Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T.

Popa Iaşi
Facultatea de Medicină Dentară

Anestezia loco-regională
Chirurgie orală şi maxilo-facială
1. Anesteziologie Anul III
2. Chirurgie dento-alveolară Anul IV
3. Chirurgie maxilo-facială Anul V
4. Medicină orală Anul V
5. ROC Anul VI
6. Anestezie generală şi sedare
conştientă Anul V
7. Urgenţa în cabinetul stomatologic
Anul VI
 Chirurgie dento-alveolară
◼ Absolvenţi: Facultatea de Medicină Dentară
◼ 3 ani
Chirurgie maxilo-facială

◼ Dublă licenţă
◼ 5 ani
 Definiţie
◼ Metoda chirurgicală care suprimă temporar şi
reversibil perceperea sau transmiterea durerii.
Deziderate: Patrulaterul anestezic
Analgezia

Protecţia
Relaxarea
vegetativă
musculară
(antişoc)

Conştient păstrat Conştient abolit

(sedare conştientă) (anestezia generală)
Combaterea durerii

◼ Orice intervenţie chirurgicală

reprezintă o agresiune
asupra ţesuturilor vii şi deci
presupune durere.
◼ Anestezia loco-regională sau
generală de calitate asigură
analgezia.
 Protecţia vegetativă
Orice act chirurgical determină o mobilizare neuro-endocrină
importantă, în special la nivelul medulosuprarenalei determinând:

◼ Vasoconstricţie
◼ Hipoxie
◼ Ischemie
◼ Acidoză

Agresiuni majore
pentru
o funcţionalitate
normală
 Relaxarea musculară

◼ Nu constituie o preocupare
deosebită pentru medicii
stomatologi şi nici pentru
chirurgii maxilo-faciali,
deoarece în zonele în care se
intervine nu sunt mase
musculare mari, puternice, ca
în chirurgia membrelor,
abdominală sau pelvină.
Hipnoza

◼ Reprezintă un deziderat
facultativ
◼ Protejează bolnavul în timpul
actului operaţional din punct
de vedere psihic.
◼ În anestezia modernă poate fi
înlocuită de ataraxie,
neuroleptanalgezie şi
neurolepsie.
 Clasificarea metodelor de anestezie
utilizate în stomatologie, chirurgie orală
şi maxilo-facială
 Anestezie loco-
regională
Anestezie Metode
generală Anestezie Anestezie intermediare
locală regională

Analgezia Prin
Neuroleptanalgezie
generală refrigeraţie

Anestezie
generală De contact Tronculară
periferică
de scurtă durată
Sedare conştientă
Anestezie
generală Prin injecţie
de durată
 Istoric

◼ Extracţia dentară a fost una din primele

intervenţii chirurgicale practicate la om şi de
aceea şi descoperirea anesteziei s-a făcut
tocmai în acest domeniu.
◼ Recunoaşterea oficială a statutului de
specialitate Anestezie s-a aprobat în anul 1948.
Descoperirea anesteziei

◼ Perioada primitivă
◼ Descoperirea: 1840 – 1848
◼ Perioada modernă: după 1932
Perioada primitivă

◼ Opiu, beladonă, haşiş,

băuturi alcoolice.
◼ Tratatul “De trinitate de
Saint Hillaire” - anul
350 e.n.
Tablou prezentând amputaţia unui membru,
sub anestezie, în Amfiteatrul Spitalului Saint
Thomas, Londra, 1775.
Anestezia prin compresiune
Anestezia prin refrigeraţie

◼ A fost introdusă de Marco Aurelio

Severino de Naples în 1600.
Gardner Quincy Colton (1814 – 1898)
 Descoperirea
◼ Pristley – 1776, descoperă N2O.
◼ H. Davy – 1799, descoperă capacitatea N2O de a
suprima durerea.
James Gillray (1757-1815)
Horace Wells – 10 decembrie 1844
Dentist din Hartford - Connecticut
Charles Jackson (1805 - 1880) – a
obţinut eter în stare pură şi în 1846
a efectuat o extracţiei dentară sub
anestezie generală cu această
substanţă.
William T. G. Morton (1819 - 1868)
Prima narcoză: 16 octombrie 1846
Gardner Quincy Colton (1814 - 1898) -
Institutul Dentar din New England - făcea
demonstraţii publice pe voluntari, cu
inhalare de N2O, pentru obţinerea unei
stări de bine, de euforie.
John Snow (1813 - 1858) – a introdus
anestezia generală cu eter la Londra (1847)
Cloroformul, deşi a fost descoperit în 1831,
el este introdus de James Young Simpson
în Scotland în 1848.
James Young Simpson (1811 - 1870)
◼ Thomas W. Evans – a introdus N2O în Europa (Paris,
1869).
Ombredanne – 1908 – Masca lui Ombredanne.
MacKesson – 1910 – aparat pentru N2O
Masca Skinner

Masca Schimmelbush

Masca Yankauer
 Dispozitive pentru inhalarea
eterului

Morton

Snow Clover
 Alte dispozitive

Dispozitiv pentru
inhalarea cloroformului
1848

Dispozitiv pentru inhalarea

Emotril-ului
Perioada modernă
◼ 1923 – Anestezia pe cale intravenoasă cu EVIPAN
SODIC, apoi PENTHOTAL (barbiturice)
◆ Reinhoff, în Germania
◆ Lundy în S.U.A.
 Anestezia generală - indicaţii
◼ Copii
◼ Handicapaţi neuromotori
◼ Marii anxioşi
◼ Intervenţii chirurgicale de durată, sângerânde,
cu tracţiuni importante pe vase şi nervi
◼ Alergici la anestezicele loco-regionale
 Anestezia loco-regională

◼ Schraff (1862)
◼ Karl Koller (1884)
◼ Alexander Wood – Edinburg, 1843
William S. Halsted, 1890-1922 – chirurg
oral american ce a efectuat prima
anestezie tronculară periferică pentru
nervul mandibular.
 Alfred Einhorn (1856-1917) –
a sintetizat novocaina
(procaina hidrocloridă).
Lafargue (1836) – a imaginat primul
dispozitiv pentru injecţie (fără ac).
◼ Anestezia loco-regională deţine majoritatea
indicaţiilor în practica stomatologică, atât pentru
tratamente odontale, parodontale, gnatoprotetice,
ortodontice, cât şi pentru intervenţiile de chirurgie
orală. Se poate asocia cu o bună premedicaţie
pentru condiţii bune de lucru şi în operaţii mari
sau mijlocii.
 Definiţie
◼ Anestezia reprezintă metoda
chirurgicală prin care se suprimă
temporar şi reversibil perceperea sau
transmiterea durerii, prin introducerea
în organism a unor substanţe chimice
sau agenţi fizici (frigul, electricitatea).

◼ Scopul ei este da a asigura atât pentru

bolnav, cât şi pentru chirurg condiţii
optime de desfăşurare a actului
chirurgical.
 Indicaţii ale anesteziei în
stomatologie

◼ În condiţii de spitalizare, într-o clinică sau serviciu de

chirurgie orală sau maxilo-facială, se operează bolnavi la
care intervenţia chirurgicală este de amploare mijlocie sau
mare, dar şi intervenţii de chirurgie orală laborioase, chiar
îngrijiri stomatologice de rutină la bolnavi taraţi sau care se
pot efectua numai sub anestezie generală.
◼ În condiţii de ambulatoriu se efectuează intervenţii
stomatologice minore, sub anestezie generală de scurtă
durată sau se intervine în cazul pacienţilor cu teren tarat
dar echilibrat.
 Alegerea metodei de anestezie
Se face în raport cu :

◼ Starea psihică şi generală a pacientului

◼ Vârsta
◼ Natura şi durata intervenţiei
◼ Modificările patologice locale
◼ Locul unde se intervine (ambulatoriu
sau spital)
◼ Condiţiile de dotare tehnică
◼ Competenţa şi experienţa medicului care
administrează anestezia
◼ Preferinţe personale
Vă mulţumesc pentru atenţie!