dentinei ramolite se va face cu lin urita .lac/ sau freza lobulare de marimi adecvate marimii cav. Prin actionarea frezelor de la periferie spre centru pe peretii latearali2ultimul perete abordat fiind cel pulpar.7avitatea este bine curatita atunci cand la palpare cu sonda a peretiilor se obtine un sunet specific denumit :stri at dentinar; asemanator actiunii de dezosare a carnii de pe os.Peretele pulpar se va curate ultimul pt ca in cazul desc,iderii camerei pulpare accidentale sa nu e#iste riscul de infectare a pulpei dentare prin e#istenta de resturi de dentina ramolita ce ceilalti pereti. Se folosesc freze lobulare -miscari de tatonare din aproape in aproape 2fara presiuni2turatie mica pt a nu desc,ide camera pulpara 2pt a nu incalzi in timpul frezajului dentina putin pt ca produce dureri.In dreptul coarnelor pulpare se pot face concesii e#erezei dentinei patalo ice pt a nu desc,ide camera pulpara2dar atunci va trebui aplicata te,nica coafajului indirect pulpar in 2 timpi.5upa curatirea completa de dentinei ramolite! o cavitate de forma bruta sau caviate primara. ). *i&otarea -realizata cu scopul : ) indepartarea anfractuozitatiilor si prismelor de smalt nesustinute direct de dentina; ) cu scopul tesirii mar inilor cav. pt indepartarea prismelor de smalt periferice sectionate; ) rotunjirea un ,iurilor e#terne de intalnire a mar inilor; Pentru realizarea bizotarii se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conice2care se plimba de)a lun ul mar inilor cavitatii si anume: &

) in pozitie verticala atunci cand piatra este conica; ) in pozitie usor inclinata spre e#terior cand piatra este cilindrica; In functie de materialul de obturatie care se foloseste2inclinatia poate fi de 3<)3& rade pt amal am si %& rade pt incrustatii..izotajul nu se face in cazul materialelor compozite aplicate ca si obturatie. +. Toaleta cavitatii consta in spalarea cu jet de apa a resturilor de dentina2saliva2san e dupa care se face izolarea 2uscarea dintelui2de resarea si controlul ri uros al peretiilor mai ales in dreptul coarnelor pulpare pentru a nu lasa neobservata o eventuala desc,idere punctiforma a camerei pulpare. II. Carii punctiforme :a"unice b"multiple c"multiple cu vec,ime diferita

a" 1tunci cand caria este punctiforma unica se pot intalni doua situatii)carie superficiala cu dentina ramolita e#tinsa in suprafata ce depaseste diamterul orificiului de desc,idere a cariei.In aceasta situatie desc,iderea de face cu freze lobulare de marimi corespunzatoare desc,iderii cav la care prin miscari de scoatere active se va indeparta smaltul subminat mar inal si dentina ramolita. +#tensia preventiva -implica lar irea lobala a cav.cu e#tinderea mar inilor pe pantele cuspidiene in zonele de curatire artificiala si autocuratire folosind freze coninvers aplicate la limita smalt dentina dupa care se vor folosi frezele cilindrice care vor realize papalelismul peretiilor laterali si perpendicularitatea lor pe peretele pulpar care obli atoriu trebuie sa fie orizontal. (ezistenta peretiilor ) nu ridica probleme datorita lipsei de intindere a procesului carios in profunzime. +#tensia si retentia - poate fi usurata prin folosirea turbinei cu freza cilindrica pana la obtinerea conturului dorit .izotarea ) dupa te,nica descrisa b" 7ariile multiple - acestea sunt situate pe aceeasi suprafata ocluzala si impun probleme daca se realizeaza a cav unica sau cav separate.1ceasta este in functie de aspectul clinic al punctiilor de smalt ce separa cav multiple.Se va desc,ide fiecare carie separat 2iar dc puntile de smalt care le separa sunt puternice cu dentina subadiacenta sanatoasa2 dura si nepi mentata cavitatile raman unice.1tunci cand puntile de smalt care separa cav de smalt punctiforme sunt in uste si malmorate2iar dentina sunadiacenta nu are aspect sanatos2 se prepara o cav unica prin unirea cavitatiilor ce le separa.6a 31S se unesc de obicei cav meziale cu cele centrale si rar cu cele distale in functie de aspectul clinic al crestei oblice de smalt ce le separa.6a 3 inferiori fosetele de pe suprafata ocluzala se unesc intr)o cav unica. c" 7ariile punctiforme multiple cu vec,ime diferita: acestea au nivele diferite de intindere in suprafata si in profunzime care pot fi preparate separat daca situatia clinica permite sau pot fi unite prin santuri la adancimea cav celei mai superficiale pentru a nu sacrifice inutil tesut dentinar sanatos.1stfel rezulta o cavitate cu baza in trepte. III. Carie cu marmoratie care se intin!e in santuri

Prepararea lor este asemanatoare cu cea descrisa la cariile punctiforma ocluzale.Peretii laterali vor fi usor diver enti spre peretele pulpar care va trebui sa fie plan sau usor conve# urmarind conturul camerei pulpare.+#tensia preventive va fi mai redusa indepartand numai tesutul alterat al fosetei . '

.izotarea nu se face incat pe fetele 4 si O nu se e#ercita presiuni.1tunci cand procesul carios pro reseaza pana sub creasta mar inala vestibulara trebuie sa e#tindem prepararea cav sip e fata ocluzala prin intreruperea crestei mar inale afectate si creerea unei cav simple si pe suprafata ocluzala.7avitatea obtinuta va fi una compusa vestibule)ocluzala. Cariile din gropitele V ale M ) se dezvolta de obicei in profunzime; ) esc,iderea se face cu freze lobulare; ) e indeparteaza maltul subminat; ) e#tensia se va face in tesut sanatos; ) bizotarea nu se face pt ca se folosesc materiale fizionomice; Cariile cu marmoratii in santuri ) au ca specific indapartarea acestora pt ca se considera tesuturi alterate; ) prepararea se face conform re ulilor stiute;

(avitatea clasa a ))*a


7avitatea de clasa a II)a rezulta din prepararea leziunilor carioase localizate pe suprafetele apro#imale ale tuturor molarilor si premolarilor. In functie de localizarea procesului carios se pot intalni: 1. 7arie care a intrerupt creasta mar inala 2.7arie situata la nivelul punctului de contact cu creasta mar inala subminata2dar intrerupta. 3.7arie situata sub punctul de contact care nu a intrerupt creasta mar inala fiind situata la distanta de ea. 5.p.d.v. clinic cariile de clasa a II)a : ) au contur mar inal nere ulat2taios; ) cu prisme de smalt deminearealizate; ) cu prisme de smalt fracturate cu multa dentina ramolita; ) cu pupila interdentara con estionata2uneori san erand la atin ere datorita resturilor stationate in procesul carios apro#imal si cu fermentarea acestora; 7omporta realizarea in prepararea lor a 2 componente: ) o componenta verticala care reprezinta insasi cavitatea procesului carios. ) o componenta orizontala localizata pe suprafata ocluzala care reprezinta e#tensia componentei verticale pe suprafata orizontala cu menirea de a mari radul de retentie a materialului de obturatie atunci cand se va aplica acesta. (omponenta verticala =ecesita ca timp de lucru suplimentar asa numita desc,idere a procesului carios in situatia in care localizarea procesului carios e sub punctul de contact avand creasta mar inala subminata sau la distanta mare de ea. 1. Desc i!erea lui se poate face: 1. 5ispre pro#imal atunci cand e#ista spatiu intre dintele vecin(lipsa dintelui vecin sau cand dintele a suferit o tensiorare a#iala2sau cand este localizata suprapozitia datorita unei eruptii accelerate" 2. 5ispre suprafata ocluzala pentru ca creasta mar inala e inte ra2se impune o faza preliminara de usurare a acestuia in procesul carios *

3. 7and creasta mar inala e intrerupta2usurarea acestuia se face cu o piatra lenticulara care are un diametru de jumatate din dimensionarea mezio)distala a suprafetei ocluzale a dintelui2piatra cu care se va actiona de)a lun ul santului ocluzal mezio)distal pana se descopera un punct de dentina in care se an ajeaza o freza lobulara cu ajutorul careia se va crea un lacas de 12&)2 mm in profunzimea dintinei de la acest odeu cu o freza de con invers se va lar i si adanci santul mezio) distal spre creasta mar inala pana o perforam ceea ce va crea accesul in procesul carios localizat subiacent de creasta mar inala apoi cu o freza lobulara prin miscari de scoatere activa se lar este accesul in procesul carios. In situatia in care procesul carios e localizat sub punctul de contact se va actioana cu o freza cilindrica prin metoda tunelizarii la e#trimitatea santului mezio)distal prin avansarea cu freza inspre adancimea procesului carios de le nivelul de sub punctul de contact2apoi se va lar i tunelul astfel creat pana la desfiintarea in totalitate a crestei mar inale avand acces direct spre procesul carios. 5esc,iderea procesului carios la nivelul cavitati verticale se va face prin lar irea accesului prin procesul carios cu ajutorul unor freze lobulare carora li se aplica miscari de scoatere activa sau cu ajutorul unor freze cilindrice care determina prabusirea prismelor de smalt subminate de le nivelul crestei mar inale ce acopera procesul carios ". E#tensia preventiva Se va prepara astfel incat peretii laterali2sa fie scosi din contactul cu dintele vecin astfel incat desc,iderea componentei verticale sa ia forma de evantai.In raport cu planul suprafetei ocluzale acesti pereti laterali pot fi verticali sau usor conver enti spre ocluzal2fapt ce va mari radul de retentie a componentei verticale in sens vertical. Peretii lateralii trebuie sa formeze un ,i obtuz cu peretele parapulpar pt.a respecta scoaterea lor din contact cu dintele vecin.Peretele in ival trebuie situat la adancimea ma#ima a procesului carios2el trebuie sa fie totdeauna plan2trebuie sa formeze deasemenea cu peretele parapulpar un un ,i drept sau usor ascutit prin inclinarea lui spre acesta2dar totdeauna sa aiba o latime de cel putin 2 mm in sens mezio)distal pana la intalnirea cu peretele parapulpar. $. E#ere&a !entinei ramolite Intotdeauna se incepe de la nivelul peretelui in ival si a celor 2 pereti laterali lasandu)se la sfarsit abordarea peretelui parapulpar pt.ca in cazul desc,iderii accidentale a camerei pulpare sa nu e#iste posibilitatea de infectare a pulpei.1tunci cand boltile cuspidiene2dupa e#ereze dentinei ramolite raman subminate2dar suficient de rezistente2ele raman pe loc2nu se va desfinta bolta cuspidiana2prin a,itectura ei c,iar daca nu e nesustinuta de dentina confera o rezistenta destul de mare in procesul masticator.5e obicei acesta se va intari prin aplicarea unui strat de ciment fosfat de >n dupa prepararea in intre ime a cavitati de clasa a II)a 3ar inile apro#imale de conve#itate verticala se vor netezi cu discuri de ,artie abrazive cu ranulatie fina fara a se face bizotarea. '. Controlul cavitatii Se va face mai ales la nivelul peretelui parapulpar pt.a evita o eventuala desc,idere a camerei pulpare.

(omponenta ori ontala +ste conceputa pt a asi ura retentia in plan sa ital a obturatie ulterioare ea realizandu)se sub forma unei cavitati cu aspect de paralelipipedic a carei contur mar inal e valabil ca in cavitatea de clasa a I)a.

Prepararea se e#ecuta cu o freza con invers aplicata la limita smlt)dentina2dupa ce s)a subtiat smaltul cu o piatra lenticulara.8rezei con invers i se aplica o aplica o miscare din directia opusa cavitaii verticale urmarind traiectul santurilor si fosetelor ocluzale pe pantele cuspidiene atat cat e necesar pt a asi ura si e#tensia preventiva a cavitati pe pantele cuspidiene..aza mare a cavitatii orizontale se intalneste cu cavitatea verticala la nivelul zonei istmului care trebuie sa fie mai in ust pt a realiza retentia viitoarei obturatii2dar totdeauna trebuie sa fie proportionala cu marimea cavitatii ocluzale.Intinderea in suprafata a componentei orizontale trebuie sa fie proportionala cu marimea cavitatii ocluzale.Intinderea in suprafata a componentei orizontale trebuie sa fie proportionala cu marimea cavitatii verticale2totdeauna mai mult lata decat adanca(cel putin 2 mm"2respectand toate re ulile de clasa a I)a .Odata cu bizotarea si finisarea mar ini de smalt se va rotunji si un ,iul de intalnire intre peretele pulpar si parapulpar folosind o piesa cilindrica tinuta in un ,i de %& de rade pt ca astfel aceasta zona va actiona asupra viitoarei obturatii ca o pana ce poate sa provoace fracturarea obturatie la acest nivel. In final rezulta toaleta cavitatii compuse verticale si orizontale2controlul acesteia si apoi tratamentul pla ii dentinare.

(avitatea de cls a*)))*a


Preparare (ezulta din tratamentul cariilor localizate pe fetele apro#imale ale dintilor frontali cu un ,iul incizal inte ru. Timpi !e lucru 1. Desc i!erea procesului carios se face in functie de localizarea si marimea lui2 in functie de urmatoarele situatii clinice: ) caria pro#imala care intrerupe continuitatea crestei mar inale; ) caria pro#imala submineaza continuitatea crestei mar inale; ) carie incipienta situata pe mijlocul fetei apro#imale; 5.p.d.v. clinic cele 3 situatii intrerup cresta mar inala putand evolua spre mar inea incizala sau spre fata vestibulara oferind desc,iderea accesibila vizualizarii. $otdeauna desc,iderea procesului carios trebuie sa respecte factorul estetic. 5esc,iderea dinspre vestibular se face doar cand procesul carios a ajuns la acest nivel. In mod obisnuit desc,iderea se face dinspre oral lasand neatinsa fata vestibulara c,iar si atunci cand este foarte subtire incat a ramas doar stratul de smalt2 acesta trebuie sa fie sanatos. Pt desc,idere se folosesc piese lobulare mici2 atunci cand desc,iderea e orala si pt piesa dreapta atunci cand ea este vestibulara. 7and procesul carios a subminat creasta mar inala fara a intrerupe e necesara usurarea accesului cu ajutorul separatiei rapide prin aplicarea separatorului Ivor?2 sau separatia lenta realizata cu bucatele de cauciuc2 scobitoru2 ata pescareasca2 amplasate interdentar si pt ma#im 2% ore. 1tunci cand procesul carios e incipient si situat pe mijlocul fetei apro#imale se poate face separatia rapida sau lenta si se abordeaza creasta mar inala orala sau vestibulara. 6a dintii frontali inferiori pentru ca suprafata pro#imala e mica se recomanda indepartarea crestei mar inale pe toata intinderea procesului carios. ". Escavarea !entinei ramolite Se realizeaza cu freze lobulare de marimi potrivite2 sub turatie mica. Prepararea cavitatii urmareste obtinerea unei casete de forma triun ,iulara cu un ,iuri interne ascutite2 iar cele e#terne rotunjite. @

$. E#tensia preventiva Se rezuma doar la indepartarea prismelor de smalt alterate si cele colorate de la mar inea cavitatii pana in tesut sanatos. '. %e&istenta $ine cont de a face concesii fata de peretii de smalt foarte subtiri atat cei vestibulari cat si orali si c,iar si fata de un ,iul incizal pe care il pastram c,iar si atunci cand este subminat in cazul ocluziei cap la cap. (. %etentia Se asi ura prin intalnirea peretelui para)pulpar cu peretii laterali: vestibular2 oral2 in ival2 in un ,iuri drepte sau ascutite in care este necesar a se pastra cat mai mult din peretele oral la nivelul caruia s)a realizat accesul in procesul carios (se pastreaza atat cat sa ne permita sa actionam corect in interiorul cavitatii".

). *i&otarea 6a modul eneral nu se face2 trebuie insa sa finisam mar inile conturului cavitatii care trebuie sa fie in linie continua si neteda. In cavitatile profunde se aplica obturatia de baza care va reproduce forma conve#a a peretelui para)pulpar. In procesele carioasa foarte e#tinse si profunde pe fata apro#imala care au distrus creasta mar inala orala pentru a asi ura retentia obturatiei trebuie sa se prepare o caseta trapezoidala pe fata orala cu o adancime de minim 2 mm care sa fie amplasata in re iunea cervicala a fetei orale si care se realizeaza prin folosirea unei freze con invers mici.

(avitatea de cls a*)'*a


Preparare (ezulta din tratamentul cariilor apro#imale ale dintilor frontali cu un ,iurile incizale distruse. 7el mai des afectat e un ,iul mezial pentru ca e mai ascutit2 iar punctul de contact cu vecinul e mai aproape de mar inea incizala si deci e mai e#pus traumatismelor. 5.p.d.v. clinic se distin mai multe situatii: 1. In cazul unei distructii reduse a un ,iului incizal el poate fi refacut cu materiale compozite fara o preparare suplimentara. Procesul carios fiind desc,is dentina ramolita se va indeparta cu freze lobulare mici. (etentia va rezulta din accentuarea un ,iurilor dintre peretii laterali2 iar e#tensia2 rezistenta si bizotarea se va face ca la cavitatea de cls a III a2 respectand factorul estetic2 2. In cazul unei distructii masive a un ,iului incizal retentia obtinuta prin diver enta peretilor laterali spre peretele para)pulpar nu mai este suficienta. In acest caz se poate prepara o retentie suplimentara in forma de coada de randunica care va fi e#tinsa mai mult pe fata orala avand un instrument mai lar cu o adancime de 2 mm si cu o marime proportionala cu marimea cavitatii apro#imale. 3. O retentie suplimentara la aceasta situatia se poate efectua si prin aplicarea unor crampoane(aliaje nobile si seminobile" care vor fi cimentate in niste puturi parapulpare preparate cu freze speciale. 7apatul terminal crampoanelor va fi sub forma butonata si deci retentiva. %. In alta situatie se poate face pulpectomie si dupa obturatia de canal se poate folosi camera pulpara drept lacas de retentie a obturatiei cavitatii de clasa I4. &. 7and dintele prezinta o pierdere mare de substanta sau cand pacientul solicita in mode e#pres se recur e la slefuirea dintelui si realizarea unui bont apt pentru confectionarea unei coroane fizionomice de invelis. 1<

(avitatea de clasa a*'*a


(ezulta din tratamentul cariilor sitiate in 1A3 cervicala a suprafetelor vestibulare si orale a tuturor dintiilor. 5in punct de vedere clinic2 aceste cavitati evolueaza de)a lun ul lizereului in ival2 de obicei mai mult in suprafata decat in profunzime Timpi de lucru 1 Desc i!erea cavitatii ) acestea nu se fac in mod special2 pt ca procesul este dBjC desc,is. " E#tensia preventiva ) consta in departarea smaltului cu aspect cretos2 se foloseste o freza coninvers2 care se tine perpendicular pe a#ul dintelui2 rezultand o cavitate cu contur oval2 rotund sau reniform. 7avitatea care este intinsa in sens mezio)distal frecvent avand peretii usor conver enti spre e#terior fapt ce confera o retentive buna. 6a cavitatile sipreficiale pt a marii radul de retentive se poate aplica o freza roata sau stelata2 care va realize prin actiunea ei un sant bazal retentive2 deoarece obturatia nu va fi supusa presiunilor masticatorii. *i&otarea nu se face la cvitatile de clasa &2 cid oar se indeparteaza nere ularitatile mar inilor e#terne pana cand conturul este neted. Curatirea se face cu freze lobulare de marimi potrivite2 cu turatie mica sau cu lin ura .lac/. 5in punct de vedere clinic se distin urmatoarele aspecte: 1 Procesele ce pot sa se e#tinda de la colet pe fata vestibulara pana la nivelul crestei mar inale ocluzale a fetei vestibulare si va trebui sa se prepare o cavitate compusa cervico) vestibulo)ocluzala prin e#tinderea prepararii cavitatii si pe suprafata ocluzala. 2 7and procesele carioase sunt e#tinse sub in ival si pot fi acoperite partial de catre mar inile in ivale profilate va trebui sa recur em la o operatie preliminara de indepartare a acestora daca profilarea enerala este reduca2 atunci se ca aplica un pansament cu utaperca in e#ces care dupa intarire va indeparta in ia din interiorul cavitatii si va avea spatial necesar prepararii cavitatii intr)o alta sedinta. 5aca profilarea in ivala este foarte mare si acopera procesul carios2 se va actiona astfel: ) in prima sedinta se va indeparta ,ipertrofia in ivala cu bisturiul iar intr)o ultima sedinta se va prepara cavitatea de clasa a &a. Obturatiile definitive se vor face cu material fizionomice la nivelul dintiilor frontali si amal am la dintii laterali.

11