Principalii agenti etiologici bacterieni cu transmitere pe cale

respiratorie intalniti la pacientii BFKT, coci, bacili.

 Coci Gram pozitivi: Formează lanţuri sau perechi

Streptococul Pneumococul

Genul Streptococcus
Sunt larg răspândiţi în natură.

Unii fac parte din flora umană normală.

Alţii sunt asociaţi cu afecţiuni umane importante datorate

-parţial infecţiei streptococice şi
-parţial răspunsului imun al gazdei.

Dintre speciile cu importanţă medicală

• S. pyogenes (grup A)
• S. agalactiae (grup B)
• S. viridans (care aparţine florei normale)
• S. pneumoniae (pneumococul) etc.
 CLASIFICARE
După aspectul hemolizei:
- streptococii ß-hemolitici
- streptococii  - hemolitici
- streptococii -hemolitici
 Pe baza prezenţei sau absenţei antigenului specific de grup (polizaharidul C din
peretele celular)
CASIFICARE - Streptococi grupabili – Rebeca Lancefield: grupele A–W, cu excepția literelor I şi J
(18 grupe)

- Streptococi negrupabili – lipsiţi de antigenul specific de grup.

Facklam RF, et al. Extension of the Lancefield Classification for Group A Streptococci by Addition of 22
New M Protein Gene Sequence Types from Clinical Isolates: emm103 to emm124. Clin Infect Dis. (2002)
34 (1): 28-38.

http://www.cdc.gov/ncidod/biotech/strep/m-proteingene_typing.htm
CLASIFICARE Pe baza analizei comparative a ARNr 16S

3.1. Grupul piogenic – predomină specii patogene pentru om/ animale

- SGA - Str. pyogenes – -hemolitic, patogen prin pentru om.
- SGB - Str. agalactiae – `-hemolitic, cu importanţă în patologia materno-fetală.

3.2. Grupul anginosus, cu speciile

3.3. Grupul mitis - specii din microflora orală si a tractului respirator
- S. pneumoniae (după structura moleculară pneumococii sunt mai apropiați de gr. mitis decât de gr. piogenic).

3.4. Grupul salivarius – specii care fac parte din microflora orală
3.5. Grupul bovis – specii din tractul intestinal, !endocardita şi meningita.
3.6. Grupul mutans – specii care colonizează exclusiv suprafața dinților (placa dentară)
la om şi unele animale; sunt streptococii cariogeni.
 REZISTENTA FATA DE FACTORI FIZICI SI CHIMICI
Streptococul piogen distrus in 30 min la 56 ºC

Poate supravietui in secretii uscate la temp camerei si intuneric = cateva saptamani

Patogenitate Mare varietate de boli:

prin multiplicare si invazivitate
• boli localizate: faringita streptococica; pneumonia,
impedigo streptococic, celulita
• boli invasive extinse: erizipel, febra puerperala,
sepsis streptococic
• bolile poststreptococice, produse prin infectii
repetate, netratate corespunzator: RAA , cardita
reumatismala, GNA

prin toxigeneză doar SBHGA lizogenizati

• scarlatina
recoltare
Diagnostic
clinic
bacteriologic
serologic!!!! ASLO= determinare de anticorpi
anti streptolizina O
Tratament!!!! Etiologic
Pentru infectia cu SBHGA: 10 zile penicilina de 3
ori pe zi; eritromicina.
Pentru ceilalti streptococci: DOAR conform
ANTIBIOGRAMEI !
patogenic/// discutie despre purtatorii cronici
 Streptococcus pneumoniae (Pneumococ)

Coci Gram pozitivi,

dispusi in diplo,
nesporulati,

S. Pneumoniae este conditionat

patogen.
 Patogenitate

Infecţii destul de variabile

• la nivel de tract respirator superior si inferior şi

adiacent

•meningite

•endocardite
pneumonii / bronhopneumonii
meningita
pneumonia
pneumococica.

Diagnosticul
este:
Clinic,
Radiologic,
Bacteriologic.
Profilaxie prin vaccinare

PNEUMO 23 vaccin pneumococic polizaharidic

conţine polizaharide capsulare purificate de Streptococus
pneumoniae serotipurile 1, 2, 3, 4, 5, 6B, 7F, 8, 9N, 9V, 10A,
11A, 12F, 14, 15B, 17F, 18C, 19A, 19F, 20, 22F, 23F, 33F (indicat
pentru prevenirea infecţiilor pneumococice ,în mod particular
pneumonii, la persoanele cu vârsta de minim doi ani, care fac
parte din categoriile cu risc: - persoanele cu vârstă de peste 65
de ani, în special vârstnici instituţionalizaţi= LA ORICE VARSTA)

PREVENAR 13, vaccin pneumococic zaharidic conjugat

Imunizarea activă împotriva bolilor determinate de

Streptococcus pneumoniae, serotipurile 1, 3,4, 5, 6A, 6B, 7F,
9V,14, 18C,19 A, 19F şi 23F (incluzând sepsisul, meningita,
pneumonia, bacteriemia şi otita medie acută) la sugari şi copii
cu vârste cuprinse între 2 luni şi 5 ani.
Genul Neisseria

Neisseria gonorrhoeae

Neisseria meningitidis
 Coci Gram negativi
Meningococul/Gonococul
In cultura bacteriana In produs patologic
Neisseria meningitidis
• izolată la persoane sănătoase la
- nivel nazal sau
- faringian
• la pacienţii cu meningită
meningococică, germenul se multiplică
în lichidul cefalorahidian (LCR).

• endotoxina (12 tipuri)

• capsulă 13 tipuri
 A, B, C, Y şi W-135
•
Coci Gram negativi
LCR purulent
CID si purpura fulminans in sepsis meningococic
Vaccin impotriva a trei serogroupuri (B, C, and Y) pt meningita
menigococica:

•Vaccin conjugat (Menactra® and Menveo®)

- Se adm la adolescenti intre11-12 ani cu rapel la 16ani.
-Copii < 2 ani fac doua doze la distanta de 2 luni cu rapel la 3 ani dupa cele
doua doze si apio din 5 in 5 ani (pt cei cu HIV, fara splina sau deficit de
complement)

•Vaccin polizaharidic (Menomune®)

- O singura doza, se adreseaza adultilor

•Vaccin antimeningococic anti serogrup B (Bexsero® and Trumenba®)

-Doua doze pt Bexsero® (0, ≥1 luna dupa prima doza

-Trei doze pt Trumenba® (0, 1, 6)

•Centura de miningita a Africii: Sudan, Kenya, Ethiopia, Ghana, Nigeria

Bacili Gram Negativi

CocoBacili
Gen Haemophilus
Gen Bordetella

Bacili
Gen Escherichia
Gen Klebsiella
Gen Proteus
Gen Salmonella
Gen Shigella
Gen Pseudomonas
Haemophilus • Gram negativ = COCOBACIL
influenzae
Habitat

Omul – singura gazdă naturală

Tulpinile necapsulate colonizează frecvent mucoasa oro- şi nazo-
faringiană, rar mucoasa intestinală, vaginală sau uretrală
Portajul tulpinilor Hib este scăzut (0,5-3%); redus până la dispariţie
sub efectul vaccinului conjugat
Importanţa medicală

Reprezintă a doua specie, ca frecvenţă, în infecţii

comunitare ale tractusului respirator
Tulpinile capsulate tip b (Hib) determină infecţii
sistemice severe la copii sub vârsta de 5 ani, în
special meningite, făcând parte din cei trei agenţi
etiologici majori ai acestui sindrom
Importanţa medicală

Introducerea în unele ţări a vaccinului conjugat anti-

Hib a redus incidenţa infecţiilor invazive

Emergenţa rezistenţei la aminopeniciline a

determinat modificarea protocoalelor terapeutice de
primă intenţie
 Caractere morfo-
tinctoriale şi
mobilitate

 Bacili scurţi, pleomorfi (cocobacili –

forme filamentoase), Gram-negativi
 Imobili
Acţiunea agenţilor externi

Defavorabil influenţat de
- desicaţie
- temperaturi scăzute
Distrus de
- antiseptice şi dezinfectante uzuale (alcool
700, hipoclorit de Na 1%)
- 550C timp de 30 min
 Infecţii determinate de H. influenzae (I)

• infecţii oportuniste
- de origine endogenă
- evoluează la nivelul TRS: otite medii, sinuzite,
sau TRI: bronşite cronice acutizate, pneumonii
- favorizate de viroze respiratorii sau BPCO
- determinate în special de tulpini necapsulate
- la imunodepresaţi, - pneumonii grave si
bacteriemie
 Infecţii determinate de H. influenzae (II)

• Alte infecţii localizate

- conjunctivite
- infecţii urinare (foarte rar)
• Infecţii invazive
- meningite purulente (cele mai frecvente), artrite
septice, epiglotite, celulite, pericardite
- determinate în special de Hib
- evoluează la copii < 5 ani, în absenţa Ac specifici
Diagnosticul este bacteriologic

• Recoltarea şi transportul produselor patologice

• Evaluare macroscopica si microscopie
• Cultivare in vederea izolarii
• Identificarea bacteriei
• Testarea sensibilitatii la antibiotice
 Tratament
• Hi prezinta rezistenţă naturală
- rezistenţă de nivel înalt: peniciline de biosinteză,
cefalosporine din generaţia 1, bacitracină, lincosamide,
streptogramine, glicopeptide
- rezistenţă intermediară: macrolide (claritromicina şi
azitromicina sunt mai active)
• Hi prezinta sensibilitate naturală
- antibiotice active: aminopeniciline, cefalosporine din
generaţia 2-4, carbapeneme, fluorochinolone,
cloramfenicol, tetracicline, cotrimoxazol, rifampicină
 • Profilaxie specifică cu vaccin conjugat anti-Hib
Măsuri - se administrează la copii între 2 luni -5 ani
- a redus până la 2% frecvenţa infecţiilor invazive
profilactice - nu influenţează infecţiile determinate de alte
serotipuri capsulare sau cu tulpini netipabile

• Se combina cu alte vaccinuri

Măsuri profilactice

• Chimioprofilaxie cu rifampicină
- realizată la contacţii de casă sau din colectivităţi cu un caz de
infecţie invazivă, când există copii nevaccinaţi, vaccinaţi
incomplet sau cu stări de imunodepresie
Bacili Gram Negativi

CocoBacili
Gen Haemophilus
Gen Bordetella

Bacili
Gen Escherichia
Gen Klebsiella
Gen Proteus
Gen Salmonella
Gen Shigella
Gen Pseudomonas
Bordetella pertussis
Bacterie strict aeroba!!!
 Bordetella pertussis

• Agentul etiologic al tusei convulsive

• Boala prevenibila prin vaccinare
• Diagnosticul este bacteriologic, cel
serologic este tardiv, retrospectiv.
Încadrare taxonomică

Genul Bordetella cuprinde cocobacili

Gram negativi
 Bordetella pertussis
 Bordetella parapertussis
 Bordetella bronchiseptica
Habitat

strict patogen pentru specia umană

la nivelul cililor epiteliului respirator
nu au capacitatea de a invada.
Acţiunea agenţilor externi
• Rezistenta scazuta

• Maxim 2 h la temperatura camerei

• La 55 grade e distrusa in 30 minute

patogenie
foarte complexa prin localizare, multiplicare si
toxinogeneza
Este patogena numai pentru om
Boala se numeste tuse convulsive, incubatia 7-10 zile
si are 2 faze:
 Faza 1: 10 zile colonizarea TRS, tuse stranut, febra, contagiozitate mare
 Faza 2: 2-4 saptamani, accese de tuse paroxistica: o inspiratie prelungita, 10 secuse
expiratorii cu spasm, varsaturi; cianoza, convulsii; sunt 30 accese pe zi, complicatie-
encefalita pertussis
 Convalescenta- 2-3 saptamani
Diagnostic de laborator
Bacteriologic
Serologic

Tratament
• Eritromicina, reduce multiplicarea si are valoare profilactica
• Rifampicina, tetraciclina, cloranfenicol, gentamicina dar nu
AMPICILINA
• Se asociaza tratament simptomatic, oxigenoterapia, respiratia
asistata, hidratare, sedative, aspirarea secretiilor, eliminarea
secretiilor
Profilaxie
Vaccinul DTPa (anatoxina difterica+anatoxina tetanica + antigene
pertussis(antigenele pertussis sunt anatoxină pertussis, hemaglutinină
filamentoasă, pertactină și fimbrii de tip 2 şi 3.; a= acelular)
Schema actuala in Romania: Primovaccinare la 2 luni apoi
rapel: la 4 luni ,
la 11 luni,
la 6 ani,
la 14 ani și apoi cu rapel la fiecare 10 ani.
 ... DT ... dT ... Dt ... cantitate redusa

… DTPa-VPI
Recomandare CDC pt schema initiala DTPa

a=acellular
• La 2 luni
• La 4 luni
• La 6 luni
• La 15–18 luni
• La 4–6 ani

• dT(booster din 10 in 10 ani); se administreaza la varsta > 7

ani
In sarcina
• Gravide vaccinate dupa schema nationala:
recomandare Tdpa saptanama 27-36 de gestatie

• Gravide nevaccinate anterior se face schema cu 3

doze de Td si 1 doza Tdap dupa 20 saptamani de
gestatie

• La cele nevaccinate deloc se recomanda postpartul

Tdap
Cateva branduri
• Adacel
• Adacel Polio
• Boostrix
• Infanrix
BAAR
• BACILI ACID ALCOLO REZISTENTI
De culoare rosie pe fond albastru
Genul Mycobacterium
1886 Robert Koch - identifică „bacilul tuberculozei“

1896 Genul includea: M. tuberculosis şi M. leprae

1901 BAAR în sputa unui subiect sănătos

1954 identificarea altor BAAR potenţial patogeni

1980 41 de specii

1994 > 55 de specii

1997 > 71 de specii

2002 > 80 de specii

2006 > 100 de specii şi subspecii

Mycobacterium tuberculosis (complexul M.tb)
• hominis
• bovis
• BCG
Mycobacterium leprae
 Tuberculoza în momentul actual

La nivel mondial - circa 2 miliarde de

persoane infectate cu M. tuberculosis

Circa 10 milioane cazuri noi de TUBERCULOZĂ în

fiecare an !

2-3 milioane decese prin TB în fiecare an

Mycobacterium tuberculosis

Habitat
- var. hominis
- om infectat
- de obicei la nivel pulmonar
- spută
- var. bovis
- animal infectat
- lapte şi alte produse animale
Morfologie

- BAAR
- bacili roşii pe fond
albastru
- coloraţia ZIEHL-
NEELSEN
- Bacili galben verzui …
- coloraţia fluorescentă
Caractere de rezistenţă
- în strânsă legătură cu structura
- care explică şi:
- rata lentă de diviziune
- rezistenţa intra-macrofagică
- rezistenţa la numeroase Ab şi Ct
- NaOH şi H2SO4 - utile în decontaminare
- radiaţiile UV - utile pentru distrugerea M. tb
Din 100 persoane infectate
90  infecţie asimptomatică

În 5 dintre cazuri infecţia  boală

În 5 dintre cazuri ….
Factori de risc
• Vârsta (copii foarte mici şi adulţi tineri)
• Sexul (masculin)
• Etnia (ex. rromă)
• Un anumit status socio-economic
• Condiţii improprii
• Anumite activităţi
- mineri
- muncitori … praf de siliciu
• Malnutriţia
• Consumul cronic de - Tutun
- Alcool
- Droguri
• Detenţia
• Infecţia cu HIV / SIDA
Date clinice
• Incubaţia 3-12 săptămâni
• Semne care pot atrage atenţia
- Subfebrilitate (prelungită sau intermitentă)
- Transpiraţii nocturne
- Astenie
- Scăderea apetitului şi a greutăţii corporale
- Alterarea lent progresivă a stării generale

Tuse
Expectoraţie
 Diagnostic

• Clinic
• Epidemiologic
• Paraclinic (laborator, imagistic)
• Anatomopatologic
• Microbiologic
- Bacteriologic
- Imunologic
-- Imunobiologic (IDR cu PPD)
-- Serologic
Tratament
• Linia 1
- HIN (hidrazida acidului izonicotinic)
- Rifampicină
- Pyrazinamidă
- Ethambutol
• Linia 2
- Ethionamidă
- Prothionamidă
- Cicloserină
- Amikacină
- Ciprofloxacină
Medicamente în asociere (3-5)
Timp de 6 luni
Medicamente în asociere (3-5)
Timp de 6 luni
Strict supravegheat (TSS)
• Vaccinarea BCG: metoda de protectie
antituberculoasa care nu impiedica infectarea, dar
previne aparitia formelor grave de tuberculoza la
copilul mic- meningita si miliara TB. In Romania,
vaccinarea este obligatorie la toti noi-nascuti
inainte de externarea din maternitate
Vaccinul BCG
Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu
tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus in programul national
de vaccinari. Vaccinul B.C.G a fost fabricat plecand de la o cultura de
bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de
"vaccin viu atenuat". Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati
durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca imunostimulant
in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie) si mai nou
DIABET.
Vaccinul BCG se administreaza in doza unica,
intradermic, in regiunea deltoidiana, nou-nascutilor cu
greutatea la nastere mai mare de 2,5 kilograme, intre
varsta de 2-7 zile si 2 luni, daca se poate chiar in
maternitate.

In clasa a VIII-a (la varsta de 13-14 ani) se poate

administra o noua doza de vaccin BCG, daca rezultatul
testarii IDR la tuberculina este negativ (sub 9 mm).
• Vaccinul nu provoaca decat usoare reactii locale (mica
pustula cicatriceala). Acestea evolueaza in mod
exceptional intr-o ulceratie sau cu diseminarea leziunii.
Bolile de piele si starile de imunodepresie constituie
contraindicatii ale acestei vaccinari.
Intradermoreacţia

- se inoculează intradermic tuberculină purificată (PPD, 2 unităţi)

- este o IDR alergică

- dacă persoana nu a venit în contact cu germenele (nu a fost bolnav, nu

a fost vaccinat), atunci la locul inoculării nu apare nici o reacţie

- dacă persoana a mai venit în contact cu germenele (a fost sau este

bolnav, a fost vaccinat), atunci la locul inoculării se declanşează o
reacţie alergică tardivă (dată de implicarea imunităţii celulare), urmată
de apariţia unui eritem şi a unei induraţii locale

- reacţia se interpretează în funcţie de mărimea şi intensitatea induraţiei

 Se injecteaza ID
0.1 ml PPD. Diagnostic
imunobiologic: IDR
cu PPD

Apare o bula cu
diametru de 5 mm.

La persoanele infectate apare

eritem-edem-induratie.

Citire finala la 72 ore.

 Se masoara
induratia.

In Romania
reactia e O valoare mai
pozitiva daca mare de 10
diamertul mm poate
induratiei este arata infectia
mai mic sau cu tuberculoza,
egal cu 9 mm. boala care
necesita
tratament.
Profilaxie
• Chimioprofilaxia: impiedica dezvoltarea unei tuberculoze active la
persoanele care au venit în contact cu o sursa de infectie. Se
adreseaza în special copiilor si adolescentilor cu IDR >10 mm, dar si
persoanelor imunosupresate cu IDR >5 mm.