MICROBIOTA IMPLICATA IN

PARODONTOPATII
CURS 14
 Microbiota asociată gingivitelor

• Primele studii asupra microbiotei gingivitelor au utilizat eşantioane de placă

colorată Gram.
• S-a evidenţiat faptul că microbiota se schimbă de la dominant Gram (+) la o
floră mai complexă care include un număr mare de bacterii Gram (–) şi forme
spiralate.
• Studii ulterioare pe gingivite experimentale au raportat o schimbare de la o
placă dominant streptococică la una în care domină speciile Actinomyces.
• Creşterea numărului de specii de Actinomyces dezvoltă masa plăcii.
Sângerarea gingivală este asociată cu o creştere a Actinomyces vâscosus şi
a speciilor Bacteroides pigmentate, identificate astăzi cu Porphyromonas
gingivalis şi Prevotella intermedia.
• Se mai găsesc Capnocitophaga, Fusobacterium nucleatum, Eubacterium
timidum, Treponema şi Bacteroides.
• Este dovedit că acumularea de pl.bact. implică o progresie ecologică
secvenţială a schimburilor bacteriene. Când este atins un anumit nivel al
complexităţii bacteriene se observă o creştere a speciilor Gram (-) anaerobe,
asociată unei dezvoltări a inflamaţiei gingiei care înaintează spre parodonţiu.
 Microbiota asociată parodontitelor

• Bacteriile asociate parodontitei se găsesc într-un ecosistem matur

complex, diferit de cele găsite în parodonţiul sănătos sau gingivită. Se
insistă chiar pe existenţa unei microbiote specifice parodontopatiei
cronice, din care enumerăm: Porphyromonas gingivalis, Fusobacterium
nucleatum, Prevotella intermedia, Capnocitophaga, Spirochete,
Actinobacilus, Actinomycetem comitans şi Bacteroides forsitus.
• Porphyromonas gingivalis este o tulpină anaerobă imobilă; pe coloraţie
Gram apar tulpini scurte Gram (–) sau coci uşor alungiţi. Pe mediu de
sânge-agar formează colonii negre maronii.
• Porphyromonas gingivalis este prezenta în p.b. din parodontopatii şi mai
puţin în placa din gingivite.
• eliminarea ei a fost asociată cu efecte clinice de succes în tratamentul
parodontopatiilor, în timp ce persistenţa Porphyromonas a fost asociată cu
recurenţa bolii.
• Porphyromonas gingivalis are ca factori de virulenţă importanţi:
colagenaza, endotoxina, proteaze, H2S şi amoniac, putând să inducă
resorbţia osoasă, distrugerea ţesutului de legătură, producerea de citokine
şi inhibarea mecanismelor de apărare ale gazdei.
 Microbiota asociată parodontitelor
• Efectul patogen este determinat de factori antifagocitari: capsulă,
factori leucopenici, cu efecte toxice asupra fibroblastelor şi celulelor
epiteliale.
• Porphyromonas gingivalis poate pătrunde în epiteliu şi să se
multiplice aici.
• Experimental, adăugând Porphyromonas gingivalis la un ecosistem
microbian complex, la maimuţe, s-a iniţiat o pierdere osoasă
progresivă şi semne clare de parodontopatie.
• Fusobacterium nucleatum se găseşte în stadiile precoce ale pl.bact.,
creşte în gingivite şi capătă proporţii în parodontopatii.
• Fusobacterium nucleatum este o tulpină anaerobă Gram (-), alungită şi
cu capetele rotunjite.
• Rolul pe care Fusobacterium nucleatum îl are în declanşarea şi
progresia parodontopatiei este mai puţin evidenţiat deoarece sunt
implicate şi unele subspecii (vincentii, nucleatum şi polymorphum) cu
care au fost anterior considerate ca un singur grup bacterian.
 Microbiota asociată parodontitelor
• Prevotella intermedia a fost asociată cu parodontopatia juvenilă
şi parodontopatia avansată, dar se găseşte în special în gingivită.
• În general, asocierea dintre Prevotella intermedia şi progresia
parodontopatiei sau rezoluţia bolii nu este certă.
• Prevotella intermedia are mulţi factori de virulenţă care se
găsesc la Porphyromonas gingivalis şi produce leziune tisulară
extinsă când se injectează subcutan.
• Prevotella intermedia a fost subdivizată în două specii:
Prevotella intermedia şi Prevotella nigrescens.
• Studii recente indică faptul că mostrele de placă de la pacienţii
cu parodontopatie prezentau mai frecvent Prevotella intermedia
decât Prevotella nigrescens, în timp ce mostrele cu gingie
sănătoasă prezintă dominant Prevotella nigrescens.
• Până în prezent nu a fost evaluat exact potenţialul patogen al
Prevotellei în parodontită.
 Microbiota asociată parodontitelor
• Capnocitophaga are ca factori de patogenitate capsula, enzime şi inhibitori ai
chemotactismului. Este prezentă în parodontopatia juvenilă şi a adultului.
• Actinobacillus actinomycetem comitans (AAC) a fost mult timp asociat cu
parodontopatia juvenilă şi alte forme de parodontopatie precoce.
• Nu se găseşte în mod normal în formele de parodontopatie cronică cu o evoluţie
mai veche.
• Rolul AAC nu este privit ca semnificativ în aceste forme.
• AAC are foarte mulţi factori de virulenţă: colagenaza, endotoxina, proteaze şi
toxine; fiecare din ele modifică funcţia leucocitară şi pe cea a celulelor epiteliale.
• AAC este capabil să evite răspunsurile normale de apărare ale gazdei şi să
producă distrugerea ţesutului de legătură (ligamente) şi os.
• Bacteroides forsytus este greu de cultivat.
• Se găseşte în special în placa subgingivală şi în pungile parodontale adânci.
• Bacteroides forsytus este o tulpină anaerobă Gram (-) care este alungită, cu
capetele ascuţite, dar poate să aibă şi alte forme în funcţie de condiţiile de cultură.
• Spirochetele sunt prezente în special în gingivită şi parodontopatia ulcero-
necrotică. Produc metaboliţi cu acţiune toxică: indol, H2S, NH3.