Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
9. Criterii secundare de diagnostic in parodontita agresiva (pag 196)
1. Cantitatea de placa bacteriana este redusa in raport cu gradul avansat de distructie a tesutului
parodontal
2. Speciile microbiene cel mai frecvent intalnite si implicate in etiologia bolii sunt Agregatibacter
Actinomycetemcomitans si Porphyromonas gingivalis
3. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut in parodontitele aggressive localizate sim ai redus in
forma generalizata
4. In decursul olii se remarca anomalii de structura si comportament al fagocitelor, cresterea
prostaglandinei E2 (PGE2) si a interleukinei 1-beta (IL 1-beta)
5. Disjunctia rapida a epiteliului si distructia osului alveolar se pot opri uneori spontan in cursul bolii
2
5. REACTIA DE POLIMERIZARE
Aceasta reactie, considerata ” instrumentul pentru democratizarea biologiei moleculare “ ofera
posibilitatea ca dintr-un amestec de ADN, dintr-un produs biologic sa fie decelata chiar si o
singura molecula de ADN prin multiplicarea (clonarea) acesteia si in afara celulei vii. Metoda se
realizeaza cu aparate automate si se foloseste in diferite domenii:
d) Arheologie
e) Medicina judiciara ( se poate evidentia identitatea prin analiza unui singur fir de par sau a unei
cantitati infima de sange )
f) Diagnosticul bolilor infectioase
Metoda PCR poate identifica germeni (ADN bacterian) in unele boli umane suspectate a fi provocate
de bacterii necultivabile: boala Crohn, boala Whippie su in cazul leziunilor osoase osteolitice (
boala rara care apare la copii sub forma unor focare multiple de ostemielita cronica si recurenta,
posibil si la nivelul oaselor maxilare ).
Studiile care au folosit metoda PCR pentru identificarea patogenilor parodontali in produse patologice
din santul gingival sau pungile parodontale au folosit o tehnica in 3 etape:
4. Captura imunomagnetica a fiecarei specii microbiene distruse, prezente intr-un
produs patologic
5. Multiplicarea moleculelor de AND
6. Evidentierea prin hibridizare cu sonda de ADN a cate unei specii microbiene
patogene parodontale : Tannerella forsithensia, Prevotella intermedia, Prevotella
nigrescens si Prevotella gingivalis.
Prin aceasta metoda a fost posibila detectarea simultana a mai multor specii bacteriene prezente intr-un
produs biologic: Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Fusobacterium nucleatums,
Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola.
Calitatile acestei metode o recomanda a fi folosita pentru decelarea unor prezumtive specii
microbiene in situatii in care nu au putut fi evidentiati patogeni parodontali, ca in involutiile
gingivo-parodontale.
12. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnosticul gingivitelor si parodontitelor (pag
199)
- Testul Periogard evidentiaza aspartat- prezenta a trei microbi patogeni:
aminotransferaza din Porphyromonas gingivalis, Treponema
lichidul santului gingival denticola, Tannerella forsithensia
- Testul Periocheck evidentiaza proteinazele - Testul TOPAS pune in evidenta metabolitii
neutre din lichidul toxici din focarul inflamator:
santului gingival - pyridinolina din peptide carboxiterminale ale
- Testul Prognostik evidentiaza elastaza din colagenului de tip 1
lichidul santului (ICTP) marcheaza distruclia de colagen
gingival - interferonul alpha
- Testul BANA se bazeaza pe depistarea - beta-glucuronidaza
enzimei care hidrolizeaza Benzoyl-DL- - chondroitin-4-sulfat
arginine-naphtylamide si evidentiaza
3
Aceasta delimitare este necesara si utila aplicarii unui tratament corespunzator. Exista insa si situatii in
care definirea formei de imbolnavire nu reflecta criteriile de delimitare intre gingivite si
parodontite. Astfel, frecvent, dupa excizia prin gingivectomie a unor hiperplazii gingivale, se
remarca un tesut de granulatie bine reprezentat si sangerand, care trebuie chiuretat atent cu toate ca
nu exista pungi parodontale adevarate. De asemenea, in multe cazuri, imbolnaviri diagnosticate
drept gingivite hiperplaziee de sarcina, prin carenta vitaminei C, medicamentoase se insotesc de
pungi adevarate, exsudat inflamator purulent si chiar avulsia dintilor. De altfel, examenul
radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni indica aproape
intotdeauna o demineralizare a septurilor alveolare. Asistam, astfel, la transformarea gingivitelor in
parodontite marginale cronice cu manifestari hiperplazice.
3. Gradul de manifestare al inflamaliei este un important criteriu de diferentiere a imbolnavirilor
parodontiului marginal. Formele cele mai numeroase de imbolnavire prezinta o inflamatie
manifesta, uneori cu caracter florid ( care este in plina evolutie ), cu evolutie rapid distructiva. In
alte cazuri, la adulti, inflamatia are o intensitate redusa si o evolutie lenta marcata de pusee
inflamatorii subacute pe un fond distroficodegenerativ: sunt parodontite distrofice sau
parodontopatii marginale cu caracter mixt: inflamatie si distrofie. La copii, forma echivalenta, cu
manifestari inflamatorii reduse, dar nu identica din punct de vedere cauzal si al evolutiei, poate fi
considerata parodontita juvenila, iar la varstnici, parodontopatia de senescenta.
4. Circumstanlele specifice si situaliile care implica o atitudine partlculara de diagnostic si
tratament cum sunt: SIDA, tumorile gingivale, trauma ocluzal si Iipsa de solicitare a
parodontiului marginal prin absenta contactelor ocluzale.
15. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriană specifică şi apărute în cursul unor stări
fiziologice (pg 257)
1.Gingivita de pubertate 3.Gingivita de sarcina
2.Gingivita din cursul ciclului menstrual 4.Gingivita de menopauza
16. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriană specifică, frecvent hiperplazice din
cursul unor boli sistemice. (pg 258)
1.Gingivita din diabet · trombocitopenii
2.Gingivita din carenta de vitamina C 4.Gingivite din boli imunodeficitare
3.Gingivite din boli hematologice · agranulocitoza
· leucemii acute si cronice · granulomatoza Wegener
· anemii · sarcoidoza
17. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriană specifică şi ca efect secundar a unor
medicamente.(pg 258)
1.Gingivita hiperplazica prin hidantoina 3.Gingivita prin utilizarea medicatiei
2.Gingivita hiperplazica prin antagonisti de contraceptive
calciu 4.Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
4
18. Clasificarea gingivitelor neinduse de placă bacteriană specifică.(pg 258)
1.Gingivita hiperplazica(fibromatoasa) 7. Leziuni gingivale asociate infectiei cu:
ereditara Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum,
2.Gingivita alergica Mycobacterium tuberculosis
3.Gingivite descuamative 8. Leziuni gingivale asociate infectiei cu unele
4.Gingivita si gingivostomatita herpetica specii de streptococi
5. Gingivita si gingivostomatita aftoasa 9. Leziuni gingivale in histoplasmoza
recidivanta 10. Leziuni gingivale in varicela-zoster
6. Gingivita si gingivitostomatita micotica 11. Leziuni gingivale traumatice: fizice,
chimice, termice
i. Severitatea: Nivelul atasamentului clinic interdentar (CAL) la locul cu cea mai mare pierdere;
pierdere osoasa radiologica & pierdere dentara
ii. Complexitatea tratamentului : Adancimea la sondare, tiparul de pierdere osoasa, leziuni ale
furcatiei, numarul de dinti restanti, mobilitatea dentara, defecte crestale si disfunctii masticatorii
5
iii. Descriere adaugata stadiului: afectare dentara < 30% = localizata, ≥30% = generalizata
iv. Riscul de progresie: evidentierea pierderii : direct (rx retroalveolara sau CAL) sau indirect
(pierdere osoasa/varsta)
v. Raspunsul anticipat la tratament: fenotip, fumat, hiperglicemie
22. Clasificarea parodontopatiilor cronice în funcție de stadiul și gradele de evoluție (EFP 2018).
Curs 2, slide 11
Stadii:
Stadiul I: Parodontite incipiente Grade:
Stadiul II: Parodontite moderate Gradul A: Rata redusa a progresiei
Stadiul III: Parodontite severe cu potential de Gradul B: Rata moderata a progresiei
pierdere dentara Gradul C: Rata rapida a progresiei
Stadiul IV: Parodontite severe cu potential de
pierdere a dentitiei
23. Clasificarea anomaliilor anatomice muco-gingivale (EFP 2018). (am cautat clasificarea pe
net)
• Fenotipul gingival • Exces gingival (pungi false, margine
• Retractie gingivala gingivala necorespunzatoare, mariri
• Absenta gingiei keratinizate gingivale)
• Adancime vestibulara scazuta • Culoare anormala
• Pozitii ale insertiei frenurilor si muschilor • Starea suprafetei radiculare expuse
aberante
25. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune initiala si precoce (curs 3, sl 4 si 5,
carte pag 262)
A. dupa primele 2 zile de acumulare de PB=leziunea initiala=> clinic: gingivite subclinice
Caracteristici:
o -hiperemia activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
o -marginatie leucocitara si inceputul primelor faze de migrare prin diapedeza, in special a
PMN in corion, la nivelul epiteliului jonctional si in santul gingival
o -la acest nivel pot aparea macrofage, limfocite, plasmocite, in nr redus
B. leziunea precoce: in functie de mecanismele de aparare ale gingiei, evolutia initiala poate fi oprita
cu revenire la normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion
-procesul inflamator continua se progreseze in 1 sapt de la stadiul initial
• -in epitelu, celulele Langerhans e crescut=>e stimulata capacitatea lor de preluare a informatiei
antigenice de la bacteriile patogene si intierea pe aceasta cale a raspunsului imun specific tisular
prin intermediul limfocitar T
• -hiperemia activa se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara(meriopragie) care se
traduc clinic prin congestie si sangerare la atingerea cu sonda
• -infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea epiteliului jonctional produs printr-un proces
activ si accentuat de diapedeza e alcatuit din numeroase limfocite (limfocite T), mastocite,
neutrofile, plasmocite si macrofage
• -PMN traverseaza lamina bazala si pot decela in epiteliu si in lichidul santului gingival si al
pungilor false, unde participa la fagocitoza bacteriilor
• -neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre placa microbiana si epiteliile sulcular si
jonctional=> nu pot sa penetreze epiteliul, in aceasta faza
26. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila (curs 3, slide 5 si
6, carte pag 263)
B. leziunea precoce: in functie de mecanismele de aparare ale gingiei, evolutia initiala poate fi oprita
cu revenire la normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion
-procesul inflamator continua se progreseze in 1 sapt de la stadiul initial
6
• -in epitelu, celulele Langerhans e crescut=>e stimulata capacitatea lor de preluare a informatiei
antigenice de la bacteriile patogene si intierea pe aceasta cale a raspunsului imun specific tisular
prin intermediul limfocitar T
• -hiperemia activa se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara(meriopragie) care se
traduc clinic prin congestie si sangerare la atingerea cu sonda
• -infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea epiteliului jonctional produs printr-un proces
activ si accentuat de diapedeza e alcatuit din numeroase limfocite (limfocite T), mastocite,
neutrofile, plasmocite si macrofage
• -PMN traverseaza lamina bazala si pot decela in epiteliu si in lichidul santului gingival si al
pungilor false, unde participa la fagocitoza bacteriilor
• -neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre placa microbiana si epiteliile sulcular si
jonctional=> nu pot sa penetreze epiteliul, in aceasta faza
C. leziune stabila: inflamatia poate fi moderata si caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa
-poate evolua spre parodontita marginala cronica superficiala
Caracteristici histopatologice:
• -microulceratii in epiteliu si in zonele epiteliale de hiperkeratoza si parakeratoza
• -cresterea nr de plasmocite care devin preponderente in profunzimea corionului,
perivascular si in imediata vecinatate a epiteliului jonctional
• -creste nr de limfocite B, care pot semnala transformarea gingivitei in parodontita
• -epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercelulare si patrunderea in
aceste spatii a unor resturi celulare provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse
• -lamina bazala e fragmentata, duplicata si intrerupta in multiple locuri; uneori fragmente
din lamina bazala pot aparea in corionul subiacent
27. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita marginala
cronica superficiala(curs 3, sl 7, carte 263)
-in stadiul de leziune stabila, intensitatea mai redusa a semnelor (vezi semne histopatologice mai jos
daca e nevoie) caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa
Semne HP pe scurt: microulceratii in epiteliu, crestere nr de plasmocite, crestere nr de limfocite B,
epiteliul jonctional prezinta lariri are spatiilor interceluare, lamina bazala fragmentata)
-cand devine leziune avansata=>trece in PCMS (parodontita marginala cronica superficiala)
Caracteriaza prin AGRAVAREA si accentuarea semnelor (histopatologice de la leziunea stabila) :
Semne HP:
• staza,
• concentrarea de plasmocite si imunoglobuline in corion;
• leziuni histolitice multiple=>tranzitia spre forma avansata de gingivita cronica cu influente
demineralizante asupra oslului alveolar (parodontita marginala cronica superficiala-PMCS)
7
Pacienlii cu gingivita cronica semnaleaza:
- usor prurit gingival;
- discrete dureri, suportabile, la periaj si in timpul masticatiei unor alimente dure, cu gust acru pronuntat
sau prea fierbinti;
- senzatie de usturime;
- sangerari gingivale la periaj si masticatie
SAU (desfasurat)
1 Principalul semn clinic obiectiv este sangerarea gingivala pe seama micro-ulceratiilor de la nivelul
epiteliului gingival si meiopragiei (fragilitatii) capilarelor din corion.
Sangerarea gingivala este unul din semnele precoce ale inflamatiei gingivale si precede chiar si
modificarile de culoare ale gingiei.
2 Culoarea rosie deschisa a gingiei, expresia a hiperemiei active a vaselor din corion.
3 Tumefactie, marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere, cu aparilia de
pungi false, produse prin edem inflamator reversibil prin tratament antimicrobian. Epiteliul
jonctional nu este desprins de supratata dintelui. Pungile false au dimensiuni variabile si pot
acoperi suprafele coronare laterale pana aproape de marginea incizara sau suprafata ocluzala,
situatie care se intalneste mai frecvent in gingivitele hiperplazice sau in formele de trecere de la
gingivita cronica propriu-zisa la PMC superficiala cu fenomene hiperplazice.
4 Modificari ale aspectului suprafelei gingivale. Suprafata gingiei isi pierde aspectul de ,,gravura
punctata" sau de ,,coaja de portocala", este neteda si lucioasa.
5 Consistenta gingiei este variabila: mai redusa, moale, usor depresibila in formele inflamatorii
exudative si mai ferma, in formele cu tendinte proliferative.
Din punct de vedere radiologic, in gingivita cronic propriu-zisa nu sunt semne de interesare a osului
alveolar.
8
- carii secundare retentive pentru detritusuri alimentare si placa bacteriana, situate in apropierea
gingiei
- contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;
- contacte traumatice intre crosete sau marginile bazei protezelor acrilice si gingiei;
- impact alimentar direct asupra papilei dentare, in special in urma unor obturalii aproximale,
microproteze sau punli care nu restabilesc punctul de contact interdentar;
- contactul traumatic si retentiv in raport cu gingia al unor aparate ortodontice sau chirurgicale,de
contentie, dupa fracturi ale oaselor maxilare.
9
37. Etiopatogenia gingivitei de sarcină
• apare în unele cazuri în timpul sarcinii și îmbracă un caracter acut sau subacut. Sarcina, prin ea
însăși, nu produce gingivita, dar poate influența, prin modificări hormonale, reacția locală a
țesuturilor față de placa bacteriană, adevarata cauză a gingivitei din cursul sarcinii;
• uneori hiperplazia gingivală are aspect tumoral fiind denumită tumora de sarcină;
• incidența 2-5% și apare după a 3-a lună de sarcină sau mai devreme;
10
• nu are caracter malign;
• histopatologic: angiogranulom;
• clinic: formă de emisferă turtită ( rezultatul presiunii exercitate de părțile moi învecinate), ca o
ciupercă;
1. se formează din marginea gingivală sau din papila interdentară;
2. baza largă de implantare, sesilă sau pediculată;
3. suprafața este netedă, lucioasă dar poate fi și ulcerată, dureroasă la atingere, prin interferență cu
ocluzia sau prin suprainfectare;
11
45.Recomandari privind conduita terapeutica la gravida fertilizata in vitro
• se evita tratamentul stoma in trimestrul I de sarcina cand are loc organogeneza embrionara; de
preferat sa se faca trat stoma in trim II de sarcina- cea mai sigura perioada pentru tratamentele
stoma curente
• in trim III, timpul de lucru al tratamentului treb sa fie cat mai scurt, cu schimbări dese de pozitie a
pacientei, pt a minimaliza riscul de hipotensiune
• evitarea efectuarii RX in special in trim I. In al II lea trimestru e permisa doar cu conditia utilizarii
sortului protector de plumb
• sunt permise anestezice ca lidocaina, prilocaina, articaina, iar mepivacaina trebuie administrata in
doze reduse( dupa consultul cu medicul curant ), de preferat fara adrenalina
• aspirina se va adm cu grija(risc de sangerare) si se va evita in perioada alaptarii
• paracetamolul se poate adm in ambele perioade
• ibuprofen se poate folosi in primele doua trimestre, dar se va evita in trimestru III pt ca exista risc
de sangerare
• antibiotic premise in ambele perioade sunt penicilina, clindamicina, cefalosporinele dar se va evita
tetraciclina
• se recomanda asanarea focarelor de infectie dentara ce pot duce la o serie de complicatii ale
sarcinii ca de ex : nastere prematura, avort spontan sau sarcina oprita din evolutie, greutate mica la
nastere, pre-eclampsia
• se va informa pacienta referitor la caracterul acut si persistent al gingivitei de sarcina in special in
trim I. Intensitatea manif clinice diminueaza pe masura ce sarcina avanseaza
• pacientei i se recomanda o tehnica de periaj specifica afectiunilor parod si i se explica ca gingivita
de sarcina e reversibila odata cu nasterea
• recomandam periute dentare cu peri soft/ultrasoft si ape de gura cu CHX 0.2% de 2 ori pe zi , 2
sapt pe luna. Dupa clatire sa nu mai consume nici un lichid( nici macar apa )
• tratamentele protetice, chirurg sau parodontale complicate cu caracter definitive se vor temporiza
pana dupa nastere, rezolvandu-se doar acele trat dentare care constituie o urgenta
• de preferat, sa evite tratam stomatologice pentru a evita cumularea stresului in momente si asa
suficient de delicate
• in concluzie tratamentul stoma la pacientele gravide FIV e posobil uneori, cu unele masuri de
precautie absolut indispensabile
- Discromii
- Alveolita difuza, asociata cu: malpozitii dentare secundare migrarii dintilor si in final soldata
cu expulzarea acestora.
47.Gingivita de menopauză.
• Este denumita „gingivita atrofica senila”, nu reprezinta o stare patologica obisnuita
climacteriumului
• in unele situatii de menopauza fiziologica sau dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari prin
iradierea unor tumori maligne
• histopatologie- atrofie a epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si spinos. Pot
aparea ulceratii ale mucoasei gg si orale
• Simptomatologie: -semne subiective:
· senzatie de uscaciune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
· senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci sau fierbinti
· senzatii anormale de gust:acru/sarat
12
· dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senzatii dureroase, hiperestezice
ale mucoasei orale
-semne obiective:
· mucoasa gingivala si orala cu aspect uscat si neted
· culoare palida, uneori mai rosie, cand gingia sangereaza usor
· uneori, fisuri ale mucoasei gingivale
• Simptomatologie:
· respiratie cu miros specific de acetona sau de mere
· hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
· polipi gingivali sesili, cu baza mare de impalntare sau pediculati
· culoare modificata de la rosu-deschis la rosu caramiziu sau rosu-violaceu, in fazele avansate de
staza
· ulceratii frecvente
· sangerari usoare la atingere
· consistenta redusa, moale a papilelor
· frecvent, pungi false
· usoara mobilitate, prin edem inflamator
13
· scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitelor
· modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor
· scaderea sintezei de colagen
· in parodontiul profun, favorizeaza fenomenele de demineralizare
• histopatologie:
· edem
· cresterea permeabilitatii capilare
· hemoragie prin meiopragie capilara
· reactivitatea scazuta a elementelor contractile din peretii vaselor sangvine periferice
· staza vasculara in corionul gingival
· degenerescenta fibrelor de colagen din corionul gingival
• Simptomatologie:
· halena
· hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
· pungi false
· mobilitatea la edem
• pacientii cu igiena bucala buna, deficienta de vit C nu se manifesta clinic prin modificari
distructive ale gingiei si parodontiului sau sunt reduse
• prezenta placii bacteriene agraveaza tabloul simptomatic, cu aparitia de pungi parodontale
adevarate si avulsie putin sau deloc dureroasa a dintilor
14
52.Gingivita din anemii.
Anemia Aspectul gingiei
-Gingivita poate debuta brusc sau dupa o faza eritematoasa urmata de ulceratii initial la nivelul
istmului faringian, apoi mucoasa jugala, labiala, gingivala
-Ulceratii cu caracter hemoragic si necrotic, suprainfectate
-Aspect clinic asemanator cu gingivostomatita ulcero-necrotica
Mod de actiune:
• Inactiveaza colagenaza
• Reduce degradarea componentei fibrilade din colagen a substantei fundamentale din
corionul gingival si din desmodontiu
• Stimuleaza proliferarea epiteliului si a fibroblastilor din corion
• Sub influenta hidantoinei, fibroblastii sintetizeaza o cantitate crescuta de componente
sulfatate ale glicozaminoglicanilor, ceea ce mareste masa nefibrilara a substantei
fundamentala
• hiperplazia hidantionicaa sa produce si in absenta placii si tartrului
• prezenta placii determina insa o supraadaugare a inflamatiei bacteriene, care accentueaza
hipertrofia si hiperplazia gingivala
15
• Prezenta a numeroase fibre de oxytalan
• Infiltrat inflamator limfocitar, in special in zona subadiacenta a epiteliului sulcular
16
62. Alte denumiri ale gingivitei hiperplazice idiopatice.
- elefantiazis gingival - fibromatoza gingivala ereditara
- macrogingia congenitala - fibromatoza familiara congenitala
- gingivostomatoza - fibrom gingival difuz
- hiperplazie gingivala ereditara - fibromatoza idiopatica
17
70. Gingivita din pemfigus :histopatologie.
- acantoliza in stratul spinos
- veziculatie intinsa intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule
- infiltrat inflamator, cu PMN in corion, in zonele de ulceratie
- disjunctie epiteliu-corion
18
75. Gingivostomatita ulcero-necrotică:simptomatologie subiectivă.
- dureri intense la atingerea gingiei - limitarea deschiderii gurii prin trismus
- dureri spontane iradiate in oasele maxilare - halena fetida intensa
- accentuarea durerilor la contactul cu alimente
fierbinti, condimente, masticatie
- senzatie de gust metalic si alterat
19
81. Herpangina
- Afectiune virala acuta determinata de infectia cu virusrul Coxsackie grup A sau grup B, enterovirus 71
sau ecovirus.
- Apare la copii in special vara
- debuteaza cu febra brusca, cefalee, disfagie
- leziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii pe valul palatin si mucoasa istmului faringian
- se poate insoti de infectii cutanate date de acelasi factor: Coxsackie A sau B sau de ecovirusi
20
86. Gingivostomatita micotică:semne obiective.
• La copii • La adulti
- leziuni candidozice cu aspectul unor depozite- atrofia papilelor filiforme ale limbii,ce au aspect
de culoare alb-crem,ce imita laptele neted, lucios; in rest mucoasa bucala prezinta eritem
prins,coagulat - hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori
- pe mucoasa fetei dorsale si pe marginile jugal si palatinal, cu aparitia de placi albe, aderente
limbii, pe mucoasa jugala, palatina si pe - aspect pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte
gingie inchegat, pe fond de eritem si ulceratii mucozale
- la inceput izolate, apot confluente pe un fond- fisuri si ulceratii ale comisurii cu exsudat seros si
eritematos, generalizat al mucoasei bucale suprainfectari urmate de cruste
- depozitele miceliene sunt aderente si se - uneori xerostomie
desprind la o raclare energica, lasand puncte
sangerande
21
- uneori hiperplazie gingivala
- uneori retractie gingivala
22
94. Parodontita juvenilă : simptomatologie.
= se caract prin lipsa unei inflamatii evidente clinic
• mobilitate patologica
• pungi parodontale adevarate
• migrari M1 si I; diastema patologica( frecv I max migreaza V si D)
• retractie gingivala
• hiperestezie dentinara
• abcese parodontale, in forme avansate
In forma localizata, semnele clinice descrise se produc in zonele:
• M1 superiori si inferiori
• I superiori si inferiori
• M1 si I
• M1, I si dintii imediat vecini
In forma generalizata-la toti dintii
23
99. Parodontita marginală cronică profundă la adult : pungi parodontale adevărate.
24
subiacent sub forma unei piramide cu baza spre coronar si varful orientat vertical de-a lungul septului
spre apical, la diferite adancimi.
- resorbtia crenelata, inegala de la un dinte la altul al marginilor (crestelor septale si alveolare) osului
alveolar
25
Semnele clinice constau in evolutia continua a leziunilor preexistente sau aparitia altora noi dupa
instituirea tratamentului, care nu produce efecte benefice notabile.
26
111. Manifestări extrabucale şi generale la bolnavi SIDA.
- adenopatie subangulomandibulara si cervicala - pneumonii;
anterioara; - toxoplasmoza cerebrala;
- candidoza la nivelul esofagului, traheii, - neuropatii, tulburari cognitive si de memorie,
bronhiilor si plamanilor; dementa.
- angiomatoza bacilara cu manifestari la nivelul
pielii, de tipul bolii „ghearelor de pisica”;
- histoplasmoza;
• depuneri masive de tartru in santul gingival- similare in unele privinte cu cresterea in volum a unui
cristal mineral imersat in solutia suprasaturata a sarii din care provine - determina prin efect
mecanic deplasarea gingiei in directie apicala
27
• trauma ocluzala, bruxismul - pot favoriza instalarea inflamatiei, urmate de fenomene distructive cu
evolutie lenta la nivelul JSC si retractie gingivala, fara pungi parodontale(sau cu adancime redusa)
• unele obiceiuri vicioase ca apasarea gingiei cu un obiect dur : capat creion, unghie, suvita de par-
in situatii necontrolate mental, sau in timpul lecturii
• trauma directa asociata cu inserarea in tesuturie moi a unor microobiecte metalice (piercinguri)
• factori anatomici: tulburari de eruptie, forma individuala a dintilor, malpozitii, dehiscenta si
fenestratia gingivala, tractiunea exercitata de bride cu insertie inalta, frenuri, insertii musculare
aberante, situate aproape de gingia fixa si marginea gingivala libera
• impact alimentar, cu actiune directa,in special pe versantul P al M superiori- al caror ax
longitudinal este inclinat in mod normal spre vestibular
• trauma mecanic directa prin periaj excesiv, intempestiv, exagerat de frecvent, firul de matase
aplicat brutal, folosirea traumatica a scobitorilor in ambrazura gingivala care este umpluta de
papila interdentara normala, periajul interdentar
Prin periaj excesiv- se pot observa retractii gingivale fara semne de inflamatie- in special la niv
caninilor si premolarilor, deoarece ei suporta un dublu traumatism, atat la periajul dintilor frontali, cat
si al celor laterali; la persoanele care executa periajul cu dreapta, se pot observa retractii mai accentuate
pe partea stanga
28
Chisturile gingivale:
• formatiuni chistice ● chisturi gingivale - pot aparea fie din lama dentara primara(resturile lui Serres), fie prin degenerescenta
mici pe linia unor celule epiteliale “implantate” in corionul gingival in conditii traumatice
mediana a boltii
palatine= perlele - acestea se localizeaza indeosebi in zona pm mandibulari , se prezinta ca o formatiune proeminenta , mai
Epstein frecvent la nivelul papilei interdentare/ gingia fixa- suprafata neteda, lucioasa, alb galbuie sau cu tenta albastra,
• formatiuni chistice maxim 1 cm diametru, fluctuenta, nedureroasa
de-a lungul crestei
alveolare= nodulii ● chisturi parodontale laterale - se dezvolta din resturi ale lamei dentare situate intre epiteliul oral si periostul
Bohn alveolar. Originea din resturile lui Malaseez este improbabila, acestea fiind situate mai aproape de zona apicala
a radacinilor.
-localizate, mai des, in zona canin, pm mandibular si IL Maxilar- de regula,sub papila interdentara. Diametru
maxim 1cm, supraf neteda, usor albastruie, moale, depresibila
Radiologic, se constata o radiotransparenta cu un contur radioopac, bine delimitat, mono sau multiloculara
(polichisturi), situata cel mai frecvent adiacent radacinii, extrem de rar interradicular. Forma multiloculara se
mai numeste chis odontogenic botrioid.
Termenul de epulis descrie, in mod generic, formatiuni tumorale ale gingiei cu caracter benign.
29
- La niv parodontiului profund, se constata: demineralizari osoase si resorbtii ale osului alv,
afectarea furcatiilor cu aparitia de pungi parodontale osoase, mobilitate dentara, iar in faze
avansate avulsia spontana a dintilor
Trat parodontal se efectueaza numai dupa evaluarea starii generale a pac, urmat de trat de asanare a
cavit bucale prin extractia resturilor nerecuperabile, trat leziunilor carioase simple sau complicate,
indepartarea factorilor iatrogeni.
De asemenea eficienta terapeutica la nivel paro se realizeaza numai in conditile unei terapii sistemice
adecvate acestei afectiuni
• Evolutia si prognosticul la nivel paro sunt favorabile atata timp cat terapia sistemica e eficienta si
se realizeaza dispensarizarea riguroasa a pac in corelatie cu evolutia afectiunii generale
• Evolutia poate avea urmatoarele directii : satisfacatoare la bolnavii depistati la timp la care s-a
initiat trat precoce dietetic si cu penicilamina; pt bolnavii asimptomatici la care s-a confirmat dg
prin examinari paraclinice de lab se initiaza trat profilactic si se instituie terapie continua cu D-
penicilamina, a. i. se poate preveni pe durata intregii vieti aparitia manifestarilor clinice ale bolii
• Se monitorizeaza membrii familiei pac cu varsta de peste 3 ani la nivelul funcției hepatice
30
7. Sensibilitatea proprioceptiva caracteristica parodontiului marginal in relatie morfologica si functionala
cu structurile dentare
31
- Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in diametru pana
la 1,5 cm sau mai mult
- Dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
- Mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie si poate prezenta in zona de bombare maxima o
portiune de culoare alb-galbuie (perforare iminenta sau orificiu fistulos)
- Daca apare intre cei doi incisivi superiori se poate insoti de fenomene de celulita ale buzei superioare si
poate simula un edem Quincke
- Consistenta abcesului vestibular/lingual – moale, depresibila
- Consistenta abcesului palatinal, in primele faze, mai ferma
- Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesului este mai dureroasa decat cea verticala
- Testele de vitalitate a dintilor limitrofi sunt pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor
folositi
- Adenopatiile loco-regionale sunt frecvente
- Examen radiologic : prezenta resorbtiei osului alveolar, de dimensiuni si conformatii diferite
- Netratat, abcesul parodontal marginal fistulizeaza sau se complica prin pulpite acute si parodontite
apicale acute retrograde, mai rar osteite sau osteomielite
- Mecanisme de producere :
1. Stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
2. Stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
3. Stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
4. Stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinar prin mecanisme
hidromecanice
131. Alte complicaţii locale decât abcesul parodontal marginal şi hiperestezia dentinară.
1. Lacune cuneiforme -la colet, mai frecvent V -lipsa de substanta dentara forma triunghiulara, cu baza
exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui. Cauza:
● sistem nervos (apar pe fond de stres, iar devitalizarea dintilor reduce sau opreste evolutia in
profunzime a lacunelor cuneiforme)
● trauma ocluzala
● uzura cement si dentina prin periaj excesiv
32
● eroziune chimica acida
2. Carii sub colet –favorizate de rezistenta mecanica mai scazuta a cementului si dentinei
3. Pulpite acute laterograde ( prin canalele colaterale, aberante) sau retrograde ( prin orificiul apical) –
frecventa redusa 2%
4. Necroze – consecinta traumatismelor mecanice, pana la rupturi ale pachetului vasculo-nervos apical
la dd parodontotici cu mobilitate patologica, sau pot aparea prin leziuni directe din interventii
chirurgicale in pungi adanci, fara devitalizarea prealabila dintilor
5. Parodontite apicale pe cale retrograda - prin pungi parodontale adanci imbraca aspecte clinice si
radiologice variate. (de la forme acute la cele cronice, de la resorbtii osoase parcelare la forme extinse
periradicular si periapical)
33
138. Ce se înţelege prin tratament instituit precoce şi susţinut în boala parodontală.
• Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat
• Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita
sunt crescute. Intr-o gingivita cronica de cauza microbiana, locala se poate obtine vindecare completa
dupa indepartarea factorilor locali
• Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor specifice procesului de
imbolnavire
- Tratamentul sustinut are scopul de a promova si intretine evolutia de la ameliorare spre vindecare.
- Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin suprimarea
microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de biostimulare
34
144. Tratamentul iniţial în boala parodontală.
• Tratamentul complicatiilor acute • Desfiintarea microulceratiilor din pungile
• Igienizarea efectuata de medic parodontale false
• Instruirea pacientilor privind igiena bucala
Igienizarea se completeaza atât de pacient, cât si de medic prin: Aplicarea unor substante
medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie
149. Debridarea gingivală: Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:
o placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
o detritusul organic moale
o urmele de tartru inclavate in cementul radicular
- debridarea gingivala imbina proceduri de:
• detartraj supra si subgingival
• chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
• indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie subgingivala
- debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la
jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie
35
151. Criteriile alegerii periei de dinţi.
Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile perilor din care sunt
confectionate:
• Diametru
• Natura, provenienta • Aranjament
• Numar • Consistenta: tari, moi
• Lungime • Flexibilitate: rigide, suple
36
158. Metoda CHARTERS de periaj interdentar.
- Se fol perii de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar cu varful
filamentelor spre suprafata ocluzala
- Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura
gingivala spre cea ocluzala, atat vestibular cat si oral
- Metoda indicata pentru:
• Masaj gingivala
• Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau operatii cu lambou
37
• Introducere interdentara in cazul unui contact strans se face ferm cu firul intins,dar cu o presiune
controlata pentru a nu leza papila interdentara
o firul de matase tinut in tensiune si usor curbar pe suprafata meziala a dintelui situat distal este
deplasat de 5-6 ori in sus si in jos in plan vertical.Procedura se repeta pe suprafata distala a
dintelui mezial,evitand traumatismul papilei interdentare.
• Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
• Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda
o daca pacientul nu are dexteritate se pot folosi dispozitive de plastic in forma de furca ce
prezinta o curbura a bratelor si butoni externi pe care se fixeaza prin rasucire firul de matase
o firul de matase nu indeparteaza placa bacteriana din zonele concave situate sub punctul de
contact
38
- in gingivitele cronice si parodontitele marginale cronice se recomanda irigatii ale santurilor
gingivale sau pungilor parodontale cu solutie 0,2%
- Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20% clorhexidina -
favorabil in cazul abceselor parodontale marginale
• Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis • Este un eter hidroxifenil cu eficienta de 65% comparativ cu
• Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte clorhexidina
secundare mai reduse decat clorhexidina. I se atribuie risc • Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni
de aparitia unor leziuni precanceroase la nivelul mucoasei parodontali
bucale • actiunea inhibitoare a triclosanului este pusa si pe seama
• Inhiba microorg din santul gingival si pungile parodontale inhibarii prostaglandinelor ,mediatori ai inflamatiei cu rol
• Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor patogen recunoscut in producerea bolii parodontale
- -Solutia Socransky= folosita in combinatie cu saruri de zinc • Utilizat sub forma de apa de gura 0.1% si paste de dinti in
la o concentratie de 16ug/ml. In scurt timp de la aplicare, combinatie cu citrat de zinc si copolimeri, gel aplicatii locale
reduce depunerea de placa cu 20-60%
• Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de
0.03%
39
170. Instrumentarul pentru detartraj.
- Examinare: Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:
• Sonde de parodontometrie • Parte activa – folosit pt indepartarea depozitelor de tartru si in
• Sonde exploratorii general face corp comun cu intregul instrument;uneori este detasabil
- Detartraj si chiuretaj radicular: prin desurubare
• Seceri • Partea pasiva – de legatura cu manerul. Are marime, lungime si
• Sapaligi forma diferita pentru asigurarea unui acces eficient la depozitele de
• Pile (razuse) tartru
• Chiurete • Manerul –treb sa asigure o priza buna, pt a preveni oboseala
- Instrumente de netezire fina si lustruire a musculara. Treb sa aibe suprafata striata + maner gol in interior
suprafetelor dentare dupa detartraj pentru o greutate redusa si o crestere a perceptiei tactile
• Palnii de cauciuc rozetate sau nu
• Perii rotative
• Benzi abrazive si de lustruit
40
- Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul
(frontali/lat)
- Indicatii si mod de utilizare:
• Pilele sunt indicate pentru:
- Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala, numai cand aceasta este suficient
de laxa pt a permite insinuarea instrumentului
- Indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fracturarea si fragmentarea acestora => usureaza
dislocarea totala ulterioara cu chiurete.
- Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement
- Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet
• Instrum e plasat cu partea activa in contact cu suprafata dintelui, vestibular, oral sau proximal, cu partea
pasiva cat mai aproape de axul lung al dintelui
- Deplasarile se fac prin apasare si tractiune in axul lung al dintelui (miscare sus-jos)
- Exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor parod
41
§ Chiuretele GRACEY “profilactice” § Chiuretele GRACEY “mini cinci”
Indicatii:
42
176. Chiuretajul radicular.
- Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement, ramase dupa detartraj si a
cementului infiltrat microbian necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda
- Tehnica:
• Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva
• Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina
• Se aplica o presiune laterala controlata
• Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o suprafata neteda
• Se fac si miscari oblice si orizontale
• Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea trebuie redusa
• Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii
43
180. Contraindicaţiile detartrajului cu ultrasunete.
44
de ex: gingivostomatita ulcero-necrotica, hiperplazii ulcerate, infectate, subacute sau acute, abces
parodontal marginal.
- Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician mai ales in
cazul detartrajului palatinal al dintilor frontali superiori
- In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea activa
a intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana
sau inghitit
185. Atitudinea faţă de obturaţiile aproximale şi de colet în exces în profilaxia inflamaţiilor gingivale.
- Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, dar cel mai usor cu sondele
parodontale de explorare, flexibile, care sunt deplasate dinspre obturatie spre dinte pe intreaga
circumferinta a obturatiei. Cand acest lucru nu este posibil, o radiografie cu film muscat ne poate oferi
o imagine semnificativa a obturatiilor aproximale in exces.
- Prezenta unei inflamatii a papilei interdentare, sangerarea usoara la atingere in vecinatatea unei
obturatii aproximale ne obliga la controlul adaptarii acesteia fata de suprafata dentara.
- In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si
refacerea corecta
- Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista carii secundare si spatiul
interdentar este liber, sau obturatia e la distanta de gingie
- Excesul se indeparteaza cu freze diamantate fine, actionate dinspre obturatie spre margine, benzi si
discuri abrazive ,si in final, prin radieri ale jonctiunii obturatie-dinte cu benzi de lustruit sau conuri de
cauciuc
- Se poate utiliza si tehnica EVA system.
45
- regularizarea mg cavitatilor al caror contur trebuie sa fie linear, drept sau curbat, dar fara anfractuozitati
- rotunjirea unghiului dintre pragul gingival si peretii laterali verticali ai cav. de cls II.
- bizotarea pragului gingival al cav. de cls. II.
- restaurarea corecta a curburilor vestibulo-orale ale coroanei dentare. Refacerea acestor curburi nu
trebuie sa fie in exces, deoarece sunt favorizate retentiile alimentare si placa bacteriana in zonele
subiacente. De asemenea, nicio curbura aplatizata nu este admisa pt ca nu asigura protectia gingiei
subiacente.
187. Atitudinea faţă de hiperplazia papilei gingivale sau a marginii gingivale libere în dreptul unor
procese carioase.
- Atunci cand s-a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza
deasupra sau in interiorul procesului carios, este necesara desfiintarea polipului gingival prin:
o Cauterizare chimica cu acid tricloracetic
o Electrocauterizare - formele mici si mijlocii
o Gingivectomie - orice situatie
- Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul – numai in cazul unei
hipertrofii reduse
188. .Atitudinea terapeutică faţă de inflamaţia papilei interdentare vecină unei carii aproximale.
- O conditie indispensabina ptr reducerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a
dentinei alterate si obturatia provizorie a cavitatii
- Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inflamatiei
gingivale din vecinatate
- Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzator prin:
o Indepartarea tartrului si a placii subgingivale
o Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana
- Papile hiperplazice → excizie chirurgicala sau electrocauterizare
- se recomanda utilizarea digai
- daca avem o obturatie clasa aIIa → bizotare prag gingival, aplicare si scoatere corecta pana si matrice,
modelare jonctiune dinte-obturatie → toate dupa un tratament antimicrobian gingival; daca nu, gingia
va sangera si obturatia va fi compromisa
46
- mesa are calitatea de a permite substantei active sa isi exercite actiunea un timp mai indelungat decat
in cazul tamponamentului
- Timp de mentinere 5-10 minute – pt sol cu clorura de Zinc; 30min pt antiseptice blande Protargol
1%, Romazulan, Ticiverol
47
196. Antiseptice de tipul acidului cromic în tratamentul bolii parodontale
- Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte – 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa
distilata
- Indicatii:
• Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei
• Fistule apico-gingivale
- Ulceratii gingivale de cauza microbiana
- Cauterizarea tesutului de granulatie incompleta. Se pot produce necroze os si tesuturi moi.
- Nu se fac aplicatii cu acid cromic pe ulceratiile herpetice
48
• Gingivostomatita ulcero-necrotica, gingivostomatitele acute si subacute, sub forma de aplicatii prin
tamponare, badijonare larga.
49
- adm concom. de barbiturice si hidantoina scad efectul antimicrobian al Metronidazolului
- Se administreaza sub forma de:
o Comprimate 0,250 g
o Unguent 3%
o Gel 3%, 25%
Cursuri:
Contraindicatii:
• Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz,
coloratie)
• administrarea de metronidazol in sarcina - teratogen
• penicilina la pacienti cu antecedente de alergie la acest antibiotic- soc anafilactic
50
• clindamicina nu se administreaza la copii, in parodontita juvenila, la pacienti cu
antecedente de tulburari gastrointestinale, mai ales la cei care au prezentat fenomene de
colita ulcerohemoragica
- Tulburari secundare:
• Alergii subcutanate • Rar: cefalee, vertij,
• Tulburari gastrointestinale somnolenta, afectiuni
• Tendinopatii hematologice
- Avantaje: actiune antimicrobiana extinsa, administrare usoara, actiune eficienta, reduce riscul
reinfectarilor
- Dezavantaje: concetratia de substanta activa difera de la un Ab la altul, posibilitatea aparitiei
de tulpini reziste, efecte secundare nedorite in cazul consumului de alcool in special la
administrarea de metronidazol:greata, voma, diaree, fotosensib, alergii
51
- se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri total)
- Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
o Comprimate (cont 10 mg natamicina)
o Suspensie pt badijonare extern sau pt aerosolizare– flacon de 20 ml, 25 mg natamicina/ml
o Indicatii: stomatite micotine, stomatita sub placa protetica suprainfectata cu candida: 4-6 ori/zi
– 7-10 zile
- alte antimicotice cu actiune locala: miconazol(1 lgt x 4/zi, iar la copii sub 1 an 1-2 lgt/zi), clotrimazol,
haloprogin,fluconazol, ketoconazol.
52
- Principalele substante cu actiune antivirala profilactica sau terapeutica au un efect slab asupra
formelor acute, severe de infecție herpetica si redus sau absent in leziunile stabilizate sau in infectii
latente
- Dintre substantele antivirotice se cunosc:
o Amantadina
o Vidarabina- cu actiune asupra virusului herpes simplex
o Aciclovirul 5%– 3- 4 ori/zi timp de 7 zile- actiune asupra herpes simplex si varicelo-zosterian-
administrat la bolnavi cu deficit imunitar- poate preveni infectia bucala, faringiana si esofagiana cu
acest virus
o Rodilemid- cu actiune antiherpetica, antiinflamatoare si imunomodulatoare administrat sub forma
injectabila
53
o Ind: parodontapatii degenerative, in per de vindecare dupa trat chirurgical al parodontitelor marg
o Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibulare
o Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani
Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de 5 saptamani
- realizarea profilaxiei specifice prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme. Ele sunt
legate de dificultatea de a prepara un vaccin eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai
multe microorganisme. Nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre
limfocitele T sau B si gradul de distructie tisulara in parodontopatii. Examenul microscopic al tesutului
parodontal lezat arata existenta in zona e.j. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate ceea ce releva
rolul neutrofilelor in apararea antibacteriana. S-a incercat in urma cu multi ani prepararea unui vaccin
corpuscular din porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol. Imunizarea maimutelor cu
acest vaccin a dus la descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate din speciile bateroides in
leziunile gingivale induse prin ligatura
54
224. Utilizarea de substanţe chimice cu acţiune caustică
- Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic, acid sulfo-salicilic
- Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila; hipoclorit de Na
Dezavantaje:
-Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase de vecinatate: necroze ale oaselor
alveolare, ale tesuturilor moi gingivo-parodontale, ale pulpei dentare)
- Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale =
gingivectomie chimica- nu exista control asupra ariei de distructie
-necrozele tisulare sunt urmare de o vindecare cicatriciala fibroasa, adeseori inestetica
55
231. Contraindicaţiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal.
- Leucemii acute - Starile casectice din TBC, tumori
- Infarct de miocard mai recent de 6 maligne
saptamani - Starile avansate de insuficienta
- Hemofilia cardiaca, hepatica sau renala
- Psihozele majore, DECOMPENSATE
56
235. Principalii timpi în intervenţiile chirurgicale ale parodonţiului marginal.
57
241. Instrumentar folosit în chiuretajul subgingival.
- Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate
- In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare
246. Indicaţiile gingivectomiei - Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza
peretele moale al pungilor parodontale sau gingia hiperplaziata
Indicatii: Indicaţii ale gingivectomiei legate de alungirea coroanei dentare .
• Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de • În abraziunile patologice excesive, marirea coroanei clinice se face
consistenta ferma, care nu poate fi chiuretat corespunzator printr-o interventie compusa din gingivectomie si rezectie osoasa
(sau, daca este chiuretat, nu se reacoleaza). modelanta a marginii osului alveolar (ostectomie si osteoplastie);
• Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare. • Cavităţi cu distrucţii dentare subgingivale adânci care fac dificilă
• Abcese parodontale marginale recidivante, cu peretele extern conturarea primară şi realizarea finală a formei cavităţii ca şi
al pungii ingrosat, fibrozat dupa incercari nereusite de obturaţia acesteia;
tratament impropriu (intepare cu sonda,evacuare incompleta a • Fracturi dentare în zona treimii coronare a rădăcinii (la rădăcini bine
continutului, tratamente prelungite cu antibiotice) sau cu punct implantate care pot fi recuperate prin reconstituiri corono-
de plecare zona de bi- si, mai ales, trifurcatie a molarilor. radiculare);
• Pungi parodontale de adancime medie, cu perete extern • Eroziuni în treimea coronară a rădăcinii care nu pot fi altfel corect
subtire, slab vascularizat, dilacerabil, friabil si franjurat prin abordate pentru tratamentul conservativ prin obturaţii;
chiuretaj subgingival. • Perforaţii ale canalului radicular în treimea coronară a rădăcinii
• Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte când aceasta este bine implantată şi se urmăreşte reconstrucţia
interventii chirurgicale. coronară;
• Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa • Retenţie insuficientă a bontului coronar;
si, uneori, hormonala. • Odontoplastia dinţilor pluriradiculari prin separarea rădăcinilor şi
mai ales prin amputaţie radiculară;
• Îmbunătăţirea aspectului estetic al dinţilor anteriori şi superiori cu
coroană clinică scurtă şi linia surâsului înaltă.
58
247. Instrumentar folosit în gingivectomie.
- Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN – pt marcarea portiunilor cele mai declive
- Bisturiu cu lama nr 15 – pt incizie (bisturiu deschis extern la 45 º fata de planul orizontal.)
- Bisturiu KIRKLAND – in zonele aprozimele – incizia secundara
- Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie (Incizia secundara se poate face independent de
incizia primara cu Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie)
- Instrumentul KIRKLAND(3.Excizia gingiei se realizeaza cu instrumentul KIRKLAND, cu pense
anatomice si este usurata prin actiunea instrumentului de detartraj in forma de “gheara” aplicat
interdentar.)
- Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular
- Forfecute de plastie sau clesti de tesut – modelarea fina a conturului gingiei
59
tumori maligne sau acidul tanic cu efecte nocive asupra ficatului au facut ca utilizarea acestor cimenturi
sa fie abandonata.)
Cimenturile se mentin, in medie, o saptamana. Noi consideram ca este bine ca, dupa primele trei zile,
cimentul sa fie indepartat; se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pentru cca 3-4 zile.
Mentinerea cimentur,ilor in zona frontala este favorizata de aplicarea unor benzi adezive de staniol; la
nivelul dintilor ilaterali, cu fundul de sac vestibular putin adanc, se pot folosi chei de acrilat sau inainte
de aplicarea cimentului" coletul dintelui este inconjurat de un fir de matase innodat vestibular, cu
capetele taiate la 3-4 mm, de care cimentul va adera.
60
o Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in
zonele vizibile, frontale
- Indicatii comune: sunt comune cu cele ale gingivectomiei simple(mai putin abcesele gingivale,
unde gingivectomie rezolv definitiv situatia sau in reconturarile parodontiului marginal la dintii cu
coroana excesiv scurtata prin abraziune patologica)
61
258. Dezavantajele operaţiilor cu lambou.
- Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze
- Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului
subadiacent
62
10) Controlul osului alveolar restant si indepartarea zonelor osteitice ramolite. Se rotujesc
muchiile si varfurile ascutite cu chiurete, daltite, freze de os, se reduc in grosime peretii pungilor
osoase pana cand se transforma in planuri inclinate, tangente la supraf radacinilor.
11) Hemostaza – controlul evidarii in totalitate a continutului pungilor parodontale si a peretilor
alveolari restanti.
12) Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%
13) Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii peretilor
alveolari distrusi prin resorbtie osoasa
14) Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de
regenerare tisulara gradata
15) Protectia plagii prin sutura
63
265. Operaţia cu lambou parţial reflectat.
In anumite privinte, aceasta tehnica o continua pe cea a chiuretajului subgingival descries
anterior(Tehnica Widman), cu microlambouri papilare, pe care o depaseste printr-o serie de detalii
tehnice deosebil de precise. In raport cu aceasta tehnica prezinte urmatoarele av si dezav.
- Avantaje
o Dilacerari tisulare reduse suprafata dintelui (datorita
o Dislocari de os minime decolarii reduse)
o Traumatism alveolar redus o Retractie gingivala si hiperestezie
o Reacolare gingivala buna, postoperatorie mai reduse
favorizata de contactul o Aspect fizionomic mai bun
postoperator strans al gingiei cu
- Dezavantaje:
o Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila
o Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil
o Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala
- Indicatii:
o Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm
- Tehnica:
1) Prima incizie pe versantul V la cca 0.5 mm de creasta marginii libere si la 1,5-2mm de
aceasta pe versantul oral. Incizia este usor oblica cu bizou intern pana la marginea osului
alveolar si este urmata de o decolare papilara si marginala reduse, care expun osul
alveolar pe o distanta de 2-3 mm.
2) A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar
3) A 3 a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se
excizeaza tesutul epitelial si conjunctiv situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete
incizate initial
4) In continuare se procedeaza ca si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj,
chiuretaj radicular, chiuretajul tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os
ramolit.
Dupa oprirea sangerarii, spalarea cu sol de ser fiziologic si controlul indepartarii in
totalitate a tesuturilor patologie, se sutureaza lamboul in pozitie cu sutura intrerupta. Se poate aplica un
ciment chirurgical in special in zonele unde lambourile nu se intalnesc marginal.
64
realizeaza pe fondul preexistent al resorbtiei osoase alveolare. In consecinta, nivelul de fixare a
lamboului, dupa efectuarea interventiei, este situat mai apical.
- La nivelul radacinilor palatinale, mucoasa masticatorie a boltii palatine nu prezinta o componenta
alveolara mobila, deplasabila spre apical (corion gros, f adherent la periost)
- . Deoarece aceasta deplasare este necesara pentru indepartarea continutului patologic al pungii, se
practica urm tehnica:
a. Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si
excizarea peretilor
b. A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala
c. Se chiureteaza tesuturile patologice subiacente, se modeleaza marginile osului alv
d. Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie mai apicala fata de cea initiala,
ceea ce incheie operatiunea de desfiintare a pungii paro palatinale.
!! Lamboul repozitionat apical se practica si in cazul refacerii coroanei clinice a dintilor, redusa
prin atritie avansata.
65
Clasificare:
o Grefe de origine umana o Materiale sintetice inlocuitoare de os
o Grefe osoase autogene sau autologe umane ▪ Materiale sintetice aloplastice
- Din CB: particule de os cortical + sange, - Hidroxiapatite neporoase
fragmente de perete alveolar dupa - Hidroxiapatite poroase
extractii, os medular recoltat din zona - Beta tricalciu fosfat
tuberozitatii - Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA, PHEMA
- Din afara CB: fragmente de os iliac - Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, Si
o Grefe osoase alogene sau omologe umane
▪ Alte materiale utilizate in terapia de aditie
• os iliac
- Sulfatul de Ca
o Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de
- Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, cement, dentina
la animale (bovine)
- Colagen
- Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier
66
o Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal, suficient de lat pentru a acoperi in
intregime zona de retractie
o Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la gingia adiacenta si mucoasa alveolara
o Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical
67
periimplantite produse de patogeni parodontali ca Porphyromonas gingivalis, Prevotella
intermedia, Fusobaterium nucleatum sau streptococi, mai frecvent in trauma ocluzala.
- Imbolnavirile periimplantare pot fi tratate prin proceduri conservatoare, medicamentoase si prin
tehnici chirurgicale cu rezultate bune, desi unii clinicieni, mai rar, considera ca un inplant
mobilizat trebuie indepartat.
68
patologice, grefe libere de mucoasa pt cresterea V gg) si orto pt intruzia lor -> conditiile sunt
ca pacientul sa aiba o igiena bucala buna, indice de placa ≤15%, adancime pungi 6-8 mm, resorbtia
osoasa sa fie situata pe un sg versant – de preferat M, migrarea spre V sa fie de 1-2 mm)
- Pt mentinerea rezultatelor: imobilizarea dd prin sine de material compozit sau aparatul-sina
MAMLOCK
69
291. Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile.
- Sistemele mobile - Sistemele fixe
- avantaje: sunt mai agreate de pacient pt ca nu necesita - avantaje: ancoraj rigid si continuu => neutralizarea fortelor
prepararea dintilor(sau uneori – pierderi minore de subst pt paraaxiale nocive, repartizarea echilibrata a solicitarilor la
pinteni ocluzali, lacasuri pt gherute), se pot scoate in caz de nivelul tuturor dd. imobilizati, integrare biologica
necesitate, se pot combina cu o proteza mobila, pot oferi superioara(preferata de bolnavi)
perioade de “odihna parodontala”, se igienizeaza usor, se - dezavantaje: sacrificiu de substanta dentara, necesita
pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul eforturi clinice si de lab. Pt confectionare, necesita materiale
purtari, pret scazut cu inalte calitati mecano-chimice, pret de cost ridicat
- dezavantaje: exercita asupra parod. de sustinere
microtraumatisme repetate, solicitari nefiziologice la
inserare si dezinserare -> cresterea mobilitatii dentare.
70
294. Imobilizarea temporară.
- Imobilizarea temp este un procedeu terapeutic de solidarizare a dd mobili, parodontotici, prin
sisteme cu caracter tranzitor, care au drept scop restabilirea functionala si grabirea vindecarii
parodontale(in urma interventiilor chirurgicale).
- Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice(ligaturi metalice, atela din
compozit)
- Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare: 1,5-2 luni, in unele cazuri pana la 6 luni.
Dupa acest interval, medicul trebuie sa decida daca dd pot fi lasati neimobilizati sau din contra,
necesita o imobilizare permanenta.
Imobilizarea temp poate fi:
a. Continua – cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de imobilizare
b. Discontinua – cand perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare (gutiere de
despovarare, purtate numai in timpul noptii)
c. Provizorie – de scurta durata – asigura stabilitatea dd cu mobilitate f mare, in iminenta de
avulsie(scop paleativ, de amanare a extractiei), asupra carora se fac interv scurte (detartraj,
slefuiri selective); se realiz cu chei V/O din Stents, ligaturi
d. Semipermanenta – de lunga durata(in cazul rezistentei scazute in timp a materialului din care
este realizat sistemul de imob sau in cazul resorbtiei osoase avansate)
71
- Ajuns la sfarsitul traseului, primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o pensa, iar celalalt capat
este angajat in acelasi mod, dar in sens invers, acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja
sarma.
- Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc impreuna, la extremitatea D a fetei
V
- “nodul” se plaseaza in ambrazura gingivala, sub pct. de contact, pt. evitarea lezarii partilor moi
- Daca sarma nu a fost bine intinsa si prezinta zone unde se indeparteaza de dinte, activarea ligaturii
se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V a dintelui, cu varful unei sonde.
72
▪ Se obtureaza cavitatile verticale pana la niv peretului pulpar al cav oriz, pt ca apoi
in cele orizontale se aplica o sarma semirotunda cu partea plana pe peretele pulpar.
▪ Ulterior, se obtureaza si cavitatile orizontale continuu, fara separarea dd. si cu
respectarea morfologiei ocluzale.
73
304. Imobilizarea permanentă prin mijloace protetice clasice.
- Mijloace fixe,cu ajutorul laboratorului:
• cor. acrilice unite intre ele; • cor. semifizionomice / de substitutie unite;
• cor. metalice totale/partiale unite; • punti stabilizatoare;
74
309. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetală.
- Extract de germeni de porumb (Zea Mays) – produs Insadol
- Extract de Aloe
- Vitamina A - Vitamina C
- Se folosesc:
75
• Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si control prin colorarea placii dupa periaj
• Instruirea pacientului ptr folosirea mijloacelor secundare de igiena( fir de matase, stimulatoare
gingivale si clatirea gurii de 2 ori/zi dupa periaj cu CHX 0,12%, 2-3 saptamani
• Debridare gingivala
• Detartraj efectuat cu grija pentru indepartarea depozitelor subgingivale din zonele distale si orale
mai greu accesibile si completat prin lustruirea suprafetelor dentare cu paste si benzi fin abrazive;
detartrajul poate fi precedat de un tratament cu antibiotice administrate pe cale generala pentru
reducerea riscului de infectie in urma bacteriemiei produse care poate afecta In special persoane
predispuse: bolnavi cardiovasculari, antecedente septicemice, bolnavi tarati
• Chiuretaj mecanic al peretelui moale pentru reducerea microulceratiilor, sau, in cazul cand acestea
nu pot fi accesate pe cale mecanica din cauza dimensiunilor foarte mici, se poate face o cauterizare
chimica cu ZnCI2 solulie 30%
• Aplicarea dupa detartraj si chiuretaj a unor subst antimicrobiene (antiseptice, astringente, oxidante,
extrase vegetale) prin badijonaj, meșaj
• Tratamentul bolilor generale asociate
76
• Sedintele lungi, obositoare, in pozitie sezanda => hipotensiune, lipotimie, colaps
• Tratamentele in trimestrul III, caracterizat prin instalarea sindromului hipotensiv
• Tratamentele chirurgicale trebuie amanate pe cat posibil dupa nastere
Se recomanda:
• sedinte scurte cu schimbarea pozitiei sezand In clinostatism usor oblic;
• evitarea tratamentelor In trimestrul al III-lea de sarcina si efectuarea, In mai buna
siguranta, In trimestrul al II-lea de sarcina
• instituirea unui tratament bland, usor de suportat, fara efecte agravante asupra sarcinii,
prin:
- Indepartarea prin stergere cu tampoane sau comprese Imbibate in apa oxigenata a placii
bacteriene si a depozitelor fibrinoase de pe zonele hiperplazice ulcerate
- detartraj supragingival si cu minimum de traumatism, subgingival
- periaj dupa detartraj,
- aplicatii de perhidrol cu spatula In santul gingival si pe suprafetele zonelar de gingie
hiperplaziata
77
322. Tratamentul de urgenţă al gingivostomatitei ulcero-necrotice.
- Spalaturi bucale largi, efectuate des (din ½ in ½ de ora) in primele ore de la prezentarea bolnavului
cu solutii antiseptice de cloramina 3‰ sau permanganat de potasiu 1/5000-1/10000
- Depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin steregere cu tampoane/comprese imbibate in
H2O2, cu blandete
- Se disloca numai blocurile de tartru mari ( de preferinta detartraj cu ultrasunete)
- Se aplica colutorii cu AB, corticosteroizi, antihistaminice, anestezice de contact
- la pacientii cu febra adm AB pe cale generala: Augumentin 2-3 cpr/zi, Ampicilina 2 capsule/6 ore,
3-4 zile
• Spalaturi bucale cu solutie apoase de bicarbonat de • Amfotericina B – Antimicotic puternic, dar relativ
sodiu 10% toxic
• Atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana
1%, zilnic, timp de 7 zile
• Admnistrare de Nistatin (suspensie) sau Stamicin
(drajeuri), Pimafucin, Clotrimazol (Canesten sau
Mycelex), haloprogin (Mycilian)
78
326. Tratamentul parodontitelor marginale prepubertală şi juvenilă
- mijloace de igenizare
- subst. antimicrobiene
- biostimulare
In lipsa tratamentului de intretinere, pot aparea recidive si boala poate evolua spre forme avansate,
profund distructive
3. Tratament chirurgical :
4. Bioterapie de reactivare
79
330. Tratamentul retracţiilor gingivale.
1. retractii produse prin distructia/atrofia osului 2. retractii constitutionale, de cauza mecanica, dupa unele interventii
alveolar +/- pungi parod: scopul este de a crea o chirugicale: (NU sunt insotite de inflamatie septica, cu pungi
reintertie sau o neoinsertie parodontale)
· grefa de tes. conjunctiv; · tehnici de periaj vertical, dinspre gingie spre incizal/ocluzal cu
· lambou mucogingival deplasat spre coronar / periute moi;
lateral; · limitarea nr. de periaje pe zi, se mentine cel de seara (obligatoriu) iar
· regenerare tisulara ghidata. celelalte se inlocuiesc cu mijloace secundare de igiena;
· +/- utilizarea de derivati ai matricei de smalt · limitarea timpului de periaj la 3-5 min. pt. ambele arcade; evitarea
apelor de gura astringente;
· fol. produselor de bioreactivare tisulara; proceduri
balneofizioterapeutice, lumina polarizata, laser.
-in aplicatii locale cu Ca(OH)2 efecte apar dupa perioade lungi de cel putin cateva luni de tratament
- in extrem , prepararea unor cavitatii de colet sau devitalizarea dintelui cand durerile hiperestezice nu
cedeaza si sunt insocite de fenomene de hiperemie pulpara sau pulpita acuta.
80
334. Tratamentul afectării gingivo-osoase la nivelul furcaţiilor.
81
338. Atitudinea terapeutică a medicului dentist faţă de bolnavii cu leucemie.
- Medicul dentist/stomatolog trebuie sa se abtina de la efectuarea oricarei manopere sangerande (cu
exceptia fracturilor oaselar maxilare si a hemoragiilor de parti moi ca In cazul celor de planseu
bucal, care se pot complica cu edem glotic obstructiv si care se rezolva
- de urgenta In servicii specializate), ca urmare, pe de o parte, a tulburarilor de coagulare si
sangerare prin trombocitopenie, iar pe de alta, pentru a evita suprainfectarea si, prin aceasta,
evolulia rapida a ulceraliilar necrozate. Totusi, datorita durerilor din zonele ulcero-necrotice se
recomanda:
- spalaturi repetate la intervale scurte (una-doua ore) cu cloramina 3‰, apa oxigenata, clorhexidina
0,12%;
- tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina si de aplicare a unor solutii usor antiseptice,
calmante, din extracte de plante (ceai de muselel, salvie, Romazulan, Ticiverol);
- aplicalii locale de trombina acoperite cu pansament din tifon si ciment chirurgical;
- aplicalii locale de colutorii complexe cu antibiotice
- in abcese parodontale se administreaza antibiotice pe cale generala, iar local se fac manevre blande
de evacuare a exsudatului purulent pe calea naturala a deschiderii pungii parodontale; daca acest
lucru nu este posibil, se fac microincizii, spalaturi cu apa oxigenata, antiseptice blande (Protargol),
antibiotice (pasta TM), aplicatii de trombina, pansament usor compresiv timp de 20 de minute.
- Se va evita periajul gingivodentar pentru ca poate declansa traumatism si sangerare.
- Igiena bucala personala se va face prin spalaturi cu solutii antiseptice tipizate de clorhexidina.
- Bolnavul va fi trimis de urgenta intr-o clinica specializata de hematologie, se vor aplica solutii
tipizate de antiseptice antiplaca (clorhexidina) si colutorii complexe cu antibiotice, iar dupa
disparitia fenomenelor acute se va face detartraj netraumatic, preferabil cu aparatura de ultrasunete,
urmate de asemenea de colutorii cu antibiotice si in special aplicatii de pasta TM.
- Tratamentul chirurgical al hiperplaziei nu poate fi efectuat decat cu avizul medicului hematolog, in
urma unui, tratament de specialitate corespunzator
Atitudine de urgenta:
• asezarea pacientului in pozitie de clinostatism.
• daca pacientul este constient se administreaza una-patru bucati sau lingurite de zahar,
• daca si-a pierdut cunostiinta se administreaza intravenos 20 ml solutie de glucoza 20-50
% sau intramuscular 1 mg glucagon.
• Se cheama de urgenta seviciul de salvare.
82