7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.

Doc_1467037386987

1. Manifestari ale inflamaei in diagnoscul gingivitelor si parodontelor marginale

- Semnele principale ale inflamaei sunt:
⚪ Modificari de culoare, aspect si consistenta ale gingiei
⚪ Modificari volumetrice prin rezorbe vercala la nivelul tesuturilor alveolare
⚪ Cresterile de volum ale gingiei sau tumefacile gingivale = definesc dpdv clinic modificarile
histopatologice prin
■ hipertrofie (cresterea prin edem a vol gingiei)
■ hiperplazie (cresterea de volum prin inmulrea si numarul sporit de cell si fibre
2. Manifestari ale degenerescentei in diagnoscul gingivitelor si parodontelor marginale
- In prezenta semnelor manifestate de inflamae se produc si fenomene degenerave caracterizate prin:
⚪ Reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale
⚪ Retraca gingivala si atrofia osoasa orizontala sunt rezultatul fenomenelor inflamatorii dar si de involue
precoce sau fiziologica, de varsta ale parodonului marginal
3. Metode moderne de diagnosc microbiologic in clinica gingivitelor si parodontelor marginale
- Metoda culturilor
⚪ Permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor si testarea sensib. la AB
⚪ Dificulta legate de mennerea pana la insamantare a speciilor recoltate
- Metoda hibridizarii ADN (Metodele de diagnosc prin tehnici ale biologiei moleculare)
⚪ Necesita fragmente specifice de ADN capabile sa recunoasca secventele specifice complementare de
ADN bacterian ale micro-organismului de idenficat
⚪ Prin metoda hibridizarii ADN exista posibilitatea decelarii ADN bacterian chiar si de la specii care nu mai
sunt viabile
- Sondele ADN
⚪ Sondele ADN conn un lant ADN dintr`un microorganism specific, sintezat arficial, capabil sa
hibridizeze secventa sa complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic.
⚪ Exista sonde ADN capabile sa detecteze specii precum Acnobacilus acnomycetemcomitans, Prevotella
intermedia, Phorphyromonas gingivalis, Treponema dencola
- Metoda PCR – reaca polimerazei in lant
⚪ Ofera posibilitatea ca dintr`un amestec de ADN, dintr`un produs bacterian sa fie decelata chiar si o
singura molecula de ADN prin clonarea acesteia si in afara celulei vii.
- Sonde electronice computerizate
⚪ Exercita o presiune constanta asupra tesuturilor parodontale
- Examene radiologice prin tehnici de rediografie liniara
⚪ Substrace digitala, asistate de computer
4. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnoscul gingivitelor si parodontelor marginale
- Testul Periograd – evideneaza aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival
- Testul Periocheck – evideneaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
- Testul Prognosk – evideneaza elastaza din lichidul santului gingival
- Testul BANA – se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza Benzoyl-DL-argine-naphtylamide si
evideneaza prezenta a 3 microbi patogeni: Porphyromonal gingivalis, Treponema dencola, Tannerella
forsythensis.
- Testul TOPAS – pune in evidenta metabolii toxici din focarul inflamator
5. Criteriile folosite in clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucures a gingivitelor si parodontelor marginale
- Mecanismul de producere al bolii parodontale
- Gradul de afectare al structurilor parodonului marginal
- Gradul de manifestare al inflamaei

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 1/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

- Circumstantele specifice si situaile care implica o atudine parculara de diagnosc si tratament

6. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica
- Gingivite induse de placa bacteriana specifica:
1) Gingivita cronica (simpla, necomplicata) prin inflamae de cauza microbiana (prin placa bacteriana)
2) Gingivita hiperplazica prin inflamae microbiana (prin placa bacteriana)
7. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari fiziologice
1) Gingivite din cursul unor stari fiziologice
a. Gingivita de pubertate
b. Gingivita din cursul ciclului menstrual
c. Gingivita de sarcina
d. Gingivita de menopauza
2) Gingivite simptomace, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:
a. Gingivita din diabet
b. Gingivita din carenta vitaminei C
c. Gingivite din boli hematologice
i. Leucemii acute si cronice
ii.Anemii
iii. Trombocitopenii
d. Gingivite din boli imunodeficitare
i. Agranulocitoza
ii.Granulomatoza WEGENER
iii. Sarcoidoza
3) Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente
a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina
b. Gingivita hiperplazica prin antagonis de Ca
c. Gingivita prin ulizarea medicaei contracepve
d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
4) Gingivita si gingivostomata ulcero-necroca
a. Pericoronaritele
8. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice
- Gingivite simptomace, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:
a. Gingivita din diabet
b. Gingivita din carenta vitaminei C
c. Gingivite din boli hematologice
i. Leucemii acute si cronice
ii.Anemii
iii. Trombocitopenii
d. Gingivite din boli imunodeficitare
i. Agranulocitoza
ii.Granulomatoza WEGENER
iii. Sarcoidoza
9. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect secundar a unor medicamente.
- Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente
a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 2/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

b. Gingivita hiperplazica prin antagonis de Ca

c. Gingivita prin ulizarea medicaei contracepve
d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
10. Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica
a. Gingivita hiperplazica (fibromatoaza) ereditara
b. Gingivita alergica
c. Gingivite descuamave
d. Gingivita si gingivostomata herpeca
e. Gingivita si gingivostomata aoasa recidivanta
f. Gingivita si gingivostomata micoca
g. Leziuni gingivale asociate infecei cu: Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum, Mycrobact tuberculosis
h. Leziuni gingivale asociate infecei cu unele specii de streptococi
i. Leziuni gingivale in histoplasmoza
j. Leziuni gingivale in varicela-zoster
k. Leziuni gingivale traumace: fizice, chimice, termice
11. Clasificarea parodontelor agresive
1) Parodonta prepubertala
a. Asociata cu boli generale
b. Asociata cu boli si tulburari genece
2) Parodonta juvenila
a. Localizata
b. generalizata
3) Parodonita marginala agresiva, rapid progresiva
12. Clasificarea parodontelor marginale cronice
1) Parodonta marginala cronica superficiala
a. Cu fenomene hiperplazice
b. Pe fond de involue precoce
2) Parodonta marginala cronica profunda lent progresiva
a. Localizata
b. Exnsa
c. Generalizata
3) Parodonta marginala profunda ulcero-necroca
4) Parodonta distrofica: parodonta marginala cronica mixta
13. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune iniala si precoce
- Dupa primele 2 zile de acumulare a placii se instaleaza “leziunea iniala”, caracterizata prin:
⚪ Hiperemie acva si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
⚪ Marginae leucocitara si inceputul fazelor de micrare prin diapedeza, in special PMN in corion
⚪ Acest stadiu corespunde unei gingivite subclinice
- Evolua leziunii iniale poate fi oprita cu revenire la normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de
macrofage in corion, procesul inflamator connua sa progreseze spre stadiul de “leziune precoce” (in aprox o
saptamana)
⚪ Cresc cell Langerhans -> inierea raspunsului imun prin intermedil cell T

⚪ Hiperemia se accentueaza
⚪ Apar fenomene de fragilitate capilara

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 3/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

- Infiltratul leucocitar este alcatuit din: limfocite, mastocite, neutrofile, plasmocite si macrofage
- PMN traverseaza lamina bazala si ajung in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false
14. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila
- In stadiul de “leziune stabila” inflamaa poate fi moderata si caracterizeaza gingivita cronica pr-zisa
- Aceasta poate evolua spre parodonta marginala cronica superficiala, cand devine “leziune avansata”
- In stadiul de leziune stabila, dpdv histologic aceleasi k la sub 15 dar de intensitate mai mica
15. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodonta marginala cronica superficiala
- Leziunea stabila poate evolua spre leziune avansata care se manifesta histopatologic prin:
⚪ Microulcerai in epiteliu
⚪ Cresterea nr de plasmocite
⚪ Cresterea nr de limfocite B ( semnaleaza transformarea gingivitei in parodonta)
⚪ Epiteliul jonconal prezinta fenomene de largire a spailor intercell si patrunderea in aceste spai a uno
resturi cell provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse
⚪ Lamina bazala este fragmentata si intretupta in mulple locuri
⚪ Dpdv histochimic – creste nivelul si acvitatea unor enzime: colagenaza, fosfataza alcalina si acida,
esteraze, elastaza, citocromoxidaza, Laccdehidrogenaza, aminopepdaze.
16. Forme clinice in gingivita cronica simpla
- Dupa localizare si inndere
⚪ Papilita = inflamaa papilei interdentare, semnul precoce al gingivitei cronice
⚪ Gingivita marginala = afecteaza extremitatea libera a marginii gingivale si mai pun gingia fixa
⚪ Gingivita difuza = cuprinde papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia fixa
⚪ Gingivita localizata = la unul sau unu numar mic de dd
⚪ Gingivita generalizata = cuprinde gingia din intreaga cavitate bucala
- Dupa eologie si evolue
⚪ Gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, traumaca, termica cu evolue rapida de inflamae
manifestata
⚪ Gingivita subacuta, cu manifestari clinice mai reduse
⚪ Gingivita cronica pr-zisa, cu manifestari clinice suportate de majoritatea pacienlor, cu evolue
nedureroasa si uneori cu exacerbari periodice de p acut/subacut
17. Semne subiecve in gingivita cronica simpla
- Semnele subiecve sunt reduse ca intensitate si in general sunt suportate de majoritatea pacienlor
⚪ Usor prurit gingival
⚪ Discrete dureri, suportabile la periaj si in mpul masc. unor alim dure, acre sau prea fierbin
⚪ Senzae de usturime
⚪ Sangerari gingivale la periaj si mascae
18. Semne obiecve in gingivita cronica simpla
- Principalul semn clinic obiecv este sangerarea gingivala pe seama microulcerailor de la niv epit gingival si al
fragilitai capilarelor din corion
⚪
Sangerarea poate fi provocata de:
■ Angerea si presiunea exercitata de alimente in cursul mascaei
■ Periajul dentar sau folosirea scobitorii
■ Succiune voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere, in afara
mascaei, prin miscarile bulejor, obrajilor, limbii
■ Explorare cu sonda
- Culoarea rosie deschisa a gingiei

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 4/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

⚪ Expresia hiperemiei acve a vaselor din corion

- Tumeface, marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere
⚪ Aparia de pungi false produse prin edem inflamator reversibil prin tratam anmicrobian
⚪ Epiteliul jonconal nu e desprin de suprafata dintelui
⚪ Pungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale pana aproape de
marginea incizala/ocluzala
- Modificari ale aspectului suprafetei gingivale
⚪ Suprafata gingiei isi pierde aspectul de “gravura punctata” sau de “coaja de portocala” si devine neteda s
lucioasa
- Consistenta gingiei este variabila: mai redusa, moale usor depresibila
⚪ Este mai ferma in formele cu tendinte proliferave
- Dpdv radiologic – nu sunt semne de interesare a osului alveolar
19. Factori favorizan in gingivita hiperplazica de cauza microbiana
- Gingivita cronica de cauza microbiana care aconeaza un mp indelungat (2-3 luni) poate deveni hiperplazica in
condiile unor factori favorizan:
⚪ Cavita carioase aproximale sau de colet

⚪ Obturai in exces in contat cu gingia

⚪ Obturai cu suprafata rugoasa, retenva in vecinatatea gingiei
⚪ Carii secundare retenve pentru alimente si placa in vecinatatea gingiei
⚪ Contact traumac si retenv intre corpul de punte si gingia dd stalpi
⚪ Contracte traumace intre crosete sau marginile bazei protezelor acrilice si gingie
⚪ Impact alimentar direct asupra papilei dentare
⚪ Contact traumac si retenv in raport cu gingia al unor aparate ortodonce sau chirugicale
20. Histopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana
- Hiperplazia gingivala se remarca prin cresterea numarului de cell, in special fibroblas si fibre de colagen
- Hiperplazia se remarca mai pun prin edem intra si intercell.
- Se remarca si capilare de neoformae si un infiltrat inflamator bogat in corion
21. Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana
- Gingia este marita de volum
- Culoare rosie-violacee
- Suprafata neteda, uneori cu microulcerai sangerande la angere
- Consistenta moale sau mai ferma, cand lipsesc suprainfectarile
- spectul tumefacei hiperplazice este de umflatura de forma hemisfarica usor alungita sau mult alungita, pana
acoperirea unei par din coroana dintelui
- Hiperplazia papilei interdentare poate imbraca uneori aspectul alungit, fuziform, pana aproape de marginea
incizala/ocluzala
22. Gingivita la pubertate
- Poate aparea atat la fete, cat si la baie, in special in zonele bogate in placa bacteriana si tartru

- Simptomatologie
⚪ Inflamae gingivala cu o culoare rosie-violacee
⚪ Tumeface prin edem cu caracter reversibil
⚪ Sangerare la mascae, periaj, angere cu sonda
⚪ Hiperplazie gingivala, in special vesbular, cu aspect bulbos al papilei
⚪ Reducerea inflamaei dupa pubertate
⚪ Frecventa intre 11 si 14 ani

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 5/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

23. Gingivita din cursul ciclului menstrual

- Manifestari de gingivita pe seama unor modificari hormonale sau ca semn al unei disfunci ovariene
⚪ Senzae de tensiune si chiar usoara tumeface gingivala
⚪ Sangerare gingivala
⚪ Usoara crestere a mobilitai dentare fiziologice
⚪ Lichidul santului gingival creste in volum pe seama unui exudat inflamator mai bogat in cazul existentei
unei gingivite preexistente
24. Cauzele gingivitei de sarcina
- Apare in unele cazuri in mpul sarcinii si imbraca un caracter acut sau subacut
- Sarcina nu produce gingivita dar poate influenta prin manifestari hormonale reaca locala a tesuturilor fata de
placa bacteriana
- In lichidul santului gingival – crestere importanta a speciilor anaerobe
- In sarcina – produce scazuta de AC
25. Histopatologia gingivitei de sarcina
- Nu s-au remarcat semne histopatologice specifice
- Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza, care alterneaza cu zone ulcerate
- Intre cell epiteliale numeroase zone cu lipsa de omogenitate
- Digitai epiteliale numeroase, care patrund adanc printre papilele corionului -> aspect papilomatos
- In corion: bogat infiltrat inflamator leucocitar si numeroase vase capilare de neoformae cu aspect
teleangiectacc
26. Simptomatologia gingivitei de sarcina
- Gingia este tumefiata, marita de volum neteda, lucioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte
- Hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe papilele interdentare
- Coloare rosu-viu zmeuriu -> rosu-violaceu
- Frecvent gingia este acoperita de depozite purulente
- Sangerare la cele mai mici angeri
- Dureri numai in cursul unor suprainfectari cu caracter acut
- Pot aparea pungi parodontale adevarate
- Mobilitatea patologica – grad 1-2 care poate evolua in cazurile grave pana la avulsia dintelui
- Uneori hiperplazia are aspect tumoral – “tumora de sarcina”
- Semnele clinicce se accentueaza din luna 2-3 si devin pronuntate in luna 8 si descresc in luna 9
27. Gingivita de menopauza
- Denumita si gingivita atrofica senila
- pare in unele situai de menopauza normala, fiziologica sau dupa overactomii, sterilizari
- Histopatologie
trofie a epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si spinos
Pot aparea ulcerai ale mucoasei gingivale si orale
- Simptomatologie:
Semne subiecve:
Senzae de uscaune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
Senzai dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci/fierbin
Senzai anormale de gust: acru, sarat
Dificultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senzai dureroase, hiperestezice ale
mucoasei bucale
Semne obiecve:

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 6/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted de culoare palida, uneori mai rosie cand gingia
sangereaza usor
Cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale
28. Gingivita din diabet
- Principalelle mecanisme prin care diabetul aconeaza aspura gingiei sunt:
⚪ Dereglarea metabolismului si acumularea de compusi intermediari cu acune toxica, prin acidoza sular
⚪ Cresc trigliceridele, modificari vasculare => fragilitate capilara
- Histopatologie
⚪ Ingrosarea membranei bazale dintre epiteliu si corion
⚪ Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
- Simptomatologie
⚪ Hiperplazie gingivala generalizata
⚪ Polipi gingivali sesili
⚪ Culoare modificata : rosu-caramiziu, rosu – violaceu
⚪ Frecvente ulcerai, sangerari la angere
⚪ Consistenta moale, a papilelor
⚪ Frecvent – pungi false
⚪ Usoara mobilitate, prin edem inflamator
29. Gingivita din hipovitaminoza C
- Este produsa de placa bacteriana in condiile in care deficitul de vitamina C modifica starea tesuturilor prin
edem, hiperplazie si sangerari
- Forma severa a deficientei vitaminei C este scorbutul
- Deficienta de vitamina C are ca efect :
⚪ Cresterea patogenitai placii
⚪ Cresterea permeabilitai mucoasei bucale
⚪ Scaderea integritai perelor vasculari
⚪ Scaderea migraei leucocitare
⚪ Scaderea sintezei de colagen
⚪ In parodonul profund favorizeaza fenomenele de demineralizare
- Histopatologie
⚪ Edem
⚪ Cresterea permeabilitai capilare
⚪ Hemoragie capilara
⚪ Reacvitate scazuta a elementelor contracle din perei vaselor sanguine
⚪ Staza vasculara in corion
- Simptomatologie
⚪ Halena
⚪ Hiperplazie gingivala cu ulcerai si sangerari la cele mai mici angeri
⚪ Pungi false
⚪ Mobilitate prin edem
⚪ La pacieni cu igiena buna deficienta de vitamina C – manifestari reduse
⚪ Prezenta placii accentueaza tabloul simptomac
30. Gingivita din leucemie: histopatologie
- Epiteliul gingival are un aspect polimorf
⚪ Poate fi subat si ulcerat sau

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 7/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

⚪ Ingrosat cu fenomene de edem

- In corionul gingival este prezent un infiltrat dens, dar larg raspandit de leucocite in fazele iniale de dezvoltare
- Vasele de sange sunt dilatate si prezinta in lumen numeroase cell leucemice care pot produce microinfarcte si
rare hemai.
31. Gingivita din leucemie: simptomatologie
- In leucemia acuta mieloblasca
⚪ In CB – bule hemoragice care se sparg cu usurinta lasand ulcerai sangerande si dureroase
⚪ Gingivoragii precoce
⚪ Gingia are culoare rosie-violacee, cianoca, frecvente petesii si infiltrate leucemice
⚪ Ulceraile apar frecvent pe gingie si in zona mucoasei jugale (extrem de dureroase)
⚪ Hiperplazia gingivala este frecventa cu caracter extensiv pana la generalizare
⚪ Numarul de leucocite variaza intre 10.000 si 100.000/mm3
⚪ Stare generala alterata
- Leucemiile cronice
⚪ La niv CB manifestari mai reduse:
■ Tendinta de hiperplazie a gingiilor, care sunt mai ferme
■ Petesii, echimoze si gingivoragii discrete
■ Ulcerai – rar
32. Gingivita din anemii
nemia spectul gingiei
Hipercroma, macrocitara Gingia cu aspect palid, lucios
Hipocrima, microcitara, feripriva Gingia are o culoare roz-deschis, palid
Drepanocitara, falciforma, siclemia Gingia cu aspect palid, usor galbui
Hemolica normocitara, normocroma Gingie cu aspect palid si poate prezenta ulceracii
33. Gingivita din trombocitopenii
- Trombocitopenia poate fi idiopaca sau secundara (leucemii, tum. Maligne)
- Semnul patognomonic este purpura, caracterizata prin petesii si vezicule hemoragice, in special pe mucoasa

- jugala
Gingiilesi sunt
palanala
tumefiate, de consistenta moale, friabila
- Hemoragii gingivale frecvente si se prod la cele mai mici angeri, periaj, mascae
34. Gingivite din unele tulburari imunodeficitare
- granulocitoza
Pot fi produse de :
Infeci bacteriene sau virale
Hipersensibilitatea la medicamente
Radiai ionizate
Gingivita poate debuta brusc sau dupa o faza eritematoazsa
Ulcerai cu caracter hemoragic si necroc, suprainfectate
spect clinic asemanator cu gingivostomata ulcero-necroca
- Gingivita hiperplazica din granulomatoza Wegener
Boala rara caracterizata prin leziuni necroce si granulomatoase ale tractului respirator si renal
Gingia are aspect hiperplazic, cul rosu-violaceu, prezinta ulcerai si sangereaza cu usurinta
- Gingivita din sarcoidoza
Gingie hiperplazica si ulcerata

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 8/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

35. Modul de acune al hidanonei in gingivita hiperplazica

- Hidantoina = Dilann, Epanun
- Mod de acune:
Inacveaza colagenaza
Reduce degradarea componentei fibrilade din colagen a substantei fundamentale din corionul gingival s
din desmodonu
Smuleaza proliferarea epiteliului si a fibroblaslor din corion
Sub influenta hidantoinei, fibroblasi sintezeaza o cantate crescuta de componente sulfatate ale
glicozaminoglicanilor, ceea ce mareste masa nefibrilara a substantei fundamentala
- hiperplazia hidanonicaa sa produce si in absenta placii si tartrului
- prezenta placii determina insa o supraadaugare a inflamaei bacteriene, care accentueaza hipertrofia si
hiperplazia gingivala
36. Gingivita hidanonica: histopatologie
- Hiperkeratoza si parakeratoza
- Acantoliza in epiteliu
- Aspect papilomatos al joncunii epiteliu-corion
- Cresterea nr de fibroblas si de vase de neoformae, cu aparia unui tesut conjuncv tanar de neoformae
- Prezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu dispozie mai neregulata

- Prezenta a numeroase fibre de oxytalan

- Infiltrat inflamator limfocitar, in special in zona subadiacenta a epiteliului sulcular
37. Gingivita hidanonica: simptomatologie
- La inceput – hiperplazie de dimensiuni mici, de forma unor margele a papilelor interdentare
- In stadii avansate – hiperplazia papilei si a marginii libere se mareste si acopera o importanta suprafata a coroan
dentare
- Hiperplazia este localizata mai mult vesbular
- Zona de gingie fixa este de obicei mai pun hiperplazica, ceea ce o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopac
- Culoare roz-deschis, consistenta ferma si nu sangereazza
- Radiologic – demineralizare a septurilor interdentare

38. Modul de acune al antagonislor de calciu in hiperplazia gingivala

- ntagonis de Ca: Nifedipin, Nitredipin, Nicardipin, Verapamil, Dilazem)
- Mecanism de acune aspura parodonului marginal:
Crestere a glicozaminiglicanilor sulfata
Smularea factorului de crestere epiteliala
cvarea acidului folic
Smularea sintezei DN si a colagenului
Reducere a reacilor de fibrozare la nivelul cordului, reaci asociate cu administrarea de aldosteron
Cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblas celulari
Nifedipina creste sinteza de proteine de catre fibroblasi ginfivali

Modificare metabolismului fibroblaslor de la nivelul cordului

39. Hiperplazia prin antagonis de Ca: histopatologie
- Bolnavii cardiaci trata cu Nifedipin si Dilazem prezinta:
⚪ O retea bocata de benzi groase de fibre de colagen, consecinta a unui intens fenomen de sinteza a
colagenului
⚪ Aparia de miofibroblas cu microfilamente si cu un recul endoplasmac bine dezvoltat
⚪ Fenomene distrofice epiteliale

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 9/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

⚪ Acantoza in stratul spinos

⚪ Hiperkeratoza si parakeratoza
⚪ Aspect papilomatos al joncunii corio-epiteliale
⚪ Prezenta de benzi fibroase in corion
⚪ Vase sanguine dilatate
⚪ Bogat infiltrat limfoplasmocitar in corion
40. Hiperplazia prin antagonis de Ca: simptomatologie
- re caracter generalizat si predomina vesbular si in zonele interdentare
- Volumul hiperplaziei gingivale este variabil in funce de perioada de mp de medicae
- Culoare gingie rosu congesv -> rosu inchis, acoperit pe aolcuri de placarde galbui
- Gingia hiperplazica este decolabila de pe coroana si acopera exudat purulent
- Consistenta gingiei -> ferma la inceput, in mp-> moale
41. Hiperplazia gingivala la ciclosporine
- Ciclosporinele sunt agen imunosupresori folosi pentru a preveni rejectul de organe transplantate
- Fenomene asemanatoare cu cele produse de hidanona
Gingie de culoare roz, consistenta ferma, tendinta redusa de sangerare
42. Alte denumiri ale gingivitei hiperplazice idiopace
- Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara este cunoscuta si sub denumirea de:
⚪ Elifanazis gingival
⚪ Macrogingia congenitala
⚪ Gingivomatoza
⚪ Fibrom gingival difuz
⚪ Fibromatoza idiopaca
⚪ Hiperplazie gingivala ereditara
⚪ Fibromatoza gingivala ereditara
⚪ Fibromatoza familiara congenitala
43. Gingivita hiperplazica idiopaca: histopatologie
- Hiperkeratoza excesiva a epiteliului
- Acantoliza in stratul spinos
- Aspect papilomatos al joncunii corio-epiteliale
- Extrem de frecvente benzi groase de colagen
- Numerosi fibroblas in coriun
- Vascularizae redusa in corionul gingival
44. Gingivita hiperplazica idiopaca: simptomatologie
- Hiperplazia afecteaza papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia fixa
- Suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect parcular : granular, de “prundis” (ingramadire de pietris)
- Gingia are consistenta ferma, volum crescut si poate acoperi in intregime coroanele dinlor care sunt disloca
din pozie normala
45. Gingivita alergica (gingivita cu plasmocite) : histopatologie
- Hiperkeratoza si parakeratoza
- Alterari celulare in stratul spinos si bazal
- Membrana bazala este intacta
- In corion: bogat infiltrat plasmocitar = denumita si gingivita cu plasmocite
46. Gingivta alergica (gingivita cu plasmocite) : simptomatologie

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 10/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

- Gingia are o culoare rosie intensa, care cuprinde papilele, marginea gingivala libera si gingia fixa
- De cele mai multe ori dispare brusc
- Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila
- Volum crescut , aspect usor granular
- Gingia sangereaza cu usurinta la angere si mascae
- Produsa de unele componente din guma de mestecat si pastele de dd
47. Cauzele care produc gingivitele descuamave
- Gingivitele descuamave = denumirea frecventa a unor gingivite cu manifestari bucale in deskeratoza sau
dermatoze: lichen plan, lupus eritematos, psoriazis
- par mai frecvent la femein inainte sau dupa instalarea menopauzei
- Prezenta unei gingivite descuamave poate inso o maladie buloasa (pemfigus vulgar, pemfugoidul mucos
benign)
- Gingivite descuamave se intalnesc in :
Infeci cronice: sifilis, TBC
- Dupa administrare de :
minofenazona, barbiturice, anbioce, citostace
Leziunea de baza in gingivitele descuamave este vezicula cu dimensiuni mici (5mm) si bula (cava cm)
48. Manifestari gingivale in lichenul plan.
- Lichenul plan este o boala autoimuna, o afecune papuloasa a pielii si mucoaselor
- La nivelul gingiei leziunile au o culoase alb-sidefie si prez urmatoarele aspecte:
⚪ Leziuni hiperkeratozice
■ Sub forma de papule izolate
■ Sub forma de placard
⚪ Vezicule si bule care se sparg si rezulta ulcerai
⚪ Eroziuni si ulcerai care pot sangera usor la periaj
⚪ Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive ( atrofia papilelor)
49. Manifestari gingivale in pemfigus
- Cel mai frecvent apare o gingie descuamava si uneori vezicule si mai ales bule care se sparg si formeaza ulcera
- In pemfigoidul mucos benign – se instaleaza o gingivita descuamava si eroziva
- In sclerodermie – mucoasa gingivala indurata si dureroasa
50. Gingivita din pemfigus: histopatologie
- cantoliza in stratul spinos
- Veziculae intnsa intraepiteliala, cu formarea de vezicula si bule
- Infiltrat inflamator cu PMN in corion, in zonele de ulcerae
- Disjunce epiteliu-corion
51. Manifestari gingivale in pemfigoidul mucos benign si in slerodermie
- In pemfigoidul mucos benign – se instaleaza o gingivita descuamava si eroziva
- In sclerodermie – mucoasa gingivala indurata si dureroasa
52. Pericoronaritele : factori favorizan, simptomatologie
- Factori favorizan
⚪ Persistenta unui lambou de mucoasa care acopera paral suprafata ocluzala a molarului in erupe
⚪ Malpozia dentara
⚪ Formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte (de obicei mandibular)
- Simptomatologie
⚪ In forma acuta

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 11/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

■ Durere la mascae, trismus, hipersalivae, halena

■ Exudat purulent sub capusonul mucozal
■ Adenopae, stare generale alterata, febra
53. Gingivostomata ulcero-necroca: eologie
- In producerea gingivostomatei ulcero-necroce sunt incriminate urmatoarele bacterii:
⚪ Spirochete: Treponema dencola, Treponema vincen, Treponema macrodenum
⚪ Bacili fuziformi : Fusobacterium nucleatum,
⚪ Prevotella intermedia
⚪ Pophyromonas gingivalis
⚪ Factori favorizan:
■ Pericoronaritele
■ Igiena bucala incorecta
■ Fumatul excesiv
■ Traumasm direct al gingiei de catre dd atagonis
■ Deficit in vitaminele C, B1, B2 (alcoolism)
■ Boli generale cronice: sifilis, tum maligne, leucemii, anemii
■ Stresul
54. Gingivostomata ulcero-necroca: histopatologie
- Suprafata epiteliului este distrusa si inlocuita de false membrane
- In corionL puternica hiperemie acva si bogat infiltrat cu PMN
- La nivelul zonelor ulcerate si necrozate se descriu 4 zone:
⚪ Zona bacteriana – cea mai superficiala
⚪ Zona bogata in leucocite ( neutrofile+bacterii)
⚪ Zona de necroza = resturi de cell + pune bacterii
⚪ Zona de infiltrae spirochetala – bogata in spirochete, fara bacterii
55. Gingivostomata ulcero-necroca: simptomatologie subiecva
- Dureri intense la angerea gingiei
- Dureri sprontane iradiate in oasele maxilare
- Accentuarea durerilor la contactul cu alimente fierbin, condimente, mascae
- Senzae de gust metalic si alterat
- Limitarea deschiderii gurii prin trismus
- Halena feda intensa
56. Gingivostomata ulcero-necroca: simptomatologie obiecva
- Semnele patognomonice:
⚪ Papilele prezinta la varf o ulcerae crateriforma (aspect decapilat)
⚪ Ulceraile acoperite de un depozit alb-galbui -> cenusiu
- Alte semne obiecve:
⚪ Culoarea rosie a pounilor gingivale neulcerate
⚪ Gingivoragii la cele mai mici angeri sau chiar spontane
⚪ Hipersalivae vascoasa
⚪ Rigiditatea fetei
⚪ Adenopae regionala
⚪ Stare generala afectata, febra, astenie, insomnie, cefalee, stare depresiva
57. Gingivostomata ulcero-necroca: diagnosc poziv si diferenal

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 12/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

- Diagnoscul poziv – se pune pe baza semnelor clinice, in special a semnelor patognomonice

- Diagnoscul diferenal se face cu:
⚪ Gingivostomata herpeca
⚪ Gingivostomata aoasa
⚪ Gingivite alergice si descuamave
⚪ Leziuni dierice
⚪ Sifilis
⚪ Tuberculoza
⚪ Leucemie acuta
⚪ Agranulocitoza
⚪ Candidoze acute
58. Gingivostomata ulcero-necroca: evolue si complicai
- In absenta tratamentului evolueaza spre forme mai grave cu disfunci parodontale innse si denudarea
radacinilor
Sindromul de alterare a starii generale se agraveaza
In cazuri rare pot aparea complicai mai grave, ca:
Stomata gangrenoasa sau noma
Meningita
bces cerebral
Sepcemie
Rareori, in absenta tratamentului pot retroceda spontan
- Sub tratament
Evolueaza spre reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii generale
Recidivele sunt destul de frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizan
59. Gingivostomata herpeca: factori favorizan
- Este o afecune contagioasa produsa de virusul herpec
- Apare mai frecvent la copii si are o evolue mai grava decat in cazul erupei herpece in zonele de tranzie
cutaneo-mucoasa
- Dupa o perioada scurta de incubae (2-3 zile) boala debuteaza brusc prin aparia de vezicule solitare sau grupat
pe diverse regiuni ale cavitai bucale si uneori pe piele
- Condii favorizante:
⚪ Expunere la soare
⚪ Ciclul menstrual
⚪ Traumasme, extraci dentare
⚪ Vaccinari
⚪ Afecuni generale gastrintesnale, gripa, hepata
60. Gingivostomata herpeca: simptomatologie
- Dupa o perioada scurta de incubae (2-3 zile) boala debuteaza brusc prin aparia de vezicule solitare sau grupat
pe diverse regiuni ale cavitai bucale si uneori pe piele
- re o evolue in pusee, de intensitate din ce in ce mai redus si se vindecat total dupa 2 saptamani
- Dupa prima infece cu virusul herpec se instaleaza de obicei o imunitate umorala
- Vezicule de pe mucoasa bucala se sparg in scurt mp de la aparie (cateva ore) si sunt urmate de ulcerai
superficiale
- Ulceraile – culoare galben-gri, inconjurate de halou rosu
se pot suprainfecta => devin dureroase

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 13/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

- stare generale afectata, febra, cefalee

61. Herpangina
- Este o afecune care apare la copii, in special vara
- Leziuni eritematoase, veziculoase si ulcerai la nivelul valului palan si a mucoasei faringiene
- Se poate inso si de infeci cutanate produse de virusul Coxsackie de grup A sau B sau de ecovirusi
62. Gingivostomata aoasa: factori favorizan
- Apare mai frecvent la copii
- Eologia este necunoscuta dar par a fi implicate mecanisme imunopatologice
- Factori favorizan
⚪ Locali:
■ Dulciuri cu alune
■ Miere, ciocolata, condimente, fumat excesiv, erupa dentara
■ Schimbarea periei de din
⚪ Generali:
■ Viroze
■ Afecuni gastrointesnale
■ Hiperroidisn
■ Sarcina, menstruae
■ Stress
63. Gingivostomata aoasa: simptomatologie
- Leziunea elementara este aa
- Leziunea iniala este o vezicula cu durata scurta de viata (cateva ore) pe mucoasa bucala si care prin spargere =>
o ulcerae superficiala
- a poate sa apara pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala, fren intr`un singur loc sau generalizata
- socierea de ae bucale cu ae in regiunea genitala = aoza bipolara
- Dimensiunile aelor mici 0,2 – 1 cm, forma rotunda sau alungita, vindecare in 7-10 zile
- Dimensiunile mari de 1-3 cm, contur neregulat, vindecare cu cicatrice in cateva saptamani
- Ulceraa are cul alb-galbuie, margini netede bine conturate, inconjurate de un halou eritematos.
- ele sunt foarte dureroase la mascae, deglue si se pot inso de trismus
- Bolnavii prezinta hipersalivae
- Recidivele apar dupa perioade variabile de mp
- Starea generala poate fi alterata
64. Gingivostomata micoca: condii favorizante
- Cauza acestor imbolnaviri este Candida albicans
- Condiile favorizante ale transformarii Candida albicans dintr`un microorganism nepatogen intr`unul agresiv car
distruge epiteliul si corionul gingival sunt :
⚪ Consumul excesiv de AB
⚪ Unele boli metabolice: diabetul
⚪ Unele boli endocrine: hiporoidismul, boala ADDISON
⚪ Sarcina si ulizarea contracepvelor
⚪ Scaderea rezistentei organismului in urma tratametului cu citostace si radiaii
⚪ La pacieni cu medicae imunosupresiva
⚪ SIDA
65. Gingivostomata micoca: semne subiecve
- Senzai dureroase la angere, mascae, contact cu condimente, alimente cu pH acid

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 14/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

- Fisuri dureroase ale comisurilor bucale

- Dificultatea de a purta protezele mobile
66. Gingivostomata micoca: semne obiecve
- La copii:
⚪ Leziunile candidozice au aspectul unor depozite de culoare alb-crem, care imita laptele prins
⚪ Ele sunt dispuse pe fata D a limbii si pe marginile limbii, pe muc jugala, palanala si pe gingie
⚪ La inceput sunt izolate, apoi confluente pe un fond eritematos, generalizat al mucoasei bucale
⚪ Depozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica => puncte sangerande
- La adul
⚪ Leziunile candidozice imbraca forme clinice variate:
■ Atrofia papilelor filiforme ale limbii => aspect neted, lucios
■ Hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori jugal si palanal cu aparia unor placi albe
aderente
■ Aspectul de p pseudomembranos, cu placi albe de p lapte prins pe fond de eritem
■ Fisuri si ulcerai ale comisurii buzelor
■ Xerostomie
67. Parodonta marginala cronica superficiala: histopatologie
- In epiteliu
Proliferare intensa a cell din stratul bazal si aspectul papilomatos la niv jonct epiteliu-corion
lterari distrofice citoplasmace si nucleare
Disjunci intercell in stratul spinos: segregae cell, acantoliza
Hiperkeratoza si parakeratoza in stratul cornos
Exulcerai cu pastrarea stratului de cell
Ulcerai disecante ale epiteliului jonconal mennute deasupra inserei ligg supraalveolare
- In derm:
Infiltrat dens limfoplasmocitar
Vasodilatae pasiva
Endarterita
Degenerescenta filetelor nervoase
paria la niv microulcerailor epiteliului sulcular si jonconal de mici canta de testut de granulae
- Examinarea microscopica arata:
In epiteliu:
lterari ale mitocondriilor care apar marite de volum
Tendinta de aglomerare a ribozomilor
In corion
Distrugeri mitocondriale si nucleare
68. Parodonta marginala cronica superficiala: semne subiecve
- Semnele clinice din gingivita sunt mai intense si apar mai frecvent
⚪ Prurit gingival
⚪ Usturimi gingivale
⚪ Jena dureroasa gingivala, accentuata la periaj si mascae
⚪ Sangerari frecvente ale gingiei la angeri usoare si la sucune
⚪ Semnul PATOGNOMONIC: senzaa de egresiune a unui / unor d cu o durere periradiculara si
interrariculara cu urm caracterisci:
■ Durerea este localizata

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 15/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

■ Apare mai frecvent dimineatza si dispare dupa cateva miscari de mascae

■ Intensitate medie, suportabila, uneori discreta
■ Senzaa de egresiune usor dureroasa care apare manal in intercuspidare maxima poate fi pusa
in evidenta in cursul zilei in RC
69. Parodonta marginala cronica superficiala: semne obiecve
- Sangerare la angeri usoare cu sonda
- Semne de inflamae gingivala:
⚪ Culoare rosie-violacee a papilelor, marginilor gingivale si pe alocuri ale gingiei fixe cu aspect lucios
⚪ Tumeface cu prezenta a numeroase pungi false
⚪ Papila gingivala tumefiata cu aspect filiform “prelins” spre marginea incizala/ocluzala
⚪ Uneori papila poate fi desprinsa de pe dinte
⚪ Papila gingivala are uneori aspect lobulat cu un sant discret la baza, care o delimit de g. fixa
⚪ Marginea gingivala libera este intrerupta pe alocuri de fisuri acoperite de un exudat serofibros sau
purulent
⚪ Usoara mobilitate dentara, de obicei de gradul I, prin edem inflamator in desmodonu
⚪ Uneori – hiperplazie gingivala sau retrace gingivala
70. Parodonta marginala cronica superficiala: semne radiologice
- Semnul caracterisc al suferintei osoase : demineralizarea (halistereza) care se prezinta sub forma unei
radiotransparente cu localizare diferita:
Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar (interdentar sau interradicular) cu aspect difuz
sau de triangulae cu baza spre marginea crestei septale si vf spre apical
Halistereza axiala in lungul septului alveolar cu aspec de “sirag de margele” sau connuu (aspect de
“canal septal”
In aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corcalei interne (lamina dura) ceea ce indic
un stadiu avansat de suferinta osoasa si iminenta resorbei osoase
71. Parodonta prepubertala
- Apare la dena temporara si mixta si este asociata unor boli generale ca: leucemia, neutropenia
- Parodonta prepuberala poate fi asociata cu boli si tulburari genece :
⚪ Sindromul PAPILLON-LEFEVRE
■ Pierderea dd temporari la varsta de 5-6 ani si a dinlor permanen in jurul varstei de 15
⚪ Sindromul DOWN
■ La niv parodonului marginal apar pungi adanci
⚪ Sindromul COHEN
⚪ Sindromul EHLERS-DANLOS – afectarea tuturo purilor de colagen
■ Hiperelascitatea pielii si a arculailor cu cresterea mobilitai dentare
■ Calcifieri subcutanate
■ Pseudotumori subcutanate
■ Defecte oclulare
⚪ Sindromul MARFAN
⚪ Sindromul CROSS-McKUSICK-BREEN
■ Hipertrofie gingivala
⚪ Sindromul deficientei de adeziune leucocitara
⚪ Boala CROHN
⚪ Boala Cell LANGERHANS
72. Parodonta juvenila: eologie

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 16/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

- In producerea parodontei juvenile sunt considerate patogene 2 bacterii:

cnobacillus acnomucetemcomitans
Capnocytophaga spugena
+
Mycroplasma
Spirochete
- Endotoxina eliberata de cnobacilus acnomycetemcomitans poate produce fenomene de hipersensibilitate d
p SHW RTZM N, agregarea trombocitelor, acvarea complementului si resorbe osoasa
- In producerea bolii au mai fost incriminate : ereditatea si contagiozitatea microbiana din cadrul familial
73. Parodonta juvenila: histopatologie
- Semnele de inflamae sunt de pul unor ulcerai reduse in adancime ale epiteliului sulcular
- Disjunce intre epiteliu si dinte
- Infiltrat inflamator predominant plasmocitar
- Distruci de colagen mai redusa ca in parodonta adultului
74. Parodonta juvelina: simptomatologie
- Se caracterizeaza prin lipsa unei inflamai evidente clinic
- Principalele semne de imbolnavire sunt:
Mobilitate dentara patologica
Pungi parodontale adevarate
Migrari patologice ale primilor molari si incisivi
Frecvent incisivii maxilar migreaza vesbular si distal cu formarea diastemei patologice
Retrace gingivala
Hiperestezie dennara
Formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire
- In forma localizata, semnele clinice descrise se produc in urmatoarele zone:
Primii M superiori si inf
Inc S si I
Primii M si incisivii
Primii M , inc si dd imediat vecini
- Radiologic: se remarca o resorbe osoasa vercala, avansata, in special la nivelul molarilor si incisivilor
75. Parodonta marginala cronica profunda la adult: histopatologie in epiteliu
- In epiteliu:
⚪ Leziuni proliferave care alterneaza cu zone de ulcerae si exfolieri masive
⚪ Degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone innse
⚪ Disjunca epiteliului jonconal de dinte
76. Parodonta marginala cronica profunda la adult: histopatologie in corion
- Vasodilatae cu caracter paralic (vasoplegie)
- Degeneresceta fasciculelor de fibre nervoase perivasculare
- Infiltrat limfoplasmocitar abundent
77. Parodonta marginala cronica profunda la adult: simptomatologie subiecva
- Semnele clinice din parodonca marcinala cronica superficiala sunt mai accentuate si prezinta unele caractere
parculare:
⚪ Tulburari de mascae, ca urmare a mobilitai dentare patologice

⚪ Tulburari de fonae , ca urmare a diastemei si tremelor patologice

⚪ Tulburari fizionomice, ca urmare a migrarilor dentare patologice

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 17/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

⚪ Manifestari psihice: anxietate exagerata pana la tulburari manifeste de comportament

78. Parodonta marginala cronica profunda la adult: semne de inflamae
- obiecv:
⚪ semne de inflamae gingivala mai accentuate fata de PMCS
⚪ mobilitate patologica de gr 2 sau 3
⚪ retrace gingivala ca urmare a resorbei suportului osos alveolar
⚪ pungi parodontale adevarate
⚪ migrari patologice
⚪ afectarea gingivo-osoasa a bifurcailor si trifurcailor dd laterali
79. Parodonta marginala cronica profunda la adult: pungi parodontale adevarate
- Uneori pungile au peretele extern paral osos – in zonele de intalnire a osului alveolar cu prelungiri din corpul
oaselor maxilare (liniile oblice (externa si interna), cr zigomaco-alveolara, zona palana din dr dd frontali sup)
⚪ In aceste zone se pot dezvolta “pungi osoase”
- Connutul pungilor parodontale
⚪ Tesut epitelial proliferat din epiteliul jonconal si sulcular
⚪ Tesut conjuncv de neoformae
⚪ Fragmente de os alveolar necrozat
⚪ Cell epiteliale descuamate
⚪ Bacterii intregi si fragmentate
⚪ Leucocite distruse
⚪ Fragmente de cement desprinse de dinte
⚪ Exudat seros, sero-fibros si purulent
80. Parodonta marginala cronica profunda la adult: migrari patologice
- Mecanismul migrarilor patologice este dependent de distruca conexiunii dento-alveolare, ceea ce antreneaza
mobilitatea patologica
- Stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil
⚪ In zona frontala dd prezinta o erupe acva accelerata (chiar si in prezenta antagonislor)
■ Se distanteaza prin vesbularizare si apar false ocluzii adanci
■

Coroanele clinice ale dd cresc

■ Dd par alungi
■ Se produce diastema si apar treme patologice
⚪ In zona dd laterali chiar in prezenta vecinilor, dd au tendinta de deplasare in plan transversal cu :
■ Vesbularizari la maxilar si mandibula
■ La mandibula pot aparea si lingulizari cu treme patologice
81. Parodonta marginala cronica profunda la adult: afectarea gingivo-osoasa a furcailor
- Se descriu urmatoarele grade de afectare
Gradul 1 - Leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia.
- Gingia se retrage si pune in evidenta furcaa, fara ca sonda sa patrunda intraradicular
Gradul 2 - Sonda patrunde interradicular pe o distanta de 1-3 mm
- Examenul radiologic nu deceleaza o resorbe semnificava, evidenta a septului
- Demineralizarea este prezenta
Gradul 3 - Sonda patrunde adanc interradicular dar nu trece pe versantul opus
- Exam radiologic pune in evidenta resorba limbusului seplui interradicular
Gradul 4 - Sonda traverseaza in intregime spaul interradicular pana la niv furcaei de pe versantul
opus
- Radiologic se constata grade diferite de resorbe osoasa a septurilor interradiculare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 18/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

82. Parodonta marginala cronica profunda la adult: semne radiologie

- Examenul radiologic arata o resorbe a osului alveolar cu caracter inegal ca profunzime si dispozie in fdiferitele
zone ale arcadelor dentare
- Este o resorbe osoasa vercala
- specte radiologice parculare:
Craterul (defectul) septal interproximal
Este rezultatul unei resorbi vercale care afecteaza corcala interna (lamina dura), marginea
crestei osoase septale si osul spongios subadiacent
Defectul osos are deschidere crateriforma mai larga spre coronar si orientata spre cementul
radicular
Craterul (defectul) septal aproximal
Este rezultatul unei resorbi vercale care afecteaza corcala interna pe ambele fete (M si D) ale
septului interdentar si osul spongios subadiacent
Forma unei piramide cu baza spre coronar si vf spre apical
Resorba crenelata
Inegala de la un dinte la altul al marginilor osului alveolar
83. Parodonta marginala rapid progresiva: eologie si patogenie

- Eologia
⚪ Acnobacillus acnomycetemcomitans
⚪ Prevotella intermedia
⚪ Porphyromonas gingivalis
⚪ Tannerella forsythensis
⚪ Fusobacterium nucleatum
⚪ Eikenela corrodens
⚪ Campylobater rectus
- Patogenie – au fost incriminate mecanisme ca:
⚪ Modificari ale chemotacsmului neutrofilelor fata de bacterii

⚪ Acvarea policlonala a limfocitelor B

⚪ Alterari ale funcilor limfocitelor T
⚪ Producerea de autoancorpi fata de colagen
84. Parodonta marginala rapid progresiva: simptomatologie
- Boala apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 de ani, cu un maxim de incidenta a episoadelor agresive si de
pierdere a tuturor dinlor in jurul varstei de 30-35 de ani
- Pentru a considera o parodonta marginala drept “rapid progresiva” este necesara examinarea in mp si
evidenerea la interval de cel pun cateva saptamani a unor episoade de evolue agresiva, cu semne de
inflamae florida, ale unei parodonte marginale cronice profunde
- In cursul acestor episoade se produc :
⚪ Inflamai gingivale cu caracter acut sau subacut
⚪ Tumefaci voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
⚪ Exudatul purulent din plagile parodontale este bogat reprezentat
⚪ Mobilitatea patologica este accentuata si se pot produce avulsii
- Episoadele agresive pot alterna cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau chiar ani de zile in care semnele
de inflamae gingivala se reduc, dar pungile persista
85. Parodonta marginala profunda rebela(refractara) la tratament

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 19/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

- Se caracterizeaza printr`un raspuns redus sau absent la tratament

- Nu trebuie confundata cu parodontele marginale recidivante prin refacerea placii bacteriene
- Parodonta marginala refractara la tratament prezinta 2 forme clinice principale
⚪ Imbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea placii bacteriene
■ Furcai adanci, neregularita retenve ale unor suprafete radiculare
⚪ Cazuri de parodonta prepuberala sau rapid progresiva la adult, cu importante influente microbiene si
implicai imunologice
- SLOTS si RAMS descriu in parodonta refractara la tratament urmatoarele microorganisme
⦁ Fusobacterium nucleatum
⦁ Prevotella intermedia
⦁ Acnobacillus acnomycetemcomitans
⦁ Micromonas micros
⦁ Tannerela forsythensis
⦁ Campylobacter rectus
⦁ Phophyromonas gingivalis
⦁ Specii de candida
⦁ Enterobateriaceae
- Semnele clinice constau in evolua connua a leziunilor preexistente sau aparia altora noi dupa instuirea
tratamentului, care nu produce efecte benefice notabile
86. Parodonta distrofica: semne ale leziunilor de p distrofic
- Retrace gingivala cu semne de inflamae papilara si marginala reduse
- Uneori se constata la nivelul marginii gingivale incizuri cuneiforme, usor curbate, ca un apostrof
- Marfinea libera gingivala are uneori aspect de rulou ingrosat (festonul McCALL)
- Hiperestezie
- Fisurile STILLMAN si festoanele McCALL nu sunt caracterisce numai parodontei distrofice
⚪ Ele pot sa apara si in alte forme de imbolnavire si se insotesc de inflamae gingivala supraadaugata
87. Parodonta distrofica: Semne de leziuni inflamatorii
- Pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm
- Exudat inflamator redus sau clinic absent
- Mobilitate dentara redusa
- Rare si nesemnificave migrari patologice
- Frecvente grade de implicare a retracei gingivale si a atrofiei osoase la nivelul furcailor
- Radiologic: resorbi reduse de p vercal , pe fondul atrofiei osoase orizontale
88. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA
- Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
⚪ Se prezinta ca un lizereu eritematos de cul rosu aprins cu sangerari la angeri usoare
⚪ Localizat sau generalizat
⚪ Situat la nivelul papilelor interdentare si a marginilor gingivale libere
⚪ In stadii mai avansate se exnde si la niv gingiei fixe si poate cuprinde si mucoasa alveolara
⚪ Suprainfectarile micoce sunt frecvente
⚪ La pacieni HIV sunt frecvente gingivitele ulcero-necroce si chiar stomatele ulcero-necroce
- Parodonta marginala ulcero-necroca rapid progresiva
⚪ Apare mai frecvent la persoanele infectate cu HIV
⚪ Boala poate fi localizata sau generalizata si se caracterizeaza prin
■ Leziuni distrucve ale gingiei si ale osului alveolar

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 20/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

■ Osul alveolar prezinta frecvent fenomene de sechestrate ( este denudat de tes moi)
89. Candidozele bucale la bolnavii SIDA
- Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite moduri:
⚪ Candidoza eritematoaza
■ La nivelul mucasei bucale si/sau linguale, cu zone de culoare rosie
■ Uneori depapilari zonale si parcelare a mucoasei linguale
⚪ Candidoza pseudomembranoasa
■ Cu leziuni albicioase detasabile prin stergere si care lasa o suprafata sangeranda
■ Situate mai frecvent la nivelul boli palane
⚪ Candidoza hipertrofica si hiperplazica
■ La nivelul intregii mucoase bucale
■ Caracterizata prin prezenta unor placi mici sau mulple de culoare alba sau pigmentate
⚪ Candidoza hipertrofica linguala
■ Acelasi aspect ca la nivelul mucoasei bucale
⚪ Cheilita angulara micoca
■ Leziuni sub forma de fisuri acoperide uneori de false membrane care se pot indeparta prin
stergere
■ Asociata uneori cu xerostomie
90. Leucoplazia viloasa si sarcomul KAPOSI la bolnavii SIDA
- Leucoplazia viloasa
⚪ Caracterizata prin hipertrofia papilelor filiforme de pe marginile si fata D a limbii
⚪ Confera limbii un aspect “paros”
- Sarcomul KAPOSI
⚪ Este o tumora maligna nespecifica infecei HIV, dar care apare mai frecvent la bolnavii SIDA
⚪ La inceput se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna, sau albastruie
⚪ Uneori – aspect de papula sau mici formauni nodulare localizate pe gingie si bolta
⚪ Ulterior, se maresc in volum si imbraca un aspect de hematom sau hemangiom
91. Manifestari extrabucale si generale frecvent intalnite in SID
- denopae subangulomandibulara si cervicala anterioara
- Candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor si plamanilor
- nglomatoza bacilara cu manifestari la nivelul pielii, de pul bolii “ gherelor de pisica”
- Histoplasmoza
- Pneumonii
- Toxoplasmoza cerebrala
- Neuropai
- Tulburari cognive si de memorie
- Dementa
92. Semne imediate ale traumei ocluzale
- Trauma ocluzala poate fi acuta sau cronica
- Semnele clinice ale traumei ocluzale acute sunt : imediate si tardive
- Semne imediate:
⚪ Jena dureroasa
⚪ Durere violenta trecatoare (in cateva secunde)
⚪ Dureri prelungite, insote de o crestere a mobilitai dentare, care se menn de la cateva ore la cateva
zile, in funce de efectul traumei ocluzale

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 21/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

■ Contuzie
■ Subluxae
■ Luxae dentara
93. Semne tardive ale traumei ocluzale
- In majoritatea cazurilor se constata ca in urma cu luni sau chiar ani de zile pacientul obisnuia sa exercite presiun
excesive prin spargerea intre dd de samburi, oase sau prin scoaterea capacelor sau dopuri de la scle
- In aceste situai se produc:
⚪ Microrupturi ale ligamentelor
⚪ Microhemoragii
⚪ Microhematoame, cu eliberare de enzime lizozomale, care parcipa la fenomenele de histoliza sulara s
prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea dentara patologica
- Radiologic – predomina o demineralizare intensa si difuza si mai pun resorba osoasa
94. Semne clinice ale traumei ocluzale cronice
- Trauma ocluzala cronica (prin obturai sau corane inalte, hipersolicitarea dd care marginesc brese edentate,
bruxism) se insoteste de :
⚪ Cresterea mobilitai dentare peste limitele normale

⚪ Retrace gingivala
- Trauma ocluzala cronica este urmata in multe cazuri (atunci cand nu este excesiva) de fenomene adaptave:
⚪ Ingrosarea ligg periodontal
⚪ Ingrosarea pe alocuri a laminei dura
⚪ Condensarea structurii osului trabecular, spongios
⚪ Ingrosarea marginii osului alveolar
95. Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice
- Largirea spaului dento-alveolar
- Defecte angulate ale varfului speturilor, fara rezorbi osoase accentuate
- Uneori, fenomene de rizaliza
96. Semnele clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal
- Lipsa contactului ocluzalt (prin incluzii primare, absenta antagonislor prin edentai) se poate manifesta prin:
⚪ Reducerea spaului dento-alveolar
⚪ Reducerea grosimii ligamentului periodontal
⚪ Radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza.
97. Retraca gingivala
- Reprezinta expresia clinica a unei evolui obisnuite, prin erupe pasiva sau a unor circumstante anormale sau
patologice
- Retraca gingivala este evidenta clinic in condii de imbolnavire a parodonului marginal si este urmarea
distrugerii prin resorbe inflamatorie a osului alveolar subadiacent, care ii serveste in mod normal drept suport.
- Gradul de retrace gingivala mai poate fi influentat de factori diversi:
⚪ Depunerile masive de tartru in zona santului gingival
⚪
Trauma ocluzala, bruxismul
⚪ Unele obiceiuri vicioase ( apasarea gingiei cu un obiect dur)
⚪ Trauma directa asociata cu inserarea in tesuturile moi a unor microobiecte (podoabe metalice)
⚪ Factori anatomici (tulburari de erupe, malpozii dentare, tracunea exercitata de frenuri)
⚪ Impactul alimentar cu acune directa
⚪ Trauma mecanica prin periaj excesiv
⚪ Cauza iatrogene de ordin restaurav prin obturai/lucrari cu acune traumaca directa asupra gingiei

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 22/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

⚪ Unele interveni chirurgicale – gingivectomia)

- Retraca gingivala se insoteste de:
⚪ Hiperestezie la contactul exprolaror cu instrumentele metaliza, alimente fierbin sau reci
⚪ Dificultatea de a efectua un periaj corect si eficient
⚪ Reducerea eficientei detartrajului manual, mecanic si cu ultrasunete
⚪ Cresterea riscului de aparie a cariilor in zonele sensibile si de sintalare cu o mai mare incidenta a
gingivitelor
⚪ Aspet nefizionomic su suferinte subiecve si obiecve care deriva din aceasta
98. rgumente privind interdependenta dintre pulpa dentara si parodonul marginal
- Originea embrionara a pulpei si parodonului marginal care den o memorie geneca unitara, comuna
- Existenta unor canalicule colaterale la niv radacinii dd, prin care trec acastomoze casculare si conexiuni nervoase
intre spaul endodonc si spaul dentoalveolar
- Depunerile mari de denna secundara la nivelul coletului dinlor, mai ale in condii de retrace gingivala prin
parodonte marginale cronice distrucve
- paria unor complicai pulpare acute la dd parodontoci indemni de carie
- Fenomene frecvente de degenerescenta pulpara fibroasa si calcara la dd parodontoci lipsi de carii
- Efectele benefice ale devitalizarii dd parodontoci care intrerup lantul parogenic indus de modificarile pulpare
inflamatorii si degenerave

Devitalizarea este urmata de reducerea inflamaei paridontale si scaderea mobilitai patologice

- Sensibilitatea propriocepva caracterisca parodonului marginal in relae morfologica si funconala cu
structurile dentare
99. Evolua gingivitei cronice propriu-zise
- Gingivita cronica propriu-zisa poate evolua, in absenta tratamentului, cu perioade de exacerbari si remisiuni
- Evolua spre parodonta nu este o rebula, in sensul trecerii de la o faza de imbonavire usoara la una mai grava
- Evolua gingivitei cronice spre parodonta ne de :
Exacerbarea influentei unor factori favorizan locali:
Obiceiuri vicioase
Trauma ocluzala

Fumat
paria unor boli generale, in condiile acunii cauzale a placii bacteriene
100. Evolua parodontei marginale cronice profunde a adultului
- PMCP evolueaza cel mai de in mod lent
- In forma rapid progresiva, mai rara, evolua este accelerata, iar prognoscul rezervat
- Prognoscul depinde de gradul de resorbe osoasa si de mobilitatea patologica
- O resorbe osoasa pe mai mult de 2 supratefe radiculare si mai mult de ½ din lungimea radacinii indica un
prognosc rezervat, dar nu este un criteriu de certudine
- Mobilitatea patologica de gradul III indica de regula un prognosc rezervat
- Evolua bolii parodontale este influentata de factori locali favorizan, de varsta si de instalarea unor boli genera
si de efectele secundare ale unor medicamente
- Complicaile locale pot fi:
bcesul parodontal marginal
Hiperestezia dennara
Lacunele cuneiforme
Carii sub coletul anatomic
Necrozele pulpare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 23/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

Parodonte apicale retrograde

101. bcesul parodontal marginal: semne clinice subiecve
- Subiecv, semnele descrise sunt relav reduse:
Jena dureroasa la mascae, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
Rar, durerile sunt intense, chiar violente si iradiaza => artrita temoro-mandibulara
102. bcesul parodontal marginal: semne clinice obiecve
- Tumeface circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni de la 1-2 mm pana la 1,5 cm
- Dd limitan sunt in generali indemni de carie
- Mucoasa acoperitoare – innsa, lucioasa, rosie si poate prezenta in zona de bombare maxima o porune de
culoare alb-galbuie, semn al unei perforari iminente sau chiar un orificiu fistulos
- bcesul parodontal marginal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoci de fenomene de cheilita a buzei
superioare
- Consistenta abcesului situat vesbular si lingual este moale, depresibila
- In abcesul situat palanal in primele faze – consistenta este ferma
- Percua transvesala a dd limitrofi este de regula mai dureroasa decat cea vercala
103. bcesul parodontal marginal: forme clinice
- bcesul parodontal poate fi :
Simplu – cand tumefaca se afla pe aceeasi fata cu punga parodontala
Serpiginos – cand exudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine aparent pe alta
- Testele de vitalitate a dd limitrofi sunt pozive, in general la intensita mai mai ale smulilor folosi
- denopaile loco-regionale sunt frecvente
104. Hiperestezia dennara: mecanisme de producere
- Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzaa dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa, care
se produce la contactul acestora cu agen mecanici, termici sau chimici
- Hiperestezia se poate instala dupa:
⚪ Retraci gingivale prin involue sau distruce parodontala
⚪ Detartraj
⚪ Chiuretaj radicular
⚪ Interveni chirurgicale (gingivectomie)
- Hiperestezia devine manifesta in urmatoarele condii:
⚪ Contactul cu un instrument metalic, periuta de dd
⚪ Contactul cu alimente reci sau calde
⚪ Contactul cu alimente solide sau lichide, acre sau dulci
- Hiperesteziei i se atribuie mai multe mecanisme de producere:
1) Smularea directa a unor terminai nervoase dennare
2) Smularea prelungirilor odontoblasce din tubii dennari
3) Smularea nervoasa prin eliberarea unor polipepde in cursul agresiunilor pulpei dentare
4) Smularea formaunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului dennal prin
mecanisme hidrodinamice
105. Hiperestezia dennara : semne clinice
- Senzae dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa
- Se produce la contat cu agen mecanici, termini sau chimici
106. Alte complicai locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dennara.
- Lacunele cuneiforme
⚪ Apar la coletul dinlor, mai frecvent vesbular

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 24/25
 7/25/2019 Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108.Doc_1467037386987

⚪ Aspect : lipsa de substanta de forma triunghiulara, cu baza spre exterior si vf spre axul longitudinal
- Cariile situate sub coletul anatomic
⚪ Sunt favorizate de rezistenta mecanica mai redusa a cimentului si a dennei radiculare
- Pulpitele acute laterograde
⚪ Prin canalele colaterale sau prin orificiul apical
⚪ Au o frecventa redusa (2%) din imbolnavirile parodontale profunde
- Necrozele pulpare
⚪ Sunt consecinta traumasmelor mecanice, pana la rupturi ale pachetului vasculo-nervos apical la dd
parodontoci cu mobilitate
⚪ Pot sa apara si prin leziuni directe in cursul intervenilor chirurgicale parodontale in pungi adevarate far
devitalizarea in prealabil a dd
- Parodontele apicale pe cale retrograda
⚪ Prin pungi parodontale adanci si imbraca aspecte clinice si radiologice diferite:
■ De la forme acute la forme cronice
■ De la rezorbiosoase parcelare, la forme exnse periradicular si periapical
107. Complicai loco-regionale ale parodontelor marginale
- Celulite
- Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
- Sinuzita maxilara
- Adenite
- Tromboflebita sinusului cavernos
- Abces cerebral
108. Complicai la distanta si generale ale parodontelor marginale
- Colecista prin piofagie in condii de hipo sau anaclorhidrie gastrica
- Sepcemie

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lucrare-1-parodonto-1-108doc1467037386987 25/25