CURS 5

SINTEZA TABELARĂ A DATELOR

SINTEZA GRAFICĂ A DATELOR

VIZUALIZAREA DATELOR
...”Lasă setul de date să-ţi
schimbe mentalitatea”

http://www.ted.com/talks/david_mccandless_the_
beauty_of_data_visualization
Sinteza grafica a datelor
 Microsoft Excel

 Pachet de programe destinat tratării datelor în formă

tabelară și prezentării grafice informației conținute în
aceste tabele
 Este dotat cu o funcție pentru tratarea datelor din tabel
ca bază de date. Poate fi folosit pentru:
 Colectarea și managementul datelor medicale
 Sumarizarea tabelară și grafică
 Analiza statistică a datelor

http://invatamexcel.ro
 Principii de sumarizare grafică

 Scopul unei reprezentări grafice este de a transmite o

informație

 Când construim o reprezentare grafică trebuie să

răspundem la întrebarea: Care este scopul acestei
reprezentări?

 Datele trebuie reprezentate grafic în aşa fel încât să fie

utile în înțelegerea fenomenului clinic

 Atenție la compoziția culorilor şi la dimensiunea

caracterelor!
 Elementele de baza ale unui grafic:
 Titlul: reda continutul graficului, obiectul
reprezentarii, timpul, locul
 Scara de reprezentare: prezinta problemele
observate, prezentarea intervalelor si a valorilor
respective
 Reteaua graficului: rețele rectangulare sunt cele mai
utilizate, care se construiesc in sistemul
coordonatelor carteziene
 O reprezentare grafică trebuie să se “înțeleagă”
singură!
 Fără a se citi textul!!!
 Orice reprezentare grafică ar trebui să aibă:
 Titlul
 Definirea axelor
 Unități de măsură pentru fiecare axă (dacă este cazul)
 Legendă (dacă este cazul)

 Tipuri de reprezentari grafice dupa forma:

 diagrame
 reprezentari grafice pe harta
 Reprezentarea grafică
 Coloane/Bare:
 Histograma pentru variabile cantitative (clase de
frecvență) . Alegerea intervalelor este importantă, pentru
că alegerea inadecvată a acestora poate influența modelul
distribuției.
 Variabile calitative: scală ordinală sau nominală-modulul
 Placinta (PIE):
 Variabile calitative-permite identificarea proporțiilor
 Linie:
 Secvență de timp
 Ordinea evenimentelor
 Diagrama structurală

 Se foloseste pentru evidentierea

partilor componente (a structurii)
ale fenomenului reprezentat, pe
baza frecvențelor exprimate
procentual (%)

 Poate fi sub forma de cerc sau

dreptunghi
Diagramă circulară sau tip Plăcintă (PIE)

 O diagramă de tip Plăcintă (Pie) Subponderali 3

este o reprezentare grafică Greutate normală 46
circulară utilizată pentru a Supraponderali 21
vizualiza părți ale întregului, pe Obezi 13
baza frecvențelor exprimate
Indicele de masă corporală: clase de
procentual (%) frecvență
 Variabile calitative sau 13.00% 3.00%

cantitative ( clase de frecvențe). 46.00%

21.00%

 Se foloseşte pentru a reprezenta

frecvențe absolute sau relative:
 Ex.: Vizualizarea prevalenței
relative a unui fenomen de Subponderali Greutate normală

sănătate Supraponderali Obezi

Pie of Pie
Pie of Bar
 Diagrama prin coloane

 Dreptunghiuri dispuse paralel cu Prevalența categoriilor statusului

nutrițional la fetele şi băieții din clasa a
scala de reprezentare, cu VIII-a (1990 şi 2005), în funcție de valorile
suprafata proportionala cu de referință internaționale (%)

nivelul fenomenului

 Diagrama prin coloane este

utilizată pentru compararea
nivelului unor caracteristici
privind fenomene sau factori din
locuri sau momente diferite
Trendul evolutiv al diferenţei între valorile medii ale IMC la
nivel naţional pe vârste şi sexe -1950-2013
Stacked
Columns
vs
100% Stacked
Columns
 Diagrama prin benzi/bare

 Dreptunghiuri cu linie de
baza verticala

 Aranjate in ordine
crescatoare a marimii
indicatorilor sau dupa un alt
criteriu logic

 Trebuie sa nu fie
disproportionate

Sursa: HFA, OMS

Bar

Ce este
greșit ?
Stacked Bar
100 % Stacked Bar
 Diagrama liniara (Histiograma)

 Se utilizeaza pentru
prezentarea seriilor
dinamice, a succesiunii in
timp a unui fenomen.

 Pe abscisa se trece timpul

 Pe ordonata - valoarea
indicatorilor
 Diagrama de distributie cantitativa

 Se utilizeaza in cazul
reprezentarilor repartitiilor
pentru care frecventa
absoluta sau relativa se
prezinta pe intervale de
variatie.

 Se prezinta sub forma de

histograme si poligonul
frecventelor.

Histogramă
 Diagrama cumulativa

 Se utilizeaza in cazul in care vrem sa reprezentam

cumulativ variantele distributiei cantitative

 In acest caz, curba diagramei va reprezenta nu valoarea

unui interval ci insumat, toate valorile caracteristicii.
 Reprezentarile grafice pe harta

Se utilizeaza pentru a exprima distributia nivelurilor unui fenomen

pe un teritoriu geografic.

Cartograma
Cartogramele
 Sunt reprezentari
grafice in care zonele
unui teritoriu sunt
hasurate cu intensitate
diferita pentru a ilustra
nivelurile diferite ale
fenomenului in teritoriu.

Pentru a exprima mai exact frecventa variantelor, pentru fiecare

zona geografica se adauga si o coloana a carei marime este
corespunzatoare cu nivelul fenomenului; graficul astfel obtinut se
numeste CARTODIAGRAMA.
Alte tipuri de Grafice
 Tabele Statistice
 Elemente:
 macheta
 datele numerice
 notele explicative
 Macheta cuprinde:
 Titlul
 Capul de tabel (titlurile interioare)
 Reteaua tabelului
 Coloane
 Randuri
 Rubrici
Principii de sumarizare tabelară

1. Simple: de preferat 2/3 tabele mai mici în loc de unul

încărcat
2. Informative prin ele însele:
 Abrevieri sau simboluri explicate la subsolul tabelului
 Etichete de rând şi coloană
 Unități de măsură
 Titlul: ce? când? Unde?
 Linii şi/sau coloane de sinteză (total)
3. Dacă datele nu sunt originale trebuie să se menționeze
sursa lor într-o notă de subsol
 Titlul tabelului

 Titlul tabelului trebuie sa indice:

 Continutul tabelului
 Locul
 Perioada la care se refera informatiile respective
 Problema la care se refera tabelul
 Modul de abordare a acestei probleme
 Locul si perioada in care s-a petrecut fenomenul
 NU SE SCRIE CUVANTUL TABEL in titlu
 Exemplu: Nascutii vii din anul X dupa greutatea la
nastere si sex, in Spitalul Clinic Judetean Sibiu
 Capul de tabel :
 Indica continutul fiecarui rand si al fiecarei coloane
 Reteaua tabelului cuprinde:
 Coloanele - spatiile intre 2 linii verticale
 Randurile - spatiile intre 2 linii orizontale
 Rubricile - suprafetele rezultate din intersectia unei
coloane cu un rand
 Notele explicative indica:
 Sursa datelor
 Metodologia de calcul folosita
 Lamuriri suplimentare
 Tipuri de tabele

 Simple
 De grupare: Colectivitatea se grupeaza dupa doua sau
mai multe caracteristici (criterii) si se centralizeaza numai
frecventele de aparitie ale valorilor caracteristicilor
 Corelative: Unitatile sunt exprimate in acelasi timp in
functie de doua caracteristici, fiecare dintre acestea
reprezentand o intrare
Tabele Simple
 Tabele de grupare
Colectivitatea se grupeaza dupa doua sau mai multe
caracteristici (criterii) si se centralizeaza numai frecventele
de aparitie ale valorilor criteriilor alese
Tabele corelative (de contingență)

Unitatile sunt exprimate in acelasi timp in functie de doua

caracteristici, fiecare dintre acestea reprezentând o intrare
 Sumarizare tabelară

 Tabele de frecvență (clase de frecvență dacă

variabilele sunt calitative)

 Tabele de contingență (doar pentru variabile

calitative)
Tabelul de frecvenţă
1 Variabilă calitativă-1 Variabilă
cantitativă (valori individuale/clase
de frecvență)

 se ordonează datele crescător

 se determine frecvența fiecărei valori
 se includ valorile distincte şi frecvențele într-un tabel pe două coloane:
 Frecvența absolută (numărulde cazuri care îndeplinesc criteriul)
 Frecvență absolută cumulată crescător/descrescător
 Frecvența relativă = raportul dintre frecvența absolută şi volumul
eşantionului/populației (simbol = n).Valorile se pot prezenta şi procentual.
 Frecvență relativă cumulatăcrescător/descrescător
 Microsoft EXCEL : funcția COUNTIF -video tutorial:
https://www.youtube.com/watch?v=ZV4Gv6zyYZ0
 Microsoft EXCEL : Pivot Table video tutorial:
https://www.youtube.com/watch?v=m0wI61ahfLc
Tabelul de frecvenţă: 1 variabilă cantitativă

Frecvență
Frecvență
relativă
absolută

Diagnostic Nr. Persoane Procent (%)

Traumatisme obstetricale 92 4.6
Asfixia la naştere 527 26.1
Stare septică 7 0.3
Pneumonie 181 9.0
Diaree 8 0.4
Malformaţii congenitale 598 29.6
Alte cauze 206 30
Total 2019 100
 Suma frecvențelor
Suma frecvențelor relative ale tuturor
absolute ale tuturor valorilor seriei care sunt
valorilor seriei care sunt mai mici sau egale față
mai mici sau egale față de x /n
de x

Diagnostic fa fr fa cumulată fr cumulată

Asfixia la naştere 527 26.10 527 26.10

Traumatisme
obstetricale
92 4.60 619 30.66

Stare septică 7 0.30 626 31.01

Pneumonie 181 9.00 807 39.97

Diaree 8 0.40 815 40.37

Malformații
congenitale
598 29.60 1413 69.99

Alte cauze 206 30.00 2019 100.00

Total 2019 100.00

Tabelul de frecvenţă: 1 variabilă cantitativă
Clase de frecvență

Procentul de persoane Care este procentul de

cu neoplasm gastric persoane cu neoplasm
din fiecare grupă de gastric pentru vârsta mai
vârstă mică sau egală cu o
valoare ( de ex 59 de ani)
Câte persoane din
fiecare grupă de
vârstă au neoplasm
gastric

Vârstă (ani) fa fr fr cumulată

30-39 8 3.70% 3.7%
40-49 17 7.87% 11.57%
50-59 43 19.91% 31,48%
60-69 83 38.43% 69,91%
70-79 65 30.09% 100%
Total 216 100.00%
 Tabelul de contingenţă
Variabile calitative: 2/x variabile

2 variabile calitative
dihotomiale: genul F/M,
TBC (+/-), etc.)

Neoplasm Gastric Neoplasm Gastric Total

= Da = Nu
Sex = F 2 10 12

Sex = M 24 54 78

Total 26 64 90
De Reţinut!
 Sumarizarea tabelară şi reprezentarea grafică se realizează cu
scopul transmiterii de informații.
 În realizarea lor trebuie să ținem cont de scop (putem distrage
atenția privitorului de la ceea ce dorim să transmitem).
 Asigurați-vă că aveți titluri informative, denumiri de rânduri şi
coloane; totaluri pe rânduri şi/sau coloane.
 Asigurați-vă că axele au denumiri şi unități de măsură.
 Minimizați numărul de culori.
 Evitați reprezentările grafice 2D şi 3D:
 Ceea ce se reprezintă ocupă o dimensiune mai mică din grafic.
 Poate distorsiona imaginea în compararea a două distribuții.
De Reținut!-Tabele
 Informații concise, afișare eficientă
 Permit prezentarea nivelului de detaliu și de precizie dorit
 Titlul nu trebuie să conțină cuvântul ”Tabel”
 Numerotarea tabelelor se face consecutiv, în ordinea în care sunt citate
în text
 Fiecare coloană și rând trebuie să aibă o denumire și să prezinte
unitățile de măsură
 Dacă utilizați abrevieri pentru denumirea coloanelor sau a rândurilor
prezentați la subsolul tabelului definiția abrevierilor
 Dacă utilizați date care nu sunt ale Dvs., fie că aceste date sunt
publicate sau nu, trebuie să obțineți permisiunea de folosire și să
specificați sursa acestora.
 De Reţinut!-Grafice

 Reprezentarea grafică trebuie să fie auto-explicativă

 Titlul și detaliile cu privire la reprezentarea grafică aparțin legendei –
nu le includeți în figură
 Figurile trebuie numerotate consecutiv, în ordinea citării în text
 Dacă figura a fost publicată anterior specificați sursa de unde a-ti
luat-o şi obțineți de la autori sau de la casa de editură acordul scris
de acceptare al utilizării.
 Explicați clar în legendă semnificația simbolurilor utilizate precum şi
a altor semne (de exemplu săgeți, numere, litere, etc.)
 Evitați reprezentările 3D!
Multumesc pentru atenţia acordată!