GINGIVITELE

Caracteristicile gingiei sanatoase:

EXAMENUL CLINIC OBIECTIV:

1.aspectul mucoasei de gravura punctata sau coaja de portocala

2.culoarea roz pal cu variatii de la albastru violaceu –maro
3.consistenta :laxa,usor depresibila la palpare
4.conturul marginii gingivale:neted ,fara neregularitati
 CLASIFICAREA GINGIVITELOR:
1.1 Gingivite induse de placa bacteriana specifica :
 Gingivita cronica simpla necomplicata
 Gingivita hiperplazica

1.2 Gingivite induse de placa bacteriana specifica si contributia

unor factori locali si generali:

 Gingivite din cursul unor stari fiziologice

 Gingivite simptomatice frecvent hiperplazice din cursul
bolilor sistemice
 Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor
medicamente
 Gingivita si gingivostomatita ulceronecrotica

1.3.Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica

1.1.Gingivite induse de placa bacteriana specifica

a. Gingivita cronica simpla necomplicata prin inflamatie de

cauza microbiana

 reprezinta inflamatia cronica (de cauza microbiana) a papilei

interdentare(papilita), a marginii gingivale libere si uneori si a gingiei
fixe

 are caracter ubicuitar

 factorul microbian este reprezentat de flora polimorfa existenta la nivelul
placii bacteriene
HISTOPATOLOGIE:

a.Leziunea initiala

 hiperemie activa
 marginatie leucocitara si
inceputul primelor faze
de migrare a PMN-urilor in
corion la nivelul epiteliului
jonctional si in santul
gingival.

Clinic, stadiu gingivitei subclinice

b. Leziune precoce.
 hiperemia activa se
accentueaza

 In functie de mecanismele
de aparare ale gingiei,
procesul evolutiv al leziunii
poate fi stopat, cu revenire
la normal,sau prin
cresterea infiltratului
inflamator poate avansa.
c.Leziunea stabila

 Inflamatia este
moderata

Clinic :gingivita marginala cronica superficiala

STADIU TIMP Vase Epiteliu Celule Colgen Semne
(zile) sangvine jonctional imunitare clinice
si sulcular predominant

1.LEZIUNE 2-4 Vasculita Infiltrat PMN Pierdere Debit

INITIALA PMN Perivasculara crescut al
fluidului
gingival in
sulcus

2.LEZIUNE 4-7 Proliferare Stadiul 1+ limfocite Pierdere Eritem,

PRECOCE vasculara Zone de crescuta in sangerare
atrofie jurul la sondare
infiltratului

14-21 Proliferare =stadiul2 plasmocite Pierderea Schimbari

3. LEZIUNE vasculara mai continua de culoare,
STABILA + avansat marime.
staza textura
sangvina
FORME CLINICE:
Clasificare după localizare şi întindere:
papilita :semnul precoce al gingivitei cronice

gingivita marginală: extremitatea liberă a marginii gingivale

si mai putin sau deloc gingia fixa
gingivita difuză : papila interdentară,marginea gingivală
liberă şi gingia fixă.
gingivita localizată la unul sau un număr mic de dinţi.
 Gingivita localizata la nivelul
grupului frontal inferior

gingivita generalizată :
gingia din întreaga cavitate bucala
 Clasificare in functie de etiologie şi evoluţie:

gingivita acută de cauză microbiană, toxică, traumatică,

termică cu evoluţie rapidă şi inflamaţie manifestă

gingivita subacută, cu manifestări clinice mai reduse

gingivita cronică propriu-zisă, cu manifestări clinice

suportate de majoritatea pacienţilor, cu evolutie
nedureroasă şi uneori exacerbări periodice de tip
acut sau subacut
 SIMPTOMATOLOGIE

1. Examen clinic subiectiv:

 reduse ca intensitate
 intermitente ca evolutie
 tolerate de majoritatea pacienţilor
 uşor prurit gingival
 dureri discrete , suportabile
 senzatie de usturime si/sau mancarime
2. Semne clinice obiective:
 sangerarea gingivala

o datorata microulceratiilor de la nivelul epiteliului gingival ;

o unul din semnele precoce ale inflamatiei gingivale.
o provocata de: - atingerea si presiunea exercitata de alimente
in cursul masticatiei
- periajul dentar sau folosirea scobitorii
- succiune voluntara sau involuntara a papilelor
gingivale
- inspectia exploratorie
 culoare – rosu aprins datorat hiperemiei active

 tumefactie - datorata edemului inflamator(reversibil)

- marirea de volum a papilelor si marginii
gingivale libere
- aparitia pungilor false fara desprinderea
epiteliului jonctional.

 modificarea aspectului suprafetei gingivale(gingie neteda

lucioasa)

 consistenta - variabila:redusa, moale usor depresibila in

forma inflamatorie ;
- ferma in forma proliferativa.
Cel mai evident mod de a demonstra ca placa si
tartrul sunt principalii factori etiologici ai bolii
parodontale este sa examinam conditiile parodontale
ce pot fi imbunatatite dupa indepartarea acestora .

2 sapt
b. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana

Gingivita cronica de cauza microbiana care actionează un

timp mai îndelungat (circa 2-3 luni), poate deveni hiperplazica
in conditiile unor factori favorizanti
 se formeaza in anumite zone parcelare, acolo unde factorul
favorizant actioneaza mai pronuntat si anume la nivelul unor
papile interdentare sau a marginii gingivale libere.
 FACTORI LOCALI FAVORIZANTI:

a.Tartrul – in special tartrul subgingival

b.Factorii iatrogeni
-obturatii incorect adaptate la nivel marginal cu suprafata
rugoasa, retentiva in vecinatatea gingiei;
 -obturatii in exces in imediata apropiere sau in contact cu
gingia;

-lucrari protetice incorect realizate:

• contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si
gingia dintilor stilpi
• contact traumatic intre crosetele sau marginile bazei
protezelor si gingie
• traumatism direct si repetat asupra papilei dentare
datorat nerefacerii punctului de contact in restaurarile
protetice
• aparate ortodontice - nu reprezinta ele insele factori
favorizanti decat in conditiile unei igiene deficitare.

c.Anomalii dento maxilare

-incongruenta dento alveolara cu inghesuire
 d.Leziuni carioase
- cavitati carioase aproximale sau cervicale
- carii secundare retentive in apropierea gingiei
- leziuni carioase ocluzale
SIMPTOMATOLOGIE
 tumefactie :mărită de volum cu burjoane pediculate/sesile
 culoare - rosu-violaceu
 modificarea aspectului :suprafata netedă, uneori cu
microulceratii
 sangerare la atingere
 consistenţă moale / fermă când lipsesc suprainfectările
 1.2Gingivite induse de placa bacteriana specifica si contributia
unor factori locali si generali

1.Gingivitele din cursul unor stari fiziologice

Gingivita de pubertate
 Poate apărea atât la fete, cât si la băieti, in special in zonele
bogate în placă bacteriana şi tartru( igiena orala si respiratia orala
ca factori favorizanti)
 In producerea acestei gingivite au fost implicate cu
preponderenta speciile Prevotella intermedia si
Capnocytophaga.
!!!Gingivita de pubertate este
mai frecventă între 11 şi 14 ani,
însă apariţia sa nu este
obligatorie.
 SIMPTOMATOLOGIE:

 inflamaţie gingivală tumefactie prin edem cu caracter

reversibil
 culoare roşu-violaceu,
 sângerare la masticatie, periaj,atingere cu sonda;
 hiperplazie gingivală,în special vestibulară,
cu aspect bulbos al papilei interdentare;

 reducerea inflamaţiei şi
tumefacţiei după pubertate,
uneori fiind nevoie de
gingivectomie pentru
rezolvarea definitivă a
hiperplaziei.
 Gingivita din cursul ciclului menstrual

 In cursul ciclului menstrual, pot aparea uneori manifestari

de gingivita datorate modificarilor hormonale sau ca semn
al unei disfunctii ovariene.
 Cercetarile au relevat faptul ca descuamarea epiteliului
gingival in cursul celei de-a 28-a zi a ciclului menstrual este
similara descuamarii epiteliului vaginal.

SIMPTOMATOLOGIE
 sangerare gingivala (manifestarile pot aparea de multe

ori cu cateva zile inainte);

 senzatie de tensiune, posibil chiar usoara tumefactie;

 cresterea sensibila a mobilitatii dentare fiziologice.

 Gingivita de sarcină

 Apare în unele cazuri în timpul sarcinii şi îmbracă un

caracter acut sau subacut.
 Sarcina, prin ea însăşi, nu produce gingivita, dar poate
influenţa, prin modificări hormonale, reacţia locală a
ţesuturilor faţă de placa bacteriană.
 In lichidul şanţului gingival s-a remarcat o creştere
importantă a speciilor anaerobe ,asupra cărora hormonii
steroizi (estrogenii şi progesteronul) crescuţi la acest nivel
acţionează ca factori proliferativi.
 In sarcină s-a remarcat o scădere a chemotactismului
neutrofilelor şi o producţie scăzută de anticorpi.
 Nu apare in mod obligatoriu la toate gravidele,prevalenta
variind intre 30-75%.
 Semnele clinice ale gingivitei de sarcină se accentuează din
luna a ll-a sau a lll-a, devin destul de pronunţate în luna a
Vlll-a şi descresc în cursul lunii a IX-a.
SIMPTOMATOLOGIE

 hiperplazie :papilele interdentare, şi alte porţiuni ale gingiei

 gingie tumefiată, mărită de volum, netedă sau
boselată,lucioasă, de consistenţă moale, decolabilă de pe
dinte
 culoarea variază de la roşu viu, strălucitor, uneori cu aspect
zmeuriu, până la roşu-violaceu
 depozite fibrinoase sau purulente
 sângerarea se produce la cele mai mici atingeri şi este
consecinţa hipervascularizaţiei, meiopragiei capilare şi
numeroaselor zone ulcerate
 chiar si cu o igiena orala buna,gingia va expune o tendinta
crescuta la sangerare dupa periaj!
 durerile gingivale apar numai în cursul unor suprainfectări
cu caracter acut
 pot aparea pungi parodontale adevărate
 mobilitatea patologică gr.1 şi 2, poate evolua, în cazuri
grave de suprainfectare, până la avulsia dinţilor.
 Uneori hiperplazia gingivală are aspect tumoral, denumită

„tumoră de sarcină" .

 Incidenţa acestei forme este redusă: între 2 şi 5% din cazuri

şi apare după luna a 3-a de sarcină sau mai devreme.
 Din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom
 Clinic:
- se formează din marginea gingivală sau mai frecvent din
papila interdentară in special anterioara
- nu depaseste 2cm in diametru;
- de forma unei emisfere turtite are baza largă de
implantare, sesilă sau pediculată.
- suprafaţa este netedă, lucioasă, dar poate fi şi ulcerată,
dureroasă la atingere prin interferenţă cu ocluzia şi prin
suprainfectare
 Gingivita şi gingivostomatita de menopauză

 Denumită şi „gingivita atrofică senilă", nu reprezintă o

stare patologică obişnuită perioadei climacteriumului.
 Apare în unele situaţii de menopauză normală, fiziologică,
sau după histerectomii, ovarectomii, sterilizări sau prin
iradierea unor tumori maligne.

Histopatologie :
 Se constată o atrofie a epiteliului sulcular şi oral, în special a
straturilor bazal şi spinos.
 De asemenea, pot apărea ulceraţii ale mucoasei gingivale şi
orale.
SIMPTOMATOLOGIE:

Semne subiective:
 xerostomie;
 senzatie de arsură la nivelul mucoasei gingivale şi orale;
 senzatii dureroase la contactul cu alimente sau băuturi
reci sau fierbinţi;
 senzaţii anormale de gust: acru, sărat;
 dificultatea de a purta proteze mobile datorate unor
senzatii dureroase, hiperestezice ale mucoasei bucale.

Semne obiective:
 mucoasa gingivală şi orală au apect uscat, neted, de
culoare palidă, uneori mai roşie când gingia sângerează
uşor;
 câteodată, fisuri ale mucoasei gingivale.
 Manifestari gingivale legate de utilizarea
medicatiei contraceptive

 Nu exista corelatii exacte

 Dupa 1,5-2 ani poate aparea simptomatologie
asemanatoare gingivitei de sarcina
-congestie
- sangerari
-cresteri de volum