2/20/2023

1 Genul Streptococcus
Genul Enterococcus
2 Genul Streptococcus
1.
3 Minidefiniţie
• coci Gram-pozitivi, sferici/ ovalari, aşezaţi în lanţuri/perechi
• unele specii au capsulă
• imobili
• pretenţioşi nutritiv (agar-sânge)
• facultativ anaerobi (↓O2); unele tulpini sunt carboxifile în culturi primare
• catalază negativi, oxidază negativi
• uzual hemolitici
4 Streptococcus spp.
5 Morphology of the streptococci in comparison with staphylococci.
Streptococci divide in a single plane and tend not to separate, causing chain
formation.
6 Clasificare
• După aspectul coloniilor pe agar-sânge
• β-hemolitice (zonă completă de hemoliză)
• α-hemolitice (zonă incompletă de hemoliză, de culoare verzuie)
• nehemolitice (colonii care nu modifică mediul)
7

8 Clasificare
• După structura antigenică
(Ag parietal de grup = carbohidratul C din peretele bacterian = Ag Lancefield)
• streptococi grupabili (18 grupe antigenice):
• streptococii grup A, B, D produc cel mai frecvent infecții umane
• streptococii grup C, G, F sunt mai puțin frecvenți
• streptococi negrupabili – S.pneumoniae şi streptococi orali
•
9

10 Principalii streptococi cu importanţă medicală

11 Clasificare
• caractere biochimice
• diferenţiază specii din acelaşi grup serologic
• identifică streptococii negrupabili
•
• patogenitate
• streptococi piogeni - patogeni la om sau animale
• streptococi condiţionat sau accidental patogeni
12 Streptococcus pyogenes
(streptococ beta-hemolitic de grup A, SBHA)
• patogen strict uman
• cel mai frecvent agent etiologic al anginelor bacteriene 1
 • identifică streptococii negrupabili
• 2/20/2023
• patogenitate
• streptococi piogeni - patogeni la om sau animale
• streptococi condiţionat sau accidental patogeni
12 Streptococcus pyogenes
(streptococ beta-hemolitic de grup A, SBHA)
• patogen strict uman
• cel mai frecvent agent etiologic al anginelor bacteriene
• determină variate infecţii cutanate
• complicaţii poststreptococice supurative şi tardive prin mecanism imunopatologic
• infecţii sistemice rare, dar unele deosebit de grave
13 Streptococcus pyogenes (grup A)
• Habitat
• poate coloniza mucoasa oro-/ nasofaringelui: 5-20% purtători sănătoşi (copii)
• poate coloniza pielea, mucoasa vaginală, rectală

• Caractere microscopice
• coci sferici în diplo- sau scurte lanţuri
• au morfologie caracteristică în culturi pe medii lichide
•
14 Streptococcus pyogenes (grup A)

•Caractere de cultură
• facultativ anaerob
• dezvoltă pe geloză-sânge colonii mici β-hemolitice (streptolizine O, S)
• tulpinile capsulate dau colonii cu aspect mucos
15 Streptococcus pyogenes (grup A)
• Rezistenţa la factorii de mediu
• îşi pierd virulenţa prin deshidratare
• pot supravieţui timp îndelungat pe suprafeţe uscate, la întuneric, la temperatura
camerei
• sensibil la antiseptice şi dezinfectante uzuale
•
• Antigene de specificitate
• cu specificitate de specie:
- carbohidrat C cu specificitate de grup A
- proteina MAP (asociată proteinei M)
• cu specificitate de tip (markeri epidemiologici):
- proteina M (>220 serotipuri M)
- factorul de opacifiere serică (FOS)
- proteina T
16 Structura antigenică a Streptococcus pyogenes
17 Factori de patogenitate
• factori de colonizare
- proteina M şi acizii lipoteichoici realizează proiecții filamentoase pe suprafaţa
celulei bacteriene, prin care se ataşează la celulele gazdei
- proteina F se ataşează de fibronectină (matrice proteică pe suprafaţa celulelor
gazdei)

• factori anti-fagocitari
- proteina M şi capsula de acid hialuronic impiedică interacţiunea bacteriilor cu 2
17 Factori de patogenitate 2/20/2023
• factori de colonizare
- proteina M şi acizii lipoteichoici realizează proiecții filamentoase pe suprafaţa
celulei bacteriene, prin care se ataşează la celulele gazdei
- proteina F se ataşează de fibronectină (matrice proteică pe suprafaţa celulelor
gazdei)

• factori anti-fagocitari
- proteina M şi capsula de acid hialuronic impiedică interacţiunea bacteriilor cu
celulele fagocitare
- C5a-peptidaza inhibă fagocitoza prin eliminarea efectului chemotactic al C5a
-
18 Factori de patogenitate
• factori de invazie
- streptokinaza (fibrinolizina) previne constituiea barierei de fibrină
- hialuronidaza degradează acidul hialuronic prezent în ţesutul conjunctiv
- dezoxiribonucleaza depolimerizează ADN rezultat din dezintegrarea leucocitelor;
din cele 4 tipuri antigenice (A-D), tipul B este produs caracteristic de această
specie

• toxine citolitice
- streptolizina O, antigenică, inhibată reversibil de prezenţa O2, are efect litic faţă de
numeroase tipuri de celule eucariote, inclusiv hematii
- streptolizina S, neantigenică, oxigen-stabilă, este responsabilă de caracterul
hemolitic al coloniilor dezvoltate in condiţii aerobe
-
19 Factori de patogenitate
• toxina eritrogenă (sau pirogenă)
- corespunde la trei tipuri antigenice
- A şi C codificate de gene fagice (conversie lizogenă)
- B codificat de gene cromozomale
- funcţionează ca superantigen, acţionând prin mecanisme asemănătoare cu cele
determinate de toxina sindromului şocului toxic stafilococic
- evidenţiată la tulpini izolate de la cazuri cu scarlatină şi şoc toxic streptococic
- ocazional poate fi prezentă la streptococi aparţinînd altor grupe serologice (C şiG)
• proteina M, peptidoglicanul, carbohidratul C au determinanţi antigenici comuni cu
epitopi prezenţi la nivelul ţesutului conjunctiv şi muscular
•
20 Factori de patogenitate ai Streptococcus pyogenes (sumar)
21

22

23 Streptococcus pyogenes - boli

1. Infecţii acute
1.a. Nespecifice
• infecţii ale mucoaselor
• faringite, angine (angină eritemato-pultacee/angină eritematoasă) – 5-15 ani
• otită, sinuzită, adenită – consecutiv propagării infecţiei spre urechea medie
sau sinusurile paranazale
• flegmon amigdalian, celulita difuză a planşeului bucal (angina Ludwig)
• vulvo-vaginite la fetiţe
• infecţii cutanate (al doilea sediu ca frecvenţă)
3
 1. Infecţii acute
1.a. Nespecifice 2/20/2023
• infecţii ale mucoaselor
• faringite, angine (angină eritemato-pultacee/angină eritematoasă) – 5-15 ani
• otită, sinuzită, adenită – consecutiv propagării infecţiei spre urechea medie
sau sinusurile paranazale
• flegmon amigdalian, celulita difuză a planşeului bucal (angina Ludwig)
• vulvo-vaginite la fetiţe
• infecţii cutanate (al doilea sediu ca frecvenţă)
• impetigo (“bube dulci”) – 2-5 ani
• infecţii ale tegumentului lezat (plăgi traumatice, chirurgicale, arsuri etc). Pot
evolua până la celulită, fasciită necrozantă, miozită.
• bacteriemie
• alte infecții invazive (foarte rare): pneumonie, endocardită acută, meningită,
peritonită

1.b. Specifice
24

25 Impetigo
26 Celulită
27 Fasciită necrozantă
28 Streptococcus pyogenes - boli
1. Infecţii acute
1.a. Nespecifice

1.b. Specifice
• Scarlatină
• Faringită streptococică la un copil lipsit de Ac specifici anti-eritrotoxină
• Asociată cu manifestări clinice determinate de eritrotoxină, (erupţie cutanată
eritematoasă micropapuloasă, paloare periorală, limbă zmeurie)
• Erizipel
• dermo-epidermită edematoasă sub formă de placard intens congestiv,
localizat la faţă sau membre
• evoluează mai ales la persoane în vârstă
• asociat cu stare generală puternic influențată
• Sdr. şocului toxic streptococic. S. pyogenes depistat în hemocultură.
29 Scarlatină
30 Erizipel
31 Streptococcus pyogenes - boli
1. Infecţii acute
1.a. Nespecifice
1.b. Specifice
•
2. Complicaţii nonsupurative tardive (boli poststreptococice)
•reumatism articular acut (RAA)
•glomerulonefrită acută (GNA)
•pediatric autoimmune neuropsychiatric disorder associated with group A
streptococci (PANDAS)- tulburare neuropsihiatrică autoimună pediatrică asociată cu
streptococi de grup A
32 Patogenia infecţiilor cu S. pyogenes
33 Streptococcus pyogenes - imunitate
4
 •
2. Complicaţii nonsupurative tardive (boli poststreptococice) 2/20/2023
•reumatism articular acut (RAA)
•glomerulonefrită acută (GNA)
•pediatric autoimmune neuropsychiatric disorder associated with group A
streptococci (PANDAS)- tulburare neuropsihiatrică autoimună pediatrică asociată cu
streptococi de grup A
32 Patogenia infecţiilor cu S. pyogenes
33 Streptococcus pyogenes - imunitate
• Ac anti-proteină M (specificitate de tip) – protectori; sunt opsonizanţi
•
• Ac anti-eritrotoxină protejează faţă de eritemul scarlatinos
•
• Ac anti-streptolizină O (ASLO) şi anti-DNază – markeri ai unei infecţii streptococice
recente la pacienţi cu RAA sau GNA
34 Streptococcus pyogenes – diagnostic de laborator
• Examen microscopic – preparate din zone normal sterile

• Detectare Ag SBHA (test rapid) – exsudat faringian

• Cultivare – agar-sânge de berbec (β); 5% CO2

35 Streptococcus pyogenes – diagnostic de laborator

• Identificare
• identificarea polizaharidului cu specificitate de grup A

• Diagnostic serologic (în suspiciunea clinică de RAA sau GNA)

• ASLO
• anti-DNază
36 Streptococcus pyogenes – tratament
• penicilina (P) este antibioticul de elecţie (FĂRĂ antibiogramă)
• pacienţi sensibilizaţi la penicilină: eritromicină, clindamicină (cu antibiogramă),
cefalosporine orale C1G, C2G
• eşec terapeutic
• administrare incorectă P
• recontaminare anturaj
• inactivarea P prin β-lactamaze produse de bacterii din flora faringiană
• toleranța la penicilină

37 Streptococcus pyogenes – epidemiologie

• Rezervor de infecţie – uman
• Bolnavi/ purtători sănătoşi (nazali/ faringieni)

• Transmitere
• respiratorie (picături Flügge, salivă)
• contact cu leziuni cutanate (impetigo scalp)
• consum alimente contaminate

• Receptivitate – generală (absenţa Ac anti-proteină M cu specificitate de tip)

38 Streptococcus pyogenes – profilaxie
• Contact apropiat, episod epidemic
5
 • Bolnavi/ purtători sănătoşi (nazali/ faringieni)
2/20/2023
• Transmitere
• respiratorie (picături Flügge, salivă)
• contact cu leziuni cutanate (impetigo scalp)
• consum alimente contaminate

• Receptivitate – generală (absenţa Ac anti-proteină M cu specificitate de tip)

38 Streptococcus pyogenes – profilaxie
• Contact apropiat, episod epidemic
• o doză penicilină, apoi o doză de peniciclină retard
• cefalosporinele sunt mai active în eradicarea portajului

• Profilaxia complicaţiilor poststreptococice

• profilaxie primară – tratament corect al infecţiilor acute
• profilaxie secundară – penicilină retard

• GNA – fără chimioprofilaxie

39 Streptococi de grup C,G

• Grup C - S. dysgalactiae, S. equi (mai rar izolat)
• Grup G – S. dysgalactiae, S. canis

• habitat – uman/ animal

• caractere microscopice şi de cultivare, factori de virulenţă, patogenitate

asemănătoare S. pyogenes

• infecţii similare S. pyogenes

• rareori scarlatină/sdr. şocului toxic streptococic
• fără complicaţii nonsupurative tardive

• şi-au menţinut nemodificată sensibilitatea la penicilină

40 Streptococii de grup D
• Streptococcus gallolyticus (fost S. bovis)
• Habitat – animale (intestin)
• Cel mai frecvent, bacteriemie/endocardită infecțioasă subacută
• Poarta de intrare este tractul gastrointestinal
• Frecvent asociată cu leziuni ale colonului (e.g., maligne/premaligne)
• Diagnostic: hemoculturi
• Caractere biochimice:
• cultivă în prezența bilei și hidrolizează esculina
• nu cultivă în bulion cu 6,5% NaCl
• reacția PYR negativă
• Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilină
• Alternativa terapeutică - ceftriaxona
41 Streptococcus agalactiae (grup B)
• Habitat
• uman sau animal
• colonizare asimptomatică (mucoasa vaginală, intestinală, faringiană, uretrală)

• Proprietăţi
• coci gram+ în lanţuri lungi 6
 • Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilină 2/20/2023
• Alternativa terapeutică - ceftriaxona
41 Streptococcus agalactiae (grup B)
• Habitat
• uman sau animal
• colonizare asimptomatică (mucoasa vaginală, intestinală, faringiană, uretrală)

• Proprietăţi
• coci gram+ în lanţuri lungi
• colonii mari, cu hemoliză beta îngustă
• Ag polizaharidic specific de grup B în peretele celular şi Ag capsular cu specificitate
de tip (Ia, Ib, II-VIII)

42 Streptococcus agalactiae (grup B)

• Factori de virulenţă
• capsula polizaharidică – antifagocitară
• tipuri serologice Ia, Ib, II-VIII
• factorul CAMP – antifagocitar (leagă Fc IgG)
• hemolizina, hialuronidaza, C5a peptidaza

• Imunitate
• Anticorpi împotriva polizaharidului capsular
• Anticorpi specifici de serotip
•
43

44 Streptococcus agalactiae (grup B)

• Infecţii
• Infecţii neonatale
• Risc crescut: prematuri, ruptură precoce a membranelor
• Infecții precoce (24 h-7 zile) – pneumonie cu bacteriemie
• Infecții tardive (1 săptămână-3 luni) – meningită cu bacteriemie

• Infecţiile adultului
• Infecții postpartum (endometrită)
• Infecţii urinare, endocardite, meningite, bacteriemie, infecții cutanate/țesuturi
moi (diabet zaharat, obezitate, malignități, vârstnici)
45 Streptococcus agalactiae (grup B)
• Diagnostic
• prelevate
• n.n. (sânge, nasofaringe, meconiu) + mamă (vagin)
• hemoculturi, LCR, puroi (adult)
• examen microscopic direct, cu valoare orientativă
• cultură agar-sânge
• identificare (depistare Ag grup B)

• Tratament
• penicilină/ampicilină – tratament de primointenție
• vancomicină pentru pacienţi alergici la penicilină
•
46 Streptococcus agalactiae (grup B)
• Epidemiologie 7
 • cultură agar-sânge
• identificare (depistare Ag grup B) 2/20/2023

• Tratament
• penicilină/ampicilină – tratament de primointenție
• vancomicină pentru pacienţi alergici la penicilină
•
46 Streptococcus agalactiae (grup B)
• Epidemiologie
• sursa de infecţie – umană
• portaj vaginal
• portaj orofaringian
• transmitere
• verticală: majoritatea infecţiilor n.n. sunt contractate de la mamă, în timpul
sarcinii/ naşterii
• orizontală: familie, personal medical
• factori de risc
• n.n.
• prematuritate, travaliu prelungit, infecţie maternă diseminată cu streptococ
grup B
• mama fără Ac cu specificitate de tip şi cu nivel scăzut al C seric
• femei cu colonizare genitală au risc crescut de sepsis post-partum
• DZ, cancer, alcoolism
47 Streptococcus agalactiae (grup B)

• Profilaxie
•Depistare portaj S. agalactiae în ultimul trimestru de sarcină
•Chimioprofilaxie intrapartum (penicilină sau ampicilină) în caz de ruptură precoce
de membrane sau febră și sarcină sub 37 săptămâni la gravidă fără status S.
agalactiae cunoscut
•Ampicilină la n.n. cu risc
48 Streptococcus pneumoniae
• este cel mai frecvent agent etiologic al pneumoniei lobare acute
• determină mai mult de jumătate din otitele medii acute la copii
• figurează în primii trei agenţi etiologici majori ai meningitelor purulente, meningita
pneumococică având cel mai sever prognostic
49 Streptococcus pneumoniae
• Habitat
• uman
• mucoasa TRS (5-10% adulți, 20-40% dintre copii sunt purtători sănătoşi)
•
• Caractere microscopice
• diplococi gram-pozitivi ovali/ lanceolaţi, cu axul lung în prelungire, privindu-se prin
extremităţile rotunjite
• în produse patologice prezintă capsulă
50

51

52 Streptococcus pneumoniae
• Caractere de cultivare
• pretenţioşi nutritiv
• carboxifili
• α-hemolitici 8
 extremităţile rotunjite
• în produse patologice prezintă capsulă 2/20/2023
50

51

52 Streptococcus pneumoniae
• Caractere de cultivare
• pretenţioşi nutritiv
• carboxifili
• α-hemolitici
• autoliză centrală (colonii cu aspect crateriform)
• colonii mucoase la tulpinile care sintetizează o cantitate importantă de polizaharid
capsular
53

54 Streptococcus pneumoniae – colonii crateriforme

55 Streptococcus pneumoniae
• Rezistenţa la factorii de mediu
• bacterii fragile (uscăciune, lumină, temperatura camerei)

• Structura antigenică
• Polizaharidul C (≠polizaharidul de grup Lancefield) poate precipita CRP (proteina C
reactivă), rezultând activarea complementului
• Ag capsular polizaharidic
• 100 serotipuri
• identificate prin reacţia de umflare a capsulei
56 Streptococcus pneumoniae
57 Streptococcus pneumoniae
• Factori de patogenitate
• capsula (efect antifagocitar) – există ~100 tipuri antigenice capsulare
• pneumolizina (efect hemolitic, leucolitic, activează C)
• autolizina (expune celulele gazdei la pneumolizină; promovează colonizarea)
• neuraminidază (degradează mucusul)
• IgA proteaza (clivează IgA1)
• acid lipoteichoic (promovează inflamația)

• Imunitate
• protecție prin Ac anticapsulari opsonizanţi
• specificitate de tip
58

59 Streptococcus pneumoniae
• Infecţii – bacterie condiţionat patogenă
• infecţii TRI:
• pneumonie lobară acută (comunitară)
• acutizări ale bronșitei cronice
• infecţii ale cavităţilor conecte TRS:
• otită medie acută, mastoidită
• sinuzită
• meningită purulentă
• bacteriemie (însoțește 1/3 din cazurile de pneumonie)
• endocardită
• peritonită (pacienți cu ascită sau la fetiţe) 9
 • infecţii TRI:
• pneumonie lobară acută (comunitară) 2/20/2023
• acutizări ale bronșitei cronice
• infecţii ale cavităţilor conecte TRS:
• otită medie acută, mastoidită
• sinuzită
• meningită purulentă
• bacteriemie (însoțește 1/3 din cazurile de pneumonie)
• endocardită
• peritonită (pacienți cu ascită sau la fetiţe)
• artrită septică, osteomielită
• conjunctivită

60

61 Patogenia infecţiilor cu S pneumoniae

62

63 Streptococcus pneumoniae – diagnostic de laborator

• Prelevate: spută, LCR, hemoculturi, puroi
• Examen microscopic direct - asocierea bacteriilor cu celule inflamatorii
• Ag capsulare pneumococice pot fi prezente în LCR, urină (depistare printr-o reacție
de latex aglutinare)
• Izolarea (agar sânge, 5-10% CO2)
• Identificare
• testul de sensibilitate la optochin
• testul de bilioliza
64 Frotiu spută, Gram, x1000
65

66

67

68 Streptococcus pneumoniae
• Tratament
• Penicilina este antibioticul de elecţie în infecţii cu tulpini sensibile
• Rezistenţa pneumococului la penicilină este în creştere
• Mecanism de rezistență: PLP modificate
• Infecţii cu tulpini rezistente la penicilină:
• Cefalosporine 2G
• Cefalosporine 3G (e.g., ceftriaxona, cefotaxima)
• Macrolide
• Fluorochinolone 3G
• Carbapeneme
• Vancomicina
• Linezolid

69

70

71 Streptococcus pneumoniae
• Epidemiologie
• sursă de infecţie – purtători sănătoşi de tulpini capsulate 10
 • Linezolid 2/20/2023

69

70

71 Streptococcus pneumoniae
• Epidemiologie
• sursă de infecţie – purtători sănătoşi de tulpini capsulate
• transmitere
• majoritatea infecţiilor sunt endogene, la purtători nazo-faringieni cu tulpini
capsulate
• infecții exogene
• bătrâni – risc crescut pentru meningită
• pacienţi asplenici/ boli hematologice - risc crescut pentru sepsis

• Profilaxie
• vaccin polizaharidic 23-valent
• vaccin conjugat 13/15-valent (Ag capsulare + anatoxina difterica): copii până la 5
ani
• vaccin conjugat 15/20-valent: vârstnici peste 65 ani, adulți cu factori de risc
72

73 Streptococi orali (viridans)

• Grup de bacterii care include mai multe specii
• grupe anginosus, mitis, sanguinis, mutans, salivarius
• α-hemolitici, pretenţioşi nutritivi
• colonizează mucoasa orofaringeană (dar și alte mucoase: intestinală, genito-urinară,
conjunctivală, sau tegumentul)

74 Streptococi orali (viridans)

• boli
• endocardită subacută (valve lezate)
• caria dentară (S. mutans, S. sanguinis)
• bacteriemie
• meningită

• tratament
• Majoritatea streptococilor orali izolați de la pacienți cu endocardită sunt sensibili la
penicilină
• Ceftriaxonă
• Vancomicină

75 Genul Enterococcus
2.
76 Enterococcus
• Unitate taxonomică desprinsă în 1984 din genul Streptococcus pe criterii moleculare
şi unele caractere fenotipice
• Prezintă antigen parietal de grup D (Lancefield)
• Cele mai frecvente specii în medicina umană: E. faecalis, E. faecium

• Habitat: colonizează mucoasa intestinală, genitourinară, ocazional pe cea faringiană

11
 2. 2/20/2023
76 Enterococcus
• Unitate taxonomică desprinsă în 1984 din genul Streptococcus pe criterii moleculare
şi unele caractere fenotipice
• Prezintă antigen parietal de grup D (Lancefield)
• Cele mai frecvente specii în medicina umană: E. faecalis, E. faecium

• Habitat: colonizează mucoasa intestinală, genitourinară, ocazional pe cea faringiană

• Rezistența la factorii de mediu: supravieţuiesc perioade lungi pe suprafeţe

77 Enterococcus
• Caractere microscopice:
• coci gram-pozitivi
• ovalari
• în perechi/scurte lanţuri

78 Enterococcus
• Caractere de cultivare:
• Facultativ anaerobi
• Colonii α/nehemolitice (cel mai frecvent), rar β-hemolitice
• Cultivă la 10-45 °C
• Cultivă în prezenţa a 6.5% NaCl

79 Enterococcus
• Caractere biochimice:
• Catalază-negativi
• Cultivă în prezența bilei și hidrolizează esculina
• Rezistenţi la bilă
• Rezistenţi la optochin
• Profilul zaharolitic diferenţiază cele două specii
80

81 Enterococcus
• Enterococii sunt bacterii condiționat patogene
• Infecţii
• Infecții monobacteriene: ITU, endocardită subacută, meningită, bacteriemie
• Infecții polimicrobiene (împreună cu enterobacterii/ anaerobi): infecții intra-
abdominale, infecţii plăgi
• Multe dintre infecții sunt infecții asociate asistenței medicale
•

• Epidemiologie
• risc crescut – pacienţi cu spitalizări prelungite, trataţi cu antibiotice cu spectru larg
(cefalosporine)
82 Enterococcus
• Tratament

• Rezistență naturală la
• majoritatea cefalosporinelor
• sulfamide
• Lincosamide (clindamicină)
• Rezistență naturală de nivel jos la aminoglicozide 12
 • risc crescut – pacienţi cu spitalizări prelungite, trataţi cu antibiotice cu spectru larg
(cefalosporine) 2/20/2023
82 Enterococcus
• Tratament

• Rezistență naturală la
• majoritatea cefalosporinelor
• sulfamide
• Lincosamide (clindamicină)
• Rezistență naturală de nivel jos la aminoglicozide

• Penicilinele au efect bacteriostatic

• Ampicilină/Vancomicină + Gentamicină (asociație sinergică, bactericidă) -
endocardite
• Nitrofurantoin – ITU necomplicată

83 Enterococcus
• Tratament
• Rezistența la peniciline:
• Sinteza PLP4, cu afinitate scăzută
• Beta/lactamază (rar)

• Rezistența dobîndită la vancomicină:

• Tip Van A – rezistență la vancomicină și teicoplanină
• Tip Van B – rezistență numai la vancomicină

• Rezistența de nivel înalt la aminoglicozide exclude sinergismul cu agenți activi

asupra peretelui celular

• Tulpinile de E. faecium
• Sunt frecvent rezistente la ampicilină, spre deosebire de E. faecalis
• Sunt de obicei sensibile la quinupristin/dalfopristin, spre deosebire de E. faecalis
• Pot fi multirezistente la antibiotice (ampicilină, glicopeptide, aminoglicozide)
84

85

13