1.

Manifestari ale inflamatiei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale

-Inflamatia: boala parodontala in forma sa distructiva progresiva =96% din formele clinice de afectare a
parodontiului
-modificari de culoare, de aspect si consistenta ale gingiei si volumetrice, prin resorbtie verticala la nivelul
oaselor alveolare
-cresteri de volum ale gingiei sau tumefactiile gingivale definesc dpdv clinic: hipertofie (cresterea prin edem a
volumului gingiei)sau hiperplazie (cresterea de volum prin inmultirea si nr sporit de celule si fibre)

2. Manifestari ale degenerescentei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale

-Degenerescenta: in prezenta semnelor manifeste de inflamatie=> fenomene degenerative
-reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale: retractia gingivala si atrofia osoasa orizontala sunt
rezultatul fenomenelor inflamatorii dar si de involutie precoce sau fiziologica de varsta, ale parodontiului
marginal

3. Metode moderne de diagnostic microbiologic in clinica gingivitelor si parodontitelor marginale

-metoda culturilor-permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor specifice si testarea
sensibilitatii la AB
metodele moderne prin tehnici ale biologiei moleculare necesita fragmente specifice de ADN capabile sa
recunoasca secvente specifice complementare de ADN bacterian ale microorg de identificat
-metoda hibridizarii ADN- se poate decela ADN bacterian chiar si de la specii care nu mai sunt viabile
-sondele AND contin un lant ADN dintr-un microorg specific, sintetizat artificial, capabil sa hibridizeze
secventa sa complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic
-exista sonde ce detecteaza specii ca Aggregatibacter Actinomycentemcomitans, Prevotella intermedia;
Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola
-reactia polimerazei in lant-PCR=dintr-un amestec de ADN,dintr-un produs bilogic se deceleaza si o singura
molecula de ADN prin multiplicarea(clonarea) acesteia si in afara celulei vii
-poate identifica germeni in unele boli umane suspectate a fi provocate de bacterii necultivabile(boala
Crohn, boala Whipple sau leziuni osoase osteolitice)
-3 etape
1.captura imunomagentica a fiecarei specii microbiene distruse, prezente intr-un produs biologic
2.multiplicarea moleculelor ADN
3.evidentierea prin hibridizare cu sonda ADN a cate unei specii microbiene patogene parodontale
-metoda e recomandata pt a fi utilizata pt decelarea unor prezumptive specii microbiene in situatiile in
care nu au putut fi evidentiati agentii patogeni parodontali ca in involutiile gingivo-parodontale

4. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnosticul gingivitelor si parodontitelor

- testul Periogard evidentiaza aspartam-aminotransferaza din lichidul santului gingival
-testul Periocheck evidentiaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
-testul Prognostik evidentiaza elastaza din lichidul santului gingival
-testul Bana se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza benzoyl-DL-arginine-naphtylamide si
evidentiaza prezenta a 3 microbi :Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola, Tannerella forithensia
-testul Topas pune in evidenta metabolitii toxici din focarul inflamator
-pyridinolina din peptide carboxiterminale ale colagenului de tip I marcheaza distructia de colagen
-interferonul 
--glucuronidaza
-condroitin-4-sulfat marcheaza distructia osoasa

5. Criterii folosite de Catedra de parodontologie, Bucuresti in clasificarea gingivitelor si

parodontitelor marginale
a.Mecanismul de producere al bolii parodontale
-factorul etiologic in imbolnavirile parodontiului marginal e placa bacteriana ce determina inflamatia
-formele aparent neinflamatorii, parodontita juvenila, parodontitele de senescenta au la baza o agresiune
microbiana, cu manifestari clinice reduse, dar cu manifestari oculte uneori
-trauma ocluzala sau lipsa de contact dentar ocluzal, parodontiul marginal prezinta semne de suferinta dar
fara caracter distructiv, in absenta actiunii microbiene agresive
-alteori leziunile gingivale apar ca un epifenomen in afectiunile virale, fungice, traumatice sau in cadrul
unor afectiuni sistemice
b.Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
-gingivite si parodontite
-in gingivite e afectat numai parodontiul marginal de invelis: epiteliu; corion gingival; sistem ligamentar
supraalveolare
 -parodontitele afecteaza si componentele parodontiului de sustinere
-frecvent, dupa excizia prin gingivectomie a unor hiperplazii gingivale=>tesut de granulatie bine
reprezentat si sangerand ce trebuie chiuretat cu atentie
- de multe ori imbolnavirile diagnosticate drept gingivite hiperplazice, de sarcina, prin carenta de
vitamina c, medicamentoasa, se insotesc de pungi adevarate, exudat inflamator purulent si chiar avulsia dd
-Rx in gingivite hiperplazice cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni indica aproape intotdeauna o
demineralizare a septurilor alveolare =>gingiviteparodontite marginale cronice cu manifestari hiperplazice
c.Gradul de manifestare al inflamatiei
-formele de imbolnavire:inflamatie manifesta; uneori cu caracter florid; cu evolutie rapid distructiva.
-in alte cazuri, inflamatia are o intensitate redusa si evolutie lenta marcata de pusee inflamatorii
subacute; pe un fond distrofic degenerativ; parodontite distrofice sau parodontopatii marginale cu caracter mixt:
inflamatie si distrofie
-la copii, forma echivalenta cu manifestari inflamatorii reduse, dar nu identica dpdv cazual si al evolutiei:
la copii parodontita juvenila si la varstnici parodontita de senescenta
d.Circumstantele specifice si situatia care implica o atitudine particulara de diagnostic si tratament
-SIDA; tumorile gingivale; trauma ocluzala; lipsa de solicitare a parodontiului marginal prin absenta
contactelor ocluzale
6. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica
1.Gingivita cronica(simpla, necomplicata): prin inflamatie de cauza microbiana(prin placa bacteriana)
2.Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana(prin placa bacteriana)

7. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari
fiziologice
1.Gingivita de pubertate
2.Gingivita din cursul ciclului menstrual
3.Gingivita de sarcina
4.Gingivita de menopauza

8. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice din cursul unor
boli sistemice
1.Gingivita din diabet
2.Gingivita din carenta de vitamina C
3.Gingivite din boli hematologice
 leucemii acute si cronice
 anemii
 trombocitopenii
4.Gingivite din boli imunodeficitare
 agranulocitoza
 granulomatoza Wegener
 sarcoidoza

9. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect secundar a unor

medicamente
1.Gingivita hiperplazica prin hidantoina
2.Gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu
3.Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
4.Gingivita hiperplazica prin ciclosporine

10. Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica

1.Gingivita hiperplazica(fibromatoasa) ereditara
2.Gingivita alergica
3.Gingivite descuamative
4.Gingivita si gingivitostomatita herpetica
5. Gingivita si gingivitostomatita aftoasa recidivanta
6. Gingivita si gingivitostomatita micotica

11. Clasificarea parodontitelor agresive

1.Parodontita prepuberala
-asociata cu boli generale:leucemia, neutropenia
-asociata cu boli si tulburari genetice
 sdr. Pappilon-Lefreve
  sdr.Cediak-Higashi
 sdr. Down
 sdr.Cohen
 sdr.Ehlers-DAnlos
 sdr.Marfan
 sdr.Cross-McKusick-Breen
 sdr. deficientei de adeziune leucocitara
 coala Crohn
 boala celulelor Langerhans(sdr. de histocitoza)
 agranulocitoza infantila ciclica
 neutropenia familiala ciclica
 hipofosfatazia
2.Parodontita juvenila
-localizata
-generalizata
3.Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva

12. Clasificarea parodontitelor marginale cronice

1.Parodontita marginala cronica superficiala
-cu fenomene hiperplazice
-pe fond de involutie precoce
2.Parodontita marginala cronica profunda lent-progresica , localizata, extinsa, generalizata
3.Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
4.Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronica mixta (Parodontita marginala rebela/refractara la
tratament poate fi diagnosticata in forme diferite de parodontita marginala)

13. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune initiala si precoce

A.dupa primele 2 zile de acumulare de PB se initiaza leziunea initiala=> clinic, corespunde unei gingivite
subclinice
-hiperemia activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
-marginatie leucocitara si inceputul primelor faze de micrage prin diapedeza, in special a PMN in corion,
la nivelul epiteliului jonctional si in santul gingival
-la acest nivel pot aparea macrofage, limfocite, plasmocite, in nr redus
B.leziunea precoce: functie de mecanismele de aparare ale gingiei, evolutia initiala poate fi oprita cu revenire la
normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion
-procesul inflamator continua se progreseze in 1 sapt de la stadiul initial
-in epitelu, celulele Langerhans e crescut=>e stimulata capacitatea lor de preluare a informatiei antigenice
de la bacteriile patogene si intierea pe aceasta cale a raspunsului imun specific tisular prin intermediul limfocitar
T
-hiperemia activa se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara(meriopragie) care se traduc
clinic prin congestie si sangerare la atingerea cu sonda
-infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea epiteliului jonctional produs printr-un proces activ si
accentuat de diapedeza e alcatuit din numeroase limfocite(limfocite T), mastocite, neutrofile, plasmocite si
macrofage
-PMN traverseaza lamina bazala si pot decela in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false,
unde participa la fagocitoza bacteriilor
-neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre placa microbiana si epiteliile sulcular si jonctional=> nu pot
sa penetreze epiteliul, in aceasta faza

14. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila

B.leziunea precoce: functie de mecanismele de aparare ale gingiei, evolutia initiala poate fi oprita cu revenire la
normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion
-procesul inflamator continua se progreseze in 1 sapt de la stadiul initial
-in epitelu, celulele Langerhans e crescut=>e stimulata capacitatea lor de preluare a informatiei antigenice
de la bacteriile patogene si intierea pe aceasta cale a raspunsului imun specific tisular prin intermediul limfocitar
T
-hiperemia activa se accentueaza si apar fenomene de fragilitate capilara(meriopragie) care se traduc
clinic prin congestie si sangerare la atingerea cu sonda
-infiltratul leucocitar bogat din corion in apropierea epiteliului jonctional produs printr-un proces activ si
accentuat de diapedeza e alcatuit din numeroase limfocite(limfocite T), mastocite, neutrofile, plasmocite si
macrofage
 -PMN traverseaza lamina bazala si pot decela in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor
false, unde participa la fagocitoza bacteriilor
-neutrofilele se dispun sub forma unui strat intre placa microbiana si epiteliile sulcular si jonctional=> nu
pot sa penetreze epiteliul, in aceasta faza
C.leziune stabila: inflamatia poate fi moderata si caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa
-poate evolua spre parodontita marginala cronica superficiala

15. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita marginala cronica
superficiala
-in stadiul de leziune stabila, intensitatea mai redusa a semnelor caracterizeaza gingivita cronica propriu-zisa
-cand devine leziune avansata=>PCMS
-microulceratii in epiteliu si in zonele epiteliale de hiperkeratoza si parakeratoza
-cresterea nr de plasmocite care devin preponderente in profunzimea corionului, perivascular si in
imediata vecinatate a epiteliului jonctional
-creste nr de limfocite B, care pot semnala transformarea gingivitei in parodontita
-epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercenulare si patrunderea in aceste spatuu a
unor resturi celulare provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse
-lamina bazala e fragmentata , duplicata si intrerupta in multiple locuri; uneori fragmente din lamina
bazala pot aparea in corionul subiacent
-dpdv histochimic, cresc nivelul si activitatea unor enzime precum:
-colagenaze; fosfataza alcalina si acida; betaglucuronidaza; esteraze; elastaze;
citocromoxidaza;lactidehidrogenaza; aminopeptidaze; arylsulfataza
-agravarea si accentuarea lor: staza, concentrarea de plasmocite si imunoglobuline in corion; leziuni histolitice
multiple=>tranzitia spre forma avansata de gingivita cronica cu influente demineralizante asupra oslului
alveolar(parodontita marginala cronica superficiala-PMCS)

16. Forme clinice in gingivita cronica simpla

-papilita-inflamatia papile interdentare- semnul precoce gingivitei cronice
-gingivita marginala-extremitatea libera a marginii gingivale si mai putin sau deloc gingia fixa
-gingivita difuza-papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia fixa
-gingivita localizata-la unul sau un nr mic de dd
-gingivita generalizata-gingia din intreaga cavitatea bucala

17. Semne subiective in gingivita cronica simpla

-reduse ca intensitate, intermitente ca evolutie,tolerate de majoritatea pacientilor care le suporta
-usor prurit gingival
-discrete dureri, suportabile, la periaj si in timpul masticatiei unor alimente dure, cu gustul acru pronuntat sau prea
fierbinti
-senzatia de usturime
-sangerari gingivale la periaj si masticatie

18. Semne obiective in gingivita cronica simpla

1.sangerarea gingivala pe seama microulceratiilor de la nivelyl epiteliului gingival si al meiopragiei(fragilitatii)
capilare din corion
-sangerarea e provocata de:
 atingerea si presiunea exercitata de alimente un cursul masticatiei
 periajul dentar sau folosirea scobiturilor
 succiunea voluntara sau involuntara a papilei gingivale si a marginii gingivale libere, in afara masticatei,
prin miscarile buzelor , obrajilor si ale limbii, facute in scop de autocuratire sau in mod reflex
 explorarea cu sonda
-sangerarea e semn precoce a infamatiei gingivale si precede modificarea de culoare a gingiei
2.culoarea rosie-deschisa a gingiei din cauza hiperemiei active a vaselor din corion
3.tumefactia , marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere
-aparitia de pungi false, produse prin eden inflamator reversibil prin tratament antimicrobian
-epiteliu jonctional nu e desprins de suprafata dintelui
-pungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale pana aproape de marginea
incizala sau suprafata ocluzalain gingivitele hiperplazice/forme de trecere de la gingivita cronica p-z la PMC
superficiala cu fenomene hiperplazice
4.modificari ale suprafetei gingivale
-se pierde aspectul de gravura punctata sau de coaja de portocala , e neteda , lucioasa
5.consistenta gingiei e variabila
-mai redusa, moale, usor depresibila in formele inflamatorii exudative si mai ferma in formele cu tendinte
proliferative
-RX nu sunt semne de interesare a osului alveolar

19. Factori favorizanti in gingivita hiperplazica de cauza microbiana

-cavitati carioase aproximale sau de colet vestivular sau oral
-obturatii in exces, in contact cu sau in imediata apropiere a gingiei
-obturatii cu suprafata guroasa, retentiva in vecinatatea gingiei
-carii secundare, retentive pt detritusurile alimentare si placa bacteriana, situate in apropierea gingiei
-contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dd stalpi
-contactele traumatice intre crosete sau marginile bazei protezei acrilice si gingiei
-impact alimentar direct asupra pailei dentare, in special in urma unor obturatii aproximale, microproteze sau
punti care nu restabilesc punctul de contact interdentar
-contactul traumatic si retentiv in raport cu gingia al unor aparate orto sau chirurgicale, de contentie, dupa fracturi
ale oaselor maxilare

20. Histopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana

-cresterea numarului de celule(fibroblasti) si fibre de colagen si mai putin edem intra- si intercelular(caract. starea
de hipertofie, reversibila prin tratament antimicrobiam)
-capilare de neoformatie si infiltrat inflamator mai bogat in corion

21. Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana

-gingia marita de volum, burjoane pediculate sau sesile
-culoare rosu-violacee
-suprafata neteda, unneori cu microulceratii sangerande la atingere
-consistenta moale sau mai ferma cand lipsesc suprainfectarile
-hiperplazia se formeaza in anumite zone parcelare, unde factorul favorizant actioneaza mai pronuntat si anume la
nivelul unor papile interdentare sau a marginii gingivale libere
-aspectul tumefactiei hiperplazice e de umflatura hemisferica usor alungita sau mult alungita, pana la acoperirea
unei parti din coroana dintelui
-hiperplazia papilei –alungita, fusiforma pana aproape de marginea incizala sau suprafata ocluzala

22. Gingivita la pubertate

-fete si baieti
-zone bogate in placa bacteriana si tartru
-prevotella intermedia si capnocytophaga
-inflamatie gingivala cu o culoare rosie-violacee, tumefactie prin edem cu caracter reversibil
-sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda
-hiprplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
-reducerea inflamatiei si tumefactiei dupa pubertate,dar uneori e nevoie de gingivectomie pt rezolvarea defintiva a
hiperplaziei
-frecventa intre 11-14 ani, nu e obligatorie

23. Gingivita din cursul ciclului menstrual

-pe baza modificarilor hormonale sau ca semn al unei disfunctii ovariene
-apare in unele situatii de menopauza normala, fiziologica sau dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari prin
iradierea unor tumori maligne
-hitopatologie:atrofie a epiteliului sulcular si oral a straturilor bazal si spinos
-pot aparea ulceratii ale mucoasei gingivale si orale
-semne subiective:senzatie de uscatiune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
-senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci sau fierbinti
-senzatii anormale de gust acru , sarat
-dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senzatii dureroase, hiperestezie ale mucoasei bucale
-semne obiective:mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted, de culoare palida, uneori mai rosie cand
gingia sangereaza usorr
-fisuri ale mucoasei gingivale

24. Cauzele gingivitei de sarcina

-sarcina nu produce ea insasi gingivita, dar poate influenta prin modificari hormonale, reactia locala a tesuturilor
fata de placa bacteriana
-prevalenta 50%-100%
-in lichidul santului gg s-a remarcat o crestere improtanta a speciilor anaerobe Prevotella intermedia si
Porphyromonas gingivalis asupra carora hormonilor steroizi(estrogeni si progesteron) actioneaza ca factori de
proliferare
-s-a remarcat o scadere a chemotactismului neutrofilelor si o productie scazuta de Ac
-in I trimestru, gingivita apare ca urmare a productiei crescute de gonadotropi hipofizari si devine manifesta in
ultimul trimestru cand progesteronul si estrogenii au nivelul cel mai ridicat

25. Histopatologia gingivitei de sarcina

-nu s-au evidentiat semne histopatologice specifice
-epiteliu gingival prezinta zone de hiperkeratoza care alterneaza cu zone ulcerate
-intre celulele epiteliale sunt numeroase zone de segregatie
-digitatiile epiteliale sunt numeroase, patrund adanc printre papilele corionului, ce ofera un aspect papilomatos
interfetei epiteliu-coriom
-bogat infiltrat inflamator leucocitar si numeorase vase capilare de neoformatie cu aspect teleangiectactic

26. Simptomatologa gingivitei de sarcina

-hiperplazia si sangerarea
-gingia tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata, lucioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte
-hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe seama papilelor interdentare, dar poate afecta si alte portiuni ale
gingiei
-culoarea variaza de la rosu viu,stralucitor, cu aspect zmeuriu uneorirosu violaceu
-gingia frecvent acoperita de depozite fibrinoase sau purulente
-sangerarea se produce la cele mai mici atingeri din cauza hipervascularizatiei; meiopragiei capilare si
numeroaseolor zone ulcerate
-dureri gingivale in cazul suprainfectarilor acute
-pot aparea pungi parodontale false
-mobilitate frecventa grad 1, 2, cu posibilitatea evolutiei pana la avulsie, in caz de suprainfectare
-hiperplazia gingivala are aspect tumoral uneori(tumora de sarcina)
-incidenta 2-5%, dupa a 3a luna de sarcina
-nu are caracter malign
-histopatologic:angiogranulom
-clinic: emisfera turtita, ca o ciupercarezultatul presiunii exercitate de partile moi invecinate
-se formeaza din marginea gingivala sau din papila interdentara
-baza larga de implantare, sesila sau pediculata
-suprafata neteda, lucioasa/ulcerata, dureroasa la atingere, prin interferente ocluzale sau suprainfectare
-semnele clinice se accentueaza din luna 2-a sau a 3-a, devin pronuntate in a 8-a si descresc in luna a 9-a
-in I trimestru, gingivita apare ca urmare a productiei crescute de gonadotropi hipofizari si devine manifesta in
ultimul trimestru cand progesteronul si estrogenii au nivelul cel mai ridicat

27. Gingivita de menopauza

=gingivita atrofica senila; nu reprezinta o stare patologica obisnuita climacteriumului
-in unele situatii de menopauza fiziologica sau dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari prin iradierea unor
tumori maligne
-histopatologie- atrofie a epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si spinos
-pot aparea ulceratii ale mucoasei gg si orale
-semne subiective
 senzatie de uscaciune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
 senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci sau fierbinti
 senzatii anormale de gust:acru/sarat
 dificultatea de apurta proteze mobile din cauza unor senzatii dureroase, hiperestezice ale mucoasei orale
-semne obiective
 mucoasa gingivala si orala cu aspect uscat si neted
 culoare palida, uneori mai rosie cand gingia sangereaza usor
 uneori, fisuri ale mucoasei gingivale

28. Gingivita din diabet

-diabetul favorizeaza un raspuns modificat de aparare fata de placa bacteriana
- in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent,microorg. din santul gg:
-specii de streptococ
-specii de actinomyces
-Veionella parvula
 -Fusobacterium
-consumul de oxigen si oxidarea glucozei sunt redusetul actioneaza asupra gg:
-principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gg:
-dereglarea metabolismului local si acumularea de compusi intermediari, cu actiune topica, prin acidoza
tisulara
-cea mai frecventa tulburare a starii lipidelor serice la bolnavii diabetici e cresterea trigliceridelor si a
moleculelor lipoproteice de colesterol cu densitate mare(TGD si HDL)
-in ser se remarca o hiperlipidemie
-principala relatie biochimica la bolnavii diabetici si parodontopati sa fie data de nivelul lipidelor serice
-modificari vasculare si ale formatiunilor nervoase caracterizate prin meiopragie capilara si suferinte
vasculare arteriale si venoase
-nevrita diabetica
-histopatologie
-ingrosarea MB bazale dinte epiteliu si corion
-reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
=>nutritie deficitara atat a epiteliului gingival prin osmoza cat si a corionului subiacent
-simptomatologie
-respiratie cu miros specific de acetona sau de mere
-hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
-polipi gingivali sesili cu baza mare de impalntare sau pediculati
-culoare modificata de la rosu-deschis la rosu caramiziu sau rosu-violaceu in fazele avansate de staza
-ulceratii frecvente
-sangerari usoare la atingere
-consistenta redusa, moale a papilelor
-frecvent pungi false
-usoara mobilitate prin edem inflamator

29. Gingivita din hipovitaminoza C

-produsa de placa bacteriana cand deficitul de vit C modifica in sens agravant starea tesuturilor gingivale prin
edem, hiperplazie si sangerari gingivale
-forma severa: scorbut
 la copii, in primul an de viata(b. Moeller- Barlow)
 la varstnici cu deficiente de nutritie
 conditii restrictive de hrana
-deficienta de vit C are ca efect:
 cresterea patogenitatii placii bacteriene
 cresterea permeabilitatii mucoasei bucale, a epiteliului sulcular, care isi reduce functia de bariera fata de
microbi si produsii acestora
 scaderea integritatii peretilor vasculari prin alterarea cementului intercelular endotelial
 scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitelor
 modificarea sintezei PTG si GLP
 scaderea sintezei de colagen
 in parodontiul profun, favorizeaza fenomenele de demineralizare
-histopatologie
-edem
-cresterea permeabilitatii capilare
-hemoragie prin meiopragie capilara
-reactivitatea scazuta a elementelor contractile din peretii vaselor sangvine periferice
-staza vasculara in corionul gingival
-degenerescenta fibrelor de colagen din corionul gingival
simptomatologie
-halena
-hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
-pungi false
-mobilitatea la edem
-pacientii cu igiena bucala buna,deficienta de vit C nu se manifesta clinic prin modificari distructive ale gingiei si
parodontiului sau sunt reduse
-prezenta placii bacteriene agraveaza tabloul simptomatic cu aparitia de pungi parodontale adevarate si avulsie,
putin sau deloc dureroasa, a dintilor

30. Gingivita din leucemie: histopatologie

-epiteliul gingival are un aspect polimorf- subtiat si ulcerat sau ingrosat, cu fenomene de edem intra si intercelular
-corionul gingival e prezent un infiltrat dens, dar larg raspandit, de leucocite aflate in faze initiale de dezvoltare
-se pot observa pe alocuri celule in curs de formare,ce indica o hematopoieza ectopica
-vasele sunt dilatate si prezinta in lumen, numeroase celule leucemice care pot produce microinfarcte si rare
hematii

31. Gingivita din leucemie: simptomatologie

-leucemia acuta mieloblastica - debut discret, depistarea facandu-se printr-o hemograma pt alte suferinte/debut
brusc si agresiv
-sindrom hemoragipar
-epistaxis si petesii pe tegumente
-bule hemoragice in cavitatea bucala care se sparg cu usurinta si intr-un timp scurt =>ulceratii sangerande si
dureroase
-manifestari OMF:
-adenopatii loco-regionale
-tumefactii parotidiene
-odontalgii prin infiltrate leucemice la nivelul pulpei dentare
-principalele semne:
 gingivoragii precoce, de cauza trombocitopeniei leucemice
 gingia rosie-violacee, cianotica
 petesii si infiltatii leucemice frecvente, care apar subcutan sub forma unor mici noduli de culoare rosie-
violacee raspanditi pe intreaga suprafata
 cloroame infiltrate cu mieloblaste – din cauza coloratiei verzuie a peroxidazei din preparatele
histopatologice – se dispun in orbita, periorbicular, sinusuri paranazale, piele si la nivelul mucoasei
bucale
 ulceratii – frecvente pe gingie, in zona mucoasei jugale din dreptul pl. de ocluzie si la nivelul palatului;
marginea gingivala libera prezinta frecvente zone de ulceratii si necroza, acoperite de false membrane
 ulceratiile sunt suprainfectate din cauza granulocitopeniei si foarte dureroase la atingere, masticatie,
deglutitie(disfagie)
 hiperplazia gingivala- frecventa, caracter extensiv pana la generalizare, poate acoperi suprafetele dentare
pana la marginea incizala sau suprafata ocluzala sau chiar acopera coroana dintelui
 leucocitele variaza intre 10.000 si 100.000/ mm3
 anemia – constanta in procesul leucemic din cauza aplaziei medulare grave a seriei eritrocitare
 sindrom hemoragic cutaneo-mucos – din cauza trombocitopeniei
-stare generala alterata, astenie psihica, fatigabilitate, paloare tegumentara, dispnee, pneumonii, meningita cu
cefalee, varsaturi si uneori septicemie
-in leucemia acuta limfoblastica – dureri abdominale, artralgii ale membrelor inferioare cu tulburari de deplasare
-leucemiile cronice: debut insidios, ocult si cu o evolutie mai lunga
-semne generale: astenia; fatigabilitatea; pruritul generalizat; aparita de petesii, echimoze
-semne orale:manifestari mai reduse fata de forma acuta, tendinta de hiperplazie a gingiilor, care sunt mai
ferme, petesii ,echimoze si gingivoragii mai discrete

32. Gingivita din anemii

-anemia hipercroma, macrocitara, pernicioasa, anemia Addison-Biermer: glosita Hunter; mucoasa linguala
neteda, atrofie pailara, lucioasa, rosu aprins
-gingia are aspec lucios
-anemia hipocroma, microcitara, feripriva: gingia are culoare roz-deschis, palid
-sindromul Plummer-Vinson(anemia hipocroma ): glosita, ulceratii orale si faringiene cu disfagie
-anemia drepanocitara, falciforma, siclemia: ereditare, mucoasa bucala cu aspect palid, usor galbui
-la nivelul oaselor maxilare apare osteoporoza
-anemia hemolitica normocitara;normocroma (din cauza actiunii toxice medicamentoase asupra hematopoiezei):
mucoasa gingivala palida, cu prezenta ulceratiiei suprainfectate ca urmare a leucopeniei

33. Gingivita din trombocitopenie

-trombocitopenia idiopatica(b. Werlhof) sau secundara(in leucemii, tumor maligne, intoxicatii cu benzen, arsen,
aminofenazona sau iradieri masice)
-patognomonic pe piele si mucoasa: purpura caracteristica, prin petesii si vezicule hemoragice, in special pe
mucoasa jugala si palatinala
-gingii tumefiate, de consistenta moale, friabila
-hemoragii gingivale frecvente, se produc la cele mai mici atingeri, ca si in cursul periajului sau masticatiei
 34. Gingivita din unele tulburari imunodeficitare
Agranulocitoza/granulocitopenii(sau neutropenii)
-pot fi produse de- infectii bacteriene/virale
-hipersensibilitatea la medicamente: sulfamide, barbiturice, cloramfenicol, aminofenazona, fenilbutazona,
saruri de Au, agenti arsenicali sau actiunea toxica medulara a unor derivati benzeici, antagonisti ai acidului folic
-radiatii ionizante produse accidental sau terapeutic
-imunitatea innascuta prin fagocitoza, in aceste cazuri, este deficitare
-gingivita poate debuta brusc sau dupa o faza eritematoasa, urmata de ulceratii intinse initial la nivelul istmului
faringian, de unde se extind treptat, dar rapid pe mucoasa jugala , gingivala, labiala
-ulceratiile au caracter hemoragic, necrotic, suprainfectat din cauza deficitului de aparare imun prin fagocitoza
-clinic asemanator cu gingivostomatita ulcero-necrotica
Gingivita hiperplazica din granulomatoza Wegener
-boala rara, caracterizata prin leziuni necrotice si granulomatoase acute ale tractului respirator si renal
-gingia cu aspect hiperplazic, culoare rosu-violaceu, ulceratii si sangereaza cu usurinta
Gingivita din sarcoidoza
-afectiune granulomatoasa de etiologie necunoscuta
-gingie hiperplazica si ulcerata
-granulomul sarcoidal contine multe mononucleare si celule gigant Langerhans multinucleate

35. Modul de actiune a hidantoinei in gingivita hiperplazica

-inactivarea colagenazei si reducerea degradarii componentei fibrilare de colagen a substantei fundamentale din
corionul gingival si din desmodontiu superficial
-hidantoina stimuleaza proliferarea epiteliului si a fibroblastilor din corion
-hitantoina influenteaza fibroblastii sa sintetizeze o cantitate crescuta de componente sulfatate ale
glicozaminoglicanilor=>mareste masa nefibrilara a substantei fundamentale
-hiperplazia se poate produce si in lipsa placii bacteriene si a tartrului la pacientii cu igiena bucala buna
-insa PB determina supraadaugarea inflamatiei bactereine accentueaza hipertofia si hiperplazia gingivala

36. Gingivita hidantoinica: histopatologie

-hiperkeratoza si parakeratoza
-acantoliza in epiteliu(lez nucleilor)
-aspect papilomatos al jonctiunii epiteliu-corion
-cresterea nr de fibroblasti si de vase de neoformatie cu aparitia unui tesut conjunctiv tanar de neoformatie
-prezenta unor benzi groase de colagen, cu dispozitie mai neregulata
-numeorase fibre de oxytalan
-infiltrat limfocitar, in special in zona subiacenta a epiteliului sulcular

37. Gingivita hidantoinica: simptomatologie

-la inceput, hiperplazia de dimensiuni mici, de forma unor margele ale pailelor interdentare
-in stadii mai avansate, hiperplazia papilei si a marginii gingivale libere se mareste si acopera o parte din
suprafata coroanei dentare
-localizata mai mult V, dar si O,mai redus din cauza presiunii limbii
-zona de gingie fixa e de obicei mai putin hiperplazica, ceea ce o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopatica
-hiperplazia fara inflamatie supraadaugata are un aspect lobulat, culoare roz-deschis, consistenta ferma si nu
sangereaza
-caracteristic: sant la baza hiperplaziei papielor si a marginii gingivale libere sau la limita cu mucoasa alveolara,
cand cuprinde si gingia fixa
-se poate observa o reducere sau chiar disparitia spontana a hiperplaziei hidantoinice la cateva luni sau dupa
intreruperea tratamentului
-RX:demineralizare a septurilor interdentare

38. Modul de actiune al antagonistilor de calciu in hiperplazia gingivala

-Nifedipin, Nitredipin,Nicardipin,Amlodipin, Verapamil, Diltiazem- inhiba fluxul ionilor de Ca prin canalele
lente membranare
-inhibarea contractiei miocardului
-deprimarea functiei miocardului
- specific generator de potentiale lente(nodul sinusal si atrioventricular, efect antiaritmic, bradicardic)
-relaxarea mm netezi , mai ales a celor vasculari (efect vasodilatator)
-MA asupra parodontiului marginal:
 concentratia de Nifedipin in lichidul santului gg de 15-316 x mai mare decat in plasma
 efect de crestere a glicozaminosulfatilor
  stimularea factorului de crestere epiteliala
 activarea acidului folic
 stimularea sintezei de ADN si a colagenului
 reducerea reactiilor de fibrozare la nivelul cordului, reactii asociate cu administrarea de aldosteron sau
angiotensina II
 cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti celulari
 nifedipina creste sinteza de P de catre fibroblasti
 induce proliferarea fibroblastilor gingivali
 modificarea metabolismului fibroblastilor gingivali

39. Hiperplazia prin antagonistii de calciu: histopatologie

-retea bogata de benzi groase de fibre de colagen, din cauza unui intens fenomen de colagen
-aparitia de miofibroblasi cu microfilamente si unRE bine dezvoltate
-fenomene distrofice epiteliale segregatie celulara si acantoza in stratul spinos
-hiperkeratoza si parakeratoza
-aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
-prezenta de benzi fibroase in corion
-vase sangvine dilatate de aspect telenagiectatic
-bogat infiltrat limfoplasmocitar in corionul gingival

40. Hiperplazia prin antagonistii de calciu: simptomatologie

-caracter generalizat si predomina V si in zonele interdentare
-volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de perioada de timp in care a fost administrat
medicamentul si doza acestuia
-culoarea gingiei hiperplazice variaza de la rosu congestiv cu zone frecvent ulcerate pana la rosu inchis, uneori
violaceu in zonele de staza, acoperite pe alocuri de placarde fibroase alb-galbui
-gingia hiperplazica e decolabila de coroana dd, cu depozite de tesuturi sfacelate, acoperite cu exudat purulent
-consistenta gg e mai ferma la inceput, in timp cu cresterea in V se reduce, e mai moale, depresibila
-la unii pacienti,cu igiena buna, hiperplazie nodulara, su suprafata neteda si consistenta femra
-nu se recomanda renuntarea la antagonisti

41. Hiperplazia gingivala la ciclosporine

-pt prevenirea rejetului de organe transplantate
-incidenta 30%
-fenomenele induse de ciclosporine asemanatoare cu cele induse de hidantoina
-gingia de culoare roz, consistenta ferma si tendinta redusa de sangerare, care provinde din supraadaugarea
inflamatiei septice bacteriene
-in doze mici, la sobolanistimuleaza formarea de os si favorizeaza integrarea grefelor de os demineralizat
liofilizat

42. Alte denumiti ale gingivitei hiperplazice idiopatice

-elefantiazis gingival
-macrogingia concenitala
-gingivostomatoza
-fibrom gingival difuz
-fibromatoza idiopatica
-hiperplazie gingivala ereditara
-fibromatoza gingivala ereditara
-fibromatoza familiara congenitala

43. Gingivita hiperplazica idiopatica: histopatologie

-hiperkeratoza excesiva a epiteliului
-acantoloiza in stratul spinos
-aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
-frecvent benzi groase de colagen si numerosi fibroblasti in corion
-vascularizatie redusa in corionul gingival

44. Gingivita hiperplazica idiopatica: simptomatologie

-afecteaza papilele interdentare, marginea gg libera si gingia fixa
-suprafata gg culoare roz, aspect particular granular, de prundis
-consistenta ferma, volum mult crescut, poate acoperi in intregime coroanele dd care sunt dislocati in pozitie
normala ca “alicele impuscate”

45. Gingivita alergica: histopatologie

-hiperkeratoza si parakeratoza
-alterari celulare in stratul spinos si bazal
-membrana bazala e intacta
-in corion, un bogat infiltrat plasmocitargingivita cu plasmocite

46. Gingivita alergica: simptomatologie

-gingia de culoare rosu intens, cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia fixa
-dispare brusc la nivelul jonctiunii mucogingivale
-consistenta gingivala e redusa, moale, friabila
-volumul e crescut, tumefactie gingivala cu aspect usor granular
-gingia sangereaza cu usurinta la atingere si masticatie
-frecvent semne de cheilita si glosita
-intreruperea folosirii gumei de mestecat sau a altor produse implicate si disparitia leziunilorcaracter alergic

47. Cauzele care produc gingivita descuamatica(alergica)

-la femei, frecvent:
- inainte sau dupa instalarea menopauzei
-pe un teren modificat de tulburari neurovegetative, nevrotice, depresive, anxioase
-dupa histerectomii
-infectii cronice:sifilis, tuberculoza
-dupa administrarea de:
-aminofenazona, barbiturice, salicilati, saruri de bismut, antimalarice, sulfamide si antibiotice,
fenolftaleina, ioduri, bromuri, saruri de aur, citostatice

48. Manifestari gingivale in lichenul plan

-lichenul plan=boala autoimuna, afectiune papuloasa a pielii si mucoaselor
-gingival, leziunile din lichen au culoare alb-sidefie:
 leziuni hipekeratozice de tip reticular sau dendritic(nervurile frunzei de feriga)
 papule izolate
 placard
 vezicule si bule care se sparg si las ain urma ulceratii cu margini zdrentuite, mobile, in special la formele
tip bulos
 eroziuni si ulceratii care pot sangera usor la periaj si masticatie
 atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive+ atrofia papilelor filiforme si fungiforme ale limbii

49. Manifestari gingivale in pemfigus

-afectiune veziculo-buloasa care apare pe piele
-poate debuta la nivelul mucoasei bucale, fiind descoperita precoce de stomatolog
-pemfigusul=boala autoimuna, dar si genetica
-gingival, apare ca o gingivita descuamativa si uneori in alte zone ale cavitatii bucale, vezicule si bule care se
sparg si formeaza ulceratii cu margini de forma unor microlambouri flotante

50. Gingivita din pemficug: histopatologie

-acantoliza in stratul spinos
-veziculatie intinsa intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule
-infiltrat inflamator, cu PMN in corion, in zonele de ulceratie
-disjunctie epiteliu-corion

51. Manifestari gingivale in pemfigoidul mucos benign si in slerodermie

-in penfigoidul mucos benign: pielea in general nu e afectata
-gingival- gingivita descuamativa si eroziva
-in sclerodermie: mucoasa gingivala si a limbii indurata si dureroasa
-la nivelul buzelor, induratia conduce la microstomie si dificultati alimentare si de vorbire

52. Pericoronarite: factori favorizanti, simptomatologie

-etiologie microbiana
-factori favorizanti:
  prezenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie
sau partial inclus, favorizeaza acumularea la acest nivel de placa bacteriana si detritusuri alimentare
fermentescibile
 malpozitia dentara
 formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte( de obicei mandibular)
-simptomatologie
-in forma acuta
 dureri la masticatie
 trismus
 hipersalivatie
 halena
 formarea unui exudat purulent sub capusonul mucozal
 adenopatie
 starea generala alterata si febra
-complicatii
 gingivostomatita ulceronecrotica
 abcese de vecinatate, in zona maseterului, retrofaringian, periamigdalian, uneori in loja temporala
-s-au mai descris: edem laringian; tromboflebia sinusului cavernos; meningita acuta

53. Gingivostomatita ulcero-necrotica: etiologie

-spirochete: Treponema denticola, vicenti, macrodentium
-bacili fuziformi:Fusobacterium nucleatum
-Prevotella intermedia
-Porphyromonas gingivalis
Factori favorizanti:
 pericoronarite
 igiena bucala incorecta, intamplatoare sau absenta
 fumatul excesiv
 traumatism direct al gingiei de dintii antagonisti in ocluziile foarte adanci sau prin migrari
 deficitul in vit. C, B1, B2(in alcoolism)
 boli generale cronice casectizante: sifils; tumori maligne; retrocolita ulcero-hemoragica(leucemii, anemii)
 factori psihosomatici: stres(stagiu militar, examene); nevroze anxioase si depresibile

54. Gingivostomatita ulcero-necrotica:histopatologie

-suprafata epiteliului e distrusa si inlocuita cu false membrane
-in corion se constata o hiperemie puternica si un bogat infiltrat inflamator cu PMN
-la nivelul zonelor ulcerate si necrozate:
1. zona bacteriana: cea mai superficiala, numeroase bacterii diverse, dar putine spirochete
2. zona bogata in leucocite: numeroase neutrofile, printre care sunt spirochete si bacterii
3. zona de necroza: resturi celulare si fibre de colagen, multe spirochete, cu mai putine bacterii
4. zona de infiltratie spirochetala: bogata in spirochete, fara bacterii
-spirochetele patrund pe o adancime de 0,3mm de la suprafata ulceratiilor si zonelor de necroza

55.GSUN:simptomatologie subiectiva
-dureri intense la atingerea gingiei
-dureri spontane iradiate in oasele maxilare
-accentuarea durerilor la contactul cu alimente fierbinti, condimente, masticatie
-senzatie de gust metalic si alterat
-limitarea deschiderii gurii prin trismus
-halena fetida intensa

56.GSUN:simptomatologie obiectiva
• Semne patognomonice:
-papilele prezinta la varf o ulceratie crateriforma care se extinde si la MGL
-ulceratiile acoperite cu depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie la cenusiu-murdar
-aspectul papilelor si MGL pe distante de 1 sau mai multi dinti este crateriform, crenelat si poate fi delimitat la
baza de un lizereu linear eritematos
• Alte semne obiective
-culoare rosie a portiunilor gingivale neulcerate
-gingivoragii la atingeri mici sau spontan
-hipersalivatie vascoasa
-leziuni de tip ulcerativ, necrotic,mai rar, pe mucoasa jugala, a buzelor si mucoasa linguala
-rigiditatea fetei
-adenopatie regionala

57.GSUN:diagnostic pozitiv si diferential

• Diagnostic pozitiv
-pe baza semnelor clinice, in special cele patognomonice
• Diagnostic diferential
-gingivostomatita herpetica
-gingivostomatita aftoasa
-gingivite alergice si descuamative
-leziuni difterice
-sifilis
-tuberculoza
-leucemie acuta
-agranulocitoza
-candidoze acute

58.GSUN:evolutie si complicatii
-in absenta tratamentului poate evolua spre forme mai grave cu distructii parodontale intinse si denudarea
radacinilor
-sindromul de alterare a starii generale se accentueaza
-complicatii -stomatita gangrenoasa sau noma
-meningita
-abces cerebral
-septicemia
-rareori poate retroceda spontan
-sub tratament evolueaza rapid spre reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii generale
-recidivele sunt frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizanti

59.Gingivostomatita herpetica:factori favorizanti

-expunerea la soare (herpes actinic)
-ciclu menstrual(herpes catamenial)
-traumatisme, extractii dentare
-vaccinari
-afectiuni generale gastrointestinale, gripa, hepatita epidemica

60.Gingivostomatita herpetica:simptomatologie
-vezicule solitare sau grupate, ce contin lichid clar cu celule degenerate si virusi herpetici
-pe gingie, mucoasa buzelor, jugala, a limbii, valului palatin si istmului faringian
-la limita cutaneo-mucoasa pe buze- vezicule in numar variabil, in buchet, ce se sparg la cateva zile aparand o
ulceratie confluenta, marginita de un contur policiclic
-ulceratia se acopera de cruste si se poate suprainfecta
-pe mucoasa bucala veziculele se sparg rapid de la aparitie si apar ulceratii superficiale, de culoare galben-gri cu
halou rosu, inflamator
-si aceste ulceratii se pot suprainfecta, aparand si durere
-halena
-dificultati de masticatie
-adenopatie loco-regionala
-stare generala alterata, febra, curbatura, cefalee

61.Herpangina
-la copii in special vara
-leziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii pe valul palatin si mucoasa istmului faringian
-se poate insoti de infectii cutanate date de acelasi factor: Coxsackie A sau B sau de ecovirusi

62.Gingivostomatita aftoasa:factori favorizanti

• Locali
-dulciuri cu alune, miere, ciocolata
-condimente
-fumat excesiv
-eruptia dentara
-schimbarea periei de dinti
• Generali
-viroze
-afectiuni gastrointestinale
-hipertiroidism
-sarcina
-menstruatia
-stres

63.Gingivostomatita aftoasa:simptomatologie
-leziune elementara – afta
-leziune initiala – vezicula de scurta durata pe mucoasa bucala ce se sparge si lasa o ulceratie
-afta -pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala, fren lingual
-intrun singur loc sau generalizata
-afte bucale+in regiunea genitala aftoza bipolara
-dimensiuni afte– mici 0,2-1 cm diametru rotunde sau alungite, se vindeca in 7-10 zile fara cicatrici
-mari 1-3 cm neregulate, persista cateva saptamani, lasand cicatrice
-ulceratia – alb-galbuie, margini netede bine conturate, cu halou eritematos
-de regula aftele sunt dureroase la masticatie si deglutitie si se pot insoti de trismus
-hipersalivatie
-adenopatie loco-regionala

64 .Gingivostomatita micotica: conditii favorizante

-consum excesiv de AB(penicilina si tetraciclina) on doze mari, timp de saptamani si luni
-unele boli metabolice-diabet
-unele boli endocrine-hipotiroidism, insuficienta adrenocorticosuprarenaliana, boala Addison
-sarcina si contraceptivele pot favoriza candidoza „de tip bipolar”
-scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze mari de
radiatii
-la pacientii care au primit o medicatie imunosupresiva
-SIDA care trebuie tot timpul luat in consideratie in cazul unei micoze acute prelungite si rebele la tratament

65 .Gingivostomatita micotica: semne subiective

-senzatii dureroase la tingere, masticatie, contactul cu condimente, alimente cu pH acid
-fisuri dureroase ale comisurilor bucale
-dificultatea de a purta proteze mobile

66.Gingivostomatita micotica:semne obiective

• La copii
-leziuni candidozice cu aspectul unor depozite de culoare alb-crem,ce imita laptele prins,coagulat
-pe mucoasa fetei dorsale si pe marginile limbii, pe mucoasa jugala, palatina si pe gingie
-la inceput izolate, apot confluente pe un fond eritematos, generalizat al mucoasei bucale
-depozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica, lasand puncte sangerande
• La adulti
-atrofia papilelor filiforme ale limbii,ce au aspect neted, lucios; in rest mucoasa bucala prezinta eritem
-hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori jugal si palatinal, cu aparitia de placi albe, aderente
-aspect pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte inchegat, pe fond de eritem si ulceratii mucozale
-fisuri si ulceratii ale comisurii cu exsudat seros si suprainfectari urmate de cruste
-uneori xerostomie

67.Parodontita marginala cronica superficiala:histopatologie

• In epiteliu
-proliferare intensa a celulelor din stratul bazal si aspect papilomatos pseudotumoral la nivelul jonctiunii epiteliu-
corion
-alterari distrofice citoplasmatice si nucleare
-disjunctii intercelulare in stratul spinos: segregatie celulara, acantoliza
-hiperkeratoza si parakeratoza in stratul cornos
-exulceratii cu pastrarea stratului de celule bazale
-ulceratii disecante ale epiteliului jonctional, deasupra insertiei ligamentelor supraalveolare
• In derm
-infiltrat dens limfoplasmocitar
-vasodilatatie pasiva
-endarterita
-degenerescenta filetelor nervoase
-la nivelul microulceratiilor epiteliului sulcular si jonctional mici cantitati de tesut de granulatie
• La microscop electronic
-in epiteliu
-alterari ale mitocondriilor, marite de volum, vacuolizate
-tendinta de aglomerare a ribozomilor
-in corion-distrugeri mitocondriale si nucleare

68. Parodontita marginala cronica superficiala:semne subiective

-prurit gingival
-usturimi gingivale
-jena dureroasa gingivala, accentuata de periaj si masticatie
-sangerari la atingeri usoare si la suctiunea gingiei
-semn patognomonic-senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti, cu durere peri- si interradiculara:
- durerea localizate
-mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie
-intensitate medie, suportabila, uneori discreta
-poate fi pusa in evidenta in cursul zilei in RC

69. Parodontita marginala cronica superficiala:semne obiective

• Sangerari la atingeri usoare cu sonda
• Semne de inflamatie gingivala
-culoare rosie-violacee de staza a papilelor, MGL, pe alocuri a gingiei fixe, cu aspect destins, lucios, lipsit de
desenul de „gravura punctata”
-tumefactie cu pungi false
-papila -tumefiata uneori filiforma, „prelinsa” interdentar spre incizal sau ocluzal
-poate fi desprinsa de dinte
-aspect lobulat, sant discret la baza, ce o delimiteaza de gingia fixa, portiunea superioara de tip mamelonat cu
staza
-MGL cu fisuri acoperite de exsudat serofibrinos sau purulent
-usoara mobilitate-grad I prin edem
-uneori hiperplazie gingivala
-uneori retractie gingivala

70. Parodontita marginala cronica superficiala:semne radiologice

• Demineralizare(halistereze) cu localizare diferita:
-halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar, cu aspect difuz sau de triangulatie discret crateriforma
prin demineralizarea corticalei interne cu baza spre marginea crestei septale si varful apical
-halistereza axiala in lungul septului, central axial in mod intrerupt, cu aspect de „sirag de margele” sau continuu
„canal septal”
-in aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei interne, ceea ce indica stadiu avansat de
suferinta osoasa si iminenta resorbtiei osoase

71.Parodontita prepubertala
-la dentitia temporara si mixta
-asociata unor boli generale si genetice
-Papillon-Lefevre – hiperkeratoza palmara, plantara, la genunchi
- pierderea DT la 5-6 ani si a DP la 15 ani
-Chediak-Higashi –parodontita marginala profunda rapid distructiva
-Down-pungi adanci
-Cohen-
-Ehlers-Danlos - hiperelasticitatea pielii si articulatiilor, cresterea mobilitatii dentare
-calcifieri subcutanate
-pseudotumori subcutanate
-defecte oculare
-tulburari cardiovasculare si gastrointestinale
-Marfan
-Cross-McKusick-Breen
– hipertrofie gingivala
- hiperpigmentatia pielii
-opacifierea corneei
-tulburari nervoase de tip spastic
-Sindromul deficientei de adeziune leucocitara
-Boala Crohn
-Boala celulelor Langerhans
-Agranulocitoza infantila genetica
-Neutropenia familiala ciclica
-Hipofosfatazia

72.Parodontita juvenila: etiologie

-patogene
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans(AA)
-Capnocytophaga sputigena
-Mycoplasma
-spirochete
-exista un deficit de chemotactism al PMN si monocitelor, produs de leucotoxina si care inhiba proprietatile
fagocitare ale leucocitelor
-se poate elibera un factor inhibitor al fibroblastilor si o enzima colagenolitica
-endotoxina eliberata de AA poate produce fenomene de hipersensibiliate de tip Shwartzman, agregarea
trombocitelor, activarea complementului si resorbtie osoasa

73. Parodontita juvenila: histopatologie

-semne de inflamatie de tipul unor ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular
-disjunctie intre epiteliu si dinte
-infiltrat inflamator predominant plasmocitar
-distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului

74. Parodontita juvenila:simptomatologie

-mobilitate patologica
-pungi adevarate
-migrari M1 si I diastema patologica
-retractie
-hiperestezie dentinara
-abcese parodontale, in forme avansate
-forma localizata
-M1 superiori si inferiori
-I superiori si inferiori
-M1 si I
-M1, I si dintii imediat vecini
-forma generalizata-la toti dintii

75.Parodontita marginala cronica profunda la adult:histopatologie in epiteliu

-leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive
-degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone intinse
-disjunctia epiteliului jonctional de dinte

76. Parodontita marginala cronica profunda la adult:histopatologie in corion

• In corion
-vasodilatatie cu caracter parlitic
-degenerescenta fasciculelor de fibre nervoase perivasculare
-infiltrat limfoplasmocitar abundent
• In corion si desmodontiu
-distructii intinse ale fibrelor de colagen din ligamentele supraalveolare si periodontale
-resorbtii ale cementului, inlocuit de zone intinse de tesut de granulatie epitelial si conjunctiv
-distructii ale fibrelor Sharpey
-osul alveolar cu numeroase zone de resorbtie, in care se dezvolta tesut conjunctiv de neoformatie, cu stroma
conjunctiva foarte redusa si un bogat parenchim vascular invadant
77. Parodontita marginala cronica profunda la adult:simptomatologie subiectiva
-semnele din parodontita marginala cronica superficiala sunt mai accentuate
-tulburari de masticatie urmare a mobilitatii
-tulburari de fonatie (T,D,S,Ş) urmare a mobilitatii si diastemei si tremelor
-tulburari fizionomice consecutive migrarilor
-manifestari psihice anxios-obsesive, pana la tulburari manifeste de comportament, legate de o anumita labilitate
psihica constitutionala si de asocierea exagerata a instalarii bolii cu declinul biologic si decrepitudinea prin
imbatranire

78. Parodontita marginala cronica profunda la adult:semne de inflamatie

-mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala

79. Parodontita marginala cronica profunda la adult:pungi parodontale adevarate

-uneori au peretele extern osos in zonele de intarire
-linii oblice externa si interna
-creasta zigomatico-alveolara
-zona palatina din dreptul frontalilor superiori
-in aceste zone pot aparea „pungi osoase”
-continutul pungilor parodontale:
-tesut epitelial proliferat din epiteliul jonctional si sulcular
-tesut de neoformatie cu tendinta de granulatie si inlocuire a structurilor degradate
-os alveolar necrozat si osteitic infiltrat cu tesut de granulatie
-celule epiteliale descuamate
-bacterii intregi si fragmentate
-leucocite distruse
-cement desprins cu scurte portiuni din fibrele de colagen
-exsudat seros, sero-fibrinos, adeseori purulent

80. Parodontita marginala cronica profunda la adult:migrari patologice

-mecanismul este dependent de distructia conexiunii dento-alveolare
-stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil
-in zona frontala, dintii prezinta o eruptie activa accelerata, se distanteaza prin vestibularizare si apar false ocluzii
adanci
-coroanele clinice cresc, dintii par „alungiti”
-apar treme patologice si se produce diastema
-dintii laterali au tendinta de deplasare in plan transversal cu vestibularizari la maxilar si mandibula, unde pot
aparea si lingualizari cu treme patologice

81. Parodontita marginala cronica profunda la adult:afectarea gingivo-osoasa a furcatiilor

• Grade de afectare
I.leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia, care se retrage si evidentiaza furcatia fara ca sonda sa
patrunda interradicular
II.sonda patrunde 1-3 mm, radiologic nu se deceleaza resorbtie semnificativa a septului interradicular, dar exista
demineralizare
III.sonda patrunde adanc, dar nu trece pe versantul opus, radiologic apare resorbtia limbusului septului
interradicular
IV.sonda traverseaza furcatia, radiologic apar grade diferite de resorbtie a septurilor interradiculare
• Clasificarea Catedrei de Parodontologie (in plan vertical)
Subdiviziunea A 3-4 mm
Subdiviziunea B 5-7 mm
Subdiviziunea C ≥ 8 mm

82. Parodontita marginala cronica profunda la adult:semne radiologice

-resorbtie a osului alveolar cu caracter inegal ca profunzime si dispozitie-resorbtie verticala
Aspecte particulare:
-crater septal interproximal-rezultatul unei resorbtii verticale ce afecteaza corticala interna, marginea crestei
osoase septale si osul spongios subiacent;are deschidere crateriforma mai larga spre coronar si orientata spre
cement sub JSC; limita spre spongioasa se face printro zona de demineralizare radiotransparenta partial
-crater septal aproximal-rezultatul resorbtiei verticale ce afecteaza corticala interna pe ambele fete(M si D) si osul
spongios subiacent sub forma unei piramide cu baza coronar si varful vertical de-a lungul septului
-resorbtia crenelata-inegala de la un dinte la altul
83. Parodontita marginala rapid progresiva:etiologie si patogenie
• Etiologie
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans
-Prevotella intermedia
-Porphyromonas gingivalis
-Tannerella forsithensia
-Fusobacterium nucleatum
-Eikenela corrodens
-Campylobacter rectus
• Patogenie
-modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii
-activarea policlonala a limfocitelor B
-alterari ale functiilor limfocitelor T
-producerea de autoanticorpi fata de colagen

84. Parodontita marginala rapid progresiva:simptomatologie

-evidentierea la interval de cel putin cateva saptamani a unor episoade de evolutie agresiva, cu semne de
inflamatie florida, ale unei parodontite marginale cronice profunde
-inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
-tumefactii voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
-exsudat purulent bogat reprezentat
-mobilitatea accentuate, uneori cu avulsii spontane

85. Parodontita marginala profunda rebela la tratament

-raspuns redus sau absent la tratament
-nu trebuie confundata cu parodontitele marginale recidivante prin refacerea PB, unde se produc recidive rapide
dupa perioada de ameliorare sau de vindecare clinica aparenta
-forme clinice -imbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea PB:furcatii adanci,
neregularitati retentive ale unor suprafete radiculare
-cazuri de parodontita prepubertala sau rapid progresiva la adult, cu importante influente microbiene si implicatii
imunologice
-microorganisme
-Fusobaterium nucleatum
-Prevotella intermedia
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans
-Micromonas micros
-specii de stafilococ
-Tannerela forsythensis
-Campylobacter rectus
-Porphyromonas gingivalis
-specii de Candida
-Enterobacteriaceae
-semne clinice-evolutia continua a leziunilor preexistente sau aparitia altora noi dupa tratament, care nu produce
efecte benefice notabile

86.Parodontita distrofica:semne ale leziunilor de tip distrofic

-retractie gingivala cu semne de inflamatie papilatra si marginala reduse
-uneori la MGL incizuri cuneiforme,usor curbate ca un „apostrof” – fisuri Stillman
-MGL uneori cu aspect de rulou ingrosat – feston McCall
-hiperestezie

87.Parodontita distrofica:semne ale leziunilor inflamatorii

-pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm
-exsudat inflamator redus sau clinic absent
-mobilitate redusa
-rare si nesemnificative migrari
-frecvente grade de implicare a retractie gingivale si a atrofiei osoase la nivelul furcatiei

88.Manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavi de SIDA

• Eritem gingival linear sau gingivita HIV
-ca un lizereu eritematos, de culoare rosu-aprins, cu sangerari la atingeri usoare
-localizat sau generalizat
-la nivelul papilelor si MGL
-in stadii mai avansate si la nivelul gingiei fixe, sub forma difuza sau punctat si poate cuprinde si mucoasa
alveolara
-suprainfectari micotice frecvente
-frecvente gingivite si chiar stomatite ulcero-necrotice
• Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
-mai frecvent la Hiv pozitivi decat la sanatosi
-localizata sau generalizata
-leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar, care este frecvent denudat de tesuturi moi si prezinta fenomene
de sechestrare

89.Candidoze bucale la bolnavii de SIDA

-candidoza eritematoasa la nivelul mucoasei bucale sau/si linguale, cu zone de culoare rosie, uneori depapilari
zonale, parcelare ale mucoasei linguale
-candidoza pseudomembranoasa cu leziuni albicioase detasabaile prin stergere si care lasa suprafata sangeranda,
mai frecvent pe bolta
-candidoza hipertrofica si hiperplazica la nivelul intregii mucoase bucale, cu placi mici sau multiple, de culoare
alba sau pigmentate
-candidoza hipertrofica linguala, cu acelasi aspect ca la mucoasa bucala
-cheilita angulara micotica, cu leziuni sub forma de fisuri acoperite uneori de false membrane, care se sterg

90.Leucoplazia viloasa si sarcomul Kaposi la bolnavii de SIDA

• Leucoplazia viloasa
-hipertrofia papilelor filiforme de pe marginile si fata dorsala a limbii, care confera acesteia un
aspect „paros”
• Sarcom Kaposi
-tumora maligna nespecifica infectiei HIV
-apare mai frecvent la bolnavii SIDA
-la inceput
-macule de culoare rosie sau bruna, albastruie
Sau
-papule
Sau
-mici formatiuni nodulare
-pe gingie si mucoasa boltii palatine
-ulterior se maresc in volum si au aspect de hematom sau hemangiom

91.Manifestari extrabucale si generale la bolnavi de SIDA

-adenopatie subangulomandibulara si cervicala anterioara
-candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor si plamanilor
-angiomatoza bacilara cu manifestari la nivelul pielii, de tipul bolii „ghearelor de pisica”
-histoplasmoza
-pneumonii
-toxoplasmoza cerebrala
-neuropatii, tulburari cognitive si de memorie, dementa

92.Semnele imediate ale traumei ocluzale

-jena dureroasa
-durere violenta trecatoare(secunde)
-dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, ce se mentin ore-zile, in functie de efectul traumei :
contuzie, subluxatie sau chiar luxatie dentara

93.Semne tardive ale traumei ocluzale

-laterale, la nivelul PM sau numai 1 sau mai multi M, fara semne clinice manifeste de inflamatie sau alte
circumstante locale traumatice pe termen lung, care ar putea explica mobilitatea
-in majoritatea cazurilor, in urma cu luni sau ani, pacientul obisnuia sa exercite presiuni excesive (spargeri de
samburi,oase, scoatere dopurilor sau capacelor) microrupturi ale ligamentelor, microhemoragii, microhematoame,
cu eliberare de enzime lizozomale, ce participa la histoliza tisulara si prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea
94.Semne clinice ale traumei ocluzale cronice
-cresterea mobilitatii peste normal(nu e patologica findca rezulta din suprasolicitarea ligamentului periodontal) si
o deformare elastica a osului alveolar, rareori „resorbtia laterala” a acestuia
-retractie gingivala

95.Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice

-largirea spatiului dento-alveolar
-defecte angulare ale varfurilor septurilor, fara resorbtii osoase accentuate
-uneori rizaliza

96.Semne clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal

-reducerea spatiului dento-alveolar
-reducerea grosimii ligamentului periodontal
-radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza

97.Retractia gingivala
=expresia clinica a unei evolutii obisnuite, prin eruptie pasiva, sau a unor circumstante anormale sau patologice
-evidenta clinic in conditii de imbolnavire a parodontiului marginal
=urmarea distrugerii osului alveolar subiacent care ii este parodontiului suport, urmata de o
rapida proliferare a epiteliului in directie apicala
-in parodontita marginala rapid progresiva retractie de 2-4 mm/an
• Factori ce influenteaza retractia
-depuneri masive de tartru in santul gingival
-trauma ocluzala, bruxismul
-unele obiceiuri vicioase ca apasarea gingiei cu un obiect dur
-trauma directa asociata cu inserarea in tesuturie loi a unor microobiecte metalice
-factori anatomici: tulburari de eruptie, forma individuala a dintilor, malpozitii, dehiscenta si fenestratia gingivala,
tractiunea bridelor si frenurilor, insertii musculare aberante
-impact alimentar, in special pe P la M superiori
-trauma mecanic directa prin periaj excesiv, intempestiv, exagerat de frecvent, firul de matase aplicat brutal,
folosirea traumatica a scobitorilor, periajul interdentar
-cauze iatrogene –obturatii,lucrari protetice ce traumatizeaza gingia
-unele interventii chirurgicale:gingivectomia, operatiile cu lambou, vindecarea prin fibrozare retractila a MGL
• Retractia se insoteste de:
-hiperestezie la contact explorator, in masticatie, la atingeri cu tacamuri metalice, alimente fierbinti si reci, la
aspiratia aerului rece
-dificultatea de a peria corect si eficient
-reducerea eficientei detartrajului manual, mecanic si cu ultrasunete
-cresterea riscului de aparitie a cariilor in zonele sensibile si de instalare a gingivitelor si a urmarilor acestora
-aspect nefizionomic si suferinte subiective si obiective:limitarea deschiderii gurii, ras controlat,fortat pentru a
masca defectul, fonatie modificata , depresie nervoasa, anxietate in public si in relatiile cu cei din jur
La varstnici e considerata obisnuita, chiar fiziologica, de senescenta
-exista totusi o inflamatie redusa, oculta clinic
-involutia de senescenta se caracterizeaza prin degenerescenta tesutului conjunctiv si a fibrelor de colagen, atrofia
osului alveolar redus in volum, cu cresterea densitatii osoase
-dintii au coroana clinica alungita, radacina clinica scurtata, fara mobilitate patologica
-nu se poate vorbi de o retractie gingivala pura, fiind intotdeauna consecinta unor cauze

98. Argumente privind interdependenta dintre pulpa dentara si parodontiul marginal

1.originea embrionara a pulpei si parodontiului, care detin memorie genetica unitara,comuna
2.existenta unor canalicule colaterale la nivelul radacinii, prin care trec anastomoze vasculare si conexiuni
nervoase, intre spatiul endodontic si cel dento-alveolar
3.depunerile mai mari de dentina secundara la nivelul coletului, mai ales in retractii gingivale, prin parodontite
marginale cronice distructive
4.aparitia unor complicatii pulpare acute la dintii parodontotici indemni de carie
5.fenomene frecvente de degenerescenta pulpara fibroasa si calcara la dintii parodontotici lipsiti de carii
6.efectele benefice ale devitalizarii dintilor parodontotici care intrerup lantul patogenic indus
de modificarile pulpare inflamatorii si degenerative, generatoare de reflexe neurovasculare cu influenta asupra
evolutiei parodontitelor marginale
7.sensibilitatea proprioceptiva caracteristica parodontiului marginal in relatie morfologica si functionala cu
structurile dentare
99.Evolutia gingivitei cronice propriu-zise
-poate evolua in absenta tratamentului cu perioade de exacerbari si remisiuni
-evolutia spre parodontita nu este o regula
-circumstantele evolutiei spre parodontita tin de exacerbarea influentei unor factori favorizanti locali (obiceiuri
vicioase,trauma ocluzala,fumat) si/sau aparitia unor boli generale, in conditiile actiunii cauzale a PB

100.Evolutia parodontitei marginale cronice profunde a adultului

-evolueaza cel mai des in mod lent
-prognosticul depinde de gradul de resorbtie si de mobilitate
-resorbtie pe mai mult de 2 suprafete radiculare si mai mult de ½ din lungimea radacinii indica un prognostic
rezervat
-mobilitate de gradul 3 prognostic rezervat
-evolutia e influentata de factorii locali favorizanti, de varsta, de instalarea unor boli generale, de efectele
secundare ale unor medicamente
-complicatii locale–abces parodontal marginal
-hipreestezie dintinara
-lacune cuneiforme
-carii sub coletul anatomic
-pulpite acute laterograde sau retrograde
-necroze
-parodontite apicale subacute sau cronice, retrograde
-complicatii loco-regionale
-complicatii la distanta si generale

101.Abcesul parodontal marginal:semne clinice subiective

-jena dureroasa la masticatie,uneori spontana,localizata de intensitate medie
-mai rar dureri intense chiar violente ce pot iradia in zone vecine, simuland fenomene de otite, artrita TM sau sunt
localizate fiind consecinta unor complicatii supraadaugate(pulpita sau parodontita acuta)

102. Abcesul parodontal marginal:semne clinice obiective

-tumefactie circumscrisa,rotunda sau ovalara,dimensiuni variabile 1-2mm pana la 1,5 cm
-dinti limitanti in general indemni
-mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa,rosie si poate prezenta in zona de bombare maxima o portiune de culoare
alb-galbuie (perforare iminenta sau orificiu fistulos)
-daca e intre cei 2 I sup se poate insoti de fenomene de celulita ale buzei si poate simula edem Quincke
-consistenta – pentru cele V si L moale, depresibila
- pentru cele P in primele faze mai ferma
-percutia transversala a dintilor limitrofi de regula mai dureroasa ca cea verticala

103. Abcesul parodontal marginal:forme clinice

-simplu-tumefactia e pe aceeasi fata cu punga parodontala
-serpiginos-exsudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii pe alta

104.Hiperestezia dentinara:mecanisme de producere

-stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
-stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
-stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei
-stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme
hidrodinamice

105.Hiperestezia dentinara:semne clinice

-senzatie dureroasa de intensitate redusa,medie sau intensa
-la contact cu agenti mecanici, termici, chimici

106.Alte complicatii locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dentinara

-lacune cuneiforme -la colet, mai frecvent V
-lipsa de substanta de forma triunghiulara cu baza exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui
-cauza: -sistem nervos
-trauma ocluzala
-uzura cement si dentina prin periaj excesiv
-eroziune chimica acida
-carii sub colet –favorizate de rezistenta mecanica mai scazuta a cementului si dentinei
-pulpite acute laterograde sau retrograde – frecventa redusa 2%
-necroze –prin
–traumatisme mecanice, pana la rupturi ale MVN apical la dinti parodontotici mobili
- leziuni directe din interventii chirurgicale in pungi fara devitalizarea dintilor
-parodontite apicale pe cale retrograda
-prin pungi parodontale
-de la acute la cronice
-de la resorbtii parcelare la forme extinse

107.Complicatii loco-regionale ale parodontitelor marginale

-celulite
-osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
-sinuzita maxilara
-adenite
-tromboflebita sinusului cavernos
-abces cerebral

108.Complicatii la distanta si generale ale parodontitelor marginale

-coloecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica
-septicemie

109. Ce se intelege prin tratament instituit precoce si sustinut in boala parodontala ?

- Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat
- Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita
sunt >
- Intr`o gingivita cronica de cauza microbiana, locala -> vindecare completa dupa indepartarea
factorilor locali
- Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor specifice procesului de
imbolnavire
o Trat sustinut are scopul de a promova si intretine evolutie de la ameliorare spre vindecare
o Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin
suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de
biostimulare
110. Ce se intelege prin tratament complex si intensiv in boala parodontala ?
- Tratament complex = trat realizat prin proceduri multiple:
o De ordin medicamentos
o De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor
o De echilibrare a ocluziei
 Trat complex este cu atat mai diversificat cu cat boala prezinta un grad mai avansat
in evolutie
- Tratamentul trebuie sa fie intensiv => trat odata inceput, diferitele proceduri terapeutice trebuie sa
se succeada la intervale de timp necesare, in general apropiate
o Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor
111. Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat in boala parodontala ?
- Precoce
- Sustinut
- Complex
- Diversificat
- Intensiv
- Individualizat
112. Directiile principale de tratament in boala parodontala.
- In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :
o Tratament antimicrobian
o Tratament chirurgical
o Tratament de echilibrare ocluzala
o Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului
marginal
 o Tratamentul complicatiilor
113. Etapele principale de tratament in boala parodontala
1. Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice
2. Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura
microbiana:
 Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a
produsilor acestora
 Detartraj supragingival
 Detartraj subgingival profesional
 Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
3. Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si
secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare
4. Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
5. Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice
superficiale
6. Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin tratament antimicrobian
prechirurgical
7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau
hiperplaziile gingivale
8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
9. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii
10. Slefuiri ocluzale
11. Restaurare protetica
12. Imobilizarea dintilor parodontotici
13. Tratament de bioreactivare
14. Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor
obtinute prin tratament
114. Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana.
- Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
 Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a
produsilor acestora
 Detartraj supragingival
 Detartraj subgingival profesional
 Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
115. Tratamentul initial in boala parodontala
- Faza initiala – tratamenul initial prin:
o Tratamentul complicatiilor acute
o Igienizarea efectuata de medic
o Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
o Instruirea pacientilor privind igiena bucala
116. Tratamentul secundar in boala parodontala
- Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala:
o Prin proceduri chirurgicale
o Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale
o Restaurari odontale si protetice
o Tratement ortodontic
o Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr`o reevaluare a statusului
parodontal la 1-3 luni de la tratamentul initial
117. Profilaxia primara in boala parodontala
- Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea
masurilor de igienizare a CB
o Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale
118. Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala
- Proflaxia secundara
o Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
 Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
- Profilaxia tertiara
 o Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii
parodontale
119. Igienizarea facuta de catre medic in gingivite si parodontite
- Igienizarea se face de catre medic prin:
o Debridare gingivala
o Detartraj supra si subgingival
o Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
o Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular
o Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie
120. Debridarea gingivala
- Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:
o placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
o detritusul organic moale
o urmele de tartru inclavate in cementul radicular
- debridarea gingivala imbina proceduri de :
 detartraj supra si subgingival
 chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
 indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie
subgingivala
- debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la
jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie
121. Obiectivele periajului gingivo-dentar.
- Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective:
o Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si
zonele gingivale adiacente
o Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei
o Cresterea tonusului functional
o Se realizeaza cu perii de dd obisnuite, actionate manual sau cu perii de dd electrice
122. Criteriile alegerii periei de dinti.
- Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile periilor din care sunt
confectionate:
o Natura, provenienta
o Numar
o Lungime
o Diametru
o Aranjament
o Consistenta: tari, moi
o Flexibilitate: rigide, suple
123. Avantajele periilor cu peri naturali
- Suplete
- O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
- Nu produc traumatisme gingivale
- Se incarca bine si retin pasta de dd
124. Dezavantajele periilor cu peri naturali:
- Degradare mecanica intr`un timp relativ scrust, prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri
organice
- O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea
125. Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre
- Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros
- Periile aspre favorizeaza:
o Retractia gingivala
o Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale
o Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute ale smaltului supraadiacent
126. Frecventa periajului gingivo-dentar.
- Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu
- Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functionas,
keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia gingivala
- Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna
 - Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv – favorizeaza traumatismul si retractia
gingiei
127. Metoda BASS a periajului santului gingival
- Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera, pe o adancime de 0.5-1
mm
- Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit
- Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd
- Capatul filamentelor spre santul gingival
- Usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival
- Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
- In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari
- Avantaje:
o Insusirea cu usurinta de catre pacient
o Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile
interdentare)
o Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale
128. Metoda STILLEMAN (modificata)
- Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
- Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre
marginea gingivala libera si suprafata dintelui pana la niv ocluzal
- Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
o Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
o Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei
129. Metoda CHARTERS de periaj interdentar
- Se fol perii de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar
- Varful filamentelor spre suprafata ocluzala
- Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura
gingivala spre cea ocluzala
- Metoda indicata pentru:
o Masaj gingivala
o Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau operatii cu
lambou
130. Metoda periajului prin rotire
- Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de
sac
- Gura intredeschisa
- Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala
131. Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar
- Principiul aceste metode pleaca de la constatarea k in mod normal alimentele sunt deflectate de pe
suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical
- Se considera k periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica”
- Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroara spre radacina, cu
presiune blanda
132. Metoda FONES
- Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – miscari circulare cu diametru mare
- Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L
133. Periajul electric: indicatii, avantaje
- Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
o Copii mici
o Persoane purtatoare de aparate ortodontice
o Persoane handicapate fizic
o Persoane cu abilitate manuala redusa
o Persoane lenese
o Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson
- Avantaje:
o Indepartare eficienta a placii
 o Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare
134. Folosirea firului de matase in spatiile interdentare
- Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata
- Reguli de intrebuintare:
o Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini
o Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm
o Introducere interdentara – firul intins, presiune controlata pentru a nu leza papila
o Deplasare de 5-6 ori in sus si in jos
o Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
o Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda
135. Substantele active continute in pastele de dinti
- Pastele de dd contin substante ca:
o Azotat de potasiu
o Formaldehida si fluoruri
o Saruri anorganice (sulfat de Na,K)
136. Clorhexidina: calitati si indicatii
- Calitati:
o Antiseptic de electie impotriva placii microbiene
o Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare
o Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii
o Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore
o Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2
- Indicatii:
o Prevenirea depuneii placii
o Prezenta placii microbiene
o Gingivite acute
o Abcese parodontale marginale
o Gingivite cronice si parodontite marginale cronice
137. Clorhexidina: mod de prezentare si de utilizare
- Mod de prezentare:
o Produs tipizat pt uz stomatologic – solutie 0,12% de gluconat de clorhexidina in apa + alcool
o Solutii pt clatirea gurii – 0.05% clorhexidina
o Geluri -0.2 %
o Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor
o Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza clorhexidina cu eliberare lenta
o Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata
- Mod de utilizare
o Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori / zi dimineata si seara timp de cca 30 de
secunde dupa periaj
o Irigatie supragingivala – o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol 0,02%
o Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20%
clorhexidina
138. Clorhexidina: efecte secundare. }{
- Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
o Depunerea crescuta de tartru supragingival
o Coloratii galben-maronii ale dintiilor, obturatiilor fiz si ale fetei D a limbii
o Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
o Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei
o Reactii alergice
o Tulburari digestive
o Tumefactii parotidiene
o La soareci =)) reactii oncogene
139. Sanguinarina si Triclosanul ca antiseptice in gingivite si parodontite
- Sanguinarina
o Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis
o Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare mai < decat clorhexidina
o Inhiba microorg din sangul gingival si pungile parodontale
o Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor
 o Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de 0.03%
- Triclosanul
o Este un eter hidroxifenil
o Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni parodontali
o Inhiba prostaglandinele
o Utilizat sub forma de apa de gura 0.0% si paste de dd
140. Fluorurile: efectul antiplaca, mecanisme, continut
- Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca)
printro serie de mecanisme ca:
o Reducerea glicolizei
o Inactivarea unor enzime microbiene
o Modificarea permeabilitatii de membrana
o Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat de celule microbiene
o Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
o Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica depunerea placii
- Se folosesc:
o Fluorura de sodiu
o Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1,65%
141. Instrumentarul pentru detartraj
- Examinare:
o Sonde de parodontometrie
o Sonde exploratorii
- Detartraj si chiuretaj radicular:
o Seceri
o Sapaligi
o Pile (razuse)
o Chiurete
- Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj
o Palnii de cauciuc rozetate sau nu
o Perii rotative
o Benzi abrazive si de lustruit
- Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:
 Parte activa – fol pt indepartarea depozitelor de tartru
 Partea pasiva – de legatura cu manerul
 Manerul – suprafata striata
142. Secerile pentru detartraj
- Sunt instrumente fol in special pt detartrajul supragingibal sar pot patrunde si in santul gingival +
pungi mici
- Sunt de 2 tipuri:
o Anterioare – cu partea activa in acelasi plan cu manerul,cu o singura curbura – pentru dd
frontali
o Posterioare – in contra< , cu 2 curburi – acces interdentar la PM si M
- Indicatii si mod de utilizare:
o Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de tartru supragingival
o Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu secerile numai daca gingia
permite insinuarea lor
143. Daltile de detartraj
- Sunt intrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a partii pasive
- Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita, bizotata la 45 gr
- Marginea formeaza cu laturile partii active 2 < bine exprimate
- Indicatii si mod de utilizare:
o Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare, proximale
ale dd frontali
o Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie orizontala
o Printr`o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele aproximale ale dd frontali
144. Sapaliga de detartraj
- Este un instrument cu partea activa in < de 99-100o fata de partea pasiva
- Partea activa prezinta o margine ascutita rectiline la un < de 45o
 - La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subadiacenta se formeaza muchii active, bine
exprim
- Domeniu de aplicare:
o La niv dd anteriori, frontali cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si scurta
o La niv dd laterali, cant partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga
- Indicatii si mod de utilizare:
o Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub marginea gingivala libera
(numai daca gingia este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului)
o Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale dd care marginesc o edentatie
o Pozitia intrumentului este verticala in axul dintelui, sau cat mai aproape de verticala
o Dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere, spre marginea incisala sau ocluzala
145. Pilele sau razusele
- Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele, inclinate fata de baza la un < de 90-
1050
- Ca o serie de 4-5 sapaligi
- Baza instrumentului este rotunda sau ovala
- Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul
(frontali/lat)
- Indicatii si mod de utilizare:
o Pilele sunt indicate pentru:
 Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala, numai cand
aceasta este suficient de laxa pt a permite insinuarea instrumentului
 Indepartarea blocurilor mari de tartru supragingival prin fracturarea si fragmentarea
acestora => usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete.
 Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement
 Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet
o Instrum e plasat in axul lung
 deplasari prin apasare verticale
- exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor
parod
146. Chiuretele parodontale
- Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival, chiuretajul radacinii si al tesutului de
granulatie din pungile parodontale
- Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile
parodontale, spatiile interdentare si interradiculare
- Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare
- Datorita finetei partii active, a elasticitatii acesteia se percep usor curburile, obstacolele si rugozitatile
- Partea activa
o Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele (partea activa in oglinda)
o Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma
de lingura
o Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale
o In sectiune are forma semicirculara
- Partea pasiva
o Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor
radacinii
o Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al partii pasive (vecin partii
active) sa fie tinut paralel cu axul vertical al dintelui
- Exista 2 tipuri principale de chiurete:
 UNIVERSALE
 SPECIALE
o Chiuretele UNIVERSALE
 Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este situata la un < de 90 gr fata de
axul longitudinal al partii pasive
 Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din santul singival la persoanele
sanatoase, fara pungi, retractii sau furcatii descoperite
 Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate, cu actiune pe peretele moale cat
si pe peretele dur dentar (radicular) al pungii
  Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:
 BARNHART 1/2 si 5/6
 COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L, LANGER, GOLDMAN-FOX
o Chiuretele SPECIALE
 Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY
 Caracteristici GRACEY
 Suprafata faciala se situeaza la un < de 70o fata de axu lung la primei parti
pasive
 Desi poseda 2 margini taioase, numai cea situata spre radacina este eficient
activa, cealalta (dinspre peretele moale este inactiva si nu poate leza
peretele gingival)
 Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare, fiind codificate special in
acest scop
 Partea activa a chiuretei GRACEY, in special in 1/3 terminala, se adapteaza
cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii
 Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
 Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr`un set de 7 instrumente
 1/2, 3/4 -> incisivi + canini
 5/6 -> incisivi + canini + PM
 7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali
 11/12 -> fetele M ale dd laterali
 13/14 -> fetele D ale dd laterali
o Pt dd laterali exista chiurete combinate 11/14 care actioneaza pe
fetele M&D
 Chiuretele GRACEY “profilactice”
 Sunt in numar de 4 (1/2, 3/4, 5/6, 7/8) si au partea activa la fel k cele
standard, dar au portiunea pasiva mai scurta si mai rigida
 Folosite in special pt detartraj supragingival
 Au numarul de cod precedat de “P”
 Chiuretele GRACEY “peste cinci” sau “dupa cinci”
 Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
 Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat cele standard
 Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm
 Chiuretele GRACEY “mini cinci”
 Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
 Au partea activa mai scurta cu 50% decat cele standard
o Acces mai facil in zonele de incongruenta dento-aveolara
 Partea pasiva la fel ca cele “peste cinci”
 Chiuretele EXTRARIGIDE
 4 perechi 5/6, 7/8, 9/10, 11/12
 Partile activa si pasiva mai rigide si sunt inscriptionate “extrarigide”
 Indicatii:
o Indepartarea tartrului foarte aderent
o Dezavantaj : indepartare excesiva prin chiuretaj a cementului
radicular
 INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:
1. Detartrajul santului gingival
2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
3. Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului subgingival
cu alte instrumente
4. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin
indepartarea cementului necrotic
5. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
 MOD DE ACTIUNE – GRACEY
 Marginea activa a suprafetei faciale cu < de 110o disloca tartrul, iar
marginea opusa nu actioneaza asupra tesutului moale datorita angulatiei
stranse (70o )
  Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o, operatiunea se produce in sens
invers -> chiuretarea tesutului de granulatie si protejarea suprafetei
radiculare = CHIURETAJ IN CAMP INCHIS
 TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY
1. Se alege chiureta potrivita pentru grupa de dinti tratata
2. Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a fi detartrat sau pe dd vecini
3. Capatul activ se introd subgingival, cu suprafata faciala paralela cu radacina
a. La baza pungii parodontale, dedesuptul depozitului de tartru,
suprafata faciala se roteste pana cand face cu suprafata radacinii un
unghi mai mic de 90o , dar nu mai mic de 45 = UNGHIUL DE ATAC
b. Pentru dislocarea tartrului se fac miscari active de tractiune spre
ocluzal si incizal, dar si de presiune laterala controlata, mentinand
permanent contactul cu dintele
4. Miscarile laterale de tractiune se combina cu deplasari orizontale si oblice
a. Deplasarile verticale sunt folosite la dd frontali si suprafetele
aproximale ale dd laterali
b. Deplasari oblice pe fetele V,O dd laterali
5. Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se plaseaza invers
(se intoarce cu 180 gr)
147. Chiuretajul radicular
- Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement, ramase dupa
detartraj si a cementului infiltrat microbian necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda
- Tehnica:
o Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva
o Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina
o Se aplica o presiune laterala controlata
o Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o suprafata neteda
o Se fac si miscari oblice si orizontale
o Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea trebuie redusa
o Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii
148. Curatirea si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj
- Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza prin mai multe
modalitati:
o Cupe de cauciuc – simple sau cu lamele fine in interior
 Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit
o Periute montate, din plastic, in forma de palnie sau roata
 Se incarca cu pasta de lustruit
o Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:
 Discuri fine
 Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal
 Benzi late de matase cerata
149. Componentele aparatelor cu ultrasunete
- Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
o Aparate bazate pe efectul piezoelectric
o Aparate magnetostrictive
- Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale
1. Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa
2. Piesa de mana si partea terminala activa
3. Sistemul de racire cu apa
4. Dispozitivul de pornire/oprire
150. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete
1. Tartru supragingival
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
3. Tartrul sin santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm
4. Gingivostomatita ulcero-necrotica – pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de
tartru si pentru a nu accentua durerile
5. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate – dat
traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
 6. I nfazele incipiente de imbolnavire
7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru
subgingival
151. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete
- Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
- Pacientii cu reflexe de voma exagerate
- Hiperestezie dentinara accentuata
- Copii mici
- Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac
- Anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul
152. Tehnica detartrajului cu ultrasunete
A. Pregatirea pacientului
a. Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni refluarea excesului de lichin in faringe
b. Protectia pacientului cu un sort pe piept
B. Pregatirea instrumentarului
a. Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active
i. Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului
b. Controlul jetului de apa
c. Controlul puterii generatorului de vibratii
d. Aplicarea aspiratorului de saliva
C. Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete
a. Detartraj vertical
 Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu partea activa la un < de 45 gr fata
de suprafata de smalt
 Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale in dublu sens
b. Detartraj orizontal si in diagonala
 Completeaza detartrajul vertical
 Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu varianta terminala in unghi
ascutit
 Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare
 Varinta terminala rotunjita – pt suprafetele dentare O ale I sup si inf
c. Detartraj fin
 Se face cu instrumentul de tip secera – care indeparteaza punctele de tartru restant
de pe suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival
d. Detartraj ultrafin
 Se face cu instrumentul de tip sonda, cu care se indeparteaza depozitele
punctiforme din gropitele si santurile coronare
 Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-4 mm
153. Avantajele detartrajului cu ultrasunete
- Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
- Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale
- Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare
- Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fara fenomene de
hiperestezie dentinara
154. Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete
- Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si
dislocari ale cementului
- Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg
supraalveolare
- Dureri hiperestezice greu de suportat
- Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate disloca obturatiile metalice
sau nemetalice
- Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate antrena in microclimatul
cabinetului, particule mici de detritus organic cu microbi patogeni
- Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician
- In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea
activa a intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa
faringiana sau inghitit
155. Detartrajul sonic
- Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de ultrasunete, dar care sunt
antrenate de un jet puternic de aer, fiind amplasate in locul piesei de turbina
- Avantaje:
o Pret de cost mai mic
o Volum redus
o Aplicare si indepartare usoara
o Consum redus de energie, este antrenat de jetul de aer
o Vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti
o Nu necesita racire cu apa
- Dezavantaje
o Are o singura treapta de putere
o Eficienta mai redusa
156. Atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia inflamatiilor gingivale.
- Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, dar cel mai usor cu sondele
parodontale de explorare, flexibile car simt deplasate dinspre obturatie spre dinte
- In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si
refacerea corecta
- Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista carii secundare si spatiul
interdentar este liber, sau obturatie e la distanta de gingie
- Excesul se indeparteaza cu freze diamantate, benzi si discuri abrazive + lustruire cu benzi de lustruit
157. Particularitati ale tratamentului cariilor in gingivite si parodontite
- Tratam parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de comatere a infectiei microbiene si a
inflamatiei gingivala, trebuie sa cuprinda tratam tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si
placii dentare bacteriene
- Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale, care favorizeaza retentia => initiaza si
intretin inflamatia gingivala
- Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale, care netratate determina dureri la masticatie => lipsa de
autocuratire
- In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie a cariilor si
finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal
- Particularitati:
o Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet trebuie tratata inflamatia papilei si a
maginii gingivle adicente procesului carios
o Daca gingia este hipertrofiata printr`o iritatie recenta, marirea ei de vol se reduce prin
tamponament sau mesare cu o substanta astringenta
158. Atitudinea fata de hiperplazi papilei gingivale sau a marginii gingivale libere in dreptul unor procese
carioase
- Atunci cand s`a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza
deasupra sau in interiorul procesului carios, este necesara desfiintarea polipului gingival prin:
o Cauterizare chimica cu acid tricloracetic
o Electrocauterizare
o Gingivectomie
- Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul – numai in cazul unei
hipertrofii reduse
159. Atitudinea terapeutica fata de inflamatia papilei interdentare vecina unei carii aproximale
- O conditie indispensabina ptr refacerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a
dentinei alterate si obturatia provizorie
- Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inlamatiei gingivale
din vecinatate
- Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzatori prin:
o Indepartarea tartrului si a placii
o Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana
- Papile hiperplazice -> excizie sau cauterizare
160. Tamponamentul; Badijonajul
- Tamponamentul
o Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii, controlate, cu bulete de vata sau tampoane din
tifon
  Asigura contactul substantei medicam cu gingia si patrunderea in epiteliu
 Stimuleaza circulatia si vascularizarea
 Tamponamentul usor cu solutii colorante este indicat pt evidentierea placii
bacteriene
- Badijonajul
o Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si bucala si se realizeaza cu
bulete de vata cu diam de 3-5 mm, sterile
 Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata de 8-10 ori intro miscare de
rotatie la baza papilei
161. Mesa gingivala in tratamentul gingivitelor
- Se obtie din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0,5-1mm si lungimea de 1-2 cm
- Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB si se introduce in santul gingival cu vf`ul bont al unei sonde
vechi sectionate sau cu ajutorul unei spatule
- Timp de mentinere 5-10 minute – pt sol cu clorura de Zinc
162. Irigatiile subgingivale
- Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0,2% in tratamentul antimicrobian al gingivitelor si
PM cronice
- Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa 1,65% - act antibacteriana
163. Instilatiile in pungile parodontale
- Se utilizeaza o seringa speciala de tip Unijet
- Recipientul cu pasta se introduce in corpul serincii si se aplica acul special cu capatul scurt
- Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati de pasta care se indeparteaza
- Se fac spalaturi ale pungilor cu sol antisepcite
- Dintele sau zona dentara se izoleaza
- Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda
- Se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta relueaza
- Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare
- Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte
164. Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale
???
165. Infiltratiile submucozale cu solutii de biostimulare
- Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare, superficial si in
functie de cantitate in 1-4 puncte:
o In fosa canina maxilara
o In dreptul radacinilor PM la mandibula
- O forma particulara = MEZOTERAPIA = multiple microinjectari in jurul suturilor (plagilor chirurgicale)
166. Antiseptice de tipul acidului citric in tratamentul bolii parodontale
- Acidul citric in solutie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost utilizat pentru conditionarea chimica a
suprafetei radiculare in tratam chirurgical al PM cronice
o Scop: regenerare buna
- Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare
167. Antiseptice de tipul acidului cromic in tratamentul bolii parodontale
- Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte – 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa
distilata
- Indicatii:
o Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei
o Fistule apico-gingivale
o Ulceratii gingivale de cauza microbiana
- Nu se fac aplicatii cu adic cromic pe ulceratiile herpetice
168. Antiseptice de tipul acidului salicilic in tratamentul bolii parodontale
- Acidul salicilic are proprietati keratolitice si keratoplastice
- In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam medicamentos al
gingivitelor si parodontitelor marginale cronice
169. Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen: indicatii
- Peroxid de hidrogen -3% = sub forma de apa oxigenata – actiune antispetica, hemostatica si de
indepartare a detritusurilor
o Indicatii:
 Gingivite acute si subacute
  Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului inflamator
 Abcese parodontale marginale incizate
 Gingivostomatita ulcero-necrotica
 Plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala
 Plagi chirurgicale inainte suturii
 Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de fibrina si detritusuri
- Peroxid de hidrogen -30% - solutie de perhidrol
o Indicatii :
 Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica -> hiperplaziile de sarcina
 Albirea dintilor
170. Proprietatile clorurii de zinc
- Actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasoconstrictor
- In solutie concentrata 3-% - efect de cauterizare asupra zonelor de microulceratii ale peretelui moale
al santului gingival
- Actiune cicatrizanta
171. Indicatiile utilizarii antisepticului protargol
o Protargol = solutie 1% proteinat de Ag
- Gingivite acute si subacute
- Gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj
- Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator sub forma de irigatii sau mese
- Tratametul abcesului parodontal marginal
- Gingivostomatita ulcero-necrotica
172. Indicatiile antisepticului azotat (nitrat) de Ag
- Are actiune bacteriostatica in c% slaba
- 30% - efect cauterizant + bactericid
- Indicatii:
o Aftele bucale, gingivale sau cu alta localizare
o Portiuni mici, burjonate de tesut de granulatie restant sau aparut la nivelul marginii incizale
in special dupa gingivectomii
173. Indicatiile si modul de utilizare al antisepticului Fenosept
- Indicatii :
o Gingivite subacute si acute
o gingivostomatita ulcero-necrotica
- mod de utilizare:
o in solutie apoas 2% - pentru atigeri de uz extern
o solutie diluata 0.01% - pentru clatire sau spalaturi
174. Actiunea si indicatiile antisepticelor de tip coloranti in boala parodontala
- Colorantii au actiue antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici
o Violetul de gentiana-se utilizeaza in leziunile herpetice infectate, in infectii si ulceratii ale
mucoasei bucale, gingivostomatite micotice
o Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene
 Are actiune antiseptica redusa
o Rivanol – bun antiseptic in gingivo-stomatita ulcero-necrotica
 Se utilizeaza sub forma de spalaturi bucale largi
o Rosul de Congo – efect hemostatic si antimicrobian
175. Tetraciclina: calitati si indicatii
- Calitati:
o Actiune antimicrobiana
o Actiune antiinflamatorie
o Actiune antiproteolitica si antioxidanta
o Actiune anticolagenolitica
o Actiune reparatorie si regenerativa
o Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
o Inhiba resorbtia osului alveolar
- Indicatii
o administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni
o se concentreaza in lichidul santului gingival fiind utila in parodontita juvenila sau in forme
agresive generalizate la orice varsta
 o in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe cale generala.
o Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod.
176. Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale
- Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol
- Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe
- Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene
- Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa
administrarea pe cale generala
- Se administreaza sub forma de:
o Comprimate 0,250 g
o Unguent 3%
o Gel 3%, 25%
177. Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale
Inhibarea sintezei peretelui Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine
celular
Inhibarea permeabilitatii Nistatina, Polimixina
membranei citoplasmatice
Inhibarea sintezei proteice Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomicina,
Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina, Lindomicina,
Clindamicina, Cloramfenicol
Inhibarea sintezei acizilor Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina
nucleici

178. Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala in bolile parodontiului
marginal
- Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala:
o In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu
febra)
o In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale
o In parodontitele agresive
o In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina, metronidazol si tetraciclina
o In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice
o In parodontite cu caracter recidivant
o Inainte si/sau dupa manopere sangerande
- Contraindicatii:
o Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz,
coloratie)
- Tulburari secundare:
o Alergii subcutanate
o Tulburari gastrointestinale
o Tendinopatii
o Rar: cefalee, vertij, somnolenta, afectiuni hematologice
179. Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi parodontopati
- AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt:
o TETRACICLINELE – indicate in infectiile in care predomina Actinobacilus
actinomicetemcomitans
 Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
o METRONIDAZOLUL – util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratam
convetional
 Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia
o CLINDAMICINA – activa pe diverse specii de anaerobi g (-)
o FLUOROCHINOLONELE – active pe stafilococi
 La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul gingival unde pot avea
concentratie mai mare decat in serul sanguin
o AZITROMICINA – activa pe multi patogeni parodontali
- Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa:
o Greutatea corpului
o Timpul de metabolizare
 o Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii antimicrobiene
- Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) – 2 ori/zi
- Metronidazol 2-3 ori/zi
- Clindamicina – 2 ori/zi
- Tetracicline – 1-2 ori/zi
- Azitromicina – 1 data /zi
180. Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale
- Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)
o Indicatii: stomatita micotina NN, sugari, copiii si adulti, stomatita de proteza
o Mod de adm – suspensie – flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000.000 UI/zi
- Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina
o Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri
total)
- Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
o Comprimate (cont 10 mg natamicina)
o Suspensie – 25 mg natamicina
o Indicatii: stomatite micotine, stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi – 7-10 zile
181. Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale
- La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)
- La adulti 1.000.000 – 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize
- Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore
182. Medicatia cortizonica: mod de actiune
- Hidrocortizonul si glucocorticoizii – reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau
biologica)
- In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea si proliferarea PMN`urilor, fagocitosa
o Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza prostaglandinelor
- In fazele tardive ale inflamatiei
o Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteie, fibroblastilor, osteoblastilor si limfocitelor
- Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in
combaterea unor manifestari alergice
183. Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala
- Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:
o Hidrocortizonu acetat
o Prednison
o Prednisolon
o Triamcinolon
o Dexametazona
o Nystolocal
184. Antihistaminice folosite in tratamentul bolii parodontale
- In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii antihistaminice :
o De tip Romergan, sol orala 0,1%
o Maleat de dimetiden (Fenistil)
o Se sol cu AB si corticosteriozi pentru actiune antialergica si anestezica de suprafata
185. Antivirotice folosite in tratamentul bolii parodontale
- Principalale substante cuc actiune ativirala au un efect slab asupra formelor acute, severe de infetie
herpetica si redus sau absent in leziunile stabilizate sau in infectii latente
- Dintre substantele antivirotice se cunosc:
o Amantadina
o Vidarabina
o Aciclovirul – 3- 4 ori/zi timp de 7 zile
o Rodilemid
186. Propolisul: efecte terapeutice in boala parodontala
- Propolis = produs natural de secretie al albinelor
- Efecte:
o Antibacterian
o Antimicotic
o Antiinflamator
o Vasoconstrictor
 o Decongestiv
o Anestezic de suprafata
o Cicatrizant
o Trofic tisular
187. Produsi naturali folositi in tratamentul bolii parodontale
- In aceasta categorie sunt incluse substantele naturale cu o structura organica destul de complexa si
actiuni antimicrobiene, antifungice, antivirale si antiinflamatorii, lipsite in general de efecte
secundare nocive:
o Propolisul
o Extract de flori de musetel (Romazulan)
o Ticiverol
o Extract de flori de galbenele
o Extract de salvie
o Extract de radacina de tataneasa
o Extractum rathanlae
o Extractum rhey
188. Extracte vegetale folosite in tratamentul bolii parodontale
o Extract de flori de musetel (Romazulan)
o Ticiverol
o Extract de flori de galbenele
o Extract de salvie
o Extract de radacina de tataneasa
o Extractum rathanlae
o Extractum rhey
189. Tratamentul cu produse imunobiologicie: mod de actiune
- In tratamentul parodontitelor marginale cronice produsele: vaccin stafilococic, Cantastim, Imudon,
Polidin sunt preparate bacteriene cu actiuni precum:
o Cresterea rezistentei antiinfectioase
o Cresterea puterii fagocitare a PMN
o Cresterea valorii complementului seric
o Cresterea clearance`ului bacterian al macrofagului
o Cresterea IgG si IgA
o Stumilarea formarii de AC specifici fata de germenii din care este compus preparatul
190. Vaccinarea in boala parodontala
- Vaccin stafilococic
o Adm subcutanat, IM sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular
o Ritm de administrare la 2-3 zile
o Concomitent se adm AB (local si general)
- Cantastim – extrat antigenic din Pseudomonal aerugynosa
o Actiune: stimulare a macrofagelor
o Ind: parodontapatii degenerative, in per de vindecare dupa trat chirurgical al parodontitelor
marg
o Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibulare
o Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani
 Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de 5 saptamani
- realizarea profilaxiei specifice prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme. Ele sunt
legate de dificultatea de a prpara un vaccin eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai
multe microorganisme. Nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre
limfocitele T sau B si gradul de distructie tisulara in parodontopatii. Examenul microscopic al
tesutului parodontal lezat arata existenta in zona e.j. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate
ceea ce releva rolul neutrofilelor in apararea antibacteriana. S-a incercat in urma cu multi ani
prepararea unui vaccin corpuscular din porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol.
Imunizarea maimutelor cu acest vaccin a dus la descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate
din speciile bateroides in leziunile gingivale induse prin ligatura
191. Utilizarea laserului in parodontologie
- Efecte biologice:
o Stimularea sintezei de ADN
o Activarea fagocitozei
 o Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica
o Cresterea activitatii fibroblastilor
o Favorizarea schimburilor ionice
o Stimularea locala a dinamicii vasculare
o Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
- Domenii de utilizare
o Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar
o Detartraj si chuiretaj radicular cu laser
o Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare, papilectomie, incizie abces,
decapusonari, frenotomie, frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)
192. Extractia dintilor parodontotici nerecuperabili
- Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva, in plan orizontal si in sens axial
- Decizia de extractie este data de lipsa unui soport alveolar, capabil sa sustina dintele in cursul unui
act minim de maticatie
- Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunsatoare, cel mai bine prin infiltratie
- Chiuretare dupa extractie a tesutului de granulatie
193. Premolarizarea si amputarea radiculara la dinti parodontotici
- Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat purulent, persistent, dupa ce
tratamentul medicamentos si chirurgical de suprimare a pungii a esuat.
o Se realizeaza in special la M inf
 Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii sanatoase, coroana dentara este
sectionata, iar radacina cu punga parodontala este extrasa
- Amputarea radiculara – se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea radacinilor sanatoase
o Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la tratament, la niv jonctiunii
corono-radiculare, urmata de extractie
o Se realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a bi,trifurcatiilor
o Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M sup
194. Obiectivele tratamentului chirurgical in gingivite si parodontite marginale
- Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective principale:
1. Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora
2. Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin mijloace conservatoare
3. Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de plastie si a celor dure: osul
alveolar cu restaurarea aditionala
195. Utilizarea de substante chimice cu actiune caustica
- Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic, acid sulfo-salicilic
- Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila; hipoclorit de Na
- Dezavantaje:
o Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase)
o Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale =
gingivectomie chimica
196. Electrocauterizarea gingivo-parodontala: mod de actiune
- Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa care sunt de 3 tipuri: partial redresat, total
redresat si filtrat
- Mod de actiune :
o Cauterizare pr-zisa
o Sectionarea tisulara
o Electrocoagulare
o Fulguratii
o electrodesicatie
197. Avantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale
- Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale, a peretilor si continutului lor poate fi controlata de
medic in anumite limite
- Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut cauterizat
- Prevenirea sangerarii in camp uscat
- Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare
- Se autosterilizeaza
- Asigura o cauterizare uniforma, in suprafata
198. Dezavantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale
 - Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci
- Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare
- Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului alveolar
199. Pregatiri preoperatorii in chirurgia parodontala
1. Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri
semnificative de la valorile normale
2. Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si paraclinice (indici, teste)
3. Efectuarea tratamentului antimicrobian
4. Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare
200. Indicatiile tratamentului chirurgical gingivo-parodontal
- Indicatiile tratam chirurgical parodontal sunt legate de bolile parodontale sau situatiile disfunctionale
care au produs:
o Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian
o Pungi parodontale adevarate
o Hiperplazii gingivale
o Defecte mucogingivale
201. Contraindicatiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal
- Principala CI locala este legata de starea igienei bucale
- Unele suferinte acute (gingivostomatita ulcero-necrotica) nu permit efectuarea interventiei
chirurgicale de suprimare a continutului pungilor decat dupa o perioada de tratament
medicamentos antimicrobian
202. Contraindicatiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal
- Leucemii acute
- Infarct de miocard mai recent de 6 saptamani
- Hemofilia
- Starile casectice din TBC, tumori maligne
- Starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala
- Psihozele majore
203. Contraindicatiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal
- Diabetul
- Boala ADDISON
- Boli cardiovasculare: HTA, insuficienta coronariana, purtatori de implante vasculare
- Epilepsia
- PARKINSON
204. Instrumentar si materiale folosite in chirurgia parodontala
1. Instrumentar de consultatie si explorare
o Sonde parodontale si explorartorii, pensa CRANE-KAPLAN(pt masurarea adancimii pungii)
2. Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie
3. Instrumentar de incizie si sectionare
o Bisturie cu lama de unica folosinta
o Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX
o Bisuriu ORBAN angulat pt diferite incizii in plan orizontal
o Instrumentul KIRKLAND nr 15 sau 16 – pt incizia marginala si aproximala si pt indepartarea
gingiei incizate
4. Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului alveolar
o Decolatoare mucozale si periostale
5. Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, chiuretaj radicular si pentru
modelarea osului alveolar
o Instrum de detartraj subgingival
o Chiurete chirurgicale cu margini ascutite, rotunde sau ovale, de tip cupa sau inelare
o Chiurete GRACEY
o Razuse sau pile
o Pense ciupitoare de os
o Daltite de os
o Freze – preferabil de os LINDEMAN
6. Instrumentar de sutura
o Ace, de preferinta atraumatice
o Pense mentinatoare de ac
 7. Instrumentar ajutator
o Spatule, departatoare, pense, discuri, freze, clesti de extractii, seringi de spalatura, clesti pt
campuri, canule de aspiratie
8. Materiale:
 Campuri chirurgicale
 Comprese de tifon
 Rulouri de vata
 Bulete de vata
 Anestezice
 Lichide antiseptice de spalatura, ser fiziologic
 Fire de sutura
 Cimenturi chirurgicale
205. Microchirurgia parodontalala
- Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante legate de indeplinirea a 3
obiective:
o Iluminarea mai buna a campului operator
o Marirea imaginii campului operator
o Cresterea preciziei campului operator
- Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna, bisturiu in forma de lingura, ace de sutura,
micropense
206. Principalii timpi in interventiile chirurgicale ale parodontiului marginal
1) Pregatirea campului operator
2) Anestezie
3) Accesul in zona de operat prin:
a. Acces direct
b. Incizie
c. Sectionare
d. Decolare
4) Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii), contraincizii in gingivoplastii
5) Indepartarea continutului pungilor parodontale prin:
a. Chiuretajul pungii
b. Chiuretajul radacinii
c. Chiuretajul osos
6) Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice sau ser fiziologic
7) Protectia plagii prin:
a. Mese supragingivale
b. Sutura
c. Cimenturi chirurgicale
207. Metode si tehnici de chirurgie parodontala: enumerare
- Chiuretaj gingival si subgingival
- Gingivectomia
- Gingivectomia gingivo-plastica
- Operatiile cu lambou
- Chirurgia osoasa alveolara. Grefele osoase si terapia de aditie
- Chirurgia mucogingivala
208. Indicatiile chiuretajului gingival
- Chiuretajul gingival este indicat in:
1) Gingivite cronice cu microulceratii, pe peretele moale al santului gingival si sangerari la cele
mai mici atingeri
2) Gingivite cronice, si mai ales, in parodontite marginale cronice superficiale, cu pungi false,
care nu cedeaza la tratament antimicrobian
209. Contraindicatiile chiuretajului gingival
- Chiuretajul gingival este contraindicat in :
1) Gingivite alergice
2) Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos
210. Tehnica chiuretajului gingival
- Instrumentarul principar – chiurete fine de tip GRACEY
 - Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa, iar cu mana opusa se executa o
presiune moderata pe marginea gingivala si pe gingia fixa
- Tractiuni ale chiuretei cu blandete- evitanduse dilacerarea gingiei inflamate
- Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu clorhexidina 0,12%
- Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu mese iodoformate sau ciment
chirurgical de protectie
- Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin chiuretaj radicular al
eventualelor zone de cement dezgolit
- Chiuretajul gingival poate fi realizat si cu ultrasunete sau prin electrocauterizare
211. Indicatiile chiuretajului subgingival
1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
2) Pungi parodontale foarte adanci
3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin
accesibile prin crearea unui microlambou papilar
4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului
parodontal marginal
5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari
6) Fistule apico-gingivale
7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale
8) Recidive, dupa alte interventii chirurgicale
212. Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival
- Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate
- In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare
213. Contraindicatiile chiuretajului subgingival
1) La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara
2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj
214. Chiuretaj subgingival in camp inchis
- Fara decolari gingivale
- Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin
tractionare pentru accesul instrumentului la pungile parodontale
- Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa
- Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile
215. Chiuretaj subgingival in camp deschis
- Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest
- Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul
alveolar
- Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv suadiacent inflamat si necrozat
- Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale
- In pungile parodontale se efectueaza
o Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
o Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara
o Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit pana in os sanatos
216. Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival
- Protectia plagii se face diferentiat
o Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese
interdentare iodoformate, aplicate afanat, fara presiune
 Mesele se scot la 24 h
o Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar
 Sutura se indeparteaza la 5-7 zile
o In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical de protectie
 Se mentine 3 zile
 Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-4 zile
217. Indicatiile gingivectomiei
- Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza peretele moale al pungilor
parodontale sau gingia hiperplaziata
- Indicatii:
1) Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenta ferma care nu poate fi
chiuretat corespunzator
 2) Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
3) Abcese parodontale marginale recidivante
4) Pungi parodontale de andancime medie, cu perete extern subtire, slab vascularizat,
dilacerabil, friabil si franjurat prin chiuretaj subgingival
5) Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte interventii chirurgicale
6) Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si hormonala
7) Alungirea coroanei dentare
218. Instrumentar folosit in gingivectomie
- Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN – pt marcarea portiunilor cele mai declive
- Bisturiu cu lama nr 15 – pt incizie
- Bisturiu KIRKLAND – in zonele aprozimele – incizia secundara
- Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie
- Instrumentul KIRKLAND
- Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular
- Forfecute de plastie sau clesti de tesut – modelarea fina a conturului gingiei
219. Contraindicatiile gingivectomiei
- Gingivite alergice
- Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian
- Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (in absenta tratamentului bolii sistemice)
- Unele gingivite de cauza hormonala (g de sarcina)
- Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri)
- Pungi parodontale adanci care depasesc linia muco-gingivala
- Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie
o Igiena bucala defectuoasa
o Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica
o Implicarea furcatiilor la molari si PM
220. Tehnica gingivectomiei
1) Marcarea portiunilor celor mai decliva ale pungilor se face cu o sonda parodontala gradata sau
cu pensa CRANE-KAPLAN (br neted se introduce in punga – pensare -> punct hemoragic = incizie
1-2 mm sub)
2) Incizia cu bisturiu cu lama nr 15 – bisturiu la 45gr fata de pl orizontal
a. Incizie 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice
b. Lama bisturiului se mentine in contact cu supr dintelui = linia de incizie primara
c. In zonele aproximale – incizia secundara – bisturiul KIRKLAND
d. Incizia secundara independent de incizia primara cu bisturiul GOLDMAN-FOX
3) Excizia gingiei cu instrumentul KIRKLAND sau pense anatomice
4) Detartraj minutios al radacinilor expuse
5) Chiuretajul radacinii
6) Indepartarea tesuturilor de granulatie
7) Modelarea fina a conturului gingiei cu forfecute de plastie sau clesti de tesut
8) Toaleta plagii – ser fiziologic sau clorhexidina 0.12%
9) Protectia plagii cu cimenturi chirurgicale
221. Protectia plagii dupa gingivectomie
- Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale
- Cim cu eugenol pot da reactii alergice
222. Cimenturi chirurgicale
- Ciment fara eugenol-cel mai utilizat
o Se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele lubrifiate cu vaselina
o Se intareste in 10-15 minute
o Poate fi si sub forma de pasta care se intareste in mediul umed
- Alte cimenturi chirurgicale:
o Ciment chirurgical cu oxid de Zn
o Cianoacrilati – sub forma lichida – se intarest in 5-10 secunde
o Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina
- Cimenturile se mentin in medie o saptamana
- Dupa primele 3 zile – toaleta plagii – se aplica din nou ciment
- Mentinerea cim in zona frontala este favorizata de aplicarea unei benzi adezive de staniol
 - La niv dd laterali se pot folosi chei de acrilat sau cu fir de matase innodat vestibular de care va adera
cimentul
223. Vindecarea plagii dupa gingivectomie
- Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu caracter acut, caracterizata prin
vasodilatatie si infiltrat leucocitar in corion
- La suprafata plagii se constituie un cheag fibros care prezinta 3 straturi:
o Superficial = necrotic
o Intermediat = bogat in leucocite
o Profund =fibrinos
- Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0,5 mm/zi in timp ce stratul necrozat
este eliminat treptat
- La 14 zile de la gingivectomie, intreaga suprafata a plagii este acoperita de epiteliu
- Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea plagii
224. Indicatiile gingivectomiei gingivoplastice
= gingivectomie urmata de o serie de manopere de plastie prin care se urmareste restaurarea
morfologiei functionale a conturului gingival prin proceduri plastice
- Indicatii:
o Sechele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero-necrotica
o Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii gingivale
o Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in
zonele vizibile, frontale
225. Contraindicatiile gingivectomiei gingivoplastice
o Gingie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza la modelare plastica
o Involutii gingivale precoce, limitate la un dinte sau un grup de dd, din cauza gradului inalt de
recidiva
226. Tehnica gingivectomiei gingivoplastice
- Instrumentarul este acelasi ca si pentru gingivectomie + instrumentar si material de sutura
- Tehnica:
o Bisturiu cu lama nr 15 sau 11 se face o incizie combinata
 Intrasulcular – la nivelul marginii ginvicale libere
 Extrasulcular – pe versantul extern al marginii gingivale libere ingrosate si la baza
papilelor
o Incizia se face in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal
o Interdentar, incizia se completeaca cu bisturie de tip GOLDMAN-FOX sau cu forfecute de
plastie
o Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost
o Se indeparteaza tesuturile alterate: chiuretaj, netezire, inlaturarea zonelor osteitice,
ramolite
o Se sutureaza marginea caudala (apicala) a mucoasei alveolare a fundului de sac restant la
periostul subadiacent, pentru a nu permite migrarea acesteia
o Protejare cu mese iodoformate
o Firele se scot la 7-8 zile
o Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic corespunzator
227. Clasificarea operatiilor cu lambou
- In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:
o Reflectat in intregime
o Partial reflectat
- In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:
o Mucozal
o Mucoperiostal
- In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el poate fi repozitionat
o Apical
o Lateral
o Coronar
- In raport cu gradul de extindere al lamboului
o Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada
o Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd
228. Avantajele operatiilor cu lambou
 - Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare
- Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala
- Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia
- Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale
229. Dezavantajele operatiilor cu lambou
- Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze
- Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului
subadiacent
230. Indicatiile operatiilor cu lambou
1) Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonctinuea
mucogingiv
2) Resorbtie osoasa verticala, neuniforma
3) Pungi parodontale osoase
4) Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari
5) Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali
6) Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie
7) Interventii de regenerare tisulara ghidata
8) In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari
9) Recidive dupa chiuretaj subgingival
231. Contraindicatiile operatiilor cu lambou
1) Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate suprafetele, mobilitate gr III
2) Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi parodontale
3) Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire, intinsa, slab
vascularizata
232. Instrumentarul folosit in operatiile cu lambou
- Instrumentar complex, adecvat reflectarii lambourilor, indepartarii tesuturilor patologice, si
protectiei plagii prin sutura
233. Tehnica operatiilor cu lambou
1) Incizie orizontala – in bizou intern – pana la marginea crestei alveolare la 0.5-1.5 mm de
marginea gingivala libera
2) 2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de o parte si alta a zonei
bolnave
3) Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine, din aproape in aproape pentru a nu
perfora mucoperiostul
4) Hemostaza – dupa decolarea lamboului – prin tamponament
5) Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei orizontale (microgingivectomie) se
face cu instrumente de detartraj (gheara, chiurete, pense
6) Indepartarea tartrului subgingival restant
7) Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale
8) Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY, razuse subgingivale
9) Indepartarea cu precizie minutioasa, in totalitate a resturilor de tesut de granulatie epitelial
si conjunctiv cu chiurete GRACEY
10) Controlul osului alveolar restant
11) Hemostaza
12) Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%
13) Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii
peretilor alveolari distrusi prin resorbtie osoasa
14) Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de
regenerare tisulara gradata
15) Protectia plagii prin sutura
234. Incizia in operatiile cu lambou
- Incizia orizontala
o In bizou intern
o Pana la marginea crestei alveolare la 0,5-1,5 mm de marginea gingivala libera
o Se efectueaza cu bisturi cu lama intersanjabila nr 11,12,15 sau 15c
- Incizia verticala
o Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale
 o Pe versantul vestibular al osului alveolar la distanta de dinte, de o parte si de alta a zonei
bolnave de operat
235. Sutura in operatiile cu lambou
- Rolurile suturii
o Reduce sangerarea postoperatorie
o Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila
o Reduce durerile postoperatorii
o Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile parodontale
o Favorizeaza vindecarea
- Sutura se realizeaza cu ace curbe sau drepte, cel mai bine atraumatice
- Ca fire de sutura se foloses produse sintetice resorbabile, firul de matase, par de cal
- Sutura poate fi:
o Intrerupta : in puncte separate, procedeul cel mai frecvent folosit
o In lasou – pt a mentine un lambou unic repozitionat
o Continua – similara celei in lasou
o De plapumar – cand firul de sutura nu urmeaza un traseu continuu peste marginile
lambourilor, iesind la suprafata inainte de acestea.
236. Operatia cu lambou partial reflectat
- Avantaje
o Dilacerari tisulare reduse
o Dislocari de os minime
o Traumatism alveolar redus
o Reacolare gingivala buna
o Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse
o Aspect fizionomic mai bun
- Dezavantaje:
o Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila
o Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil
o Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala
- Indicatii:
o Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm
- Tehnica:
1) Prima incizie pe versantul V la cca 0.5 mm de creasta marginii libere si la 1,5-2mm de
aceasta pe versantul oral
2) A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar
3) A 3 a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se excizeaza
tesutul epitelial si conjunctiv situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete incizate initial
4) In continuare se procedeaza k si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj,
chiuretaj radicular, chiuretajul tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit.
237. Operatia cu lambou mucozal
- Consta in decloarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei de periostul subadiancet
- Interventia se practica pt:
o Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care tractioneaza marginile gingivale si
predispun la retractie gingivala
o Adancirea fundului de sac vestibular, printr`un lambou mucozal repozitionat apical
238. Operatia cu lambou repozitionat apical
- Metoda lamboului repozitionat apical corespunde cerintelor unei chirurgii functionale de desfiintare
a pungilor parodontale
- Consecintele sunt insa nefizionomice si pot aparea fenomene hiperestezice la nivelul portiunilor
radiculare descoperite
- Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si urmareste in particular
desfiintarea pungilor parodontale palatinale:
o Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si
excizarea peretilor
o A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala
o Se chiureteaza
o Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie mai apicala fata de cea initiala
239. Operatia cu lambou deplasat coronar
 - Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde s`au produs retractii
gingivale cu pungi parodontale
- In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor de lasa a 2 a la mandibula
- Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat, conditionarea suprafetelor radiculare cu adic
citric sau tetracilina si practicarea unei contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de
sac vestibular pentru a usura alunecarea spre coronar a lamboului.
240. Chirurgia osoasa alveolara
- Interventii de rezectie si modelare osoasa – ostectomii si osteoplastii se realizeaza in
o Pungi parodontale osoase, acolo unde osul alveolar este intarit de o prelugire din corpul
oaselor maxilare
o Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile conturului osos alveolar
o Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si remodelare a marginii osului alveolar
o Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar
- Intercventii de restaurare a osului alveolar
o Refacerea prin mecanisme naturale a osului alveolar nu este posibila fara o interventie
ajutatoare, terapeutica.
o 2 directii de tratament:
 Fara utilizarea unui material aditional
 Prin tratament de aditie
241. Grefele osoase
- Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste:
o Reducerea adancimii pungilor parodontale
o Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte
o Micsoarea gradului de resorbtie osoasa
o Inaltarea nivelului de os alveolar restant
- Clasificare:
o Grefe de origine umana
 Grefe osoase autogene sau autologe umane
 Din CB: particule de os cortical + sange, fragmente de perete alveolar dupa
extractii, os medular recoltat din zona tuberozitatii
 Din afara CB: fragmente de os iliac
 Grefe osoase alogene sau omologe umane
 os iliac
 Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de la animale (bovine)
o Materiale sintetice inlocuitoare de os
 Materiale sintetice aloplastice
 Hidroxiapatite neporoase
 Hidroxiapatite poroase
 Beta tricalciu fosfat
 Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA, PHEMA
 Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, Si
 Alte materiale utilizate in terapia de aditie
 Sulfatul de Ca
 Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, cement, dentina
 Colagen
 Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier
242. Materiale de aditie in chirurgia parodontala
- Interpore200
- Synthograft
- Frialit
- Allotropat 50
- Permagraft
- Biovitroceramica
243. Regenerarea tisulara ghidata: definitie, principii generale
- Definitie: blocarea proliferarii tesutului epitelial in interiorul defectelor osoase parodontale si de
stimulare a restructurarii conjunctive desmozomale
 o Este o modalitate terapeutica realizata prin tehnici chirurgicale care folosesc in principal
bariere mecanice, unele cu valoare biologica, si care conduc la regenerarea gingivo-
parodontala
244. Rolul membranelor in chirurgia parodontala
- Membranele au rol de bariera intre epiteliu si tesutul conjunctiv desmozomal
- Sunt de 2 feluri:
o Resorbabile
o Neresorbabile
- Se utilizeaza in :
o Tratamentul defectelor furcatiilor de cl II si III
o Resorbtie osoasa limitata (1-2 pereti)
o Incongruente dento-alveolare cu inghesuire
o Resorbtii osoase orizontale
245. Tipuri de membrane in chirurgia parodontala
- Membrane neresorbabile
o Membrane din politetrafluoroetilena expandata
o Cauciuc de diga
- Membrane resorbabile
o De colagen
o Acid polilactic
o Acid poliglicolic
o Dura mater liofilizata
246. Operatia cu lambou deplasat lateral
- Este indicata pentru acoperirea unei zone de retractie gingivala pe dd izolati
- Tehnica:
o Se incizeaza marginea gingivala care limiteaza zona de retractie si se excizeaza portiunea
subtire dinspre aceasta zona
o Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal, suficient de lat pentru a acoperi
in intregime zona de retractie
o Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la gingia adiacenta si mucoasa
alveolara
o Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical
247. Biovitroceramica in chirurgia parodontala
- Folosita la noi sub forma produsului PAW-1
- Este superioara hidroxiapatitei, datorita ionilor de fluor care conduc la formarea de fluor-
hidroxiapatita
- Materialul se prezinta sub forma de granule (cu diam 0,5-3,5mm) sau ca membrana resorbabila
- Adera de osul natural : fizic sau chimic
248. Chirurgia mucogingivala
- Se realizeaza prin proceduri comune cu tratamentul chirurgical de desfiintare a pungilor
parodontale sau ca interventii de sine statatoare
- Principalele interventii de chirurgie mucogingivala sunt:
o Grefele gingivale libere: sunt folosite pentru cresterea zonei de gingie fixa, redusa de obicei,
prin bride cu insertie inalta (frecvent in zona C)
o Operatia cu lambou deplasat apical: are dublu scop: desfiintarea pungilor si cresterea zonei
de gingie fixa, dar fara adancirea fundurilor de sac vestibulare
o Operatia cu lambou deplasat coronar: urmareste acoperirea supraferei radiculare cu
retractie gingivala
o Operatia cu lambou deplasat lateral (sub 246)
249. Ingrijirile postoparatorii in chirurgia gingivo-parodontala
- Ingrijirile postoperatorii se refera la :
o Indicatii de tratament la nevoie si antiinflamator
o Igiena zonei operate si a intregii CB
o Reluarea progresiva a masticatiei
o Controlul plagii la 24 de ore
o Controlul final al plagii suturate sau protejate
o Controale periodice
250. Particularitati ale microprotezelor la bolnavii parodontotici
 - Coroana de invelis acrilica
o Este deosebit de iritanta pentru parodontiul marginal prin:
 Adaptare necorespunzatoare
 Modificari volumetrice in timp (contractii ale acrilatului)
 Porozitatea acrilatului => retentie de placa si resturi alimentare
o Aceste considerente fac din coroana de acrilat o modalitate improprie pt bolnavii
parodontopati
o Are indicatii restranse si trebuie inlocuita cel mai bine cu coroane metalo-ceramice
- Coroanele de invelis metalice
o Sunt folosite ca elemente solitare in distructii coronare intinse sau ca elemente de agregare
in punti stabilizatoare
o Datorita mobilitatii dd cuprinsi in punti – se poate favoriza descimentarea coroanelor
o Cea mai indicata este cea supragingivala la 2 mm
o Coroana de invelis din 2 bucani nu este recomandata ca elem de agregare in punti
251. Particularitati ale restaurarii protetice fixe la bolnavii parodontopati
- Dd stalpi trebuie sa fie alesi (ca numari si topografie) incat solicitarea lor sa se faca in conditii
fiziologice
- Corpul de punte:
o Relieful oculzal sa nu fie exagerat de cuspidat
o Corpul de punte trebuie sa fie mai ingust:
 La maxilar – reducerea latimii dinspre vestibular
 La mandibula – reducerea latimii dinspre lingual
o Raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
252. Particularitati ale restaurarii protetice mobile la bolnavii parodontopati
- In conceperea si realizarea protezelor acrilice mobile trebuie tinut seama de protectia parodontiului
marginal prin:
o Decoletare in zona gingivala
o Paralelizarea prealabila a dd prin slefuiri si coroane de invelis corespunzatoare
253. Tratamentul ortodontic la bolnavii padorontopati
- Urmareste:
o Reducerea riscului de retentie a placii bacteriene ( ex: incongruenta dento-alveolara)
o Reducerea diastemei patologice rezultata din migrari ale dd parodontotici
o Tratamentul ocluziei deschise ( potential patogen asupra parodontiului marginal)
o Imobilizari
254. Principii de imobilizare
1) Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din
masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
2) Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd, incluzand si dd cu
mobilitate normala, ferm implantati, din vecinatatea zonei afectate
3)Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala in care dintele prezinta
amplitudinea de mai redusa de deplasare = punctul hypomochlion(H)
4)Principiul biologic – corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a
sistemului de imobilizare in cavitatea bucala
255. Angrenarea multidirectionala a dintilor imobilizati
- Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din
masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
- Din cauza curburii arcadelor dentare, directia principala de solicitare la fortele transversale novice
variaza dupa pozitia dintilor. In acest sens exista 3 situatii
o INC suporta mai bine fortele care actioneaza in plan frontal dar sunt deplasati de fortele din
plan sagital
o PM si M suporta fortele in plan sagital, dar sunt deplasat de fortele care actioneaza in plan
frontal (v-o)
o C sunt deplasati de fortele transversale cu o directie oblica la 45o fata de planul sagital sau
frontal
- Daca imobilizarea cuprinde dd din cel putin 2 grupe, deplasarea va fi impiedicata si anulata de
rezistenta opusa de celalalt grup, care va fi sustinut de grupul precedent
256. Principiul biologic in imobilizarea dintilor parodontotici
 - Corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de
imobilizare in CB
a) Sistemul de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena
artificiala
 Imobiliz sa nu ofere zone de retentie
 Sistemul de imobiliz in zone cu buna autocuratire – trebuie evitata plasarea in pct
de contact
 Prin imobilizare trebuie respectata ambrazura gingivala, chiar daca spatiul este liber
prin retractia papilei
b) Realizarea sistemului trebuie sa respecte organul pulpar indemn de leziuni, si sa se realizeze cu
minime de substanta dentara
c) Imobilizarea trebuie sa nu genereze traume ocluzale
d) Restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar
e) Realizarea de mijloace cat mai simple, dar eficiente
f) Imobilizarea trebuie sa se integreze biologic intr`un timp scurt in CB
257. Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile
- Sistemele mobile
o avantaje: sunt mai agreate de pacient,se pot scoate in caz de necesitate,pot oferi perioade
de odihna,se igienizeaza usor,se pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul
purtarii,se pot combina cu o proteza mobila.
o dezavantaje: exercita asupra parod. de sustinere microtraumatisme repetate,solicitari
nefiziologice la inserare si dezinserare->cresterea mobilitatii dentare.
- Sistemele fixe
o avantaje: ancoraj rigid si continuu, neutralizarea fortelor paraaxiale nocive,repartizarea
echilibrata a solicitarilor la nivelul tuturor dd. imobilizati,integritate biologica
superioara(preferata de bolnavi)
o dezavantaje: cu sacrificiu de substanta dentara,necesita eforturi clinice si de lab.,materiale
cu inalte calitati mecano-chimice,pret de cost ridicat
258. Atitudinea fata de pulpa dentara in imobilizarea dintilor parodontotici
- Pt. a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dd. parodiontotici trebuie luate in
considerare urmatoarele: starea organului pulpar, grd. de imbolnavire parod. a dd.,sistemul de
imobilizare preconizat.
- Extirpare pulpara inainte imobilizarii dd. parodontotici este indicata in urm. cazuri:
o pulpa dent. cu reactivitate scazuta,cu rasp. slabe la testele de vitalitate;
o procese carioase mari,obturatii vechi voluminoase;
o pungi parod. f. profunde,pana in zona parod. apical;
o dd. cu volum coronar mic (I inf.)
o dd. cu traumatisme accidentale / chirurgicale;
o modificari discrete de culoare,chiar dc. raspund la testele de vitalitate;
o cand se observa o ameliorare a imbolnavirii parod., a mobilitatii dent. dupa extirpari ca
tratam. al cariilor complicate la alti dd.
259. Clasificarea sistemelor de imobilizare
- Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:
1) Perioada de timp in care se mentine imobilizarea
a. Imobilizare temporara
b. Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)
2) Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare extracoronara
b. Imobilizare intracoronara sau intraradiculara
c. Imobilizare pericoronara
3) Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare prin sisteme fixe
b. Imobilizare prin sisteme mobilizabile
c. Imobilizare prin sisteme demontabile
4) In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor
dd lipsa si din acest punct de vedere se cunosc:
a. Sisteme de imobilizare cu functie protetica
b. Sisteme de imobilizare fara functie protetica
 5) In functie de starea pulpei dentare
a. Imobilizare efectuata pe dd vitali
b. Imobilizare efectuata pe dd devitali
6) In functie de modalitatea de realizare
a. Realizate in cabinet
b. Realizate cu ajutorul laboratorului
7) In functie de extinderea sistemului de imobilizare
a. Imobilizari bidentare si pluridentare
b. Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)
c. Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)
8) In functie de suportul imobilizarii
a. Dento-dentara
b. Dento-maxilara
260. Imobilizarea temporara
- Imobilizarea temp este un procedeu terapeutic de solidarizare a dd mobili, parodontotici, prin sisteme
cu caracter tranzitor, care au drept scop restabilirea functionala si grabirea vindecarii parodontale
- Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice
- Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare : 1,5-2 luni
- Imobilizarea temp poate fi:
o Continua – cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de imobilizare
o Discontinua – cand perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare (gutiere de
despovarare)
o Provizorie – de scurta durata – asigura dd asupra carora se fac interv scurte (detartraj,
slefuiri)
o Semipermanenta – de lunga durata
261. Legaturile nemetalice de imobilizare
- Nemetalice: fir de matase, mase plastice
- Usor de realizat, fizionomice
- Pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
- Pot fi aplicate numai pe dd frontali
- Rezistenta mica, se rup usor si favorizeaza retentiile alimentare (impiedica o igiena buna)
262. Ligaturile metalice de imobilizare
- Ligaturile de sarma din otel inoxidabil pentru imobilizarea temporara (1,5 -6 luni) reprezinta un mijloc
terapeutic important, in special cand se asociaza altor proceduri de tratament parodontal
- Dd frontali mandibulari – beneficiaza cel mai bine de ligaturile in sarma
- Dd laterali – improprii pentru ligaturi de sarma datorita anatomiei lor
- Sunt realizate in principal in 3 variante:
o Ligatura in “8” (sau hipocratica)
o Ligatura in “scara”
o Ligatura “cojocareasca”
263. Imobilizarea prin ligatura de sarma “in 8”
- Instrumentar:
o sarma de vipla de Φ=0,25 mm
o 2 pense hemostatice
o foarfece de sarma.
- Se fol. 10-14 cm. de sarma pt. Frontali
- Un capat al sarmei se trece interdentar (intre C si PM), cervical de pct. de contact si incizal de
cingulum
- in mod alternativ pe fata V a unui dinte si pe fata O a dintelui vecin de la C la C
- Capatul celalalt al sarmei,fix, se tine in tensiune cu o pensa hemostatica
- Ajuns la sfarsitul traseului,primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o pensa,iar capatul fix este
angajat in acelasi mod,dar in sens invers,acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja sarma.
- Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc impreuna,la extremitatea D a fetei V
- “nodul” se plaseaza in ambrazura gingivala, sub pct. de contact, pt. evitarea lezarii partilor moi
- Activarea ligaturii se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V a dintelui, cu varful unei
sonde.
264. Imobilizarea prin ligatura de sarma “in scara”
 - Cele 2 capete ale sarmei sunt impletite la extremitatea grupului frontal dupa ce au trecut continuu si
succesiv pe fetele O si V ale dd., intre cingulum si incizal.
- Se sectioneaza fragmente de sarma de 2-3 cm.,se indoaie in “ac de par”, se introduc interdentar (anse
interdentare) cuprinzand intre cele 2 brate firele de sarma principale.
- Se rasucesc capetele libere ale anselor si se introduc interdentar cat mai departe de papila
interdentara, dupa ce au fost sectionate la o distanta de 2-3 mm. de firul principal V.
265. Ligatura “cojocareasca”
- Se realizeaza prin aplicarea primului capat continuu si succesiv pe fata O a grupului frontal, de la C la
C
- Al doilea capat va evolua astfel: D de ultimul C, pe fata V si M a sa, dupa care va inconjura firul O si
va iesi V prin acelasi spatiu interdentar dintre C si IL
- In continuare va evolua la fel pt. fiecare dinte pe care il va inconjura succesiv pe cele 3 fete libere
(D,V,M)
- De fiecare data capatul sarmei il va incojura pe cel situat O.
266. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice
- Dd. frontali:
o se creaza santuri retentive (freza con invers) in ⅓ medie a fetei O.Cu / fara devitalizare,in functie
de volumul coronar.
o In santul astfel creat se aplica obt. de baza (dc. dintele e vital) si o sarma de Cr-Ni (Φ=0,8-1 mm)
pe toata lungimea santului,rotunda / semirotunda (cu partea plana in contact cu peretele
santului).
o Armatura metalica se acopera cu materiale compozite, fizionomice.
- Dd. laterali:
o se prefera devitalizarea de la inceput (se dezvolta forte masticatorii mari, e nevoie ca materialul
compozit sa suporte solicitarile).
o Solidarizarea unuia/mai multor dd. laterali mobili, dar obligatoriu flancati de dd. ferm
implantati.
 Ex.: la niv. M1 se realizeaza o cavitate MOD, la niv. M2 si PM1 se realizeaza o cavitate OM
respectiv OD.
 Se obtureaza cavitatile verticale, in cele orizontale se aplica o sarma semirotunda cu
partea plana pe peretele pulpar,dupa care se obtureaza cavitatile orizontale
continuu,fara separarea dd. si cu respectarea morfologie ocluzale.
267. imobilizarea cu materiale compozite
- Sina/atela de imobilizare din mat. compozite auto/fotopolimerizabile:pt imobilizarea temp. de lunga
durata (6-12 luni) pe fata L a frontalilor inf.
- Etape:
o Izolare
o demineralizare pe fetele O si proximale ale dd.
o aplicarea materialului compozit care va forma o atela-sina de 4 mm. latime si 2-3 mm. grosime
pe fata O,cu prelungiri pe fetele proximale (invizibile pe fetele V).
268. Atele acrilice duble, vestibulo-orale de imobilizare
- Sunt reunite prin punti acrilice plasate in nisele mastic. si intarite la acest niv. cu sarma de vipla.
- Se realiz. cel mai bine pe model/ in cabinet cu acrilat auto, sub forma unei gutiere ext. pana la nivelul
ecuatorului dd.
- Din aceasta gutiera se decupeaza portiunea ocluzala, atela de contentie.
- Avantaje:realiz. rapida, rigida.
- Dezavantaje: in zona frontala sup. produce blocaje,chiar in oc. psalidodonta; produce mici traumatisme
la inserare/dezinserare; favorizeaza retentia alim. si inflam. gingivale.
269. Imobilizari cu anse de sarma in “U” intracoronar si intraradicular
- Se realizeaza bi- si pluridentar,dupa devitalizarea dd.
- Metoda este indicata in special pt. solidarizarea ILS mobil de C vecin ferm implantat sau chiar de intregul
grup frontal.
270. Imobilizarea permanenta prin mijloace protetice clasice
- Mijloace fixe,cu ajutorul laboratorului:
o cor. acrilice unite intre ele;
o cor. metalice totale/partiale unite;
o cor. semifizionomice / de substitutie unite;
o punti stabilizatoare;
271. Aparatul – sina de imobilizare MAMLOCK
- Utilizat pt. frontalii devitali;
- Consta in incrustatii orale,in suprafata, prevazute fiecare cu un pivot radicular si se solidarizare intr-un
corp comun.
- Se pot prelungi la niv. PM prin inlay, cor. partiale, totale.
- Calitati: rezistenta, durabilitate, rigiditate, risc redus de descimentare, aspect fizionomic, integrare
biologica rapida, confort si siguranta functionala.
272. Mecanisme de actiune in bioterapia de reactivare
- Bioterapia de reactivare se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti mecanici, fizici , chimici sau
proceduri balneoterapeutice
- Folosirea extractelor tisulare de origine animala sau vegetala se bazeaza pe existenta in citoplasma cell
tinere a unor activatori biologici asemanatori hormonilor
- Mecanisme de actiune:
o Modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si
prin aport de acid hialuronic activeaza eliminarea metabolitilor intermediari
o Stimuleaza inmultirea cell heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare
o Stiumuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic, restabilirea potentialului de
membrana, activeaza procesele anabolice (constructive) si recucerea celor catabolice
(distructive)
o Stimuleaza mecanismele imune, responsabile de activarea formarii de AC si de citokine
273. Indicatiile bioterapiei de reactivare
o Parodontite agresive (juvenila, rapid progresiva) numai dupa tratament antimicrobian si
eventual chirurgical care au produs o ameliorare
o Parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament medicamentos
o Parodontita marginala cronica profunda – dupa tratament pentru amelioare si vindecare
o Parodontita distrofica (mixta)
o Parodontopatii involutive
274. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala
- Extracte de muguri dent. (fetus de vitel)
- Extract de placenta, extract total de ochi
- extract de corp vitros din camera post. a ochiului
- extract de lama dentara fetala+placenta+vitamine+procaina (=Ney Pulpin)
- extract de namol sapropelic.
275. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala
- Extract de germeni de porum – produs Insadol
- Extract de Aloe
276. Bioterapia de reactivare prin produse de origine sintetica
- Novocaina sau procaina – cea mai utilizata
o Administrarea se face dupa testarea intradermica
277. Vitamino terapia in gingivite si parodontite
- Vitamina A
o Mentine troficitatea epiteliala
o Drajeuri sau capsule moi 10.000 UI 1-2 / zi
- Vitamina B1
o Normalizeaza metabolismul glucidic
o Actiune antinevritica, trofica asupra formatiunilor de conducere nervoasa
o 2 cpr 0,1 gr /zi asociate cu vit B6 1 dr/zi 14-21 de zile
- Vitamina C
o Rol in formarea colagenului, cementului intercelular al endoteliului vascular
o Cpr 0,250 g , 2-4 ori /zi 10 zile
- Vitamina E
o 1-2 capsule 0,1 /zi
- Paradenyl – contine vit B1, C, D – 1-2 drajeuri de 3 ori /zi – 30 de zile
278. Masajul gingival
- Se efectueaza manual sau cu un dispozitiv adaptat la unit`ul dentar
- Miscari circulare cu pulpa degetului pe gingie sau prin tractiuni dinspe apical spre coronar cu 2 degete
aplicate pe verantele V si O
- Masajul se face cca 5-10 min zilnic, timp de o luna
- Este contraindicat in zonele inflamate, abcese parodontale marginale
279. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice
- Se folosesc:
o ape minerale sulfuroase (Govora, Calimanesti)
o Ape termale (Simleul Silvanei)
- Actioneaza mecanic, termic si chimic ( in special actiunea antiinflamatoare, keratolitica si keratoplastica
a ionului SO4-)
280. Tratamentul gingivitei cronice simple
- Este produsa intotdeauna de placa bacteriana si influentata, dar nu cauzata de bolile generale
- Tratamentul urmareste:
o Depistarea factorilor cauzali locali (placa) si favorizanti (tartru, obt in exces, coroane
neadaptate)
o Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si control prin colorarea placii
o Instruirea pacientului ptr folosirea mijloacelor secundare de igiena
o Debridare gingivala
o Detartraj completat de lustruirea suprafetelor dentare cu paste abrazive si poate fi precedat de
tratament cu AB, pentru reducerea riscului de infectie
o Chiuretaj mecanic al peretelui moale pentru reducerea microulceratiilo
o Aplicarea dupa detartraj si chiuretaj a unor subst antimicrobiene (antiseptice, astringente,
oxidante)
o Tratamentul bolilor generale asociate
281. Tratamentul gingivite cronice hiperplazice de cauza microbiana
- Acelasi ca in gingivita cronica simpla si urmareste reducerea componentei hipertrofice prin:
o Gingivectomie
o Gingivectomie gingivo-plastica
o Operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
282. Tratamentul gingivitei pubertare
- Indepartarea si prevenirea acumularii de placa
- Debridare gingivala
- Indepartarea tartrului supra si subgingival
- Tratament antimicrobian
- Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
283. Tratamentul gingivitei de sarcina
- Indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii
- Educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta
- Leziunile gingivale se trateza de regula conservativ (medicamentos si antimicrobian)
- Hiperplaziile – se trat chirurgical numai daca interfereaza ocluzia
284. Principii de tratament si precautii in timpul sarcinii in gingivite si parodontite
- Trebuie evitate
o Rx
o Orice medicatie care traberseaza placenta si poate avea efect toxic
o Sedintele lungi, obositoare in pozitie sezanda
o Tratamenteile in trimestrul III
o Tratamentele chirurgicale trebuie amanate pe cat posibil dupa nastere
285. Tratamenul hiperplaziilor leucemice
- Tratamentul chirurgical nu poate fi efectuat decat cu avizul medicului hematolog, in urma unui
tratament de specialitate corespunzator
286. Tratamenul hiperplaziilor medicamentoase
- In formele cu ulceratii/suprainfectari – tratam antimicrobian pana la disparitia fen acute
- Tratam chirurgical cu avizul medicului internist: gingivectomie cu bisturiu obisnuit sau electic
- Recidivele sunt frecvente
- Tratament local: spalaturi cu sol antiseptice: cloramina, H2O2, extracte vegetale cu actiune
antibacteriana, solutii colutorii complexe cu AB
- Tratam chirurgical: gingivectomie si chiuretak al tesutului de granulatie
287. Tratamenul gingivitelor descuamative
- Tratament local:
o Igiena locala cu perii moi, netraumatizante
o Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa caldutza de 2-3 ori /zi
 o Aplicatii locale cu colutorii complexe cu AB si corticosteroizi
- Tratament general
o Prednison la inceput 30-40 mg/zi si se reduce treptat
o In pemfigus: Metotrexat
o In sclerodermie: imunosupresoare
288. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice
- Spalaturi bucale, efectuate des (din ½ in ½ de ora) in primele ore de la prezentarea bolnavului cu
cloramina 3%0
- Depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin sterede cu tampoane imbibate in H2O2
- Se disloca numai blocurile de tartru mari ( de preferinta detartraj cu ultrasunete)
- Se aplica colutorii cu AB, corticosteroizi, antihistaminice, AB, anestezice de contact
289. Tratamentul gingivostomatitei herpetice
- Spalaturi bucale cu solutii antiseptice: cloramina 3%0, ceai de musetel, solutie Romazulan
- Stergerea cu tampoane imbinate in H2O2 a ulceratiilor bucale
- Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%
- Aplicatii pe mucoasa a sol NIVCRISOL-D
- Unguente cu AB: tetraciclina, Negamincin B
- Medicatie antivirala Acyclovir
- Vaccin antiherpetic
- Rodilemid injectabil
290. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante
- Spalaturi cu solutii slab antiseptice
- Clatirea burii cu Romazulan, Ticiverol
- Atingeri stricte a aftelor cu nitrat de Ag 30%
- Badijonarea mucoasei bucale cu sol de albastru de metilen, violet de gentiana
- Paste sau geluri cu corticoizi
- Pulverizatii cu spray Codecam
- Aplicatii de colutorii cu AB
- NU SE FAC infiltratii cu penicilina si xilina
- AB-in alterari ale starii generale
- Corticoterapie, vitaminoterapie, antialergice, tranchilizante (diazepam)
291. Tratamentul gingivostomatitelor micotice
- In formele acute:
o Spalaturi bucale cu solutie apoase de bicarbonat de sodiu 10%
o Atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana zilnic timp de 7 zile
o Admnistrare de Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri)
- In formele cronice:
o Amfotericina B – AB puternic, dar toxic
292. Tratamentul parodontitelor marginale pubertala si juvenila
- Parodontita prepubertala
o Tratament antimicrobian
o Tratamentul bolii generale
- Parodontita juvenila:
o Debridare gingivala, detartraj
o Tratament antimicrobian – Augmentin, Metronidazol, Tetraciclina
o Chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara, extractia dd nerecuperabili
o Examinari periodice
293. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale
- Debridare gingivala, detartraj
- Tratament antimicrobian si antiinflamator k in gingivita simpla
- Tratament chirurgical : chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false,
papilectomie, gingivectomie
- Bioterapie de reactivare
294. Tratamentul parodontiei agresive, rapid progresiva
- Debridare gingivala, detartraj
- Tratament antimicrobian local si pe cale generala – Amoxicilina, augmentin, metronidazol
- Tratament chirurgical
- Tratament de reechilibrare ocluzala
- Bioterapie de reactivare
295. Tratamentul parodontitei distrofice (mixta)
- Reducerea componentei inflamatorii bacteriene
- Reducerea chirurgicala a pungilor
- Reechilibrare ocluzala
- Reducerea componentei distrofice printr`o bioterapie de reactivare
296. Tratamentul retractiilor gingivale
- retractii produse prin distructia/atrofia osului alveolar +/- pungi parod: grefa de tes. conjunctic; lambou
mucogingival deplasat spre coronar/lateral; regenerare tisulara ghidata.
- retractii constitutionale, de cauza mecanica, dupa unele interventii chirugicale: tehnici de periaj
vertical,dinspre gingie spre incizal/ocluzal cu periute moi; limitarea nr. de periaje pe zi,se mentine cel de
seara (obligatoriu) iar celelalte se inlocuiesc cu mijloace secundare de igiena; limitarea timpului de periaj
la 3-5 min. pt. ambele arcade; evitarea apelor de gura astringente; fol. produselor de bioreactivare
tisulara; proceduri balneofizioterapeutice, lumina polarizata, laser.
297. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal
- Incizie la nivelul bombarii maxile sau usor decliv de aceasta
- Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
- Instilatii cu pasta TM, sau o mesa afanata, imbimata in Protargol
- Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari, voluminoase sau localizate palatinal
298. Tratamentul hiperesteziei dentinare
- Indepartarea completa, zilnic, a placii
- Atingeri cu glicerina calda
- Aplicatii de cristale de clorura de Zn sub izolare, mentinute 2-3 minute
- Atingeri strict pe suprafetele hiperestezice cu solutie KOH 20-30% sub izolare
- Impregnari cu ferocianura de K
- Aplicarii de solutie clorura de Ca
- Aplicatii de formalina
- Floururi: de sodiu cu caolin si glicerina
- Paste de dd cu fluor
- Corticosterioizi locali
- Fulguratii cu aparatul de diametrie
299. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal
- Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
- Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
- Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
300. Tratamentul afectarii gingivo-osoase la nivelul furcatiilor
- Gradul 1:
o Debridare gingivala, detartraj
o Chiuretaj subgingival
o Gingivectomie
- Gradul 2:
o Chiuretaj subgingival
o Operatii cu lambou si terapie de aditie
o Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie
- Gradul 3 si 4
o Chiuretaj subgingival in scop paliativ
o Operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie – rezultate incerte
o Premolarizare
o Amputatie radiculara
o extractie
301. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cardivasculari
- Sedinte scurte de tratament
- Tratament antimicrobian cu AB
- Premedicatie cu anxioltice (Diazepam)
- Evitarea extractiilor multiple, traumatice, prelungite prin manopere sangerande mai ales la cei cu
medicatie anticoagulanta
- CI tratamentele chirurgicale dificile timp de 3 luni de la infarct miocardic
- CI ultrasunete la cei cu stimulatoare
- Efectuarea tratamentelor complexe in conditii de spitalizare
302. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu leucemie
- Abtinerea de la efectuarea oricarei manopere sangerande (cu exceptia fracturilor de maxilar)
- Se recomanda in zonele ulcero-necrotice
o Spalaturi repetate la intervale scurte
o Tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina
o Aplicarii locale de trombina
o Aplicatii locale de colutorii complexe cu AB
o In abcese parodontale -> AB pe cale generala, iar local manevre blande de evacuare a exudatului
o Se va evita periajul gingivodentar – poate produce sangerari
303. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu diabet
- Administrarea DOXICICLINEI in parodontitele bolnavilor diabetici
- In cazul manoperelor simple (debridare, detartra, papilectomie) nu sunt necesare masuri deosebite de
precautie
- Tratamentele de rutina se fac cel mai bine dimineatza
- In cazul tratam chirurigicale – glucoza intravenos – pt a evita instalarea unei hipoglicemii de stress
- Controlul glicemiei la 2-3 ore dupa interventie
- Hipoglicemia este situatia cea mai periculoasa deoarece se pot produce leziuni cerebrale ireversibile
- Atitudinea de urgenta:
o Asezarea pacientului in pozitie de clinostatism (culcat)
o Daca este constient se adm 1-4 lingurite de zahar
o Daca si`a pierdut cunostinta – glucoza 20 ml i.v.
o Se cheama servicul de salvare