UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

REFERAT ȘTIINȚIFIC
Candidoza bucală la om

Coordonator,
Conf. Univ. Dr. Monica Liliana MARIAN

MASTERAND
MAN CAMELIA RODICA
2023
 Cuprins
1.Introducere
2.Caracteristici morfologice privind speciile de Candida
3.Factorii de patogenitate
4.Cauzele și simptomele candidozei bucale
5. Diagnosticul candidozei bucale
6.Cultura raclatului lingual și antifungigrama
7.Tratamentul candidozei bucale
8.Măsuri de prevenție
9.Studiu de caz
Concluzii
Bibliografie
 1.Introducere

• Candidoza este o infecție fungică provocată de fungi din genul Candida.

• Există peste 20 de specii ale genului care pot cauza infecții la om, dintre
care cea mai comună este Candida albicans.
• Alte specii care produc ocazional infecție sunt: C.tropicalis, C.parapsilosis,
C.glabrata și C.krusei.
• Candida albicans este cea mai răspândită specie fungică a microbiotei
umane și colonizează asimptomatic multe zone ale organismului uman
(intestin, vagin, mucoasa bucală, piele), în special tractul gastrointestinal și
genito-urinar al indivizilor sănătoși.
• Una dintre caracteristicile principale ale C. Albicans este adaptabilitatea sa,
fiind capabil să prospere în condiții extrem de diferite ale gazdei. Acesta este
prezent în cavitatea bucală la aproximativ 75% din populație. Cu toate
acestea, persoanele imunocompromise pot suferi infecții frecvente ale
cavității bucale.
• Acest material subliniază prezentarea clinică și managementul adecvat
pentru afecțiunile candidozice orale frecvente.
• Deși majoritatea candidozelor orale sunt asimptome, ele pot
indica prezența unei boli sistemice subiacente, iar persistența
candidozei orale după un tratament convențional adecvat
poate fi unul dintre primele semne de imunosupresie
nediagnosticată. Patogenul oportunist Candida albicans este
specia cel mai frecvent izolată din leziunile candidozice
bucale; cu toate acestea, Candida non- albicansspp. sunt de
asemenea implicate în etiologia candidozelor orale.
 2.Caracteristici morfologice privind speciile de
Candida
Celulele levurice cu un diametru de 2-4 nm sunt rotunde sau ovalare, multe în curs
de înmugurire.
• Peretele celular la Candida este compus din manoproteine (1 și 2), glucan, chitină,
apoi urmând membrana plasmatică normală, din fosfolipide. Candida albicans
posedă o proteină modificată ce conține fosfatidil inozitol Rhd3/pga 29 în peretele
celular, specifică acestui gen, care face parte dintr-o familie de proteine specifice
(de Boer et al 2010).
• Nucleul este tipic eucariot, cromatina se transformă în profază în cromozomi- 8 la
număr, care sunt purtătorii genelor levurii ce participă la procesul de recombinare.
• Citoplasma are aspect diferit, după vârsta celulei. Ea este bazofilă și omogenă la
celulele tinere și ocupă în întregime conținutul celular, în timp ce, o dată cu
maturizarea celulei, devine acidofilă, refringentă și neomogenă datorită vacuolelor
și incluziunilor.
• Incluzilunile sunt formate din depozite de materiale inerte polizaharide, lipide,
combinatii de metafosfați cu ARN. În mod constant se găsesc incluziuni de volutină
sau metacromatină, rezervă de hidrogen și metafosfați.
Fig.1-Morfologia la specia de Candida
• Forma hifală derivă din cea de drojdie, provenind din
celulele mai alungite și hifele sunt septate, apariția
acestora se demostrează prin testul de filamentare și are
semnificație taxonomică. Pe acestea pot să apară
blastospori.
• Pseudohifele sunt structuri intermediare între forma de
drojdie și cea de hife, și apar printr-un proces
asemănător celui de înmugurire.
• Clamidosporii nu sunt forme de înmulțire ci de rezistență
(sunt celule de formă sferică de 20 – 22 nm, mai mari
decât celula de drojdie, cu un perete celular foarte gros,
care apar numai la C albicans și C dubliniensis, fiind
foarte apropiate ca specii (Staib et Morschhäuser 2007).
 3.Factorii de patogenitate

• Tranziția de la drojdie la forma cu hife este unul dintre principalele mecanisme de

patogenitate (forma de hife fiind formă virulență de pildă).
• Mayer și colaboratorii (2013) consideră următorii factori de patogenitate:
• -adeziunea este importantă pentru Candida ca de altfel pentru majoritatea
patogenilor, ciuperca având pe peretele celular o familie de proteine denumite
adezine care intervin în procesul de aderență precum și în formarea biofilmului.
Aici intervin și factorii ereditari despre care vom vorbi mai pe larg la capitolul de
genetică.
• -tigmotropismul este o formă de sensibilitate ce permite celulelor de Candida să
schimbe strategia prin tranziția la forma hifală și de determinare a formării
biofilmelor adică sensibilitatea de contact.
• - formarea biofilmului- cum se cunoaște forma de biofilme sunt mai rezistente la
îndepărtare și la antifungice
• -dimorfismul-polimorfismul este cunoscut faptul că fungii polimorfi, ca în cazul
Candida, au o formă de drojdie, de celulă de formă ovoidă, o formă de celulă
elipsoidă cu septe formând așa numitele pseudohife sau forma cu hife adevărate.
• -schimbarea de formă, consitență și culoare a coloniilor- diferite caracteristici și
particularități structurale și funcționale în funcție de apariția stării de stress,
căldură, foame, stres oxidativ.
 4.Cauzele și simptomele candidozei bucale

Principalele cauze care determină apariția candidozelor bucale sunt

reprezentate de către:
• Igiena orală deficitară în special a purtătorilor de proteze dentare;
• Administrarea de antibiotice;
• Deficiențe imunitare la vârstnici și copiii pe parcursul primelor luni de viață;
• Deficit imunitar sever al pacienților cu HIV sau al celor care urmează
tratamente imunosupresoare;
• Diabetul zaharat favorizează dezvoltarea infecțiilor candidozice la nivelul
gurii prin concentrațiile serice crescute de glucoză;
• Sarcina.
Candidoza localizată la nivelul cavității orale se poate transmite prin
contactul direct cu persoana afectată sau prin utilizarea în comun a veselei și
tacâmurilor incorect igienizate.
 Simptomele candidozei bucale

Simptomele specifice candidozei orale sunt în general reprezentate de:

• Senzatia de arsură la nivelul cavității bucale și a faringelui (candidoza
esofagiană);
• Prezența depozitelor albicioase aderente la mucoasa limbii, obrajilor și
gingiilor;
• Eritem al mucoasei orale;
• Durere la nivelul leziunilor;
• Sângerări ale mucoasei orale în timpul periajului dentar;
• Prezenta unui gust neplăcut persistent;
• Alterarea simțului gustativ.
• În cazul sugarilor, tabloul clinic al candidozei orale poate fi însoțit de
refuzul alimentației și plâns în timpul alăptării.
• Simptomele candidozei bucale la sugari sunt:- pete (depozite) de culoare albă
localizate la nivelul gurii si pe limbă cu aspect brânzos.
• Candidoza bucală poate fi confundată cu depozitele de lapte ce rămân după alaptare.
Aceste pete alb-brânzoase sunt aderente la mucoasă și nu pot fi îndepărtate cu
ușurință. Daca sunt frecate, pot sângera - limba și gura devin dureroase și pot apărea
dificultăți la înghițire.

Fig.2-Candidoza la bebeluși
 5.Diagnosticul candidozei bucale

Diagnosticul candidozei orale este stabilit de către medicul

specialist otolaringolog pe baza examenului clinic al
pacientului și investigațiilor paraclinice reprezentate de:
• cultura raclatului lingual,
• antifungigramă (secreții),
• examenul bacteriologic al sputei sau al exsudatului faringian.
Este recomandată și identificarea anticorpilor, chiar dacă aceștia în
sine nu pot indica o potențială infecție. De aceea, determinarea
anticorpilor Candida albicans ar trebui să se facă împreună cu
antifungigrama, pentru a putea fi evidențiată în mod corect o
potențială infecție cu această ciupercă.
 Diagnosticul complet constă în examen microscopic și cultură.
• Examenul microscopic urmărește prezenta, forma și dimensiunile formațiunilor
levurice: blastospori, pseudohife, hife, eventual artrospori. Detalii precum
prezența sau absența capsulei, modul de înmugurire vor fi reținute ca aspecte
importante pentru viitoarea identificare.
• Cultivarea produselor patologice se face pe agar Sabouraud cu Chloramfenicol si
Gentamicina, mediu care inhibă multiplicarea bacteriilor contaminante și
permite o bună dezvoltare a levurilor.
• Pe mediile de cultură levurile de interes medical se dezvolta în 48-72 de ore de
incubare, în anumite suspiciuni diagnostice perioada de urmărire prelungindu-se
pana la 7 zile.
• Temperatura de incubare dupa însămânțare este în concordanță cu zona
anatomică de proveniență a probei: 36-37°C pentru prelevatele interne și
profunde sau de 30°C pentru prelevatele superficiale (piele si fanere).
• După obținerea primoculturii se verifică obligatoriu puritatea acesteia, deoarece
contaminarea bacteriană compromite etapele ulterioare de identificare a
speciei. În acest scop se efectueaza frotiuri colorate Gram care vor fi examinate
la microscop cu obiectivul de imersie. In cazul prezentei bacteriilor se fac repicări
în vederea purificarii culturii.
 6.Cultura raclatului lingual
• Indicațiile testului:
Raclatul lingual se foloseste uzual pentru identificarea infecțiilor fungice. Mucoasa
bucală este acoperită pe zone mai mici sau mai mari de un depozit albicios, ușor
aderent. Leziunile mai avansate se pot prezenta sub formă de fisuri/ulcerații
superficiale la bază, ce sunt acoperite de depozite albicioase; de asemenea
leziunile – pot fi prezente cu aspect de roșeață a limbii, asociate cu durere de
intensitate medie.

• Prelevare:
Se recoltează probele cu ajutorul unui tampon steril de pe nivelul limbii sau se
prelevă cu lama prin raclaj din depozitul pseudomembranos al leziunilor. Produsul
astfel obtinut se introduce într-un tub cu mediu de transport.
Recoltarea exudatului lingual se efectueaza la 3-4 ore de la ultima masă sau de la
ultimul periaj dentar.
Recoltarea exudatului lingual se face inaintea instituirii tratamentului antibiotic
sau antimicotic.
Viabilitatea levurilor poate fi afectată de caldura excesivă sau de frig, fiind
recomandat ca transportul probelor să se facă la temperatura ambiantă, iar
procesarea lor in cel mai scurt timp (aproximativ 2 ore).
• Semnificație clinică:

În cazul probelor provenite din cavitatea bucală, cu microbiotă proprie,

coroborarea datelor clinice, epidemiologice și de laborator este absolut necesară
pentru interpretarea semnificației clinice a levurilor.

Examenul microscopic urmărește prezența, forma și dimensiunile formațiunilor

levurice.

La pacienții sub tratament antifungic este posibilă evidențierea levurilor la

examenul microscopic în absența creșterii acestora pe mediile de cultură.

Identificarea culturilor și determinarea sensibilității la antifungice se face cu

ajutorul unui sistem biochimic standardizat bazat pe fermentarea a 7 zaharuri și un
test enzimatic.

Pentru determinarea sensibilității la antifungice se folosește tot un sistem

standardizat, ce permite testarea următoarelor antifungice: Amfotericina B,
Nystatin, Flucytosine, Fluconazol, Ketoconazol, Miconazol, Econazol.
 Medii de cultură

Fig.3-Candida albicans în SDA Fig.4- Candida albicans pe Blood Agar

Fig.5- Candida albicans pe Chromagar

 7.Tratamentul candidozei bucale
Tratamentul candidozei orale este efectuat în
conformitate cu sensibilitatea germenului izolat la
diverse antifungice testate în cadrul
antifungigramei.

Metoda de administrare a medicației antifungice

depinde de severitatea infecției și poate varia de la
administrarea locală a tratamentului până la cea de
tip sistemic (administrare orală) în special în cazul
candidozelor recurente sau al celor extinse la nivel
esofagian, pulmonar sau sistemic.
Derivați de imidazol :
• miconazol
• -clotrimazol
• -ketoconazol
• -fluconazol
• itraconazol.

Aceste medicamente sunt disponibile atât pentru administrarea topică cât și

pentru administrarea sistemică.

Miconazolul este folosit în tratamentul candidozei bucale la sugar și copilul

mic. Forma injectabilă este recomandată în tratamentul infecției fungice ce s-a
extins până la nivelul sângelui.

Ketoconazolul este recomandat în tratamentul candidozei bucale la copii și la

persoanele cu un sistem imun precar. De asemenea, atât ketoconazolul, cât și
fluconazolul sunt recomandate în tratamentul candidozei esofagiene.
 Remedii naturiste

• Bicarbonatul de sodiu- administrat la circa 2 ore după fiecare masă importantă (câte
1 linguriță) și să nu se consume alte alimente timp de 3 ore
• Oțetul de mere-gargară de mai multe ori pe zi fără înghițire
• Iaurtul natural- ajută la restabilirea ph-ului natural al gurii
• Obligeana-pulbere -1 linguriță de 2-3 ori/zi timp de 14 zile
• Uleiul de arbore de ceai –într-un pahar de apă rece –gargară de 2-3 ori/zi
• Smirna-tinctură-2-3 picături prin tamponare pe zona afectată
• Ceaiuri de plante medicinale: cuișoare, chimen, gălbenele, mușețel, soc, nalbă,
scorțișoară
• Echinacea-tinctură-30pic/3 ori pe zi/10 zile
• Usturoiul –proaspăt sau capsule
• Oregano -4 pic/după masă/ într-un pahar cu apă
• Lămâița-infuzie 15-20 min. din 4 linguri de plantă/cană folosită ca și gargară
• Uleiul de cocos
• Probioticele –refac echilibrul florei bacteriene
Complicații ale candidozei bucale netratate

Pentru persoanele cu imunitate redusă, cum

ar fi tratamentul cancerului sau HIV / SIDA,
aftele pot fi mai grave. Candidoza orală
netratată poate duce la infecții sistemice cu
candidă mai gravă. Dacă aveți un sistem
imunitar slăbit, candidoza se poate răspândi în
esofag sau în alte părți ale corpului.
8.Modalități de prevenire ale candidozei bucale
• Aceste măsuri vă pot ajuta să reduceți riscul de a dezvolta infecții cu candida:
• Clătiți-vă gura. Dacă trebuie să utilizați un inhalator cu corticosteroizi, asigurați-vă că vă clătiți
gura cu apă sau vă spălați dinții după ce ați luat medicamentul.
• Spălați-vă dinții cel puțin de două ori pe zi și folosiți ața dentară zilnic sau de câte ori vă
recomandă medicul dentist.
• Verificați protezele dentare. Îndepărtați protezele dentare noaptea. Asigurați-vă că protezele
dentare se potrivesc corect și nu provoacă iritații. Curățați-vă protezele zilnic. Adresați-vă
medicului dentist pentru cel mai bun mod de a vă curăța tipul de proteză.
• Consultați-vă periodic medicul dentist, mai ales dacă aveți diabet sau purtați proteze.
Întrebați medicul dentist cât de des trebuie să fiți văzut.
• Fii atent la ce mănânci. Încercați să limitați cantitatea de alimente care conțin zahăr pe care le
consumați. Acestea pot încuraja creșterea candidei.
• Păstrați un control bun al zahărului din sânge dacă aveți diabet. Glicemia bine controlată
poate reduce cantitatea de zahăr din saliva dvs., descurajând creșterea candidei.
• Tratarea afectiunilor medicale ce favorizeaza aparitia candidozei, precum diabetul zaharat,
neoplasmele sau HIV;
• Tratează gura uscată. Adresați-vă medicului dumneavoastră despre modalități de a evita sau
trata gura uscată.
 Recomandări pentru reducerea disconfortului favorizat de
candidoza orală

Pentru a reduce disconfortul favorizat de

candidoza orală putem consuma:
• lichide reci, precum apa rece sau ceaiul cu
gheață sau sucuri de fructe congelate;
• consumarea alimentelor ce sunt ușor de înghițit;
• dacă depozitele bucale sunt dureroase se
recomanda folosirea paiului atunci cand se
consuma lichide.
 9.Studiu de caz
1.Infecțiile cu Candida sunt răspândite în România producând probleme mai ales
persoanelor încadrate în grupele de risc, care nu diferă de datele obținute la nivel
inernațional, în țara noastră acesta fiind primul studiu mai aprofundat de
epidemiologie la nivel național de până acum.
(Sursa:
https://umfcd.ro/wpcontent/uploads/2017/01/Scoala_Doctorala/Sustinere_Teza/in_curs_de_sustinere/2017/FE
NDRIHAN_L._SERGIU/teza_rezumat.pdf
)

2.Au fost investigate datele strânse din toată țara din perioada 2008-2012, iar
unele aspecte unde au existat date și pe perioada 2013-2014.
Per total timp de 7 ani au fost un număr de 12336 cazuri (medie 1762 cazuri pe
an) de infecții cu Candida:
• în 2008- 2354 cazuri;
• în 2009 -2002 cazuri,
• în 2010 un număr de 1673 cazuri
• în 2011- 1695,
• în 2012 -1205 cazuri
• iar în 2013 -1642 ,
 Au fost 5072 de pacienți de sex masculin (41,3%) și 7264 de pacienți de sex feminin
(57,4%). Au fost 5455 cazuri din mediul de rezidență rural (44,2%) și 6881 din mediul
urban (55,8%).
3. Primele estimări s-au efectuat pe ani, pe sexe și pe categorii de medii urban/ rural,
exprimând rezultatele ca persoane (cazuri) la 100.000 de locuitori pentru a estima
incidența reală a infecțiilor de acest tip în țara noastră. Conform calculelor, se observă
un trend ascendent al acestor infecții de la 158,96 la 329,07 (valori medii ) în 2014.
4.Incidența acestor infecții este mai mare la femei decât la bărbați (ex 2014 428,76
/100.000 de locuitori la femei, și la bărbați 202,40 cazuri /100.000 de locuitori)
Fluctuatiile anuale nu au avut o semnificație deosebită din punct de vedere clinic sau
statistic
5.În ceea ce privește vârsta pacienților, incidența infecțiilor cu Candida a fost cea mai
mare la copii sub vârsta de un an sau la cei de 0-4 ani după alte estimări, de genul
feminin (ex. 2014 - 687, 19/ 100.000 de locuitori) față de cel masculin (ex. 2014- 550, 08
/ 100.000 locuitori).
6.Mediul de provenință a pacienților a avut și el un rol în epidemiologie, astfel în
mediul urban au fost mai multe cazuri (ex. 2014- 319,12/100.000 locuitori) iar în mediul
rural mai puține (ex. 2014- 232,77 la 100.000 de locuitori). Nu știm de ce mediul urban
favorizează unele infecții, probabil densitatea mai mare a locuitorilor ce favorizează
contactele interumane.
 Concluziile cercetărilor clinice și de laborator

• 1.Procedurile de investigare clinică și de laborator au fost cele utilizate de

laboratoarele de spital și clinică în mod curent
• 2. Identificarea speciilor de Candida s-a facut prin Canditest TM conform
indicațiilor firmei (preucum și antifungigrama) și prin cultivarea pe mediu
cromogen, aceste fiind metode eficace de laborator. Alte metode mai
sofisticate nu își au rostul.
• 3.Incidența speciilor de Candida Din cele două loturi de pacienți din
Spitalul Elias și Spitalul CFR 2, au rezultat un număr de 156 și respectiv
134 de probe care au fost analizate în laboratoarele de microbiologie a
celor două instituții medicale.
• Structura speciilor a fost- la Elias C. albicans (76,9%), 21 de cazuri cu C.
glabrata (13,5%), 13 cu C. krusei (8,4%) şi 2 cu C. parapsilopsis (1,3%)
dintre care 31 de tulpinii C albicans rezistente la antifungice, procent de
19,8% din tulpinile izolate.
 Concluzii
• Din informațiile prezentate mai sus, candidoza bucală nu este cea mai periculoasă
boală din viețile noastre, dar este cu siguranță foarte deranjantă și se poate dovedi
extrem de dăunătoare dacă este ignorată.
• Aspectele epidemiologice ale infectiilor cu Candida din România se încadrează în
trendul mondial de creștere a frecvenței acestora și a creșterii numărului
infectiilor cu tulpini (specii) de Candida non- albicans. În același timp se constată o
creștere a rezistenței la antifugicele uilizate în terapie în mod curent și aici vorbim
de antifungicele azolice. Ceea ce este mai grav faptul că există tulpini care sunt
rezistente la mai multe antifungice.
• Lupta contra infecțiilor cu drojdiile Candida din România ar trebui sa se facă pe mai
multe planuri:
1. Măsuri de igienă publică care să reducă posibilitățile de contaminare
2. Educarea populației prin medici, radio, televiziune, internet, broșuri, ziare
3. A se atrage atenția persoanelor din grupele de risc inclusiv mame cu copii mici
4. Cercetări pentru identificare de noi antifungice eficace
5. Noi soluții pentru îngrijirea celor imunocompromiși
6. Soluții pentru evitarea infecțiilor intraspitalicești
• Managementul eficient al candidozei orale depinde de un
diagnostic precis, identificarea și eliminarea oricăror
factori predispozanți (acolo unde este posibil) și de
prescrierea agenților antifungici locali sau
sistemici. Candidoza orală poate avea implicații
semnificative pentru sănătatea generală a pacienților
imunodeprimați, în special atunci când este cauzată de
non- albicans spp. și, în cazurile de imunosupresie severă,
candidoza sistemică poate pune viața în pericol.
• Acordați atenție oricăror simptome neplăcute și nu lăsați
candidoza bucală netratată. Cereți părerea medicului și
utilizați tratamentele medicale sau remediile naturiste
pentru candidoză recomandate pentru a elimina problema
înainte de dezvoltarea oricăror complicații.
 Bibliografie
1. Rogers TJ Balish E. Imunitatea la Candida albicans . Microbiol Rev. 1980; 44 : 660-682
2. Kostiala I., Kostiala AAI, Kahanpaa A., Micoze orale și tratamentul lor., Acta Odontol
Scand. 1979; 37 : 87-10
3. Mihai Mares, Olimpia Bazgan, Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de fungi :
Dumitru Buiuc, Marian Negut – Tratat de Microbiologie Clinica. Editia a II-a, Edit. Medicala
2008,38, 953-1030.
4. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/candidoza-orala-factori-favorizanti-simptome-si-t
ratament,679,n,295
5. https://www.cidjournal.com/article/S0738-081X(00)00145-0/fulltext
6. https://www.zambetsanatos.com/sanatate-orala/candidoza-bucala-cauze-diagnostic-si-trata
ment/

7. https://www.clinicadentaplus.ro/candidoza-bucala-tratament-cauze/
8. https://www.synevo.ro/shop/antigen-candida-albicans-in-ser/
9. https://www.medcenter.ro/dictionar-de-analize/ige-specific-la-candida-albicans-m5-
10. https://www.synevo.ro/shop/cultura-si-identificare-fungi-cu-antifungigrama-dupa-caz/
11. https://umfcd.ro/wpcontent/uploads/2017/01/Scoala_Doctorala/Sustinere_Teza/in_curs_de
_sustinere/2017/FENDRIHAN_L._SERGIU/teza_rezumat.pdf

12. https://www.scrigroup.com/sanatate/MORFOLOGIA-CIUPERCILOR-APARTIN72818.php
13. https://microbenotes.com/candida-albicans/