UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

REZIDENȚIAT: LABORATOR FARMACEUTIC

ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN
ANALIZA DE LABORATOR.
BIOSTATISTICA

Curs 2
 Clasificarea datelor statistice medicale poate fi realizata tinand cont de
scala de masura utilizata.

- Scala nominala

- Scala ordinala

- Scala interval

- Scala discreta
 Scala nominala: pentru masurarea variabilelor nominale (fara proprietate
aritmetica, nu permite ordonare, numar finit de valori)
Datele nominale sunt prezentate cu ajutorul procentelor sau proportiilor si
sunt reprezentate grafic prin diagrame cu bare sau coloane.

Ex: clasificarea anemiilor: microcistica (Fe↓),

megaloblastica (B12↓),
normocitica (asociata cu o boala
cronica).

Scala ordinala: pentru masurarea variabilelor ordinale (fara

proprietate aritmetica, permite ordonare, numar finit de valori).
Diferenta dintre categoriile adiacente nu are totdeauna aceeasi
semnificatie pe intreaga scala!

Ex: stadiile unei tumori: 0, I, II, III, IV;

severitatea crampelor: usoara, moderata, puternica;
Scorul Apgar: 0 - 10.
 Scala interval (ratie): pentru variabile continue (cu proprietate
aritmetica, permite ordonarea, poate avea numar infinit de valori).

Diferenta dintre doua valori ale scalei are sens!

Scala are un "0" absolut si nu are valori negative.

Ex: temperatura,
greutatea

Scala discreta: pentru variabile discrete (cu proprietate aritmetica,

permite ordonarea).

Ex: numarul de operatii efectuate in fiecare zi

numarul de recidive
TRANSFORMAREA
o Este posibilă transformarea scalelor de mă sură tip interval şi raţie în scale
de tip ordinal sau nominal dar întotdeauna se face cu pierdere de
informaţie
o transformarea scalei asociată variabilei vârstă în scală ordinală “clase de
vârstă“
o Nu este posibilă transformarea scalei de tip nominal sau ordinal în scală de
tip interval sau raţie chiar dacă atribuim valori diferitelor clase
o Sex: M = 1, F = 0
SERII STATISTICE
După numărul de variabile:
o uni- (o variabilă )
o bi- (două variabile)
o tri- (trei variables)
o multi- (>3 variables)

După tipul variabilei:

o -dimensional (doar pentru variabilele cantitative)
o -variată
 SERII STATISTICE
Univariată

Gen F M M F F M F
Bivariată & Unidimensională

Gen F M M F F M F
PAS (mmHg) 120 160 180 210 150 100 110

Multivariată & Tridimensională

Gen F M M F F M F
PAS (mmHg) 120 160 180 210 150 100 110
Zile spitalizare 5 4 3 5 1 2 4
PAD (mmHg) 75 50 65 100 80 52 70
 Prezentarea datelor statistice

Datele statistice se pot ordona in :

-serii ordonate: se pot observa repetitiile, se pot determina extremitatile si

domeniul.

- tabele: trebuie sa contina: titlu, cap de tabel, unitati de masura.

Tipuri de tabele: tabel de frecventa, tabel de contingenta, tabel master;

- grafice: trebuie sa contina: titlu, denumirea axelor, unitati de masura, legenda;

Tipuri de grafice: histograma, grafice scatter, diagrame tip "pie",
diagrame "boxplot", grafice cu linie continua, diagrame cu bare;
Tipuri de grafice:

- histograma: reprezentare grafica a unei distributii de frecvente

- trebuie definite clasele ("bin")

-grafice scatter: ilustreaza tendintele si asocierile intre doua caracteristici

cantitative

- diagrame tip "pie": compara partile unui intreg.

- se pot folosi si date sub forma de procente

-diagrame "boxplot": asociaza categoriilor segmente de dreapta sau

dreptunghiuri cu diferite semnificatii.

- grafice cu linie continua: se folosesc pentru compararea si

relevarea
tendintelor

- diagrame cu bare: prezentarea comparativa a datelor

Exemple
Cauzele deceselor neonatale in Romania in 1994

Cauze de deces Nr. decese Procentaj

asfixia la nastere 527 26,1

Tabel de frecventa
traumatisme obstreticale 92 4,6

stare septica 7 0,3

EXCEL:
functia FREQUENCY pneumonie 181 9,0

diaree 8 0,4

malformatii congenitale 598 29,6

alte cauze 606 30,0

TOTAL 2019 100

Frecventa absoluta: frecventa de aparitie (ex: nr decese)

Frecventa relativa: procentajul asociat frecventei de aparitie (raportul dintre
frecventa absoluta si efectivul total al seriei).
Se poate exprima in procente sau ca un raport.
Exemple
Frecventele cazurilor dupa sex si dupa starea de sanatate

sex
masculin feminin total
stare

bolnav 241 446 687

sanatos 302 511 813

total 543 957 1500

Tabel de contingenta:
- fiecare din criterii are mai multe nivele,
- tabelul contine frecventele de aparitie a combinatiilor de nivele.
Exemple Internari in spitalul X in anul Y

varsta urban rural total

in ani masc fem total masc fem total masc fem total
˂1
1-4
5-9
10-14
15-19
20-29
30-39
40-49
50-59
> 59
total

Tabel master (de sinteza):

- cuprinde atat o clasificare completa cat si totaluri dupa diferite criterii.
 Exemple de tabele

2) Tabel statistic
1) Tabel simplu Tabelul claselor de frecvenţă a TAS
Tratamentele aplicate pentru HTA în
judeţul Galați
Tensiune Pacienţi Frecvenţa Frecventa
Denumire Nr. cazuri Procent arterială (frecvenţa relativă [%] relativă
sistolică absolută) cumulată
tratament   [%] [mm Hg] crescătoare
tratament 1230 16.4 [%]
1 [0,10) 6 6% 6%
tratament 2120 28.3 [10,12) 10 10% 16%
[12,14) 15 15% 31%
2
[14,16) 21 21% 52%
tratament 900 12.0 [16,18) 28 28% 80%
3 [18,22) 20 20% 100%
tratament 3250 43.3 Total 100 100%  
4
Total 7500 100.0
 3) Tabel descriptiv
Incidența dermatomicozelor în unele raioane din Republica Modova

Nr. de cazuri prin

Raionul Nr. populației
dermatomicoze
Cahul 114 119231
Cantemir 17 60001
Drochia 39 87092
Edineț 81 81390
Fălești 44 90320
Glodeni 36 60975
Leova 25 51056
Ocnița 11 56510
Total 367 606575
 5) Tabel de contingență
Frecvenţa cazurilor de apariţie a HTA după
sex
Sex Masculin Feminin Total
HTA
prezentă 100 80 180
absentă 800 1020 1820
Total 900 1100 2000

6) Tabel mixt
Tabelul claselor de frecvenţă a TAS
Pacienţi Frecventa relativă
Tensiune arterială Frecvenţa
(frecvenţa cumulată crescătoare,
sistolică, [mm Hg] relativă, [%]
absolută) [%]
[0,10) 6 6% 6%
[10,12) 10 10% 16%
[12,14) 15 15% 31%
[14,16) 21 21% 52%
[16,18) 28 28% 80%
[18,22) 20 20% 100%
Total 100 100%  
 Prezentarea datelor nominale ce pot fi grupate in categorii

Numarul de observatii din fiecare categorie este proportionala cu

inaltimea barei sau cu unghiul segmentului de cerc.

Diagrama "pie chart" nu este potrivita pentru un numar mare de categorii!

 Distribuţia procentuală a notelor primite la examenul de Chirurigie

 diagrama circulară - este asemanatoare tipului

circular, dar poate conține mai multe serii de date.
Fiecare inel al graficului reprezintă o serie de date.
  diagrama de tip radar - fiecare categorie are
propria axă de valori ce pornește din origine. Liniile
conectează toate valorile din aceeași serie de date (ca
la tipul inelar). Acest tip de diagramă evidențiază
schimburile valorilor pornind din centrul graficului, fiind
foarte utile în analiza comparativă.

 Histograma sau diagrama pe coloane

verticale/orizontale – poate fi utilizată pentru compararea
statistică a datelor culese
 Prezentarea datelor ordinale sau a variabilelor continue

Histograma: pentru variabilele ordinale (grupate in categorii)

pentru variabile continue (se face o grupare in categorii (bin))

Histograma arata la fel ca un

grafic de bare, doar ca nu are
spatii intre categorii!

Numarul de observatii din fiecare

categorie este proportionala cu aria
barei.
 Prezentarea mediei si a variabilitatii unui set de date

pentru date neparametrice pentru date parametrice

date parametrice: se poate calcula media aritmetica!

 Ilustrarea relatiei dintre variabile

regresia

corelatia